Prefaţă

În timpul primilor ani de psihologie profesională măsurarea aptitudinilor mentale şi

anticiparea reuşitelor în plan educaţional au devenit esenţiale rolului de psiholog aplicant.
Aptitudinile de testare au cunoscut o relativă standardizare odată cu scalele Binet-Simon şi
Wechsler-Bellevue, în anul 1930, scale care au impus un mod profesional de practică. O
atenţie deosebită s-a acordat în primii ani proliferării adaptării locale a acestor teste. S-a admis
că, pentru a atinge nivelele dorite de comparabilitate, practicile de administrare a testelor să
fie standardizate. O soluţie adoptată presupunea utilizarea unui Protocol de Administrare
Australian alternativ care evita americanismul WISC-ului (Scala de Inteligenţă pentru Copii
Wechsler). La începutul lui 1950 Fundaţia Naţională Pentru Cercetare Educaţională a
declanşat o adevărată tradiţie prin publicarea unui supliment la un manual ce susţinea forma
anglicizată a administrării testului. Anul 1967 s-a distins prin publicaţia Consiliului Scoţian
Pentru Cercetare nr.55 Standardizarea Scoţiană a Scalei de Inteligenţă pentru Copii. Mulţi
ani, utilizând aceste proceduri, WISC a oferit cea mai bună metodă de evaluare pentru
psihologii practicieni din domeniul educaţiei şi pentru psihologii care lucrau cu tinerii în
mediul clinic.
Scala de Inteligenţă Wechsler pentru preşcolari şi şcolari (WPPSI) a fost publicată în
anul 1967 pentru a răspunde nevoii de a diminua nivelul de vârstă, în comparaţie cu scala
iniţială. Sub aspectul metodologic şi teoretic al testării aptitudinilor mentale, WPPSI se
înrudeşte cu predecesorul său, WISC. Ca şi WISC, WPPSI constă dintr-o serie de teste de
aptitudini astfel concepute încât să le permită copiilor să-şi demonstreze competenţele
intelectuale printr-o variată gamă de sarcini verbale şi de performanţă.
Această nouă ediţie este rezultatul unei revizii similare aplicate tuturor celorlalte scale
Wechsler, producând WISC-R, WAIS-R şi WMS-R. Testul revizuit cuprinde numeroase
particularităţi noi păstrând totodată fundamentele conceptuale şi tehnice stabilite de WPPSI.
Eşantionul de vârsta a fost extins la valori cuprinse intre 3 şi 7 ani, iar structura subtestului a
fost revizuită astfel încât să se muleze pe cea a WISC-R. Aceste schimbări reprezintă o etapă
logică în dezvoltarea evolutivă a testului şi extinde scala Wechsler în ansamblu, atingând
performanţe mai atrăgătoare în lucrul cu tinerii şi o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte
diferenţele dintre WPPSI-R şi WISC-R.
De-a lungul unei ere în care numeroase abordări ale performanţelor educaţionale au
fost explorate, scalele Wechsler continuă să fie exemple de aplicare a tehnologiei de măsurare
riguroasă, atingând o îmbinare fericită de exactitate şi fiabilitate. Aprecierea acestor calităţi şi
a avantajului oferit de interviul structurat ca un cadru conceptual al evaluării cognitive a
asigurat popularitatea continuă şi utilizarea largă a Scalelor Wechsler.
Publicarea WPPSI-R încheie ciclul reviziilor scalelor Wechsler care au început în anul
1974 cu revizia scalei de inteligenţă pentru copii. Anglicanizarea modului de administrare şi
evaluare a WPPSI-R cunoaşte o lungă tradiţie în adaptarea Scalelor Wechsler la cerinţele de
utilizare a testului în Marea Britanie.
Introducere
Raţionament
Scala de inteligenţă pentru Şcolari si preşcolari Wechsler - varianta revizuită (WPPSI-
R) este un instrument clinic ce se administrează individual pentru a cota inteligenţa copiilor
cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani. Ca şi predecesorul său, WPPSI, WPPSI-R oferă modalităţi
standardizate de măsurare a capacităţilor intelectuale, menite să ilustreze diferite aspecte ale
inteligenţei. Aşa cum se întâmpla în cazul celorlalte scale de inteligenţă Wechsler, selecţia
sarcinilor şi conceperea subtestelor menite să evalueze aceste aptitudini erau ghidate de ideea
că inteligenţa este un factor global, nu modular, multidimensional, nu uniform.
Astfel WPPSI-R testează inteligenţa prin probarea aptitudinilor individului în
contextul mai multor sarcini. Performanţa copilului la aceste sarcini este sumată printr-un scor
care reflectă capacitatea individului de a înţelege si de a relaţiona eficient cu lumea
înconjurătoare.

Natura inteligenţei
Dezbaterea asupra naturii inteligenţei a continuat timp de mulţi ani. Focusul acestei
dezbateri s-a axat pe definirea inteligenţei şi a modului în care ar trebui măsurată. Ce a
rezultat din această dispută se concretizează într-o multitudine de abordări, fiecare marcând o
metodologie specifică unui număr egal de orientări teoretice. Dezbaterea următoare, vis-a-vis
de teoriilor inteligenţei, nu este una sintetică, ci funcţionează mai curând ca background
pentru dezvoltarea subiectului WPPSI-R.
O abordare a definirii şi măsurării inteligenţei derivă din teoria învăţării. Adepţii ei
accentuează maleabilitatea şi antrenarea inteligenţei. Tot ei sunt cei care considera ca
inteligenţa este o abilitate care poate fi valorificată si perfecţionată prin experienţă.
O a doua abordare subliniază metodele de procesare şi reprezentare a informaţiei.
Teoria procesării informaţiei măsoară capacitatea individului de a stoca şi reactualiza
informaţia, şi cu ce viteză, precum şi complexitatea metodelor de codare şi stocare a
materialului. Spre deosebire de teoriile învăţării, aceasta abordare concepe inteligenţa ca pe o
combinare de elemente biologice sau genetice şi condiţii de mediu.
A treia alternativă se referă la teoria psihometrică bazată pe utilizarea testelor mentale
pentru a explora diferenţele individuale. Fie că presupunem că este vorba de o componentă
generală (i.e. Spearman, 1904), de o serie de aptitudini mentale primare (i.e. Thurstone, 1938)
sau de combinaţii ale celor două variante mai sus menţionate, metoda utilizată pentru a
examina diferenţele individuale este testul mental. Aceeaşi metoda de proiectare este urmata
si in cazul testelor WPPSI-R si a celorlalte teste de inteligenţă Wechsler.
O descriere inteligibilă a viziunilor lui Wechsler asupra inteligenţei poate fi regăsită în
Măsurarea şi evaluarea inteligenţei la adult. În continuare va fi prezentat un rezumat al
acestei lucrări: inteligenţa este o capacitate generală a individului de a înţelege şi de a
relaţiona eficient cu lumea înconjurătoare. La prima vedere o astfel de definiţie nu pare net
distinctă de celelalte însă o privire mai atentă ar putea releva o deosebire: Wechsler concepe
inteligenţa ca o entitate globală multideterminată şi multidimensională şi evită eliminarea
oricărei forme specifice de inteligenţă (i.e. gândirea abstractă) precum şi exagerarea
importanţei acestor itemi distincţi.
Profesioniştii care utilizează WPPSI-R şi alte teste de inteligenţă ar trebui să evite
confundarea testului de performanţă cu inteligenţa generală. Întrucât rezultatele obţinute la
scalele de inteligenţă cuprind performanţele obţinute în cadrul anumitor sarcini discrete,
scorurile şi semnificaţiile acestora sunt legate de conţinutul specific al testului.
Mai important, rolul factorilor nonintelectivi, cum ar fi motivaţia şi temperamentul,
împiedică egalizarea scorurilor testelor cu inteligenţa. Este recunoscut faptul că tineri cu
rezultate similare nu dau dovadă de aceeaşi capacitate de adaptare la mediu, în condiţii
identice, din motive ce depăşesc domeniul capacităţii lor cognitive. Trăsături precum
anxietatea, perseverenţa, entuziasmul şi autocontrolul nu sunt evaluate prin metodele de
măsurare curentă a inteligenţei, însă influenţează eficacitatea generală a copilului de a face
faţă la provocările mediului. În consecinţă evaluarea inteligenţei unui copil depăşeşte simpla
apreciere prin calificative si interpretare a rezultatelor acestuia.

Inteligenţa la preşcolari
De la publicarea WPPSI din anul 1967, o cantitate considerabilă de noi informaţii a
fost obţinută cu privire la natura dezvoltării cognitive la copii. O mare parte a acestei lucrări a
fost destinată stabilirii adecvate a legăturii dintre performanţa cognitivă din primii ani de viaţă
si perioada preşcolară.
O revizie a cercetării arată ca nu se pot stabili prea multe corelaţii intre măsurarea
aptitudinilor copiilor mici şi măsurarea aptitudinilor preşcolarilor cu inteligenţă normală
(Lewis&Sullivan, 1985). O posibilă explicaţie a acestui fapt îl constituie natura aptitudinilor
testate la copii, diferite de cele ale preşcolarilor. Aceasta în ciuda faptului că s-au stabilit
anumite asemănări între tipurile de abilităţi testate la copii şi la preşcolari. Lipsa corelaţiilor
solide nu poate fi pusă pe seama inexistenţei unui instrument de evaluare adecvat vârstei
copilăriei, ci mai degrabă subliniază natura diferită a procesului de dezvoltare la copil şi
diferenţa de repertorii comportamentale.
Spre exemplu, cineva poate să măsoare atât la preşcolari cât şi la şcolari aptitudini
intelectuale ca memoria, înţelegerea conceptelor numerice şi verbale, perceperea asemănărilor
şi a diferenţelor, anticiparea consecinţelor,soluţionarea problemelor şi vizualizarea formelor în
spaţiu. Cu toate acestea însa este nevoie de tipuri net diferite de sarcini pentru a testa exact
aptitudinile mai sus numite, întrucât repertoriile lor comportamentale diferă. Sarcinile
cognitive incluse în scalele de dezvoltare devin din ce în ce mai complexe şi mai
asemănătoare sarcinilor propuse în testele de inteligenţă pentru copii cu vârste ce o depăşesc
pe cea preşcolară. De fapt, s-a demonstrat că rezultatele obţinute de copii cu vârste între 18-30
luni anticipează destul de bine nivelul QI de mai târziu.(Rose&Wallace,1985; Siegel,1979)
 O astfel de observaţie poate funcţiona ca un argument pentru faptul că aptitudinile
intelectuale ca gândirea, înţelegerea verbală şi cea spaţială se dezvoltă în aşa măsură încât,
până la vârsta de 3-4 ani, aceste aptitudini ar putea fi evaluate prin teste asemănătoare celor
ale copiilor cu vârste mai mari sau ale adulţilor.
În consecinţă ar fi posibila o adaptare a subtestelor din WISC-R pentru aplicarea lor la
aceste cote de vârstă. Tocmai această particularitate a testelor WISC de a evalua o gama
variată de aptitudini pe o cotă mare de vârstă constituie principalul avantaj al scalelor
Wechsler şi permite compararea atât a rezultatelor unui individ de-a lungul unei perioade de
timp mai mari cât şi a rezultatelor mai multor grupe de indivizi cu vârste diferite.

Inteligenţa: aptitudine vs. capacitate dobândită

Discuţia precedentă cu privire la factorii ce influenţează maturizarea în procesul de
dezvoltarea comportamentului inteligent la preşcolari nu presupune ca aptitudinile măsurate
prin WISC-R să se dezvolte spontan, dincolo de orice experienţă. După cum a observat şi
Messik (1984), aptitudinile generale importante in activităţile şcolare, ca gândirea
problematică şi înţelegerea, se dezvoltă ca urmare a învăţării si transferului de experienţă din
trecut. Spre exemplu, aptitudinea de a înţelege instrucţii verbale simple sau de a număra câte
degete are o mână, depinde de achiziţia anterioară a semnificaţiilor cuvintelor, a unor noţiuni
de sintaxă şi a conceptelor numerice bazale. Dezvoltarea aptitudinilor cognitive simple
facilitează achiziţionarea şi dezvoltarea ulterioară a altor aptitudini necesare unei învăţări
eficiente, anticipării consecinţelor, să identifice non-sensurile, asemănările şi deosebirile
dintre obiectele fizice si conceptele verbale care le desemnează, adică, pe scurt, să dea dovadă
de comportamente inteligente.
Faptul că testele care măsoară inteligenţa într-un sens măsoară şi competenţa nu
implică şi faptul ca diferenţele de performanţă din cadrul testelor să ilustreze numai bogăţia si
complexitatea experienţei copilului. Expuşi fiind la aceiaşi stimuli educativi, unii copii par să
profite mai mult de pe urma lor şi cu mai puţin efort decât alţii, ceea ce sugerează diferenţele
reale dintre aptitudinile de care dispun.
Chiar dacă admitem că scalele de inteligenţă sunt, în fond, teste de performanţă,
aceasta nu înseamnă că ele nu sunt decât o altă formă de testare a performanţei şcolare, aşa
cum au presupus unii. În mod obişnuit, testele de performanţă măsoară efectele experienţelor
şcolare relativ standardizate. Din contră, performanţa la testele de aptitudine reflectă influenţa
cumulativă a unei multitudini de experienţe din viaţa de zi cu zi. Cu alte cuvinte itemii incluşi
în testele de performanţă sunt legaţi de ceea ce noi numim scopul unui anumit curriculum, în
timp ce sarcinile dintr-o scală de inteligenţă sunt eşalonate pe o gama foarte largă de
experienţe tipice copiilor din spaţiul cultural uman.

Dezvoltarea WPPSI-R
Principalele obiective de dezvoltare ale WPPSI-R constau în actualizarea normelor
WPPSI şi în extinderea cotelor de vârstă. Au fost păstrate din varianta iniţială toate
subtestele, modul de administrare a subtestelor de performanţă şi verbale în ordine alternativă,
utilizarea liberă a itemilor de antrenare prin care copilul să înţeleagă natura sarcinilor, precum
şi manipularea obiectelor astefel incât să se menţină interesul copilului.
Ca şi în cazul scalelor Wechsler , aceleaşi subteste sunt administrate tuturor copiilor
indiferent de vârstă. Din acest motiv fiecare subtest trebuie să ofere modalităţi adecvate de
măsurare pentru copii cu nivele aptitudinale şi vârste diferite. În cazul unor subteste, punctele
de plecare au fost stabilite pentru copii cu vârste diferite pentru a păstra timpul de
administrare între limite rezonabile şi pentru a evita prezentarea unor itemi simpli copiilor cu
vârste mai mari.
Întrucât aptitudinile copiilor se dezvoltă rapid pe mai multe dimensiuni între 3 şi 7 ani,
majoritatea subtestelor WPPSI nu aveau nevoie de noi itemi, uşori sau dificili, pentru a
asigura creşterea gradată a dificultăţii pe o cotă de vârstă. În urma altor revizii ale WPPSI au
fost incluse imagini multicolore, adăugată o sarcină de combinare a obiectelor la scala de
performanţă şi rafinate criteriile de evaluare în vederea unei utilizări mai eficiente şi mai
uşoare.

Anglicanizarea WPPSI-R
Anglicanizarea modului de evaluare şi administrare a WPPSI-R s-a bazat pe
anglicanizarea anterioară a WPPSI şi pe experienţa practicienilor care au lucrat cu aceste
teste în mediul britanic. Anglicanizarea WPPSI a ţinut cont de un număr de studii realizate în
Marea Britanie şi de amendamentele încorporate în suplimentul aprobat de Divizia de
Psihologie Educaţională şi a Copilului a Societăţii Britanice de Psihologie.
Un astfel de program de utilizare a WPPSI în Marea Britanie a fost desfăşurat pe un
eşantion de 150 de subiecţi cu vârsta de 5 ani.(Yule et al.,1969). În acest studiu empiric
<<americanismele evidente>> au fost înlocuite. Dacă itemii vizaţi erau asemănători
modificărilor realizate de Consiliul Scoţian pentru Cercetare în Educaţie, atunci aceste
amendamente erau încorporate în Suplimentul pentru Manualul WPPSI. Acolo unde itemii
aveau nevoie de amendamente, se respectau normele generale propuse de Standardizarea
Scoţiana a WISC.
Alte cercetări au fost desfăşurate cu preşcolari din Midlands. Cu toate acestea nici unul
din studii nu se preocupa în mod explicit de anglicanizarea modului de administrarea şi de
evaluare, deşi ambele au făcut o serie de propuneri de modificarea a criteriilor evaluative. În
plus, pentru a nu se crea confuzie în rândul tinerilor din cauza unor itemi lexicali, gramaticali
sau idiomatici americani, s-a operat anglicanizarea acestora şi a indicaţiilor adeacente.
În continuare au fost propuse trei etape de validare ale acestor modificări. Prima a
constat într-o revizuire atentă operată de echipa editoriala a Corporaţiei de Psihologie, pentru
a se repera acei itemi problematici de natura lexicală, lingvistică sau culturală, care ar fi putut
cauza dificultăţi în procesul propriu-zis de evaluare. Prin urmare, au fost luate în vizor
procedurile de administrare, instrucţiile verbale ale fiecărui subtest, itemii în sine şi criteriile
de evaluare. În a doua parte, o echipa de psihologi profesionişti eminenţi şi cu experienţă au
verificat selecţiile operate şi au înaintat forme alternative în vederea modificării modului de
administrarea şi de evaluare. În a treia etapa, daca erau incertitudini în legătura cu reacţiile
copiilor vis-a-vis de itemii alternativi propuşi, acestea au fost clarificate prin teste ce
urmăreau tocmai validarea itemilor. A treia etapă însă s-a dovedit a fi mai puţin necesară,
toate problemele legate de itemi fiind soluţionate în cea de-a doua fază, mai sus ilustrată.
Testarea eficienţei intemilor s-a realizat printr-o serie de teste efectuate în diferite părţi ale
ţării. Obiectivul viza obţinerea unei varietăţi mari de răspunsuri din care să reiese posibile
puncte vulnerabile ale testelor, neclarităţile de formulare sau inadaptarea modalităţii de
evaluare. Şcolile incluse în proiect erau localizate în regiuni ca Swansea, Birmingham,
Newcastle, Kent şi Londra.

Administrarea
Instrucţiunile de administrare au jucat un rol esenţial, nu numai în transpunerea într-o
manieră succintă şi accesibilă cerinţele la care trebuia să răspundă copilul, ci şi în crearea unei
atmosfere favorabile examinării. Orice intervenţie asupra acestor instrucţiuni ar influenţa
negativ atingerea obiectivelor testării. Revizuirea procedurilor de administrare a testului şi în
special cele verbale, supuse constrângerii de a respecta un protocol standard de administrare,
era destinată găsirii unei modalităţi de administrare adecvate cerinţelor Marii Britanii.

Itemii
Substituirea oricăror itemi dintr-un test adresat copiilor impune luarea măsurilor de
precauţie necesare, întrucât nu este suficient să înlocuieşti un item cu un simplu sinonim, mai
mult, itemii alternativi trebuie să fie la fel de accesibili şi de familiari ca cei iniţiali. Se
recomandă chiar înlocuirea cu itemi ce conţin un număr egal de silabe/litere. În majoritatea
cazurilor asociate cu revizuirea itemilor WPPSI-R soluţiile erau găsite chiar în Suplimentul
Manualului WPPSI, astfel încât comitetul de revizuire a testelor a apelat la aceeaşi sursă în
unele cazuri. Per total au fost revizuiţi 30 de itemi. În cele mai multe cazuri era vorba de
înlocuirea unui singur cuvânt, însă au fost uneori au fost necesare schimbări mai importante,
spre exemplu de conţinut.

Evaluarea
De obicei sunt întâmpinate dificultăţi de evaluare în cazul scalelor verbale din cadrul
subtestelor. Indicaţiile americane de administrare şi evaluare propun adoptarea unui set de
reguli generale conform cărora răspunsurile acceptabile să fie cotate cu 1-2 puncte, în timp ce
răspunsurile greşite, cu apariţie frecventă, să fie punctate 0. Acelaşi pattern a fost urmat şi de
versiunea anglicanizată. În cazul răspunsurilor neaşteptate, se recomandă consultarea
criteriilor generale de evaluare ale fiecărei secţiuni. Amendamente la criteriile de evaluare
sunt prezentate rezumativ în Appendixul 9 al acestui Manual.
WPPSI-R se situează la un nivel calitativ înalt asigurat de programul de dezvoltare şi
standardizare american care a implicat 1700 de teste de administrare atent analizate din
perspective etnice, de gen, regiune geografică şi educaţie parentală; combinat cu procesul de
anglicanizare mai sus prezentat.
Organizarea scalei
WPPSI-R este organizat la fel ca şi WPPSI, cu un grup de subteste primare de
performanţă perceptul-motorie şi cu un al doilea grup de subteste verbale. Rezultatele obţinute
la subtestele de performanţă şi verbale corelează cu IQ-ul de performanţă şi cu cel verbal, iar
combinarea acestor rezultate este relevantă pentru IQ-ul general.
Împărţirea subtestelor pe categorii de performanţă şi verbale este justificată atât logica
cât şi empiric. Baza logică rezidă esenţialmente în natura răspunsurilor copiilor la sarcini:
motorii (indicarea, plasarea şi desenarea) în cazul subtestelor de performanţă şi verbale pentru
celelalte. Într-un sens larg, cerinţele testelor de performanţă au adesea componente verbale.
De exemplu, instrucţiunile examinatorului conţin o componentă verbală iar rezolvarea
sarcinilor perceptul-motorii pot fi mediate într-o anumită măsură de verbalizarea internă. Cu
toate acestea subtestele WPPSI-R sunt clasificate ca fiind de performanţă sau motorii în
funcţie de modalitatea de exprimare a soluţiei.
În plus, studierea intercorelaţiilor dintre subtestele WPPSI, inclusiv procedurile
formale ale analizei de factori, au indicat existenţa a două tipuri de subteste în interiorul
scalei. Cele două tipuri sau factori corespund invariabil categoriilor propuse, verbale şi de
performanţă, ceea ce constituie un motiv îin plus de a evalua prin cote distincte rezultatelor
subtestelor corespunzătoare.
WPPSI include 11 subteste, 5 de performanţă şi 6 verbale(unul din ele fiind considerat
opţional) : propoziţii şi ilustraţii (numite secţiuni cu ilustrate despre animale în WPPSI).
Subtestele scalelor WPPSI-R de performanţă şi verbale sunt enumerate mai jos.
Numerele asociate reprezintă ordinea de administrare conform scalei standard.
De performanţă Verbale

1. Asamblarea de obiecte 2. Informaţie

3. Desen geometric 4. Înţelegere
5. Construcţie cu ajutorul cuburilor 6. Aritmetică
7. Labirinturi 8. Vocabular
9. Completarea imaginilor 10. Similitudini
*11. Ilustraţii *12. Propoziţii

* = opţional
Conţinutul Subtestelor
Asamblarea Obiectelor

În subtestul asamblării obiectelor, copilului îi sunt prezentate piese dintr-un puzzle

aranjate într-o ordine standard. Copilul trebuie sa le combine in aşa fel încât să rezulte o
forma/figură cu sens într-un interval de timp predeterminat. Subtestul este proiectat după
modelul subtestelor de asamblare a obiectelor din scalele de inteligenţă Weschler, însă puzzle-
urile WPPSI-R sunt proiectate într-o manieră ce face uz de culoare.

Informaţia
Subtestele de acest tip cer copilului sa-şi demonstreze capacitatea de a înţelege
evenimentele şi obiectele din mediu. La forma iniţială au mai fost adăugate câteva întrebări
care nu cer aptitudini verbale deosebite. La astfel de itemi copilul trebuie să indice o imagine
pentru a răspunde la o întrebare. Itemii rămaşi, corespunzători celor de la subtestele WPPSI,
constau în întrebări orale scurte despre obiecte obişnuite şi evenimente

Desenul geometric
Acest subtext include două tipuri de sarcini. Prima secţiune, creată de WPPSI-R,
conţine o sarcină vizuală. Copilul priveşte o imagine şi, cu stimulul în memorie, indică acea
imagine care corespunde originalului dintr-un şir de imagini. Pe itemii rămaşi copilul trebuie
să deseneze o figură geometrică după un model dat, ca in desenul geometric din WPPSI.

Înţelegerea
Subtestul de înţelegere WPPSI-R este asemănător subtestului corespunzător din
WPPSI. Copilului i se cere să-şi exprime în cuvinte neclarităţile legate de motivele acţiunilor
şi consecinţele evenimentelor cu care se confruntă.

Desenul pe baza şabloanelor

Şi acest tip de subtest cere copilului să analizeze şi să reproducă sub anumite
constrângeri un model din cartonaşe plate în două culori.

Aritmetică
Subtestul de aritmetică cere copilului să demonstreze faptul că a înţeles conceptele
calitative de bază. Ca şi în WPPSI, subtestele de aritmetică din WPPSI-R încep cu itemi
picturali, cunoscând o creştere în complexitate prin trecerea de la sarcini de calcul simplu la
sarcini mai complexe.

Labirinturi
Subtestele cu labirinturi presupune rezolvarea de labirinturi, de către copil, într-un
interval de timp predeterminat, utilizând creionul şi foaia. Şi în aceste caz există o creştere în
dificultate a itemilor, fiind adăugate subteste mai uşoare pentru copiii cu vârste mai mici.
Vocabular
Actulamente, acest subtest este format din două părţi. Au fost adăugaţi itemi uşori de
identificare a imaginilor, itemi la care i se cere copilului sa numească obiectul reprezentat. În
cazul itemilor rămaşi, se cere să se definească verbal cuvinte prezentate oral.

Completarea imaginilor
În care se cere copilului să identifice elementele care lipsesc din imagini obişnuite,
binecunoscute.

Asemănări
Aceste tipuri de subteste vizează capacitatea copilului de a identifica şi exprima
asemănările dintre itemi, în trei moduri. Prima sarcină presupune identificarea de către copil a
acelei imagini care se aseamănă cel mai mult cu o serie de obiecte prezentate cu o trăsătură
comună. Nu se cere nici un răspuns oral, fiind suficientă simpla indicare. În cadrul celui de-al
doilea set de itemi copilul trebuie să completeze o propoziţie prezentată oral, propoziţie care
reflectă o asemănare sau analogie între două lucruri. Ultima parte a subtestului cere copiluilui
să explice în ce constă asemănarea dintre acei itemi.

Imagini
Această secţiune conţine exerciţii în care copilul trebuie să plaseze bastonaşe de o
anumită culoare în căsuţa cu animale desenate predominant în acea culoare. Atât performanţa
cât şi rapiditatea răspunsurilor sunt luate în calcul pentru evaluare.

Propoziţii
Subtestul cu propoziţii are un caracter opţional, ca în cazul WPPSI. A fost proiectat ca
alternativă pentru _-_ , însă în acest caz sunt folosiţi stimuli verbali cu sens în loc de numere.
Examinatorul citeşte o propoziţie, iar copilul trebuie să o repete întocmai.

Scopurile şi utilizarea WPPSI-R

WPPSI-R intenţionează să testeze aptitudinile intelectuale într-o gamă largă de
contexte educaţionale, clinice şi de cercetare. Funcţia primară a acestei scale o constituie
diagnosticarea excepţiilor în şcoli sau instituţii private. WPPSI-R mai poate fi folosit în studii
ce presupun înregistrarea schimbărilor de performanţă în timp şi măsurarea efectelor unui
anumit tip de manipulare. Dacă se are în vizor un astfel de obiectiv, este bine să se respecte un
anumit interval între diferitele etape de administrare a testului pentru a se asigura un
maximum de performanţă la copil. În general, intervale de timp scurte între teste au efecte
practice mai mult în zona scalei de performanţă decât în cea a scalei verbale.
WPPSI-R a fost realizat pentru copii cu vârste între 3 şi 7 ani. Se poate întâmpla însă
ca testul să fie administrat copiilor mai tineri cu aptitudini deosebite, supramedii sau celor cu
vârste ce depăşesc 7 ani dar care dau dovadă de un nivel aptitudinal scăzut. Totuăi testul în
sine, modalitatea de administrare şi evaluare au fost proiectate numai pe acest eşantion de
vârstă (3-7 ani), la fel notarea şi condiţiile inerente nivelului de vârstă corespunzător. Prin
urmare performanţa obţinute de copii care depăşesc limitele de vârstă poate fi descrisă numai
sub aspectul „vârstelor corespunzătoare testului” (p. 27)
Limita de vârstă superioară a WPPSI-R o depăşeşte cu aproximativ un an pe cea a
scalei WISC-R. Din această cauză ar putea apărea întrebarea care ar trebui să fie instrumentul
cel mai potrivit acestui interval de vârstă? În majoritatea cazurilor, dacă un copil pare să se
încadreze la limita sau peste limita nivelului aptitudinal standard, dovedind abilităţi de
comunicare obişnuite, examinatorul ar trebui să utilizeze WISC-R. Dacă însă el pare să se
situeze sub acest nivel, ar trebui să fie testat conforma scalei WPPSI-R.
Deşi WPPSI-R poate fi utilizat pentru a identifica acei copii cu aptitudini excepţionale,
cu vârste între 3 şi 7 ani, cateva dintre funcţiile acestei scale nu sunt cele mai potrivite
scopului în sine. De exemplu, WPPSI-R nu ar trebui utilizat în cazul copiilor cu deficienţe