Texte argumentative uman

1. Conditiile succesului intr-o cariera aleasa.

2. Modul in care iubirea schimba intreaga perceptie a lumii.
3. Modul in care perseverenta este o cale pentru atingerea succesuluiindividual.
4. Relatia dintre literature si celelalte arte.
5. Rolul datoriei civice in viata unui tanar.
6. Rolul umorului in relatiile interumane
7. Rolul educatiei in formarea personalitatii umane.
8. Rolul privilegiat al femeii in sfera manifestarilor artistice.
9. Rolul artistului in societate.
10. Rolul revistelor de cultura in dezvoltarea literaturii.
11. Relatia dintre constrangerile sociale si trasaturile de caracter individuale in dobandirea
12. Rolul moralizator al artei.
13. Influenta creatiilor folclorice asupra literaturii
14. Importanta experientei personale in receptarea adecvata a operelor literare.
15. Conditia intelectualului in literature.
16. Despre talent
17. Despre milă
18. Efectul literaturii europene asupra dezvoltării literaturii române
19. Influenta mediului social cultural asupra creatiei literare
20. Receptarea textelor literare cu tematică rurală, în formarea conştiinţeimoral-civice.
21. Raportul dintre talent şi muncă în devenirea unui scriitor.
22. Modul în care relaţiile dintre părinţi şi copii, surprinse în literatură, se pot constitui ca modele pentru un
adolescent.
23. Necesitatea asumării responsabilităţiipentru un adolescent.
24. Relaţia istorie-literatură.
25. Rolul artei în existenţa cotidiană a omului modern.
26. Importanţa cunoaşterii de sine.
27. Rolul ironiei în relaţiile interumane.
28. Modul în care percepţia despre adolescenţă reflectă schimbările de mentalitate dintr-o epocă.
29. Importanţa romanelor de tip jurnal în viaţa unui adolescent.
30. Influenţa mediului social şi cultural asupra creaţiei literare.
31. Necesitatea cunoaşterii istoriei pentru un adolescent.
32. Modul în care abordarea problematicii conştiinţei în literatură poateinfluenţa moralitatea adolescentului.
33. . Rolul mentorului în formarea personalităţii individului.
34. Raportul dintre raţiune(mintea) şi pasiune (inima
35. Rolul studierii textelor care tratează tema iniţierii în formarea caracteruluifiinţei umane.
36. Rolul scriitorului în construirea identităţii naţionale
37. Pasiunea în creaţie.
38. Defedespre defectele umane
39. Rolul jurnalelor şi al memoriilor în receptarea operelor literare.
40. Caracterul formativ al artei în dezvoltarea personalităţii unui adolescent.
41. Rolul artei în societatea actuală, dominată de tehnologie.
42. Despre soartă/ destin.
43. Limitele interpretării textului literar.
44. Rolul lecturii în modelarea personalităţii.
45. Relaţia dintre biografie şi operă, în creaţiile literare.
46. Necesitatea promovării literaturii române în alte ţări europene.

 Scrie un text de tip argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri),despre raportul dintre creatorul de artă
şi timp.
 Scrie un text de tip argumentativ,de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri), despre rolul informativ, formativ sau
deformator al mass-mediei asupra adolescenţilor.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul pe care îl au valorile
unei societăţi în conturarea unor direcţii (culturale, sociale etc.)
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre modul în care mediul
influenţează evoluţia unei personalităţi.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre modul în care internetul îi
influențează pe adolescenți.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul literaturii în educația
tinerilor. Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre utilitatea
 cunoașterii biografiei artistului în vederea înțelegerii operei sale.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre menirea operei de artă în
lumea contemporană.
 Scrie un text de tip argumentativ, de 150 – 300 de cuvinte (15-30 de rânduri), despre importanța cunoașterii unor
 aspecte din biografia scriitorilor studiați pentru înțelegerea raportului realitate-ficțiune în operele literare ale
acestor scriitori.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre bine şi importanţa acestuia
în viaţa de zi cu zi.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de rânduri) despre importanţa asumării unor
responsabilităţi în formarea/dezvoltarea individului.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de rânduri) despre reuşita în meseria/ în
profesia aleasă.
 Scrie un text de tip argumentativ,de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri), despre rolul informativ, formativ sau
deformator al mass-mediei asupra adolescenţilor.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul şcolii în formarea
personalităţii.
 Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri despre responsabilitate.
 Scrie un text de tip argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri),despre raportul dintre creatorul de artă
şi timp.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul pe care îl au valorile
unei societăţi în conturarea unor direcţii (culturale, sociale etc.)
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre greşeală, ca formă necesară
în acumularea experienţelor de viaţă
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre  utilitatea studierii literaturii
universale in scoala.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre rolul literaturii în educația
tinerilor.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte (15 - 30 de randuri) despre importanta comunicarii
pentru succesul muncii in echipa.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre importanța educației primite
în școală.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre modul în care
perseverența ajută la reușita în viață.
 Scrie un text argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri), despre raportul dintre literatură şi
cinematografie în societatea contemporană.
 Scrie un text argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri), despre modul în care orgoliul influenţează
viaţa.
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre modul în care perseverenţa
ajută la reuşita în viaţă.
 Scrie un text de tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, despre rolul întâmplării ca factor de destin.
 Scrie un text de tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, despre importanţa activităţilor de voluntariat în
dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor
 Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre importanţa cunoaşterii de
sine.
Texte argumentative  profil real
1.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care neadevărul influenţeazăcalitatea relaţiilor
interumane.
 2.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul familiei în crearea / conturarea personalităţii.
 3.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care bunurile material influenţeazăviaţa unui tânăr.
 4.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care educaţia primită în şcoalăinfluenţează devenirea
ulterioară a tinerilor.
 5.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre importanţa lecturii în viaţa unui adolescent.
 6.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul datoriei civice în viaţa unui tânăr.
 7.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care prietenii influenţează comportamentul unui
adolescent.
 8.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care sinceritatea este esenţială în relaţiile umane.
 9.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care generozitatea, ca atitudinea morală, completează
profilul interior al unui tânăr.
 10.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre misiunea morală a artei.
 11.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care per cepţia copilăriei reflectschimbările de
mentalitate dintr -o epocă.
 12.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre copilărie ca vârstă de aur a omenirii.
 13.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care călătoriile influenţeazăcunoaşterea, dar şi
schimbarea ulterioară.
 14.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul modelelor în desăvârşirea conduiteimorale a
adolescenţilor.
 15.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care experienţa personal este ceamai bună lecţie de
viaţă.
 16.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre  prietenie, ca act necondiţionat, ce ţine cont doar de propriile
legi.
 17.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre iubire
 18.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care conştiinţa naţională determinădragostea de ţară.
 19.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre faptul că iubirea este un sentiment înălţător al fiinţei.
 20.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul şcolii în formarea personalităţii.
 21.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre tăcere
 22.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care practicarea unui sport influenţează calitatea
vieţii tinerilor.
23.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care excesul de orgoliu influenţeazărelaţiile
interumane.
 24.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre indulgenţa în şcoală
 25.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care respectul influenţează relaţiileinterumane.
 26.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre avantajele şi dezavantajele culturii virtual înformarea
personalităţii spirituale a tinerilor.
 27.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre admiraţie, ca prim impuls în a imita pe cineva.
 28.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care arta modelează sensibilitateaumană.
 29. Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care comunicarea este fundamental unei relaţii de
prietenie.
 30.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care reuşita în viaţă este determinatăde încrederea în
forţele proprii.
 31.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre cinste, drept una dintre cele mai importantevalori umane.
 32.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care o întâlnire ne poate influenţa,în mod
miraculous, devenirea/ existenţa.
 33.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre ideal şi sacrificiile pe care suntem dispuşi să le facem în
numele acestuia.
 34.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre relaţia dintre constrângerile sociale şitrăsăturile de caracter
individuale, în dobândirea libertăţii
 35.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul mass-media în informara tinerilor.
 36.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre speranţă
37.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul cinematografiei în viaţa unui tânăr.
 38.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre încredere
 39.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul pe care îl au părinţii în educaţia copiilor.
 40.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre modul în care lectura influenţează definirea personalităţii
cultural a unui adolescent.
 41.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre fericire
 42.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre singurătate ca formă de întoarcere înspre sine, de
redescoperire a sinelui.
 43.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre familie
 44.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre relaţia om-natură de-a lungul timpului.
 45.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre importanţa religiei în viaţa unui adolescent.
 46.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul lecturii în formarea culturii generale aunui om.
 47.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul educaţiei în formarea personalităţii umane.
 48.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre libertatea de exprimare într-o societate democratică.
 49.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre raportul talent- muncă în realizarea uneicariere de succes.
 50.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre condiţiile succesului într -o carieră aleasă.
 51.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre greşeală, ca formă necesară în acumulareaexperienţelor de
viaţă.
 52.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre importanţa muncii în echipă, în realizarea unui proiect.
 53.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre necesitatea cunoaşterii istoriei pentru un adolescent.
 54.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre condiţia intelectualului în societatea contemporană.
 55.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre importanţa cunoaşterii de sine.
 56.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul lecturii în modelarea personalităţii.
 57.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul artistului în societate.
 58.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre sinceritate în relaţiile cu ceilalţi.
 59.Scrie un text argumentativ de 15-30 rânduri despre rolul mentorului în formarea personalităţii individului.
 
Texte argumentative uman
1. Conditiile succesului intr-o cariera aleasa.
3. Modul in care iubirea schimba intreaga perceptie a lumii.
4. Modul in care perseverenta este o cale pentru atingerea succesuluiindividual.
5. Relatia dintre literature si celelalte arte.
6. Rolul datoriei civice in viata unui tanar.
7. Rolul umorului in relatiile interumane
8. Rolul educatiei in formarea personalitatii umane.
9. Rolul privilegiat al femeii in sfera manifestarilor artistice
10. Rolul artistului in societate.
11. Rolul revistelor de cultura in dezvoltarea literaturii.
12. Relatia dintre constrangerile sociale si trasaturile de caracter individualein dobandirea libertatii
13. Rolul moralizator al artei.
14. Influenta creatiilor folclorice asupra literaturii culte
15. Importanta experientei personale in receptarea adecvata a operelor literare.
16. Conditia intelectualului in literature.1
7. Despre talent
18. Conditia taranului in literature.
19.Despre milă
20.Conditia individului exceptional in lume.
21.Efectul literaturii europene asupra dezvoltării literaturii române.
22.Receptarea textelor literare cu tematică rurală, în formarea conştiinţeimoral-civice.
23. Relatia om-natură de-a lungul timpului.
24. Modul în care tema dezumanizării, prezentată în literatură, poate fi considerată o problematică actuală.
25. Raportul dintre talent şi muncă în devenirea unui scriitor.
26. Rolul limbajului în transmiterea mesajului unei opere literare.
27. Modul în care relaţiile dintre părinţi şi copii, surprinse în literatură, se pot constitui ca modele pentru un
adolescent.
28. Condiţia geniului în literatură.
29.Necesitatea asumării responsabilităţiipentru un adolescent.
30.Relaţia istorie-literatură.
31.Rolul aritstului, aşa cum se reflectă în evoluţia curentelor literare.
32.Modul în care se reflectă tema destinului în literatura română.
33. Rolul artei în existenţa cotidiană a omului modern.
34.Importanţa cunoaşterii de sine.
35. Rolul ironiei în relaţiile interumane
.36. Modul în care percepţia despre adolescenţă reflectă schimbările dementalitate dintr-o epocă.
37. Rolul cronicilor literare în receptarea literaturii contemporane
.38. Importanţa romanelor de tip jurnal în viaţa unui adolescent.
39. Influenţa mediului social şi cultural asupra creaţiei literare.
40.Necesitatea cunoaşterii istoriei pentru un adolescent.
41. Modul în care abordarea problematicii conştiinţei în literatură poateinfluenţa moralitatea adolescentului.
42. Modul în care experienţa relaţiilor de cuplu, surprinsă în literatură, poatefi considerată o experienţă personală.
43. Rolul mentorului în formarea personalităţii individului.
44. Modul în care se reflectă tema cunoaşterii în literatură
45. Raportul dintre raţiune(mintea) şi pasiune (inima
46.Raportul om-divinitate în literatură.
47.Rolul studierii textelor care tratează tema iniţierii în formarea caracteruluifiinţei umane.
48. Rolul scriitorului în construirea identităţii naţionale 
49. Pasiunea în creaţie.
50. Modul în care iubirea poate fi considerată un sentiment înălţător al fiinţei.
51. Defectele umane reprezentate literar.
52. Rolul jurnalelor şi al memoriilor în receptarea operelor literare
.53. Caracterul formativ al artei în dezvoltarea personalităţii unui adolescent.
54. Rolul artei în societatea actuală, dominată de tehnologie.
55. Despre soartă/ destin.
56. Limitele interpretării textului literar.
 57. Rolul lecturii în modelarea personalităţii.
58. Relaţia dintre biografie şi operă, în creaţiile literare.
59. Necesitatea promovării literaturii române în alte ţări europene
60. Receptarea spectacolelor dramatice în formarea personalităţii.



Influenta mediului social cultural asupra creatiei literare

Creaţia literară este produsul scriptic, liric, epic, dramatic creat de autor pornind de la realitate pe care o
transpune artistic. Este aşadar un produs al imaginaţiei şi o oglindă a două realităţi: a societăţii contemporane autorului şi
a propriului univers interior.
În primul rând, creaţia literară reprezintă acea zonă de interacţiune dintre social şi artistic. Orice persoană este
ancorată într-un mediul şi, inevitabil, aspectele acestuia îşi pun amprenta asupra experienţei personale şi sunt apoi
reflectate in opera literară. Are loc un act de dublă răsfrângere: social în structură interioară şi apoi subiectiv în actul
creatiei. Socialul, înţeles drept reflectare concretă a existenţei reale a oamenilor, devine astfel artistic. . Există numeroase
opere literare care abordează teme sociale. Războaiele, marile evenimente, maladii, descoperiri, toate aceste subiecte care
uimesc omul-artist devin, filtrate prin conştiinţa artistului, teme literare. Scriitori trăiesc ancorati in realităţi sociale, nu
se pot detaşa de acestea in totalitate şi, inevitabil, caracteristici ale acestora se intrevăd in operele literare. Călinescu
afirma ca „marile creaţii literare sunt acelea în care eroii au pătrunsc adânc in realitate, incat numele autorului ne devine
indifferent”. În plus, o operă literară care nu te face să gândeşti, nu e nimic. E de la sine inteles ca numai viata plina poate
provoca acest proces, iar nu enuntarea abstracta a problemei”
În al doilea rând, talentul fără muncă şi fără educaţie nu are valoare. Cultura, totalitatea valorilor materiale si
spirituale create de omenire, devin moştenirea spirituală accesibilă oricui şi necesară in procesul devenirii. Pentru ca o
operă literară să fie valoroasă ea nu trebuie să se limiteze la mimesis sau la catharsis, ea trebuie să transmită şi valori,
astfel incât legătura dintre operă literară şi cultură este extrem de importantă. Cultura reprezintă totalitatea bunurilor
spirituale care ţi asigură echilibrul sufletesc, incredere şi iti deschide drumul spre libertate. O operă literară care scaneaza
socialul riscă să devină reportaj, să intre în sfera textelor apartinând stilului publicistic.
In concluzie, valoarea operei literare depinde de mai mulţi factori: talent, nivel cultural, influenţa socialului şi de
gradul în care aceasta produce catharsis.

Rolul experientei in existenta umana

Auzim des in jurul nostru faptul ca unii dintre noi au “scoala vietii” si o integram in mentalul nostru ca pe-o
convingere indubitabila. Aflam apoi, din propria noastra viata, la un moment dat de constientizare, ca aceasta scoala este
speciala, deoarece este facuta exact pentru ce avem, fiecare, nevoie sa invatam. Lectia de fiecare moment din viata noastra
este data de experienta.
In primul rand, în fiecare moment al vietii noastre, noi experimentam si punem pe harta noastra mentala un teritoriu
aflat dincolo de limitele noastre corporale, astfel incat sa putem relationa cu lumea exterioara. Noi experimentam viata, in
fiecare clipa, prin starile noastre mentale de procesare interna, prin stari corporale date de comportament. Expresia "A face
o experienţă" înseamnă a face o încercare. Procedeu de cercetare în ştiinţă, constând în reproducerea sau modificarea
intenţionată a unui fenomen,în scopul observării lui în condiţiile speciale create;experiment încercare,făcută personal cu un
lucru. Sinonime :practică, rutină, ispită,ispitire, experiment. Ansamblu de cunoştinţe într-un domeniu de activitate
achiziţionate în procesul practicii îndelungate. Rezultat al interacţiunii omului cu lumea obiectivă,reflectat în conştiinţă.
Provocare intenţionată a unui fenomen, pentru a-i studia fazele de dezvoltare. Încercare,probă făcută personal cu un lucru.
Atunci când faci planuri, planificându-ţi viaţa, va apărea inevitabil un moment în care pregătirea ta se va încheia, şi va
începe experienţa reală, propriu-zisă. O bună pregătire teoretică îţi poate oferi convingerea că totul va fi bine, dar reuşita
apare doar când te bizui pe tine însuţi, şi nu pe pregătirea acumulată din experienţa altora. Convingerea este un lucru
important, dar trebuie să renunţi la ea în cadrul experienţei tale,pentru o corectă adaptare la situaţia ta reală,
actuală.Renunţarea la convingeri constituie un salt spre credinţă. Experienţa cuiva poate fi asemănătoare cu a ta, şi îţi poţi
însuşi soluţiile adoptate în cazuri problematice asemănătoare cu ale tale, dar, în mod inevitabil, vor exista şi deosebiri, căci
situaţiile nu pot fi identice, şi nici persoanele nu sunt identice. Situaţiile diferă prin coordonatele diferite de timp şi spaţiu,
ce conferă condiţii diferite, cât şi prin experienţa proprie, abilităţile, capacităţile, modul de gândire al fiecăruia.
In al doilea rand, totul se schimbă, se transformă, în mod continuu, odată cu parcurgerea spaţiului şi a timpului.
Totul este în mişcare permanentă, în acţiune, şi chiar tu, când stai nemişcat, de fapt călătoreşti prin Univers odată cu
planeta, cu sistemul solar, galaxia,... într-un spaţiu şi un timp nou, în permanenţă nou...O planificare, o hartă a experienţei
tale potenţiale, îţi poate fi de folos, dar odată pornit în călătoria experienţei tale, luarea în seamă a indicatoarelor de
îndrumare, avertizare, este absolut necesară.Încearcă să devii un spectator al experienţei tale, trecute şi actuale, pentru a
privi, detaşat, modul în care îţi organizezi viaţa : foloseşti doar harta, sau iei în considerare şi indicatoarele ce apar pe
drumul vieţii tale ? Îndrumarea este un mare aliat al tău, în această viaţă,vde aceea, când te bazezi pe ea, poţi înainta în
viaţă cu un minim de planificare, dar, când o ignori, oricât vei planifica, nu vei putea ajunge unde vrei, unde trebuie să
ajungi. Când ştii unde vrei să mergi, te poţi baza pe îndrumarea existentă în tine, la nivelul emoţional profund, ce te va ajuta
să ajungi la destinaţie, dar a încerca să determini, doar pe plan intelectual, ce şi cum trebuie să faci pentru a ajunge,
constituie un exerciţiu inutil, căci nu poţi şti dinainte, nu poţi prevedea ceea ce-ţi va apărea în drum, ceea ce nu cunoşti.
Imediat ce vei da curs experienţei, indicatoarele vor apărea, când le vei căuta le vei găsi, şi vei şti în ce direcţie şi sens să te
îndrepţi, pentru a ajunge acolo unde vrei să ajungi. Viaţa ta va deveni tot mai spontană, cu cât vei dobândi mai multă
încredere în îndrumările din tine, cu cât vei înţelege că poţi lua hotărâri de la un nivel mult mai profund, şi că implicarea ta
totală în experienţă se va face fără nici un sacrificiu din partea ta.
In concluzie, planurile sunt întotdeauna tentative ce permit provocări şi daruri neanticipate, dar ne anticiparea nu
înseamnă neimplicare, ci imposibilitatea pregătirii totale, perfecte,evidenţierea limitelor cunoaşterii umane.

Rolul educatiei in formarea personalitatii umane

Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii, dar si
ale individului.
In primul rand, ca orice fenomen social, educatia are in mod implicit si un caracter istoric. Ea a aparut odata cu
societatea, evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii.
In trecut, educatia se referea doar la o etapa din viata omului, fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. Dar,
chiar si in aceste conditii, marile personalitati ale omenirii, au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite
asupra individului, pe tot parcursul vietii sale. Seneca de exemplu, considera ca si "batranii trebuie sa invete", Comenius
sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala, de la leagan pana la mormant", iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat
este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii". Deci, educatia permanenta devine o
necesitate a societatii contemporane, reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate
specifica secolului nostru.
In al doilea rand, cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul social
schitat de accelerarea schimbarilor, dinamismului, mobilitatea profesiilor, evolutia stiintelor, sporirea timpului liber, criza
modelelor relationale si de viata, precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. Mai nou, necesitatea
educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate,
nivelul crescut al aspiratiilor individuale, sentimentul demnitatii personale, nevoia de incredere in viitor si in progres.
Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul.
In concluzie, educatia ca proces de modelare a personalitatii, realizat de familie, scoala, societate are ca scop
pregatirea educatului pentru educatie. Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte
externe sau interne. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. Pregatirea pentru educatie se realizeaza
prin intreg procesul educational. Incepand cu primit ani de viata, se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi
de autoservire, igienico-sanitare, de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare.
Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale, ii formeaza deprinderile si
priceperile indispensabile unui caracter independent si ii cultiva increderea in sine. Date fiind toate acestea, putem
concluziona idea ca „Omul nu poate deveni om decat daca este educat.”.

Modul in care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personala

Crezi in dezvoltarea personala? Atunci trebuie sa stii ca, atunci cand te implici in proiecte in beneficiul unei cauze
sau al comunitatii tale, nu contribui doar la dezvoltarea comunitatii, ci si la dezvoltarea ta personala si profesionala.
Consider că voluntarul este acea persoană care poate schimba ceva în jurul său, care îi poate stimula pe al ții să se implice,
să ia atitdine și să facă lucruri. Cel mai important pentru un volutar e să fie proactiv, să ia decizii înainte ca lucrurile să se
intâmple, să aibă inițiativă, ambiție și să-și asume responsabilități.
In primul rand, fiind voluntar poți să-și construiești un istoric și să obții experiență suficientă, astfel încât să
ajungi să conduci proiecte, să organizezi evenimente. Iar în momentul în care e ști într-o organizație puternică, într-un
proiect mare ai posibilitatea să fii chiar recompensat. În proiectele poţi avea cazare și masă, uneori chiar și transportul
asigurat. Activitatea ta este astfel remunerată, nu cu un venit care să fie considerat salariu sau profit, dar îți sunt plătite
cheltuielile. Bineințeles nimic nu se compară cu experiența în care pleci o săptămână cu niște prieteni care îți sunt şi
colegi voluntari și cu care poți să stai, să lucrezi și să petreci. În același timp lucrezi și te distrezi, nu e ca stresul unui
serviciu, unde stai până la sfârșitul zilei, apoi te duci acasă obosit, așteptand salariul de la sfârșit de lună. Voluntariatul
chiar dacă nu-ți aduce salariu, îți dă satisfacția fiecărei zile în parte și după o săptămână de proiect pleci acasă cu mai
multă energie și cu zâmbetul pe buze.Drept argument in acest sens as putea aduce situatia in care un om vede o batranica
neajutorata la trecerea de pietoni si o ajuta sa treaca strada pentru a se asigura ca va ajunge in siguranta pe partea cealalta,
sau se ofera sa doneze sange gandindu-se ca va salva o viata. Acest om isi alege faptele fiind ghidat de dorinta de a face
ce trebuie fara ca el sa astepte nimic in schimb.
In al doilea rand, sunt oameni care participa la actiuni de voluntariat doar pentru a-si crea o imagine sociala cat
mai infloritoare…………….
In concluzie, voluntariatul inseamnă invatare, experienţă, colaborare, socializare si toate acestea contribuie la
dezvoltarea profesională.

Rolul familiei in conturarea personalitatii unui adolescent

După părerea mea, familia are un rol extrem de important în conturarea personalităţii, deoarece fiecare dintre noi
alegem un model de urmat din cadrul familiei noastre.
      În primul rând, familia este una din cele mai vechi forme de comunitate umană, ce asigură menţinerea continuităţii
biologice şi culturale a societăţii, satisfacerea nevoilor personale, asigurând sentimentul siguranţei, iar rolul acesteia nu se
mai poate rezuma doar la asigurarea condiţiilor de viaţă pentru copil şi la supravegherea acestuia, ci trebuie văzută ca
primul factor în educaţia şi instrucţia copilului……………..
      În al doilea rând, familia este prima şcoală a copilului, iar contribuţia pe care o are poate favoriza sau îngreuna
activitatea şcolii. Astfel, familia îi dă copilului primele informaţii despre lumea înconjurătoare, primele norme şi reguli de
conduită, dar şi mediul propice necesar satisfacerii trebuinţelor şi dorinţelor sale……………
      În concluzie, putem admite că familia are un rol important în conturarea personalităţii, având în vedere faptul că
educaţia oferită de familie reprezintă factorul principal în dezvoltarea copilului.

1. Modul in care prietenii inflenteaza comportamentul unui adolescent

Consider că în zilele noastre, cel mai mare rol in viata majoritatii tinerilor il au prietenii. Prietenia este un lucru
minunat atunci cand te ajuta sa fii mai bun, cand ii sprijini pe cei care au nevoie de ajutorul tau, cand esti ajutat de altii
atunci cand treci prin momente grele
In primul rand, prietenia presupune, mai ales in perioada adolescenţei, empatie. Nu degeaba functioneaza
proverbul: „Spune-mi cu cine te imprietenesti ca sa-ti spun cine esti”. Adolescenta nu reprezinta doar crestere si
dezvoltare fizica, ci si o combinatie de ganduri, simturi care vor forma personalitatea adultului de mai tarziu. De regula,
majoritatea adolescentilor trec prin perioade de nervozitate, impulsivitate tocmai pentru a deveni centrul atentiei
prietenilor care fac parte din anturajul lor. In tot acest timp, orice adolescent isi doreste sa apartina unui grup. Secretul
este ca anturajul sa fie unul cu efecte pozitive, cu ganduri bune, o colectivitate in care acesta sa isi expuna identitatea intr-
un mod cat se poate de pozitiv. De cele mai multe ori, anturajul ii ofera adolescentului identitate proprie, o serie de
informatii interzise de familie, dar si cum sa evite constrangerile parintilor. Potrivit medicilor, anturajul in viata unui
adolescent reprezinta o a doua lui familie de care nu se poate desprinde indiferent de efectele pe care aceasta le-ar avea
fata de conduita proprie.
In al doilea rând, prietenii ar putea fi definiti in numeroase feluri, pentru ca fiecare om ii vede altfel. Cand vine
vorba, insa, de prietenii unui adolescent, situatia este putin mai complicata, pentru ca persoanele dimprejurul sau il vor
ajuta in dezvoltare. Andre Malraux a scris ca “prietenul adevarat este acela care te sfatuieste de bine, nu acela care iti
lauda nebuniile”. Tinerii sunt pusi la o incercare foarte dificila atunci cand isi aleg prietenii, intrucat adolescentii au
tendinta de a minti foarte mult, daca au impresia ca asa vor fi acceptati de ceilalti, conturandu-si, astfel, o imagine care nu
este, de fapt, reala. Un adolescent este pus in fata unui caz in care trebuie sa discearna intre un prieten adevarat si unul
fals, pentru ca la sfarsit sa aiba un anturaj bun pentru el. Asadar, prietenii sunt persoanele care iti ofera spatiul necesar
dezvoltarii, dar te ajuta cu sfaturi atunci cand ai nevoie, te incurajeaza cand cred in tine, dar te si trag de maneca atunci
cand nu faci bine.
In concluzie, prietenii adevarati sunt numai cei care te lasa sa fii tu insuti, fara a se ivi dorinta de modelare
neaparat intr-un sens sau altul, sunt aceia care te ajuta sa îti conturezi propriul caracter si propria responsabilitate.
Despre utilitatea studierii literaturii universale in scoala.

Literatura înseamnă frumos, imaginaţie, talent, cunoaştere şi educaţie. În opinia mea, studierea literaturii universale în
scoală are un rol major în viaţa tinerilor, fie ca privim acest subiect din perspectivă pur informativă, fie că-I acordăm un
binemeritat rol formator.
      În primul rand, literatura universala studiata in scoala genereaza o multipla cunoastere,permitându-ne dezvoltarea
unei baze solide de informaţii. Studierea doar a literaturii naţionale nu constituie un act de patriotism, deoarece
fenomenul literar nu poate fi abordat fără o raportare la literatura universala. Curentele literare, tipologiile de personaje
au circulat de la o cultura la alta, fie că vorbim despre sincronizare, fie că privim din punct de vedere istorico-social
circumstanţele care au condus la apariţia capodoperelor literare. De exemplu, deşi T Maiorescu aborda problema
“formelor fără fond” , în perioada interbelică acest subiect a fost depăşit prin necesitatea raportării literaturii noastre la
cea europeană, prin arderea etapelor, prin realizarea sincronizării. Modernismul vizibil atât în liric (cultivarea esteticii
urâtului, a simbolurilor), cât şi în epic (romanul de analiză psihologică) este o caracteristică a relatiei dintre literature
universală şi cea naţională.
În al doilea rand, a studia literatura universala inseamna a descoperi tipologii noi de personaje, prin intermediul
carora  creatorii lor contureaza diferite tipuri de comportamente, descriu reactii , atitudini sau temperamente ale
personajelor aflate in diferite situatii, care ii pot fi deosebit de utile cititorului, intrucat ii pot dezvolta capacitatea de
reflectie,de analiza si chiar de creativitate.De exemplu, literatura universala ce se studiaza in scoala le deschide cititorilor
noi orizonturi, indemnandu-i sa citeasca din ce in ce mai mult, sa-si doreasca sa descopere si alti scriitori sau alte
persoanaje, tocmai pentru ca lectura ne poate alimenta spiritual, identificand noi perspective sau noi viziuni asupra vietii.
       In concluzie, literatura universala se dovedeste deosebit de utila tinerilor, fiindca, dincolo de partea formativă sau de
cea informativă oferi cititorului o cultura solida, o baza buna de cunoastere a realitatilor lumii inconjuratoare,
conturandu-i o imagine ampla si profunda asupra vietii.

Despre raportul dintre creatorul de artă şi timp.

Indiferent de domeniul abordat, creatorul porneşte de la realitate (exterioară sau interioară) o transfigurează
artistic şi realizează un univers nou, rod al imaginaţiei, al talentului creator şi al efortului. Indiferent de materialul folosit:
limbaj expresiv în literatură, culori în pictură, sunete în muzică, opera artistică produce catharsis şi învesteşte artistul cu
atributele eternităţii. Astfel raportul dintre creatorul de artă şi timp poate fi abordat, după opinia mea, din mai multe
puncte de vedere.
În primul rand, fiecare operă artistică este o reflectare a realităţii. Obiectivă sau subiectivă, ea devine tema
operei literare şi va fi expusă generatiei viitoare, opera artistică fiind astfel o modalitate de cunoastere a trecutului. De
exemplu, fie că ne raportam la Amintirile lui Ion Creangă, fie la Comediile lui Caragiale, aspecte ale societăţilor
respective au fost illustrate şi, ptin intermediul actului literar, au devenit etrene in consţiinta publicului cititor. Mai mult,
în unele situaţii, ele sunt contemporane, în ciuda trecerii timpului.
    In al doilea rand, creatorul de artă trebuie să renunţe la existenţa lui obişnuită pentru zămislirea unei opere
durabile.Sunt numeroase exemplele care susţin ideea că un artist îşi sacrifică adesea viaţa privată, îşi suspendă existenţa
cotidiană pentru a crea o operă de valoare. Un exemplu edificator în această privinţă este cel al lui Mihai Eminescu. Aşa
cum aflăm din memoriile lui Titu Maiorescu, dar şi din amintirile junimiştilor, poetul dispărea zile întregi din mijlocul
prietenilor, iar când revenea alături de ei, avea întotdeauna o nouă poezie despre care le cerea părerea.  Opera literară îi
confera , prin unicitatea ei, atributele eternitătii astistului. Scriitorii, pictorii, sculptorii, muzicienii sunt cei care reuşesc ,
prin talent să se ridice deasupra efemerităţii timpului.  
  În concluzie,……….

Menirea operei de artă în lumea contemporana

Opera de artă reprezintă materializarea sentimentelor unui artist. Fie că este vorba de literatură, pictură sau
sculptură, aceasta conţine o mică parte din sufletul creatorului. În opinia mea, operele de artă înfruntă nemurirea, deoarece
ele îşi sporesc valoarea odată cu trecerea timpului, devenind adevărate enciclopedii ale secolelor trecute. 
În primul rând, opera de artă reflectă sentimentele creatorului, punând în lumina sensibilitatea acestuia. Ea este
subiectivă, reprezentând modul de percepţie al artistului asupra lumii înconjurătoare. De exemplu, în conceptia estetica a
lui Titu Maiorescu, frumosul "cuprinde idei manifestate in materie sensibila". Cu referire la poezie, Titu Maiorescu
spunea ca prima conditie a unei poezii este "sa se destepte prin cuvintele ei imagini sensibile in fantezia cititorului" Arta
are astfel rol formator, ea modelând conştiinţe.
În al doilea rand, trebuie avut în vedere un aspect mai puţin plăcut: trăim într-o societate a kitsch-ului, unde artă
înseamnă, de fapt acele produse care au un puternic caracter comercial. Evident, un rol major îl are educaţia primită în
mediul familial şi în cel social. Mass-media promovează nonvalorile şi tinerii tind să devină superficiali. De aceea, este
importantă promovarea artei în mediile care sunt accesate de tineri. De exemplu, în în mediul virtual ar trebui organizate
competitii care să stârnească interesul tinerilor, iar subiectele să fie strict legate de arta.
În concluzie, arta nu se rezumă doar la frumos şi la cunoaştere, ea indeplineşte un rol educativ, intrucât poate
modela sufletele direcţionându-le într-o sferă unde egoismul este absent.

importanta cunoasterii biografiei unui scriitor, in vederea mai bunei intelegeri a operei sale.
 Literatura înseamnă frumos, imaginaţie, talent, cunoaştere şi educaţie.Dupa parerea mea, nu poţi aborda o operă
literară ignorând biografia scriitorului, întrucât cele două constituie poli intre care există o relaţie de
complementaritate.        
In primul rand, biografia facilitează înţelegerea operei literare. Orice cititor atent poate remarca faptul că , in
cazul unor scriitori, opera acestora  se afla intr-o stransa legatura cu biografia lor. De exemplu, simplă lectură a romanului
“Ultima noapte….” Nu este suficientă pentru înţelegerea corectă a cărţii. Evident, putini vor fi cei care vor caută să vadă
dincolo de firavul fir epic. Elementele biografice vor permite, astfel, inţelegerea preferinţei pentru stilul anticalofil al lui C
Petrescu şi faptul romanele sunt dosare de existenţă, că personajele sunt suflete care au văzut idei şi că drama
intelectualului este dată de gradul de luciditate.
       In al doilea rand, biografia unui scriitor are un rol informativ. De exemplu, cititorii sunt uluiţi de revolta
credinciosului care cere necontenit lui Dumnezeu un semn al existenţei sale, pentru ca apoi să conchidă că Dumnezeu nu
trebuie căutat in afara fiinţei umane, deoarece existenţa lui este direct legată de credinta pe care fiecare o are. Citind
biografia argheziană, cititorul va înţelege mai bine această atitudine evocată în Psalmi.
       In concluzie, este important pentru orice cititor sa cunoasca biografia unui scriitor, intrucat simpla lectura a operei
înseamnă superficialitate şi nu garantează înţelegerea deplină a operei literare.

…cunoasterea unei limbi străine…

Cunoasterea, întelegerea si vorbirea fluenta a limbilor straine  reprezinta, în opinia mea , o realitate si o necesitate in
zilele noastre. Trăim într-o societate a globalizării, în care limbile străine sunt mijloace necesare comunicării, permit
obţinerea unor locuri de muncă mai bune, facilitează cunoaşterea şi socializarea.
In primul rand, suntem contemporanii si beneficiarii internetului; acesta facilitează circulaţia informaţiei şi pentru
înţelegerea şi valorificarea ei, trebuie să cunoaştem limba în care aceasta este prezentata. De exemplu, plecând de la un
simplu concurs de jah la care am participat, am ajuns să concurez cu un jucător din America. Evident că la un moment
dat, am fost nevoit să comunic şi atunci am realizat importanţa cunoaşterii limbii engleze.
In al doilea rand,  avem oportunitati de studiu in strainatate ,putem beneficia de burse de scolarizare oriunde in
Europa si chiar in SUA ,iar predarea cursurilor nu se face in limba materna ,ci intr-o limba de circulatie internationala. De
exemplu am colegi care au aplicat pentru facultăţi in Anglia, raspunsurile primite sunt favorabile şi în acest sens,
cunoaşterea limbii engleze este esenţială. Dupa terminarea studilor exista oportunitati de angajare la diferite firme
multinationale ,iar selectia personalului se realizeaza si in functie de cat de  bine stapanesti cel putin o limba straina.
În concluzie, cunoaşterea şi vorbirea fluentă a limbilor străine pot fi private ca un act de normalitate într-o
societate caracterizată de competivitate.

Literatura-cinematografie
Literatura înseamnă frumos, imaginaţie, talent, cunoaştere şi educaţie, iar cinematografia consta in
transpunerea -unor anumite scenarii sau adaptari ale unor opere literare- pe pelicula. În opinia mea, între literatură şi
cinematografie există o legătura puternică ,fie ca privim acest subiect din perspectivă pur informativă, fie că-I
acordăm un binemeritat rol formator.
In primul rand, anumite aspecte din carti pot fi mai bine reprezentate in ochii receptorului prin intermediul
cinematografiei. De exemplu, comediile lui I L Caragiale pot fi considerate adevarate capodopere ale literaturii , insa
emotia starnita reprezentările cinematografice este cu mult mai puternica decat cea transmisa de carte. Prin lecturarea
cartii, unui cititor ii poate fi greu sa isi reprezinte mental anumite scene, decoruri, personaje.
In al doilea rand, anumite opere literare cu caracter didactic, moralizator pot fi adaptate cinematografic pentru a fi
intelese de copii. De exemplu, basmele sau Amintirile din copilărie care transmit idei etice vor fi mult mai bine intelese
de cei mici prin intermediul unei productii cinematografice.
In concluzie, relatia dintre literatura si cinematografie este foarte importanta ,fiind o relatie de complementaritate
si interdependenta.

...despre adevăr

Adevărul este legat de libertatea unui om, deoarece îi conferă acestuia demnitate.
Adevărul poate fi definit in opoziţie cu minciuna. Falsitatea îl închide pe om în sine, culpabilizându-l, făcându-l să
depindă mereu de un scenariu mincinos pe care l-a creat, de teama de a nu fi descoperit. În opoziţie, adevărul îl face pe
om să se simtă liber, îi conferă demnitate in faţa prietenilor şi în faţa lui însuşi.
Există situaţii în care minciuna poate să pară benefică pentru ca adevărul este foarte dureros. În realitate, cred că a
ascunde adevărul e un fapt care se intoarce împotriva celui care se teme de el. Omul nu este făcut să fie duplicitar, iar
povara unui neadevăr devine, la un moment dat de nesuportat.

...despre avere
 Există persoane ale căror sistem axiologic sau valoric se centrează pe principiul pecuniar.
În primul rând, consider că persoanele care cred doar în bani nu sunt prea cinstite. Cine a folosit banii ca soluţie
unică in rezolvarea unor probleme înseamnă ca a mituit, a corupt, a influenţat, a cumpărat un drept care nu i s-a cuvenit.
Utilizarea banului face ca posesorul său să fie privit ca necinstit.
In al doilea rand, cineva care preţuieşte numai banul, este dispus să facă orice pentru a-l dobândi. Mijloacele de a
face avere nu sunt tocmai accesibile, astfel că preţul omenesc plătit poate echivala uneori cu viaţa. Atfel, un om dispus la
orice pentru a reuşi, nu poate fi cinstit. Consider că putem accede la averi care să nu se limiteze doar la bani.

...despre bătrânete
Oricine poate considera batrânetea un eufemism pentru a denumi capătul final al vieţii.
În primul rând, fiecare dintre noi este conştient de efemeritate, de faptul ca timpul se scurge spre bătrâneţe şi, de
multe ori, încercăm să devenim adeptii expresiei „Carpe diem”. În timpul tinereţii suntem atraşi de minunătiile vietii, de
experienţe inedite şi putini dintre noi mai au timp să mediteze la trecerea timpului. Abia la bătrâneţe, datorită
înţelepciunii, incercâm o tardivă preţuire a anilor tinereţii.
În al doilea rând, bătrâneţea poate fi privită ca o vârstă in care ai posibilitatea să te bucuri de realizarile vieţii, să
împărtăşeşti celor dragi din înţelepciunea acumulată. Nu intotdeauna această vârstă are aceste caracteristici: sunt persoane
pentru care absenţa familiei, veniturile mici, singurătatea si bola fac ca această perioadă să fie urâtă. Ar trebui să fim
intelepţi, indiferent de vârsta noastră şi să acordă atanţie semenilor, deoarece cu totii parcurgem acest carusel al vieţii.
În realitate, cele două vârste, deşi pot fi privite ca fiind antagonice, se dovedesc a fi intrepătrunse.

...despre altruism
Altruismul este o atitudine morală care, deşi are ca scop binele semenilor, aduce în acelaşi timp mari satisfacţii
interioare celui care o adoptă.
În primul rând, el poate fi definit prin raportare la egoism. Opus acestuia , altruismul înseamnă să întinzi o mână
celui aflat lângă tine fără a pretinde o recompensă. ………..
A fi altruist inseamnă a avea capacitatea de a cunoaşte bine oamenii, de a-i înţelege, de a înterveni doar într-o anumită
măsură...Nu există o renumeraţie materială, ci una spirituală. ….
În al doilea rând, făcând bine, îţi înfrumuseţezi viaţa. Aducând bucurie în sufletul semenilor, rezolvând situaţii
disperate, devii mai bogat ca om. Nu sunt importante doar bunurile materiale, ci ale bogăţii sufleteşti.

...despre fericire
Fericirea este o stare pe care o putem percepe in mod diferit.
In primul rand, pentru unii, aceasta este legată de lucruri minore: un zâmbet, o reuşită, pentru alţii, fericirea are
alte dimensiuni: realizare materială, socială Sunt persoane care sunt nefericite conştientizând fericirea altora. Este clar că
aducem in prim plan o altă stare: invidia. Omul poate fi nefericit fie din cauză ca a pierdut fericirea, fie pentru că nu a
cunoscut-o...Si văzând pe altul fericit, omul este capabil sa conştientizeze propriile eşecuri. …….
In al doilea rand, ar trebui ca fiecare să ştie un lucru: fericirea depinde de noi, este un sentiment de a cărui
efemeritate sunt responsabili. ……
In concluzie,gândind pozitiv, incercând să fim mai buni, mai altruişti, vom ajunge să fim fericiţi.

...despre bunătate
A fi bun ar trebui să fie dorinţa fiecărui om.
In primul rând, bunătatea arătată celorlalţi, consideraţia pentru cel aflat lângă tine sunt atitudini umane care
exclud egoismul. Fiecare are putere să schimbe nedreptăţile lumii. A te şti om bun la finalul unei zile , al unei săptămâni,
al unui an echivalează cu o conştiinţă împăcată.
In al doilea rand, noi oamenii suntem tentaţi să intrăm intr-o continuă competiţie cu ceilalti. Devenim, fără să
vrem egoisti, neatenţi, iar consecintele unui asemenea comportament sunt nefaste pentru oameni. ………..
Consider ca avem nevoie nu doar de bogăţie meterială, ci şi de cea spirituală, de aceea ar trebui să fim mai atenţi
la cei şi jurul nostru, să stim să ne oprim din vârtejul concurenţei pentru a fi mai buni...

...despre cunoaştere
Desigur , informatiile pe care le utilizâm sunt, de fapt, rodul experienţelor strămosilor nostri.
În primul rând, nu tot ceea ce ajunge să descopere omenirea la un moment dat constituie informaţii importante. Unele
sunt pasagere, noutăţi de moment- sunt lucruri care vor fi infirmate sau trecute in uitare datorită faptului ca sunt inutile
existenţei umane.
In al doilea rand, există acele informatii esenţiale care stau la baza marilor descoperiri. Stabilitatea cunoaşterii este dată de
felul in care, in repetate rânduri, ea şi-a dovedit utilitatea. Cu cât există mai multe experienţe care să o confirme, cu atat ea
devine mai preţioasă pentru umanitate.

...despre cinste
Alături de toleranţă, de bunătate, cinstea este una dintre cele mai mari bogăţii pe care le poate avea un om.
 In primul rand, a fi cinstit e un lucru pe care nu-l poate confirma decât cel de lângă tine. Este o calitate pe care o
ai, deoarece semenii au confirmat-o, astfel cinstea trebuie pusă in raport cu sorietatea in care trăieşti. Există modalităti
nenumărate de manifestare a cinstei: spui adevărul, îţi respecţi cuvântul dat...Asemenea gesturi te califică în ochii
celorlalţi, îţi aduc preţuirea şi respectul lor.
In al doilea rand, cinstea se câştigă greu, în timp, după ce semenii au vazut in repetate rânduri că esti onest. Ea
se poate pierde foarte uşor. Un singur moment în care ai fost necinstit, ai înşelat ori ai mintit este suficient pentru a pierde
increderea celorlalţi.
In concluzie, cinstea reprezintă un bun moral accesibil tuturor, o calitate care garantează calitatea umană.

...despre copilărie
Copilăria, perioada cea mai frumoasă din viaţa fiecărui om, reprezintă o sinteză de potenţialităţi.
În primul rând, copilăria inseamnă inocenţă, nicio altă vârstă nu are acest atribut. Naiv, dar creativ, copilul
falsifică realitatea în timpul jocului. Universurile sale imaginare, rolurile pe care le trăieşte la cote intense il fac un mic
erou. Copilăria este vârsta in care nu există constrângeri, sunt numai visuri, posibilităţi, fericire... Este perioada de care
vrem să scăpăm când suntem mici (datorită dorinţei de a deveni puternici) şi la care visăm o reîntoarcere.
În al doilea rând, copilăria poate fi privită ca un nucleu ciclic al vârstelor umane. Bătrânii redevin, intr-un anume
sens copii, iar atitudinile adultilor trădează, de multe ori, o nostalgie pentru vremurile copilăriei în care se simţeau
protejaţi şi fara responsabilităţi.
In concluzie….

...despre curaj
Ca şi toleranţa, bunătatea, cinstea, curajul ar trebui sa fie unul dintre atributele fiinţei umane.
In primul rând, există persoane care ocolesc infruntarea situaţiilor decisive, preferând prudenţa; ei nu au curajul
de a infrunda, se declară mai degrabă adeptii confortului. Tipul acesta de viaţă le poate aduce unora beneficii materiale,
altora capital de imagine. Unii au interes sa se poarte astfel, alţii se simt, poate protejati de acest comportament. In
ambele situaţii , ei pierd şansa unor experienţe de viaţă care le-ar putea releva adevăruri importante despre viaţă şi despre
ei.
În al doilea rând, consider că infruntarea situaţiiloe nu este doar un act eroic, ci este mai degrabă un curaj firesc
de trăi cu adevărat în realitate. Curajul presupune diplomaţie, moderaţie.
In concluzie, este evident că uneori curajul poate duce la dezamăgiri, dar dacă privim dezamăgirile in mod
constructiv, adunci ne putem gândi la curaj ca fiind elementul care face diferenţa intre o viaţa autentică şi una de carton.

...despre destin
Pentru multe persoane, destinul inseamnă fatalitatea căreia nu i te poţi sustrage, ci doar conforma.
In primul rand, el devine responsabil atât pentru ghinionul, cât şi pentru norocul ce marchează existenţa unui
individ. Din această perspectivă destinul este o forma a superstiţiei…..ex Ghită
In al doilea rand, putem privi destinul ca un element ce conferă sens individului de-a lungul vieţii. Dacă
dezbatem problema destinului din perspectiva unui scop pe care divinitatea il proiectează asupra unui om, omul se află in
ipostaza nu de a se supune unei sorţi, ci de a avea un rol social. Liberul arbitru îi oferă omului posibilitatea de a se abate
de la proiectul initial.
A nu crede in relevanţa destinului coincide cu o vanitate care ar goli existenţa umană de rost. Oricât am crede că
ne putem decide singuri destinul, universul uman ne va da posibilitatea de a constientiza eroarea pe care am infăptuit-o
In concluzie, destinul nu poate fi privit ca o etichetă pusă pe frunte de Dzeu, ci ca o alegere personală. (existenţa
liberului arbitru)

...despre iubire
Iubirea poate fi definită prin următorii termeni: miracol, apariţie surprinzătoare, frumuseţe.
In primul rând, sentimentul depăşeşte ordinea comuna a evenimentelor din viaţa cuiva, de unde şi percepţia că
ţine de miracol. Se iveşte din senin şi il face pe cel care o trăieste să se simtă privilegiat; uneori o constatăm la alţii şi
manifestăm intoleranţă, numai in momentul in care ne vizează in mod direct, suntem capabili să o înţelegem mai bine.
În al doilea rând, iubirea are propriile reguli. Lăsându-se purtat de iubire, un om poate experimenta trăiri inedite:
iubirea crează destine, metomorfozează oameni.
Iubirea are un caracter coercitiv, in ciuda acestuia ea răspunde celei mai intime nevoi a sufletului nostru, chiar
dacă judecata sau raţiunea o neagă
In concluzie, iubirea rămâne un mister şi un miracol ce se conduce după legi numai de ea stiute.

.....despre dreptate
Intotdeauna, în ciuda diferitilor factoti, dreptatea invinge falsitatea.
În primul rând, dreptatea poate fi definită prin raportate la adevăr, ea implicându-l. Oricât ar încerca cineva sa
ascundă adevărul, să-l îngroape, acesta iese la suprafaţă, când ne aşteptam mai puţin. Experienta a dovedit intotdeauna că
minciuna are picioarele scurte, că mai devreme sau mai târziu, orice construcţie mincinoasă îşi dovedeşte şubrezenia şi
dispare.
 În al doilea rând, în anuminte circumstanţe, dreptatea nu se confundă cu adevărul decât într-o foarte mică
măsură. Dacă aflarea adevărului presupune o schimbare a percepţiei asupra lucrurilor într-o situaţie dată, infăptuirea
dreptăţii presupune un cadru instituţional, legi, dorinţa şi puterea de a respecta justiţia.
În concluzie, chiar dacă nu intotdeauna şi nu la timpul potrivit, adevărul iese la lumină.

...despre durere
Desigur că durerea sufletească este mai greu de vindecat decât durerea fizică.
În primul rând, trebuie făcută distincţia între durerea fizică pentru care se găsesc remedii şi cea sufletească, a cărei
vindecare presupune mult timp. Deşi se spune mereu că orice durere are un leac, consider că suferinţa interioară are cauze
ascunse. Dacă în faţa unei afecţiuni există intotdeauna un medicament, în faţa durerii sufleteşti omul pare neputincios.
Trebuie dusă o luptă cu sine însuşi şi aceasta nu este uşoară: autoanaliza presupune o bună cunoaştere, putere imensă şi o
voinţă de fier.
In al doilea rand, există persoane care nu-şi exteriorizează trăirile. Teama de ridicol sau grija de a nu impovăra
prietenii cu supărări, educatia-constituie posibile argumente pentru ascunderea propriilor suferinte. Este evidentă puterea
de character a acestor oameni care socializează, sunt capabili să se bucure de reusitele celorlalţi, mascându-şi propria
dramă in spatele unui surâs. Numai oamenii puternici reuşesc să facă acest lucru.
În concluzie, oricine are o suferinţă spirituală, poate să o vindece numai dacă este optimist şi dacă minimalizează
celelalte aspecte ale existenţei, punând mai presus de toate dorinţa de a trăi.

...despre educaţie
Nu se poate vorbi despre om, despre societate ignorând aspectul educaţional.
In primul rand, educaţia înseamna învăţarea unor informaţii care vor fi de folos ulterior; nu este suficient însă doar
acumularea teoretică a informatiilor, ele trebuie şi aplicate, deoarece informaţiile au relevanţă numai transpuse în
realitatea traită………..
În al doilea rând, educaţia este rezultatul unor experienţe reuşite sau nu, cel mai bine înveţi din incercările repetate sau din
greşelile altora……………
În concluzie, faptele au un rol important in educaţie.

...despre egoism
Egoismul poate fi definit prin raportare la altruism.
În primul rând, egoismul e o formă a iubirii de sine, care afectează toate relaţiile interumane. O persoană egoistă
stârneşte neincredere şi va ajunge să fie marginalizat, ocolit, chiar dacă este un tip valoros intelectual. Egoismul este o
infirmitate sufletească care poate fi tratată foarte greu.
În al doilea rând, egoismul îl determină pe om să se oprească la un anumit stadiu de dezvoltare, întrucât toate eforturile
sale vor fi directionate către un singur scop: binele personal. O persoană egoistă va evita comunicarea. Indiferent de
situaţia economică, de stadiul intelectual, de poziţia socială, o persoană egoistă va sfârşi prin a deveni solitară şi prin a-şi
umple existenţa de amărăciune şi de tristeţe.

...despre greşeală
„A greşi este omeneşte”- cu toţii stim acest proverb şi apelăm des la el pentru a scuza eventualele erori
Cu toţii comitem erori, conştient sau involuntar: important nu este doar sa cerem scuze, ci să încercăm să reparăm
greseala facută.
În primul rând, orice greşeală are consecinţe: atât în conştiinţa celui care a comis-o, dar şi în viaţa victimei. In acest sens,
iertarea rezolvă doar primul aspect al problemei: uşurarea conştiinţei primului; consecinţele rămân insă.
In al doilea rand, a trece cu vederea poate fi vazută ca o incurajare a greşelii, ea putându-se repeta oricând. A repara
înseamnă a conştientiza acele cauze care au generat situatia tensionată, a depune efort pentru ameliorarea stării. Orgoliul
trebuie diminuat.
Astfel, a gresi este omeneste, dar este foarte important să încercăm intotdeauna să ne reparăm erorile, să evităm să-i rănim
pe cei de lângă noi.

...despre eroism
Eroismul poate fi definit ca fiind capacitatea de a săvârşi fapte mari, de vitejie, în împrejurări dificile
În primul rând, poţi sa fii erou, pur si simplu să te remarci intr-o situaţie exceptională si fără sa fie făcut sacrificiul de
sine. Eroismul atrage admiratia prin singularitate a caracterului ce-l generează; o persoană care deţine această calitate se
remarcă prin posesia mai multor calităţi: toleranţă, altruism şi capacitatea de a-şi depăşi propria condiţie.
In al doilea rand, orice act de eroism inseamnă riscul pierderii propriei vieţi, înseamnă să pui mai presus de tine un alt tel.
Indiferent de situaţie, o persoană care se defineşte prin eroism este un adept al libertăţii, al trăirii intr-un univers lipsit de
constrângeri.

...despre admiraţie
Admiraţia nu presupune egoism, ci altruism, înseamnă sa ai puterea să recunoşti calităţile celor din jurul tău
În primul rând, admirând calităţile unui om este un mod de a identifica modele de atitudini pe care poti să le urmezi la un
moment dat.
In al doilea rand, există persoane capabile să identifice aspecte pozitive in atitudinea semenilor, dar sunt incapabile să-şi
retină invidia. În această situaţie trebuie avut in vedere un aspect: admiraţia nu inseamnă că tu esti mai prejos, ci
constiinţa că poti depăşi un anumit nivel; intotdeauna există loc pentru perfecţionare.
Asadar, cu toţii ar trebui să avem capacitatea de a identifica aspecte pozitive in existenţa semenilor nostri, puterea de a
discerne intre bine şi intre rău, precum şi dorinţa de autoperfecţionare.

...despre familie
Familia reprezintă universul in care fiecare dintre noi se simte protejat, înţeles, iubit, ajutat
În primul rând, familia reprezintă mediul in care ne petrecem cel mai mult timp, locul unde se află fiinţele cele
mai dragi, este un factor de stabilitate si de echilibru
În al doilea rând, familia reprezintă locul unde vom găsi intotdeauna şi necondiţionat un sfat, un ajutor.Din
păcate, în ziua de astăzi multe familii ajung să se destrame, producand mari traume copiilor. Cei mici ajung sa fie
introvertiţi sau cad in extrema cealaltă, devenind impertinenţi, fără respect...
În concluzie, familia are un rol major in viaţa fiecăruia dintre noi.

...despre faptă si consecinţă

Fie ca ne gândim sau nu, viaţa fiecăruia dintre noi este suma a ceea ce infăptuieşte.
În primul rând, gândurile noastre pot trece neobservate, gesturile fiind cele care contează şi care vorbesc de la sine despre
valoarea unui om. Astfel, ar trebui ca fiecare dintre noi să nu dovedească pasivitate, dezinteres, ci să acţioneze, să fie
altruist.
In al doilea rand, faptele au consecinţe diverse: pot avea rezultate bune sau, din contră, urmările pot fi indoielnice.
Intotdeauna, omul trebuie să se gandeasca la consecinte înainte de a acţiona, sa reflecteze după ce a văzut urmarile pentru
a şti cum să actioneze pe viitor si mai bine.
Fiind altruişti, realizând fapte bune, vom avea conştiinţa impăcată si vom primi cea mai importanta rasplată: multumirea
sufletească.

...despre frică
Frica poate fi definită prin raportare la curaj
In primul rand, supravietuirea, fericirea, linistea, totul se realizează în functie de anumiti factori generatori de teamă. A nu
avea teamă de nimic, depăseşte, cred, sfera normalităţii, este un semn că în viata acelei persoane a avut loc un eveniment
neobisnuit, fie pozitiv, fie negativ care l-a marcat definitiv.
In al doilea rand, in anumite situaţii, cu toţii trebuie să ne invingem teama. Optimismul este arma cea mai bună. Tentaţia
de a realiza cat mai mult in viată este destul de mare; cu cât visurile sunt mai numeroase, cu atât provocările sunt mai
mari- astfel omul poate fi influenţat mai putin de teamă, daca vrea mai putin de la viată. Detasarea presupune retragerea
din lume, refuzul participării la un spectacol care ii animă pe toti.
În concluzie, a participa la spectacol vietii inseamna a fi actor activ, a provoca soarta şi, bineinteles , a depăsi frica.

...despre frumos
Frumosul nu trebuie inteles doar ca aspect fizic plăcut. Este o noţiune complexa care include bunătate, inocenţă,
toleranţă, curaj.
În primul rand, este vorba despre o frumusete interioară care dă luminozitate chipului. Nimeni nu are dreptul sa atenteze
la aceasta valoare. Noi trăim intr-o lume a competiţiei, în care principii ca Binele, Adevărul, Frumosul par să-şi piardă
valoarea. În viaţa de zi cu zi, pragmatismul interesează mai mult decât aspectul sufletesc. In ciuda acestui fapt, nimeni nu
are dreptul să răpeasca omului increderea în aceste principii care dau frumusete sufletului uman.
Chiar daca ne confruntăm zilnic cu situaţii in care Binele, Adevărul, Dreptatea sunt inlocuite de Egoism, Falsitate,
Nedreptate, trebuie avem incredere in valorile de bază. Motivatia este una simplă: doar acestea permit ca oamenii sa aibă
o conştiintă impăcată şi o strălucire aparte.
In al doilea rand, există o mulţime de adepţi ai frumosului fizic. Din acest punct de vedere, fiinţa umană a inceput să
semene tot mai mult cu un simplu produs! Şi acest lucru se datorează aspectului commercial. Operaţiile estetice,
implanturile sunt realizate nu pentru că sunt impuse aspectul sanatăţii , ci pentru a arata mai bine, pentru a fi in trend,
pentru ca asa se poartă! Se ajunge astfel la standardizare.
In concluzie,…

...despre gândire
Procesul gândirii este condiţionat de atitudinea meditativă, de liniste. Un climat impregnat de galăgie nu este unul
favorabil gândirii.
În primul rând, cugetarea presupune izolarea, ruperea de lume, indreptarea tuturor simturilor spre un singur obiect. Una
dintre condiţiile succesului in efortul mental este liniştea fizica. Zgomotul face imposibilă concentrarea.
In al doilea rand, prea multă vorbă poate desemna orgoliul sau neseriozitatea care se ascund adesea in spatele unui debit
verbal excesiv. Este evident ca acolo unde se vorbeşte prea mult sunt puţine şanse să fie lucruri importante de spus.
Gândul, in sens de ratiune, logică, reflectie, nu se gaseşte într-un discurs interminabil şi incoerent!

Despre geniu...
Geniul presupune deopotrivă inspiraţie şi efort.
În primul rând, nu putem spune despre cineva, care se lasă condus doar de inspiraţie sau daca depune doar efort, că este
genial; avem de-a face fie cu un creator prolific lipsit de originalitate, fie cu un visător ale cărui idei nu se concretizează.
O persoana care indeplineşte doar unul dintre criteriile enunţate anterior nu poate primi titlul de geniu.
În al doilea rând, nu cred ca cineva ar putea elabora reteţa necesară pentru a obtine un geniu, este clar că cele două
conditii trebuie indeplinite, dar nimeni nu poate sti in ce proportie ar trebui să fie prezente. Simpla alaturare a unei
discipline cu talentul nu este de ajuns, ea trebuie sa creeze ceva remarcabil.

...despre glorie
Omul ca fiintă efemeră poate supravieţui in memoria generaţiilor de după el prin glorie.
In primul rând, oricare dintre fiinţele umane incearcă in existenţa sa să se remarce, sa realizeze lucruri exceptionale. Fie
ca constientizează ori nu, el caută să obţină gloria. Acest deziderat este etern, in comparaţie cu oamenii care sunt
efemeri. Trebuie spus insă ca efemeritatea gloriei depinde de caracterul acesteia, de modul in care a fost obtinută.
In al doilea rand, de glorie pot avea parte in egală măsură un poet, un luptător, un cetatean... ceea ce –i diferentiază este
rezistenta la testul timpului. Sunt glorii de un an, de o viată. In general, succesul fulminant legat de aspectele pământeşti
dispare la fel de repede precum ascensiunea, pe când valorile perene poartă cu ele peste veacuri numele afirmate in
domeniul spiritual, pentru ca ele sunt adevarata glorie.
În concluzie,…..

…despre ideal

Consider că existenţa umană presupune alături de sentimente, de calităţi şi defecte si existenţa unui ideal.
În primul rând, idealul presupune sacrificiu, deaoarece este aproape imposibil de atins, un punct de reper cu atat
mai pretios, cu cât lumea simte tentatia de a coborî lucrurile superioare la un nivel cel putin egal cu ea. Putem vorbi
despre ideal in artă prin raportare la un model cu mare semnificatie pentru noi şi fata de care adeziunea se manifestă prin
dorinta de a-l copia; acest lucru se situează in contradicţie cu legile material şi prinde omul la mijloc, intrucât, aflat intr-o
lume imperfect, fiecare persoană tinde spre absolute.
În al doilea rând, natura umană este foarte diversă, imbracă foarte multe forme şi are tot atatea modalitaţi de
raportare la ideal. De exemplu există oameni pentru care idealul se raportează la interes, insă sunt si persoane care cred
intr-un anumit principiu
În concluzie…..