UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

,,ION IONESCU DE LA BRAD’’ IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

Producerea premixurilor
vitamino-minerale

COORDONATOR:
Conf. Univ. dr. Daniel SIMEANU
STUDENT:
VÂRLAN Bianca-Alexandra
 Date generale
Premixurile vitamino-minerale sau zooforturile sunt amestecuri de vitamine și minerale
pe un suport de făinuri de cereale (mălai, tărâțe, etc.) ca și structură, dar și alți aditivi, astfel
încât, incluse în rețete de hrană, tipice pentru diverse categorii de animale de fermă, să
asigure necesarul de vitamine și minerale pentru categoria respectivă. Aceste premixuri
reprezintă o soluție care adaugă valoare ridicată amestecurilor administrate efectivelor din
ferme.
Premixurile vitaminice trebuie să fie alcătuite pe specii de animale, categorii de vârstă,
stări fiziologice care să corespundă necesarului animalelor, dar să țină cont de unele
interrelații dintre vitamine sau între vitamine și microelemente, care pot diminua activitatea
acestora.
Acestea se compun din două părți principale, după cum urmează:
 suportul furajer, care are rolul de a îngloba substanțele biologice active (șroturi de soia,
drojdie furajeră, tărâțe de grâu, făină de porumb, lapte praf);
 ingredientele active, reprezentate de vitamine, microelemente și alți aditivi ( enzime,
antioxidanți, aminoacizi, etc.)
 Mixarea ingredientelor a progresat de-a lungul timpului de la simpla amestecare
manuală a mai multor ingrediente la amestecarea mecanică, iar in prezent la cea continuă
controlată de computer. Dar, cu toate acestea conceptul de bază, acela de a rezulta un
amestec omogen, a rămas același.
Principiile managementului calității pot fi aplicate pentru a îmbunătăți și susține
calitatea premixului. Managementul modern al calitățiii are trei elemente corelate, adică
proiectarea calității, controlul calității și îmbunătățirea calității.
 Asigurarea calității este un sistem continuu
proactiv pentru monitorizarea producerii și fiabilității
unui produs. Aceasta cuprinde toate activitățile
întreprinse pentru a asigura standarde prestabilite ale
unui premix de calitate.

Bunele practici de fabricație acoperă toate

domeniile procesului de producție, cum ar fi:
personalul, instalațiile, materiile prime, verificările
asigurării calității, controlul stocurilor, prelucrarea,
amestecarea, ambalarea și livrarea.
 Procesul de fabricare a premixului cuprinde:
1. Materii prime:
- Selecție și specificații
- Cumpărare
-Primire și depozitare
-Eșantionare și analiză
-Prelucrare
2. Cântărire
3. Formularea (optimizarea)
4. Mixare
5. Ambalare
6. Etichetare
7. Depozitarea premixului finit.
 Toate materialele care ajung în stația de producere a PVM sunt mai întâi selectate,
recepționate și mai apoi stocate, sunt luate mostre pentru a fi analizate, urmând mai apoi a
fi prelucrare (măcinare, cernere).
Cea mai importantă etapă de producere a PVM este reprezentată de optimizarea
acestuia. Cel care formulează rețeta trebuie să ia în considerare sursa de ingrediente pe baza
caracteristicilor lor fizice, chimice, interacțiunile componentelor atunci când sunt
amestecate, caracteristicile de manipulare, dar și implicațiile economice asupra produsului
final
De asemenea, cele mai importante puncte de care trebuie să se țină cont sunt
următoarele:
- cerințele nutriționale
- selecția ingredientelor
- procentul de pierderi din urma proceselor
- nivelul antioxidanților și a agenților cu curgere liberă
- ambalarea și materialele folosite pentru ambalare.
 O altă etapă foarte importantă este mixarea, ea fiind ”inima” oricărei unități de
fabricare a premixurilor.
Într-un premix, proporția ingredientelor variază considerabil, iar pentru a obține un
amestec omogen, operația de amestecare este împărțită în două etape:
1. Micro-mixare- destinată ingredientelor care cântăresc mai puțin de un procent din
capacitatea mixerului; amestecul obținut urmează a fi amestecat în mixerul mare
cu restul ingredientelor.
2. Macro-mixare- este amestecul final al tuturor componentelor premixului.

De asemenea, atunci când realizăm mixarea trebuie să fim atenți la următoarele

puncte:
- Curățarea mixerului înainte și după folosire
- Adăugarea ingredientelor trebuie făcută atunci când mixerul este pornit
- Respectați timpii de mixare
- Respectată rețeta cu strictețe.
 Ultimele etape din producerea PVM sunt împachetarea, etichetarea și stocarea având și
acestea roluri foarte importante.
Scopul principal al ambalării unui premix este pentru a menține stabilitatea
micronutrienților și pentru protejarea integrală a acestuia. Ambalajele vor oferi o barieră
împotriva luminii, umezelii, dar și a oxigenului și vor opri și posibilele interacțiuni chimice
cu substanțe din exterior.
Etichetarea are și ea două scopuri, acestea fiind următoarele:
- Oferă informații complete despre premix
- Oferă o identitate premixului și ajută la diferențierea lui de altele.

Stocarea este ultima etapă din producrea PVM, ea influențând în mod direct calitatea
acestuia, care poate fi afectată de condițiile de depozitare. În timpul depozitării, este
recomandat să fie păstrată o temperatură și o umiditate sub niveluri critice, zona trebuie să fie
curată, bine luminată și ventilată, iar premixul trebuie așezați pe paleți pentru a nu intra în
contact direct cu solul.
 Bibliografie

1. D. Simeanu, și col.- Prepararea furajelor și producerea nutrețurilor combinate, Ed. Alfa, Iași, 2006
2. I. M. Pop. și col.- Nutriția și alimentația animalelor, vol II, Ed. TipoMoldova, Iași, 2006
3. D. Monsalve- Key points in mixing and delivery of micro ingredients in Feed Formulations.
4. J. Leslie. Quality control in feed milling, procedures for an effective program, ASA.
5. https://www.thepoultrysite.com/articles/manufacturing-a-quality-premix
6. https://www.biomin.net/species/poultry/poultry-premix-and-mineral-
feed/?fbclid=IwAR1CHC1HPTcr8qU-l0cR5br249TxF7iiP-OMHuBAaCf0IRjn_QSaWOcSLGQ