Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Stress
Teste Stress
669; email:
office@cabpsi.roProgram: Luni - Vineri 9:00-18:00
Home
Despre noi
Servicii
Activitati
Instrumente
Articole
Portofoliu
Contact
PROBLEMATICA STRESULUI LA
NIVELUL ORGANIZAŢIILOR
You are here: Home - Articole - PROBLEMATICA STRESULUI LA NIVELUL
ORGANIZAŢIILOR
31 octombrie 2014 Leave a comment
Posted in: Articole, Cercetare Started by admin
CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ
AFASES 2012 BRAŞOV
WORKSHOP
PROBLEMATICA STRESULUI LA
NIVELUL ORGANIZAŢIILOR
1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………
……………………pg. 3
2. DELIMITĂRI
CONCEPTUALE………………………………………………………………………..pg.
2
3. VULNERABILITATEA LA
STRES…………………………………………………………………..pg. 6
– FACTORII DE
STRES……………………………………………………………………………………..pg. 7
16.FIȘA DE RĂSPUNS
MAS………………………………………………………………………………..pg. 23
INTRODUCERE
Organizaţiile sunt foarte conştiente de necesitatea unei evaluări periodice a riscului fizic
şi potenţialelor pericole de la locul de muncă, căutând să menţină sănătatea şi siguranţa
angajaţilor. Acest aspect este stipulat în Legea 319/2006 şi H.G.355/2007 republicată,
precum şi în standardele de calitate sau norme, care privesc siguranţa activităţilor de
muncă.
Obligaţia pentru grija faţă de angajaţi include şi evaluarea factorilor psihologici care
contribuie la apariţia şi existenţa stresului la locul de muncă.
2.DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Stresul este o forţă care produce o tensiune urmată de o deformare (strain) a obiectului asupra
căruia s-a exercitat;
Stresul este rezultatul acţiunii unui agent fizic şi /sau psihologic şi/sau social; agentul numit de
Hans Selye stresor.
Stresul este în acelaşi timp stresorul sau agentul stresului, cât şi rezultatul acestei acţiuni în
diferite dimensiuni individuale.
Hans Selye (Selye, H., 1950) a utilizat acest termen spre a desemna: o acţiune externă
de suprasolicitare exercitată asupra organismului de un evantai larg de agenţi
cauzali fizici (traumatisme, arsuri), chimici, biologici (infecţii), psihici, capabili să
producă un ansamblu de modificări morfofuncţionale, în special endocrine (hipofizo-
supra-renale).
STRESUL (Selye, 1957) reprezintă o reacţie a organismului (în mare măsura
nespecifică) şi nu trebuie confundată cu agentul cauzal denumit de Selye agent
agresor.
STRESUL este: “sindromul general de adaptare“ care cuprinde totalitatea
mecanismelor nespecifice, capabile să asigure mobilizarea resurselor adaptative ale
organismului în faţa agresiunii care-i ameninţă integritatea morfologică sau a
constantelor sale morale cu următoarele stadii:
3.VULNERABILITATEA LA STRES
Stresul psihic lasă în urma lui indiferent de “preţul” adaptării în planul somatic sau psihic
două posibile modificări ale “stării sistemului” reprezentat de întregul organism :
creşterea rezistenţei faţă de solicitările ulterioare identice sau similare – cu aceea care l-
a generat, în caz că subiectul a dominat, deşi stresat, situaţia inductoare a stresului
psihic (se relizează un veritabil “antrenament” faţă de suprasolicitări psihice în
circumstanţe stresante potenţiale similare);
apariţia unei adevarate “vulnerabilităţi faţă de stres”ce reprezintă o capacitate a
subiectului de a “intra în stres”mult mai uşor, la acţiunea aceloraşi agenţi stresori
care i-au produs stres psihic iniţial, în cazul în care acesta s-a sodat cu un eşec
adaptativ (subiectul nu a reuşit să găsească cel mai potrivit răspuns faţă de situaţie ori
consecinţele au fost nocive ).
DIAGNOSTICAREA STRESULUI
PSIHOTERAPIA STRESULUI
PSIHOTERAPIE ORGANIZAŢIONALĂ
Citiţi fiecare enunţ si însemnaţi-l dacă se referă la ce vi s-a întâmplat în ultimul an.
financiare.
5. ANEXA 2
CHESTIONAR NR. 2
COTE :
1 – TOTDEAUNA
2 – DESEORI
3 – CÂTEODATĂ
4 – RAREORI
6.ANEXA 3
CHESTIONAR NR. 3
COTE :
1 – NICIODATĂ
2 – RAREORI
3 – UNEORI
4 – DE OBICEI
5 – TOTDEAUNA
FIZIOLOGICI AI STRESULUI.
PSIHOEMOŢIONALI AI STRESULUI.
COMPORTAMENTULUI SOCIAL.
a. b. d. a. g.
b. c. e. 7. b. 8. h.
1. 3.
c. d. f. c. i.
5.
a. e. g. a. a.
9.
b. a. h. b. b.
4.
2. c. b. i. c. a.
10.
d. a. a. 8. d. b.
e. b. b. e. TOTAL
5. 6.
3. a. c. c. f.
PUNCTE
FACTORII DE STRES /SCALA CUMULATIVĂ A
STRESULUI
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
a. 100 73 50 53 26 17 11 25 5 1
b. 63 65 40 44 20 30 29 20 25 10
c. 37 35 39 28 30 65 15
d. 39 29 29 38 24
e. 45 26 36 39 19
f. 20 19
g. 45 18
h. 23 16
i. 47 15
CHESTIONAR NR.2
Răspundeţi cât mai sincer la întrebările puse, încercuind numai una din cotele prezentate !
CHESTIONAR NR. 3
Răspundeţi cât mai sincer la întrebările puse, încercuind numai una din cotele prezentate !
8.ANEXA 4.
MANIFEST
NUME……………………………………..
PRENUME………………………………..
VÂRSTA………………………………….
STUDII……………………………………
PROFESIUNE…………………………….
CLASA
NOTA 1 2 3 4 5
PROBA
CHESTIONAR Nr.1
CHESTIONAR Nr.2
F
CHESTIONAR Nr.3 P
S
f.
NR.
Semnificaţie deloc slab puţin destul mult
SITUAŢIA PREZENTATĂ
mult
CRT.
NOTA 1 2 3 4 5 6
M-am confruntat, în cursul vieţii mele, cu
1. situaţii traumatizante (deces, concediere,
decepţie amoroasă etc.)?
Sunt pe cale de a trăi o situaţie traumatizantă
2.
(deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?
Suport o suprasarcină profesională frecventă
sau permanentă?
3.
Şi/sau sunt dominat de sentimentul urgenţei
şi/ sau există o ambianţă puternic
competitivă la locul meu de muncă?
Serviciul meu nu-mi convine, nu corespunde
dorinţelor mele sau este o sursă de
4.
insatisfacţie, îmi dă senzaţia că pierd timpul?
Mai mult, mă deprimă?
Am griji familiale importante (de cuplu,
5. părinţi, etc.)? Familia mea este mai degrabă
o povară decât o binecuvântare ?
Am datorii, câştig prea puţin în raport cu
6. modul meu de viaţă, îmi fac probleme din
această cauză ?
Am multe activităţi extraprofesionale şi ele
7. sunt surse de oboseală sau de tensiune
(asociaţii, sport, etc.) ?
Sufăr de vreo boală ? Care este gravitatea sau
8.
importanţa blocajului cauzat ?
► TOTAL COLOANĂ
► TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.
10.ANEXA NR. 6
f.
NR.
Semnificaţie deloc slab puţin destul mult
SITUAŢIA PREZENTATĂ
mult
CRT.
NOTA 1 2 3 4 5 6
Sunt emotiv, sensibil la remarcile sau
1.
criticile cuiva ?
2. Sunt coleric sau devin rapid iritabil ?
Sunt perfecţionist, am tendinţa de a nu fi
3.
mulţumit de ce am făcut eu sau alţii ?
Inima îmi bate repede, transpir abundent,
4. tremur, am spasme musculare, de exemplu la
faţă sau la pleoape?
Mă simt tensionat la nivelul muşchilor, am o
5. senzaţie de crispare la nivelul maxilarelor, al
feţei, al corpului în general ?
6. Am probleme cu somnul ?
7. Sunt anxios, îmi fac adesea griji ?
Am manifestări fizice ca tulburări digestive,
8.
dureri, migrene, alergii, eczeme ?
9. Sunt obosit ?
Am probleme de sănătate mai grave – ulcer,
10. boli de piele, colesterol ridicat, hipertensiune
arterială, tulburări cardiovasculare ?
Fumez sau beau pentru a mă stimula sau
11. pentru a mă calma ? Folosesc alte produse
sau medicamente în acest scop ?
► TOTAL COLOANĂ
► TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.
1. 11. ANEXA 7
Vi s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, unul din următoarele evenimente enumerate mai jos?
Dacă da, încercuiţi punctajul corespunzător şi adunaţi-l la scorul dumneavoastră. Categoria de
“altele “vă stă la dispoziţie ca să înscrieţi orice stresor personal şi care nu este indicat în listă.
Conţinut şi instrucţiuni : Proba se prezintă sub forma unui chestionar compus din Forma I şi
Forma II, fiecare formă cuprinzând 20 de enunţuri.
În Forma I, cele 20 de enunţuri descriu fie prezenţa unei stări de anxietate trecătoare, posibil
determinată de evenimente psihotraumatizante şi manifestată prin stări de nelinişte, teamă,
îngrijorare, încordare, tensiune, neîncredere în forţele proprii, fie prezenţa unei stări de echilibru
neuropsihic manifestat prin stare de bine, calm, încredere în forţele proprii, tonus afectiv pozitiv.
Forma II, prin enunţurile sale, conturează prezenţa sau absenţa anxietăţii ca trăsătură, însuşire
stabilă a personalităţii. Cele 20 de enunţuri exprimă, de asemenea, descrieri ale unor stări
sufleteşti.
Enunţurile 3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18 sunt simptomatice pentru existenţa unei stări de
anxietate, cu atât mai marcante cu cât suma punctelor acumulate este mai aproape de 40. Pentru
o bună evaluare a stării de anxietate, este necesar să se analizeze calitativ răspunsurile la
enunţurile 3, 9, 12, 13, 18.
Enunţurile 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 conturează prezenţa unei stări de echilibru
neuropsihic, subiectul examinat prezentând tonus afectiv pozitiv, încredere în forţele proprii,
stare de calm şi linişte interioară, la un scor apropiat de 10. În revers, un scor apropiat de 40
reflectă carenţe în stabilitatea psihoafectivă. Se vor analiza calitativ răspunsurile mai ales la
enunţurile 1, 8, 10, 11, 15, 20.
La Forma I, valoarea maximă de anxietate este dată de scorul 80 (20 enunţuri x4). Valoarea
scăzută de anxietate este situată în zona imediat superioară scorului de 20. Se apreciază că
scorurile ce depăşesc valoarea de 40 indică faptul că persoana investigată prezintă o stare
anxioasă.
Forma II. Marcajele într-una dintre cele patru căsuţe (A B C D ) conferă acordarea unui anumit
număr de puncte.
Enunţurile 2, 3, 5, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 20 conturează anxietatea ca trăsătură relativ stabilă
a personalităţii, generatoare a unui anumit comportament de evitare. Se vor analiza calitativ, în
special, răspunsurile 3, 5, 9, 12, 14, 15.
Enunţurile 1, 4, 6, 7, 10, 13, 16, 19 sunt semnificative pentru starea de echilibru
neuropsihic, absenţa anxietăţii ca trăsătură de personalitate. Se vor analiza calitativ în special
răspunsurile la enunţurile 1, 6, 13, 16, 19.
Global, nivelul de anxietate relevat de cele două forme ale testului este apreciat prin scorurile
obţinute. Scorul total, maxim este de 160 de puncte (80+80). El reflectă o anxietate manifestă,
puternică. Scorul de 40 sau valorile apropiate de acesta exprimă stabilitate psihică, absenţa
anxietăţii. Scorurile ce depăţesc 80 indică intrarea în zona stării de anxietate. Aceasta va fi cu
atât mai accentuată cu cât se apropie de scorul de 160.
Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma I şi, în măsura în care aceasta corespunde cu
felul în care vă simţiţi acum, în acest moment (în Fişa de răspunsuri, Forma I), marcaţi semnul X
în căsuţa lui A,B,C sau D.
Nu pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai
bine felul în care vă simţiţi în prezent.
Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.
Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Mă simt calm 4 3 2 1
2. Mă simt liniştit 4 3 2 1
3. Sunt încordat 1 2 3 4
4. Îmi pare rău de ceva 1 2 3 4
5. Sunt în apele mele 4 3 2 1
6. Sunt trist 1 2 3 4
7. Mă îngrijorează nişte neplăceri posibile 1 2 3 4
8. Mă simt odihnit 4 3 2 1
9. Mă simt neliniştit 1 2 3 4
10. Mă simt bine 4 3 2 1
11. Am încredere în puterile mele 4 3 2 1
12. Mă simt nervos 1 2 3 4
13. Sunt speriat 1 2 3 4
14. Mă simt enervat 1 2 3 4
15. Sunt relaxat 4 3 2 1
16. Mă simt mulţumit 4 3 2 1
17. Sunt îngrijorat 1 2 3 4
18. Mă simt agitat şi zăpăcit 1 2 3 4
19. Mă simt vesel 4 3 2 1
20. Sunt bine-dispus 4 3 2 1
Total
TOTAL GENERAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE ANXIETATE……………………………….
Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma II şi, în măsura în care aceasta corespunde cu
felul în care vă simţiţi în general, marcaţi semnul X într-una dintre căsuţele A, B, C, D ale Fişei
de răspunsuri, Forma II.
Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele :
Alegeţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în general. Nu
există răspunsuri bune sau rele.
Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.
Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Sunt bine –dispus 4 3 2 1
2. Obosesc repede 1 2 3 4
3. Îmi vine să plâng 1 2 3 4
Aş dori să fiu la fel de fericit cum par să fie
4. 1 2 3 4
alţii
De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că
5. 1 2 3 4
nu mă pot decide destul de repede
6. Mă simt odihnit 4 3 2 1
7. Sunt calm, concentrat şi lucid 4 3 2 1
Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot face
8. 1 2 3 4
faţă
Mă frământă prea mult anumite lucruri care în
9. 1 2 3 4
realitate nu au importanţă
10. Sunt fericit 4 3 2 1
11. Sunt încântat să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4
12. Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4
13. Mă simt liniştit 4 3 2 1
14. Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4
15. Mă simt abătut 1 2 3 4
16. Sunt mulţumit 4 3 2 1
Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de
17. 1 2 3 4
importanţă şi mă sâcâie
Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet, că nu
18. 1 2 3 4
mai pot scăpa de ele
19. Sunt un om echilibrat 4 3 2 1
Când mă gândesc la necazurile mele prezente
20. 1 2 3 4
devin nervos şi prost – dispus
Total
TOTAL GENERAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE ANXIETATE……………………………….
15.ANEXA NR. 9
Conţinut şi instrucţiuni : Chestionarul este o adaptare după Scala de anxietate manifestă
întocmită de J.A.Taylor („A Personality Scale of Manifest Anxiety”, J. Abnorm Soc. Pschol, 48).
MAS (Manifest Anxiety Scale) îţi propune să discrimineze şi să evalueze simţămintele de
insecuritate, de lipsă de încredere în forţele proprii, stările de nelinişte, în genere, stările evitante
în relaţie cu anumite simptome fiziologice şi psihosomatice.
Cotare şi interpretare: Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns marcat cu semnul „X”
care corespunde următorului tabel :
Încercuiţi semnele X care corespund numerelor menţionate în tabel. Totalizaţi numărul de puncte
obţinut. Numărul maxim de puncte care poate fi obţinut este de 90.
Etalon întocmit pe baza investigării a 200 de subiecţi, între 20 şi 45 ani , de ambele sexe.
NR. OPŢIUNE
ENUNŢURI
Adevărat Fals
CRT.
1. Mă îngrijorează o mulţime de lucruri
2. Am dificultăţi în concentrare
3. M-am simţit deprimat
4. M-am simţit descurajat
5. M-am blamat pentru diverse lucruri, întâmplări
6. M-am simţit tensionat , „ de o sensibilitate excesivă”
7. M-am simţit stingherit, stânjenit
8. Nu mă simt atras de nici un fel de activitate
9 Nimic nu-mi face plăcere
10. M-am simţit ameţit, aerian, cu capul golit
11. Mi-au tremurat mâinile
12. M-am simţit cu adevărat plin de viaţă
13. Am simţit că sunt plin de energie
14. Am fost amuzat de ce se întâmplî în jur
15. M-am simţit nemulţumit de lucruri (treburi)
16. M-am simţit confuz, năucit
17. M-am simţit trist
18. M-am simţit in inferior altora
19. Muşchii mei sunt tensionaţi sau dureroşi
20. Am stări de greaţă
21. M-am simţit retras în mine, închis în mine
22. Am simţit că am lăsat-o mai moale
23. Am tremurat de frică
24. Am dificultăţi la înghiţire
25. Când mi-e cald, când mi-e rece
26. M-am simţit cu adevărat mulţumit, satisfăcut
27. Sunt capabil să râd cu uşurinţă
28. M-am simţit iritat
29. Am dificultăţi în luarea deciziilor
30. Obosesc cu uşurinţă
31. M-am simţit disperat, fără speranţe
32. Sunt pesimist în ceea ce priveşte viitorul
33. M-am simţit nervos
34. M-am simţit speriat
35. Am făcut un efort extraordinar să încep un lucru
36. Gura mi-e uscată
37. M-am simţit ca şi când mă înec, nu am aer
38. M-am simţit sleit, istovit
39. Am avut dureri în coşul pieptului
40. Am avut frecvent senzaţie de urinat
41. M-am simţit bine cu mine cu mine însumi
42. Am avut multe lucruri interesante de făcut
43. M-am simţit sigur pe mine
44. Aţtept cu nerăbdare să se deruleze evenimentele
45. M-am simţit fără astâmpăr, agitat, neliniştit
46. Am simţit că ar putea să se întâmple ceva îngrozitor
47. Mi-am pierdut pofta de mâncare
48. Mă simt dezamăgit de mine însumi
49. Îmi venea să plâng
50. Sunt capabil să mă relaxez
51. Am deranjamente la stomac
52. M-am simţit plictisit
53. M-am gîndit la moarte , la suicid
54. Am dificultăţi la respiraţie (respiraţii scurte, întretăiate)
55. Am mîinile reci, sau asudate, umede
NR. OPŢIUNE
ENUNŢURI
Adevărat Fals
CRT.
56. Mi-e frică să nu mor curând
57. Tresar cu uşurinţă aproape din orice
58. Am avut şi am multe la care să mă gândesc
59. M-am simţit vesel, bine dispus
60. M-am simţit optimist
61. Am acţionat, m-am pus pe treabă repede şi cu uşurinţă
62. M-am simţit plin de speranţă în ceea ce priveşte viitorul
63. M-am simţit cu adevărat guraliv, vorbăreţ
64. Am dificultăţi în a acorda atenţie celor ce se întâmplă în jurul meu
65. Am adormit foarte bine
66. M-am simţit ca şi cum aş fi avut un eşec, ca un ratat
67. M-am simţit obosit, apatic
68. Am avut diaree
69. Nimic nu mi s-a părut interesant sau amuzant
70. Am tremurături, contracturi ale muşchilor
71. Mi-a fost frică că îmi voi pierde controlul
72. Am simţit că am realizat multe
73. Am fost mândru de mine
74. M-am simţit sociabil, ca şi când aş fi în compania altora
75. Am simţit că nu am nevoie să dorm prea mult
76. Am dificultăţi în a-mi aminti despre lucruri
Am dificultăţi în a dormi bine (a dormi în cursul nopţii fără să mă
77.
trezesc)
78. M-am simţit ca fiind fără valoare
79. Am simţit un „nod” în gât
80. M-am simţit ca fiind singur
81. Am bătăi puternice sau rapide ale inimii
82. M-am simţit ca şi când voi înnebuni
83. M-am simţit plin de succes
84. Ideile îmi vin foarte uşor
85. M-am simţit foarte vioi
86. Am dificultăţi în a adormi
87. M-am simţit „într-un moment critic” agitat
88. Am simţit amorţeli sau furnicături
89. M-am simţit cu capul foarte limpede
90. Aş putea face orice aş avea nevoie
TOTAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE ANXIETATE……………………………….
17.ANEXA NR. 10
Citiţi cu atenţie întrebările, după care încercuiţi valoarea răspunsului din tabel.
La rubrica TOTAL treceţi valorile alese , iar la rubrica TOTAL GENERAL faceţi suma
alegerilor dumneavoastră.
Nr. TOT-
RAR SAU
ÎNTREBAREA UNEORI ADESEA TOTAL
NICIODATĂ
crt. DEAUNA
1. Mă simt abătut şi trist. 4 3 2 1
2. Mă simt mai bine dimineaţa. 4 3 2 1
Plâng sau îmi vine să plâng
3. 4 3 2 1
fără motiv.
4. Dorm rău noaptea. 4 3 2 1
Am poftă de mâncare ca şi mai
5. 4 3 2 1
înainte.
Îmi place să fiu într-o societate
6. agreabilă, să întâlnesc oameni 4 3 2 1
interesanţi şi să vorbesc cu ei.
7. Am slăbit. 4 3 2 1
8. Sunt constipat. 4 3 2 1
9. Inima îmi bate mai repede. 4 3 2 1
10. Mă simt obosit fără motiv. 4 3 2 1
Mă simt la fel de dispus / vioi,
11. 4 3 2 1
vesel / ca şi înainte.
Lucrurile obişnuite le fac la fel
12. 4 3 2 1
de uşor ca şi în trecut.
Sunt agitat şi nu pot rămâne /
13. 4 3 2 1
sta / linştit
14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1
15. Sunt mai iritat în prezent. 4 3 2 1
Nu încerc nici o greutate în a
16. 4 3 2 1
lua o hotărâre.
17. Am sentimentul de a fi util. 4 3 2 1
Viaţa mea este suficient de
18. 4 3 2 1
plină.
Am sentimentul că ar fi mai
19. 4 3 2 1
bine să fiu mort.
Totdeauna mi-a plăcut să fac
20. lucruri pe care le fac şi în 4 3 2 1
prezent.
TOTAL GENERAL
NUME…………………………………………….
VÂRSTA…………………………..
PRENUME………………………………………
OCUPAŢIA……………………….
SEXUL……………………………………………
STUDII……………………………..
TIPUL DE DEPRESIE………………………………
Scala se dă pacientului să fie completată şi nu se admite nici o sugestie sau imfluenţă din partea
examinatorului.
Indice de depresie :
CHESTIONARUL KARASEK
Cantitate – rapiditate
Complexitate – intensitate
Întreruperi, previzibilitate
I 18 Aşteptarea muncii altor colegi sau a altor departamente îmi încetineşte adesea propria
muncă
I 6 În activitatea mea am foarte puţină libertate de a decide cum să-mi desfăşor munca
Utilizarea competenţelor
I 2 In activitatea mea efectuez sarcini repetitive
Dezvoltarea competenţelor
Susţinerea profesională
– a superiorilor
– a colegilor
Susţinerea emoţională
– a superiorilor
– a colegilor
Munca încordată sau tensiunea în muncă este dată de combinaţia slabă latitudine / cerinţe
mari. In practică , dacă scorul la cerinţe psihologice este superior lui 20 şi scorul la
libertate decizională inferioară lui 71 salariatul este în cadranul „încordat” şi deci
considerat în situaţia de „ job strain”
Munca permanent încordată este dată de combinaţia unei situaţii de jot strain şi o slabă
susţinere socială, inferioară lui 24.
CHESTIONARUL KASAREK
2
3 4
1
de cele mai multe
de cele mai multe este întotdeauna
ori nu este
nu este adevărat ori nu este adevărat adevărat
adevărat
niciodată
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
6 În activitatea mea am foarte puţină libertate de a decide cum să-mi desfăşor munca
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
5. Munca mea îmi cere să lucrez lungi perioade concentrat
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
18 Aşteptarea muncii altor colegi sau a altor departamente îmi încetineşte adesea propria
muncă
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
De multe De multe
Mereu ori ori Mereu
adevărat fals
adevărat fals
3
P 1 Zilele sunt prea scurte pentru tot ce
2 1 0
munca mea cere să fac
C 2 Nu pot prevedea tot ce voi lucra într-
3 2 1 0
un an
E 3 Mediul meu de muncă este agreabil 0 1 2 3
R 4 În jurul meu sunt destui oameni cu
3 2 1 0
caractere urâte cu care e greu de trăit
E 5 Activitatea mea solicită eforturi fizice
3 2 1 0
sau sarcini penibile
V 6 În meseria pe care o fac, pot fi foarte
3 2 1 0
uşor victima unei agresiuni
F 7 Pentru tot ce fac prin munca mea nu
3 2 1 0
sunt plătit corespunzător
P 8 În munca mea trebuie să fac adesea
3 2 1 0
lucruri noi
C 9 Postul în care lucrez riscă
3 2 1 0
restructurări sau mutări iminente
F 10 În munca mea primesc mai multe
3 2 1 0
critici decât felicitări
C 11 Am dificultăţi în a introduce
tehnologie nouă ân munca mea 3 2 1 0
(informatizare, internet etc.)
R 12 În munca mea contactele cu oamenii
0 1 2 3
sunt prileze de satisfacţie
P 13 În munca mea producerea unei erori
3 2 1 0
poate avea consecinţe grave
E 14 Pierd mult timp cu deplasarea 3 2 1 0
(pentru a ajunge la muncă sau pentru a-
mi desfăşura munca)
V 15 Faţă de alte persoane, eu încep să
3 2 1 0
simt frică şi teamă pentru securitatea mea
F 16 Cred că intreprinderea mea nu se
3 2 1 0
îngrijeşte de cariera mea
R 17 Sunt adesea în contact cu persoane
3 2 1 0
nepoliticoase, chiar dezagreabile
C 18 Munca pe care o desfăşor necesită o
3 2 1 0
adaptare permanentă la noutăţi
V 19 În exercitarea muncii mele am primit
3 2 1 0
deja lovituri şi am fost rănit
P 20 MI-au fost fixate sarcini de muncă pe
3 2 1 0
care le consider greu de atins
V 21 Am de-aface în munca mea cu o
persoană ( sau mai multe) care simt 3 2 1 0
plăcere de a mă face să sufăr
E 22 Lucrez într-o atmosferă zgomotoasă
3 2 1 0
şi agitată
F 23 Intreprinderea în care muncesc oferă
0 1 2 3
numeroase avantaje
R 24 Am de-aface cu o atmosferă proastă
3 2 1 0
în munca mea
Scorul C ( adunaţi notelela cele patru întrebări C ( 2,9,11,18) – stresori legaţi de schimbările cu
care se confruntă subiectul
Scorul F ( adunaţi notelela cele patru întrebări F ( 7,10,16,23) – stresori legaţi de frustrările pe
care le suportă subiectul
Scorul R ( adunaţi notelela cele patru întrebări R ( 4,12,17,24) – stresori legaţi de relaţiile pe
care le are subiectul
Scorul V ( adunaţi notelela cele patru întrebări V ( 6,15,19,21) – stresori legaţi de violenţele la
care este victimă subiectul
Scorul E ( adunaţi notelela cele patru întrebări E ( 3,5,14,22) – stresori legaţi de mediul de
muncă al subiectului
20.ANEXA NR.12
CHESTIONAR SIEGRIST
Indicaţi dacă sunteţi de acord ( acceptaţi ) sau nu sunteţi de acord (nu acceptaţi) situaţiile
prezentate, marcând căsuţa corespunzătoare. Dacă aţi marcat căsuţa din faţa săgeţii →
atunci indicaţi în ce măsură sunteţi în general perturbat de situaţia prezentată, încercuind
cifrele care corespund cel mai bine răspunsului Dvs. ( 1 – nu sunt deloc perturbat, 2 – sunt
puţin perturbat, 3 – sunt perturbat, 4 – sunt foarte perturbat )
În continuare indicaţi în ce măsură sunteţi de acord cu fiecare frază, incercuind cifra care
corespunde cel mai bine răspunsului Dvs. (1 – nu sunt deloc de acord, 2 – nu sunt de acord,
3 – de acord, 4 – total de acord )
Cotarea răspunsurilor
Răspunsul „de acord” sau „nu sunt de acord” ( după sensul întrebării ) fără
comentarii → 1
Al doilea codaj :
Exemplu : întrebarea S1 „sunt constant presat de timp din cauza dificultăţii muncii”
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Nu sunt de acord 1 1
Cu cât scorurile sunt mai ridicate, cu atât eforturile sunt mai ridicate şi
recompensele mai scăzute
21.ANEXA NR. 13
A REZISTENŢEI LA STRES
FACTORII DE SPORIRE A
FACTORII DE DIMINUARE A
REZISTENŢEI LA STRES
REZISTENŢEI LA STRES
PUNCTAJ PUNCTAJ
Nr. Nr.
FACTORI Limită personal FACTORI Limită personal
crt. crt.
1. Ereditate nefavorabilă -10 1. Ereditate favorabilă +10
2. Insomnia -20 2. Simţul umorului +20
3. Dieta greşită -30 3. Dieta corectă +30
4. Obezitatea -40 4. Stresul alternativ +40
5. Scopuri nerealiste -50 5. Scopuri tangibile +50
Abuzuri de stimulente şi Cunoaşterea factorilor
6. -60 6. +60
substanţe sedative de stres
Somn odihnitor,
7. Fumatul -70 7. +70
relaxare eficientă
Situaţia materială
8. -80 8. Situaţia materială bună +80
deficitară
9. Munca nesatisfăcătoare -90 9. Munca satisfăcătoare +90
10. Instabilitate în familie -100 10. Armonie în familie +100
SCOR PARŢIAL (A) -550 SCOR PARŢIAL (B) +550
SCOR FINAL A+B =……….
22.ANEXA NR. 14
Tipul de
Nrcrt DESCRIEREA SIMPTOMELOR
simptom
-durerile de cap; -clipitul nervos; -contractarea nărilor; -durerile faciale
sau de
maxilare; -gură sau gât uscat ; – dificultăţi în înghiţire; – inflamaţiile
limbii;
-dureri de gât;-ameţeala;-dificultăţi de vorbire,proasta articulare a
cuvintelor
cuvintelor sau bâlbâiala; -durerile de spate; -durerile musculare; -
slăbiciunea;
-constipaţia -indigestia; -starea de greaţă şi/sau de voma; – durerile de
stomac
-diareea ;-câştigul sau pierderea în greutate; -pierderea poftei de
mâncare
sau pofta excesivă de mâncare; -mâncărimile, urticariile sau alte
SIMPTOME
1. probleme
FIZICE
ale pielii; – durerile de piept; – arsurile la stomac; – palpitaţiile; –
urinatul
frecvent; -mâinile / picioarele reci; -transpiraţie excesivă; -insomnia; -
starea
de somnolenţă ;-iritabilitatea; -trecerea rapidă de la o stare de spirit la
alta ;
– stările depresive;- nepotrivire sexuală; – tensiune ridicată; -oboseala
cronică;
– încheieturi umflate; – alergiile exagerate; -răcelile şi stări gripale
frecvente;
-tremuratul şi / sau ticurile nervoase;- predispoziţia la accidente;
-menstruaţia excesivă sau durerile menstruale; -respiraţia rapidă sau
dificilă.
2. SIMPTOME -concentrare slabă;-nelinişte sau hiperexcitabilitate;-iritare din cauze
minore;
EMOŢIONA- -coşmarurile; – comportamentul impulsiv; – sentimentele de
LE neajutorare;
-agresivitate neobişnuită;-pierderea memoriei sau a capacităţii de lucru
sau de
frustrare; -autoizolarea ; – comportamentul nevrotic ; – gândirea
incoerentă ;
-furia; -incapacitatea de a lua decizii; -stările de nelinişte; – panica; –
reprizele
repetate de plâns ;- gândul la sinucidere; -senzaţia de pierdere a
controlului ;
-lipsa interesului sexual; -perioadele de confuzie.
-scrâşnitul dinţilor; – încruntarea sprâncenelor; – râsul nervos pe un ton
înalt;
-bătutul din picior sau din deget; – roaderea unghiilor; – smulgerea
părului,
SIMPTOME răsucirea acestuia pe degete; – fumatul excesiv; – excesul de
medicamente
3. COMPORTA- prescrise ; -consumul excesiv de alcool ; – mâncatul nervos ; –
regimul
MENTALE alimentar neselictiv;-mersul în lungul şi-n latul camerei;-meditaţia
prelungită;
-pierderea interesului faţă de propria înfăţişare; – schimbarea bruscă
a
obiceiurilor sociale; -încetineala cronică.
3. ANEXA NR.15
Citiţi fiecare frază cu atenţie, apoi încercuiţi numărul corespunzător categoriei comportamentale
care vi se potriveşte cel mai bine (1: niciodată, 2: rareori, 3:câteodată, 4:de obicei,
5:întotdeauna). După ce terminaţi, adunaţi cifrele încercuite.
TIP B : 30 – 75 p.
24.ANEXA NR. 16
1. MIMICA – crispată
– anxioasă
– depresivă
– hipo/atonie (“leşin”)
3. COMPORTAMENT
4. activ – euforie (logoree) pasiv – “blocaj”(groaza)
– cortizolul
2. GLICEMIA
3. ACIZI GRAŞI LIBERI, COLESTEROL
1. ECG – segmentul ST
– tulburări de ritm
2. GALVANOMETRIE CUTANATA
3. PLETISMOGRAFIE
4. TIMPI DE REACŢIE
25.ANEXA NR. 17
Nr MANIFESTĂRI NEOBSERVABILE
MANIFESTĂRI OBSERVABILE
crt dar declarate sau contestate
1. -Încetinirea sau oprirea activităţii -Slăbiciune generală
-Tremurul întregului corp sau a unor părţi a
2. -Tensiune arterială crescută
lui
3. -Tremurul vocii -Puls mărit
-Afecţiuni digestive : crampe intestinale,
-Contracţii musculare însoţite de
4. deranjamente stomacale, diareee, ulcer,
imposibilitatea executării unor mişcări
greaţă
5. -Transpiraţie -Afecţiuni respiratorii – senzaţie de axfixiere
-Forme delirante acute, concretizate în idei
6. -Piloerecţie
obsesive, delirante, maniacale.
7. -Dilatare pupilară -sentimentul profund de culpabilitate
-forme isterice, tremurăturile, crize isterice
8. -Vomă
propriu zise
-Afecţiuni sexuale ţinând de ritm şi de
9. dinamică : ptr. bărbaţi inhibare la erecţie şi -cefalee
facilitare la ejaculare.
-Afecţiuni nervoase: anxietate, excese
10 -artrită
emoţionale, euforie, râs, plâns.
-Deficienţe de concentrare: scăderea
11 -reumatism
vigilenţei,dezorganizarea gândirii, nehotărâre.
-Mobilizarea pentru luptă sau fugă, chiar în
12 -sensibilitate la acţiuni
spatele frontului, dezertare.
-reacţii hiperemotive imediate – furie,
13 -Insomnie
agresivitate, panică.
14 -Îmbătrânire prematură (albire) -reacţii nevrotice sau psihice de durată
-Forme depresive – autodistrucţia -nevroza de război se poate transforma în
15
(automutilare, sinucidere) alte sindromuri.
-Forme caracteriale- indiferenţă, dezinteres, -sindrom de repetiţie – bolnavul trăieşte
16
iritabilitate, placiditate. obsedant scena traumatizantă.
şi puterea reală;
a te simţi străin de organizaţie;
lipsa de participare la decizii;
control extern şi lipsa de autonomie.
7. ANEXA NR.19
(epuizării profesionale)
Frecvenţa fenomenului burnout în organizaţiile moderne, cât şi consecinţele foarte severe atât
pentru individ (tulburări ale sănătăţii fizice şi psihice), cât şi pentru organizaţie (scăderea
productivităţii, absenteismul, fluctuaţia mare, accidentele) justifică atenţia acordată acestui
fenomen în ultimii ani atât la nivel ştiinţific, cât şi al simţului comun.
1. Repere teoretice
Definiţie: Burnout – o stare de tensiune (strain) extremă şi specifică, ce apare datorită stresului
ocupaţional de durată, cu manifestări negative în plan psihologic, psihofiziologic şi
comportamental (Greenberg, 1998).
Până în prezent au fost elaborate numeroase modele explicative pentru fenomenul de burnout.
Burke şi Richardsen (1993) le-au clasificat în 3 modele distincte.
Prima definiţie, oferită de Freudenberger şi Richelson (1980) prezintă acest fenomen în termeni
de oboseală cronică, depresie, frustrare. Acest model unidimensional încorporează elemente ce
ţin doar de extenuarea emoţională, confundând termenul de burnout cu cel de depresie şi
oboseală cronică.
Unul dintre cele mai cunoscute modele este cel elaborat de Maslach şi Jackson (1981). Conform
acestei abordări sindromul burnout este explicat prin următoarele dimensiuni:
Reducerea realizărilor personale – se poate manifesta fie prin tendinţa de autoapreciere negativă
a capacităţilor, realizărilor, succesului profesional, fie prin limitarea propriilor posibilităţi,
obligaţii faţă de ceilalţi. În consecinţă, individul se percepe incompetent profesional şi incapabil
de a-şi atinge scopurile propuse.
În baza teoriei lui Maslach şi Jackson am construit un chestionar pentru a măsura nivelul de
epuizare profesională în cadrul profesiilor de tip om – om.
Chestionar
ca o lămâie stoarsă.
nişte obiecte.
neinteresante şi plictisitoare. 1 2 3 4 5
4. Am deziluzii profesionale. 1 2 3 4 5
5. Simt indiferenţă pentru lucruri faţă de care
După modul de stabilire a cotei este un test obiectiv, al cărui scor se calculează urmând o regulă
prestabilită, simplă, care cere o judecată redusă (English, English, 1970).
După modul în care se interpretează scorurile, aceste este un test normativ – interpretează un scor
individual prin comparaţie cu scorurile obţinute de un eşantion reprezentaiv (Albu M., 1998).
Reducerea realizărilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24.
Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).
Se calculează suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obţinându-se câte un scor, care se
raportează la etalonul din tabelul 1.
Dimensiunea Nivel scăzut Nivel mediu Nivel înalt
Extenuare emoţională 9 – 18 19 -27 28 – 45
Depersonalizare 6 – 12 13 -18 19 – 30
Reducerea realizărilor
10 -20 21 – 30 31 -50
personale
Scor total 25 -50 51 – 75 76 – 125
Împărţirea itemilor pe dimensiuni permite stabilirea atât a scorului total, cât şi a unor scoruri
parţiale. Interpretarea se face global şi / sau pe dimensiuni. Scorul la una dintre dimensiuni,
indiferent de valoarea sa, trebuie interpretat în corelaţie cu scorurile la celelalte dimensiuni.
5. Utilizarea instrumentului
Acest chestionar poate fi utilizat pentru evaluarea nivelului epuizării profesionale în profesiile de
tip om – om, neavând limite de vârstă şi vechime în muncă. Poate fi aplicat individual sau în
grup. Aplicarea nu presupune limită de timp.
Utilitatea lui constă în identificarea acestui sindrom în fazele de început, prevenind dezvoltarea
lui până la faza de criză, cu grave consecinţe la nivel individual şi organizaţional.
8. MODALITĂŢI DE CONTRACARARE
1.PSIHOTERAPIA STRESULUI
2. Inventarierea tuturor soluţiilor posibile în manieră cât mai creativă, cenzurate cât mai
puţin posibil (brain -storming );
3. Evaluarea fiecărei soluţii : avantajele sale, inconvenientele, impactul asupra sa şi
4. Alegerea unei soluţii (sau a unui ansamblu de soluţii ) cea mai realistă posibilă şi nu cea
mai perfectă
5. Punerea la cale a comportamentelor cerute de realizarea soluţiei alese (în timpul
week-end-ului învăţarea copiilor să călătorească cu autobuzul, să-şi imagineze ce va
gândi anturajul, cum va reacţiona…).
6. Evaluarea rezultatului in functie de definitia 1. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare se
reformulează problema şi se reiau cele 6 etape (
Capacitatea de a acţiona la nivelul optim de stres este denumita “FLOW STATE” : (STARE
DE REVARSARE). În această stare, solicitarea percepută sau dificultatea unei situaţii este în
echilibru cu capacitatea percepută ori cu nivelul profesional.
*Staţi relaxaţi fizic şi alertaţi mental (învăţarea unor tehnici simple de relaxare se poate
dovedi utilă pentru lidedri ; se aşteaptă ca ei să rămână calmi şi să fie un exemplu pentru
subordonaţi, iar tehnicile de relaxare pot să-i ajute să facă aceasta cu succes; există un
număr disponibil de tehnici de relaxare; una dintre cele mai eficiente pentru lideri este
tehnica relaxării respiraţiei );
–Relaxaţi-vă!
–Creaţi imagini însufleţite; folosiţi cât mai multe sensuri posibile ale acestora.
-Ţineţi sub control şi manevraţi imaginile. Opriţi-le şi daţi-le drumul la voinţa
b ) DISCUŢIA POZITIVĂ CU TINE ÎNSUŢI – o dată ce ai oprit gândurile negative, trebuie
să le înlocuieşti imediat cu gânduri pozitive care se ocupă de aspectele benefice ale unei situaţii.
c ) CONCENTRAREA ATENŢIEI
O concentrare adecvată a atenţiei reclamă ”nemişcare” sau “ancorare” a minţii pe sarcinile
prezente. Când mintea alunecă spre trecut sau spre viitor, nu suntem suficienţi în performanţe.
Acest lucru poate fi exersat, observând cât de mult vă puteţi concentra asupra unui singur gând,
controlându-vă atenţia când începe să rătăcească. Nu vă concentraţi asupra concentrării; trebuie
să vă concentraţi atenţia asupra sarcinii curente şi nu a capacităţii de concentrare.
29.PSIHOTERAPIA ORGANIZAŢIONALĂ
Obiective ale psihoterapiei organizaţionale:
dezvoltarea relaţiilor dintre angajaţi, mai ales dacă există mulţi angajaţi noi;
construirea şi dezvoltarea unor echipe de lucru (team-building şi team-working);
stimularea relaţiilor de comunicare, de negociere, etc.;
dezvoltarea abilităţilor de a face faţă stresului (stres-management);
abordarea diferitelor teme legate de viaţa personală a angajaţilor (ex.: training de
dezvoltare a abilităţilor parentale)
Terapia contextual modulară (Contextual Modular Therapy – CMT) este un model eclectic de
intervenţie psihoterapeutică de scurtă durată, elaborat de psihoterapeutul australian Francis
Macnab, implicând un număr de 6 şedinţe, fiecare centrată pe câte un obiectiv care are în vedere
problema centrală cu care se confruntă clientul.
Numărul de 6 şedinţe a fost ales datorită unei cercetări din literatura de specialitate care a
demonstrat că numărul mediu de şedinţe pe care un client îl petrece în terapie – de la cei care
vin doar pentru o singură întâlnire şi până la cei care petrec ani în psihanaliză cu 3 sau 5 întâlniri
pe săptămână – este de 6 (şase) şedinţe. Astfel F. Macnab şi-a pus întrebarea: „Cum putem face
ca aceste şase şedinţe să fie cât mai profitabile pentru client, dacă el este dispus să vină şi să
plătească doar pentru 6 întâlniri?”
Denumirea acestui tip de intervenţie terapeutică se bazează pe cele două cuvinte cheie:
context – se referă la faptul că intervenţia trebuie să respecte toate contextele în care
există clientul/angajatul (context social, familial, educaţional, profesional, religios,
spiritual etc.)
modul – se referă la faptul că există acest set de 6 şedinţe, structurate pe stimularea
resurselor din toate contextele clientului pentru a reduce cât mai rapid suferinţa acestuia
sau a atinge scopul propus.
Şedinţa a cincea – căutarea şi urmarea unui nou sens al vieţii clientului în perspectiva
oferită de evenimentul traumatizant, ce constituie astfel şansa unei reorganizări şi
ierarhizări mai adecvate a priorităţilor persoanei pentru o viaţă stabilă şi satisfăcătoare.
O situaţie critică sau incident critic reprezintă orice eveniment apărut în cadrul organizaţiei dintr-
o dată, aşteptat sau nu, anticipat sau nu, şi care produce tulburări de stres acute, şoc, teroare,
groază sau violenţă. Este un eveniment ce depăşeşte experienţa umană normală. Un astfel de
eveniment duce deseori la perturbarea cursului natural de viaţă, oamenii fiind puşi în situaţia de a
se adapta, coopera, supravieţui şi de a-şi reveni. Exemple de incidente critice sunt accidente
rutiere, accidentele de muncă, furt armat, moartea sau sinuciderea în spaţiul organizaţiei, violenţa
fizică.
Acest tip de intervenţie organizaţională restabileşte simţul ordinii şi echilibrului, aduce speranţă
şi suport şi identifică angajaţii supuse acestui risc. Scopul este de a reduce efectele negative pe
termen lung, precum Tulburările Acute de Stres sau Tulburările de Stres Post- traumatice, de a
accelera procesul recuperatoriu prin reducrea impactului evenimentului traumatizant şi de a
facilita restabilirea sentimentului de bunăstare şi a eficienţei personale şi profesionale.
CONTINUAŢI PROPOZIŢIILE :
– Eu vreau să ………………………………………………………………………
– Mă lupt ca să nu …………………………………………………………………
SITUAŢII DE STRES
a) a)
b) b)
c) c)
2 …nervos 5 …speriat
a) a)
b) b)
c) c)
a) a)
b) b)
c)
c)
CE FACI DACĂ …
Eşti nervos
Te simţi singur
Eşti nemulţumit
Ţi-e frică
Eşti neliniştit
31.BIBLIOGRAFIE
Bucuresti, 1993
subordonaţi”
stres (1936-1986)”
Am.J.Orthopsychiat, 1982
1. Goliszek, A., -“Învingeţi stresul”
Bucureşti, 2000
Carlevaro,T.,
Kroger, F.
psihologică”
social”
la luptători”
Vestnik.PVO ., 1988