Sunteți pe pagina 1din 2

Analiză asupra industriei constructoare de automobile pe glob

În ultimii ani tehnica construcţiei de autoturisme s-a perfecţionat continuu ţinând seama de
ridicarea performanţelor, economia de produse petrolifere, fiabilitate, confort, securitate şi
reducerea preţului de cost.
Industria constructoare de automobile este component a sectorului secundar al unei economii,
dar prin relaţiile pe care le comportă, putem spune că implică diferite ponderi şi in celelalte
sectoare: relaţii cu producătorii de automobile, cercetarea tehnică, îngrijirea sănătăţii, protecţie,
produse petroliere, proiectări de autostrăzi, turism internaţional, firme de marketing, tunning etc.
Oficial, primul vehicul mobil cu motor cu abur a fost construit în anul 1769 de căpitanul de
artilerie franceză Nic Joseph Cugnot (1725-1804), cu toate că invenţia motorului cu abur este
atribuită lui Hero din Alexandria.
Funcţiile automobilului s-au schimbat şi se modifică de-a lungul timpului. La origine
automobilul era destinat loisirului, treptat devenind şi un instrument de muncă.
Extinderea automobilului şi a spaţiului deservit de sistemul automobile, evidenţiază efecte
negative: zgomotul, polouarea, consumul de spaţiu, consumul de resurse de origine fosilă etc.
În anul 2003, achiziţia propriu-zisă a automobilului reprezină 3,3% din cheltuielile familiei.
În ceea ce priveşte cheltuielile de întreţinere, reparaţii, asigurări şi a altor servicii de utilizare a
automobilului, proporţia lor este cât de cât stabilă după anul 1990, adică 4,7%.
Evoluţia constructorilor a ţinut cont de oportunitatea creaţiei automobilului adaptat la
specificul urban. Aşa au apărut modelele mini: Peogeut 207, Tico sau Fiat, Renault,VW Lupo
etc.
În secolul 20, cei mai mari producători din lume au rămas Ford şi General Motors, S.U.A. fiin
cea mai mare ţară producătoare, lider pe piaţa de automobile.
În anul 2000 America de Nord, Europa de Vest şi Japonia, care deţin împreună 15% din
populaţia lumii, au produs ¾ din producţia mondială de automobile.
Termenul de globalizare a devenit comun în a doua jumătate a anilor ’80, datorită creşterii
uriaşe a investiţiilor externe. În realitate, globalizarea în sectorul automobilelor se referă doar la
câteva ţări: S.U.A., China şi Europa Occidentală, şi câteva state cum ar fi Mexic, Brazilia,
Turcia, etc. Tendinţa de globalizare sporeşte concurenţa, companiile autohtone nu mai sunt în
siguranţă şi sunt atacate pe propriul teren. Globalizarea impune firmelor adoptarea unei structuri
flexibile şi de reacţie rapidă. Producătorii de automobile nu au altă opţine decât să-şi
internaţionalizezenoperaţiunile.
Timp de 10 ani, General Motors a pierdut nouă procente din piaţa americană, echivalentul a
13 miliarde de dolari anual. Primii trei producători ai S.U.A. asamblează mai puţin decât în
ultimii cinci ani, pe când cei şapte mari producători din Japonia şi Europa, mai mult. În anul
1978, General Motors avea 612.000 de salariaţi, până în 1992 personalul angajat s-a redus la
368.000, scăderea numărului de angajaţi continuând şi azi.
Industria automobilului influenţează economia mondială, generând într-un an aproape 17%
din livrările de bunuri durabile, proiectate pentru uzul a cel puţin 3 ani; producţia de automobile
foloseşte cantităţi mari de fier, oţel, aluminiu, cauciuc natural, cupru, zinc, sticlă, piele, plasic,
plumb şi platină, mai mult decât orice altă industrie. De asemenea, încorporeză tehnică de ultimă
generaţie, încurajând cercetarea, peste 80% din funcţiile unui automobile fiind controlate
electronic.
Europa şi Japonia au fost primele regiuni care s-au preocupat pentru fabricarea unor
automobile ieftine şi cu un consum mic; companiile au descoperit metode de a nu mai polua
aerul şi de a nu mai folosi benzina: folosirea de motoare diesel, convertorii catalitici, injecţia,
careoserii aerodinamice, modele cu tracţiune pe faţă etc.
Automobilul se situează pe locul doi între cele mai importante achiziţii ale americanilor, după
locuinţă. În nicio altă ţară autovehiculele nu au un asemenea rol în vieţile oamenilor cât şi în
economie, aşa cum se întâmplă în S.U.A. Industria autovehiculelor din S.U.A. rămâne cea mai
mare din lume. Nicio altă industrie nu este legată de economia S.U.A. sau nu genereză un
asemena impact asupra locurilor de muncă, aşa cum o face industria autovehiculelor.
Aproximativ 6,6 milioane de locuri de muncă sunt legate de producţia auto şi a vânzărilor,
generând mai mult de 240 miliarde de dolari.
Piaţa autovehiculelor a anului 2002, în America, a fost de 16,8 milioane de autovehicule
vândute, aproape de trei ori mai mare decât piaţa Japoniei- a doua piaţă în lume.
Industria auto a schimbat radical felul de trai al oamenilor, oferindu-le o anumită
independenţă. Libertate de mişcare, ridicand calitatea vieţii. A avea un automobile reprezintă
faptul că orice persoană este liber să aleagă unde să locuiască, să lucreze, să-şi facă
cumpărăturile, unde să călătorească, fără să fie oprit de nimic, în ceea ce priveşte transportul.
Multe persoane îşi câştigă existenţa din activităţi în care autovehiculele ocupă un rol
important. De exemplu, cantităţi mari de bunuri de consum sunt transportate cu ajutorul
autovehiculelor. De asemenea, multe persoane apelează la taxi-uri, autobuze, limuzine, pentru a
ajunge la destinaţie. Aceste necesităţi generează locuri de muncă: 3.088.000 conducători de
autocamioane, 280.000 şoferi de taxi şi 539.000 şoferi de autobuze.
Comerţul internaţional este extrem de important pentru industria europeană de automobile:
producătorii europeni dispun de o prezenţă global. Peste 20% din automobile sunt exportate în
afara U.E. reprezentând 5% din totalul exporturilor U.E. Valoarea exporturilor de automobile ale
U.E., în anul 2003, a fost de 57.818 milioane de euro, valoarea importurilor de 30.130 milioane
de euro.
De remarcat este şi faptul că, în S.U.A., în anul 2004, producătorii japonezi au înregistrat un
nou record financiar, de 45,25 bilioane de dolari, în creştere cu 9% faţă de anul 2003, şi de 2,49
bilioane de dolari faţă de anul 1986. Acest progres s-a bazat pe productivitatea a 55.795 de
angajaţi americani ce au produs 3,2 milioane de vehicule. Numărul uzinelor japoneze în S.U.A. a
crescut de la 11 în anul 1993, la 25 în anul 2004 şi 28 la finele anului 2006.
Automobilele sunt puternic diferenţiate în termeni fizici şi proiectate cu un grad înalt de
libertate, ele putând fi diferenţiate prin stil, fiabilitate, disponibilitate, servicii, simboluri,
mărime, putere a motorului, confort, preţ etc., ceea ce determină diferenşe cum ar fi: prestigiul
(Mercedes), câştigul antreprenorial (Daewoo Leganza), manevrare superioară (Porche), femeia
activă, modern (Daewoo Cielo de culoare roşie), siguranţă (Volvo), popularitate (Pegeo 307) sau
numai preţul (Dacia 1410).
Pe plan mondial, au fost făcute eforturi de reglementare uniform, începând cu semnarea la
Geneva în 1949 a unei convenţii asupra circulaţiei rutiere şi până la activitatea Comisiei
Economice pentru Europa din cadrul O.N.U.
În consecinţă, sociatatea occidentală se confruntă cu tendinţa de a modera dependenţa faţă de
automobile şi cu emergenţa unei noi culturi a consumului.