1.
Schule
SPRECHER:
Wie leben die Deutschen, und wie sind sie
wirklich? – Deutschlandlabor.
NINA:
Hallo! Wir sind Nina …
DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir
beantworten Fragen zu Deutschland und den
Deutschen.
NINA:
Heute geht es um das Thema „Schule“!
DAVID:
Schule – mein Lieblingsthema! Du warst doch
sicher gut in der Schule, oder?
NINA:
Ja!
SPRECHER:
Schulen sind in jedem deutschen Bundesland ein
bisschen anders. Alle Kinder gehen in die
Grundschule, bis zur vierten oder sechsten
Klasse. Danach gehen die Schüler auf
verschiedene Schulen – das hängt von ihren
Noten ab – und machen unterschiedliche
Schulabschlüsse . Der höchste Schulabschluss ist
das Abitur. Damit kann man an einer Universität
studieren.
Nina und David gehen wieder in die Schule.
Morgens um acht treffen sie sich mit zwei
Schülern des Aggertal-Gymnasiums in
Engelskirchen. Pia und Johannes zeigen Nina und
David ihre Schule.
NINA:
Welches ist dein Lieblingsfach?
SCHÜLER:
Mein Lieblingsfach ist Englisch.
VORbitor:
Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat? -
laborator din Germania.
NINA:
Salut! Suntem Nina...
DAVID:
... și David de la Laboratorul din Germania.
Răspundem la întrebări despre Germania și
germani.
NINA:
Astăzi este vorba despre tema „Școala”!
DAVID:
Scoala - materia mea preferata! Sigur te-ai
descurcat bine la școală, nu?
NINA:
Da!
VORbitor:
Școlile sunt puțin diferite în fiecare stat german.
Toți copiii merg la școala elementară până în
clasa a patra sau a șasea. Apoi, elevii merg la
diferite școli - depinde de notele lor - și obțin
diferite calificări de absolvire. Cel mai înalt
certificat de absolvire este Abitur. Îl poți folosi
pentru a studia la o universitate.
Nina și David se întorc la școală.
La opt dimineața se întâlnesc cu doi elevi de la
liceul Aggertal din Engelskirchen. Pia și Johannes
le arată Ninei și David școala lor.
NINA:
Care este materia ta preferata?
ELEVII:
Materia mea preferată este engleza.
Artă.
Sport.
Sportul de asemenea.
Kunst. Fizică.
Sport. Engleză.
Auch Sport. Sport și engleză.
Physik. Politică.
Englisch. Matematică, engleză și sport.
Sport und Englisch. Iubesc și sportul și arta.
Politik. spaniola împreună cu engleza.
Mathe, Englisch und Sport. Poveste.
Sport und auch Kunst sehr gerne. Limba germana.
Spanisch zusammen mit Englisch.
Geschichte. VORbitor:
Deutsch. Educația fizică este una dintre cele mai populare
discipline din școală. În unele școli germane, ca
SPRECHER: aici, băieții și fetele fac sport împreună. Nina și
Sportunterricht ist eins der beliebtesten Fächer David practică baschet astăzi.
an der Schule. In manchen deutschen Schulen, so
wie hier, haben Jungen und Mädchen gemeinsam NINA:
Sport. Nina und David üben heute Basketball. Ce sporturi predai aici la scoala?

NINA: PROFESOR DE SPORT HAUKE BACH:

Welche Sportarten unterrichten Sie hier an der Predăm atletism, gimnastică, sport cu mingea, iar
Schule? cu clasele a VI-a mergem la înot...

SPORTLEHRER HAUKE BACH: VORbitor:

Wir unterrichten Leichtathletik , Turnen , lecție de germană. Astăzi subiectul este
Ballsportarten , und mit den 6er-Klassen fahren „globalizarea”. În timp ce există discuții în față,
wir noch zum Schwimmen … ceilalți trebuie să tacă.

SPRECHER: DAVID:
Deutschunterricht. Heute geht es um das Thema Și ce este asta aici acum?
„Globalisierung “. Während vorne diskutiert wird,
müssen die anderen leise sein. PIA DÖPPER:
Aceasta este o discuție de grup.
DAVID:
Und was ist das jetzt hier? NINA:
Deci, cei patru elevi care stau în față discută între
PIA DÖPPER: ei...
Das ist eine Podiumsdiskussion .
JOHANNES PÜTZ:
NINA: Da, exact. Ei primesc un anumit subiect și apoi
Also, die vier Schüler, die vorne sitzen, trebuie să vorbească despre el.
diskutieren miteinander …
PIA:
JOHANNES PÜTZ: Deci, doi oameni sunt pro și doi sunt împotrivă.
Ja, genau. Die kriegen ein bestimmtes Thema und
müssen sich dann darüber unterhalten. VORbitor:
În școală există și o cantină. Aici elevii mănâncă în
PIA: pauza de prânz.
Also, zwei Leute sind pro und zwei sind kontra .
SPRECHER:
In der Schule gibt es auch eine Mensa . Hier essen
die Schüler in der Mittagspause.
DAVID:
Und wie funktioniert das hier in der Mensa?
JOHANNES:
Man kann sich in jeder Pause Brötchen oder
Joghurt oder kaufen, was man halt möchte, und
zur großen Mittagspause kann man dann auch
warme Speisen holen, aber die muss man vorher
bestellen …
NINA:
Schmeckt's denn immer gut hier?
PIA:
Also, ich finde, es ist immer sehr, sehr lecker. Das
sind auch alles ehrenamtliche Mütter, die das
hier machen.
DAVID:
Gibt es hier nur typisch deutsches Essen oder ist
das auch 'ne internationale Küche?
JOHANNES:
Das ist ganz , ganz unterschiedlich. Das geht von
'nem typischen Schnitzel oder Haxen bis zu Curry
oder Pizza und Lasagne …
SPRECHER:
In der Pause können die Kinder draußen spielen.
Informatik -Unterricht: Nicht der Lehrer steht an
der Tafel, sondern Pia. Sie hält heute ein Referat
für ihre Mitschüler. So lernen die Schüler von
Schülern … eine gute Vorbereitung auf die
Universität oder den Beruf, wo man oft Referate
oder Präsentationen halten muss.
In dieser Schule gibt es viele Schüler, deren
Familien aus anderen Ländern kommen. Wie
viele Sprachen werden hier gesprochen? Der Satz
„Ich liebe dich.“ soll in möglichst viele Sprachen
übersetzt werden.
DAVID:
Și cum funcționează aici, la cantină?
IOAN:
Puteți cumpăra chifle sau iaurt sau ce doriți în
fiecare pauză, iar pentru pauza lungă de prânz
puteți obține și preparate calde, dar trebuie să le
comandați în prealabil...
NINA:
Are întotdeauna gust bun aici?
PIA:
Ei bine, cred că este întotdeauna foarte, foarte
gustos. Toate sunt mame voluntare care fac și
asta.
DAVID:
Există doar mâncare tipic germană aici sau asta
este și bucătărie internațională?
IOAN:
Este foarte, foarte diferit. Asta merge de la un
șnitel tipic sau un ciocan de articulație la curry
sau pizza și lasagna...
VORbitor:
În pauză, copiii se pot juca afară.
Lecții de informatică: Nu profesorul este la tablă,
ci Pia. Astăzi face o prezentare colegilor ei de
clasă. Așa învață elevii de la elevi... o bună
pregătire pentru universitate sau job, unde
deseori trebuie să susțin prelegeri sau prezentări.
În această școală sunt mulți elevi ale căror familii
provin din alte țări. Câte limbi se vorbesc aici?
Expresia „Te iubesc” ar trebui tradusă în cât mai
multe limbi posibil.
Care echipă colectează mai multe limbi?
ELEV:
… poloneză.
NINA:
... e ucraineană...
 Welches Team sammelt mehr Sprachen? PROFESOR:
Vă pot spune persană...
SCHÜLERIN:
… Polnisch. ELEVII:
… Turc.
NINA:
… das ist Ukrainisch … VORbitor:
Acum se numără. Nina și Pia au adunat expresia
LEHRERIN: „Te iubesc” în 22 de limbi, Johannes și David chiar
Ich kann euch Persisch sagen … au 23.

SCHÜLER: DAVID:
… Türkisch. Am castigat! Pumn!

SPRECHER: NINA:
Jetzt wird gezählt. Nina und Pia haben den Satz Este grozav cât de moderne și flexibile sunt
„Ich liebe dich.“ in 22 Sprachen gesammelt, lecțiile de la școală. Elevii pot contribui activ la
Johannes und David haben sogar 23. modelarea lecțiilor.

DAVID:
Wir haben gewonnen! Faust !
NINA:
Es ist toll, wie modern und flexibel der Unterricht
in der Schule ist. Die Schüler können den
Unterricht aktiv mitgestalten .
DAVID:
Da, și cantina este bună. Elevii au cursuri în
câteva după-amieze... și atunci e bine să ai ceva
bun de mâncat între ele.
NINA:
Și am întâlnit multe talente lingvistice...

DAVID: DAVID:
Ja, die Mensa ist auch gut. Die Schülerinnen und Da, acum voi învăța din nou limbi străine:
Schüler haben an einigen Nachmittagen Arrividerci și à bientôt!
Unterricht … und dann ist es gut, zwischendurch
was Gutes zu essen. NINA:
¡Hasta apoi!
NINA:
Und wir haben viele Sprachtalente getroffen …

DAVID:
Ja, ich werde jetzt auch wieder Sprachen lernen:
Arrividerci und à bientôt !

NINA:
¡Hasta luego !

2. Fussball
SPRECHER:
Wie leben die Deutschen und wie sind sie
wirklich?
NINA:
Hallo! Wir sind Nina …
DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir
beantworten Fragen zu Deutschland und den
Deutschen.
Heute geht es um das Thema „Fußball“. Wie
wichtig ist den Deutschen dieser Sport
NINA:
Und spielen sie auch selbst viel Fußball?
SPRECHER:
Fußball ist der beliebteste Sport in Deutschland.
In 27.000 Vereinen gibt es über 6,5 Millionen
aktive Fußballer. Und viele Deutsche spielen in
ihrer Freizeit mit Freunden regelmäßig Fußball –
auch ohne Verein. In die Stadien der Bundesliga
kommen immer mehr Zuschauer , meist über
45.000 pro Spiel.
DAVID:
Wie wichtig ist euch Fußball?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Ja, schon relativ wichtig.
Mir ist Fußball auch schon recht wichtig.
Wir gucken keinen Fußball.
Gar nicht.
Beeinflusst auf jeden Fall schon ziemlich meine
Laune , würde ich sagen:
WM und EM , bin ich auf jeden Fall immer bei
den Dingern dabei.
Was ich halt auch sehr gerne gucke, ist der Afrika-
Cup.
Ich spiele auch seit 15 Jahren selber. Jedes
Wochenende gibt es für mich nichts anderes als
freitags auf dem Platz , samstags auf dem Platz,
nachmittags gucken und sonntags wieder auf
dem Platz.
NINA:
Manche Menschen interessieren sich nicht für
VORbitor:
Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
NINA:
Salut! Suntem Nina...
DAVID:
... și David de la Laboratorul din Germania.
Răspundem la întrebări despre Germania și
germani.
Astăzi subiectul este „fotbal”. Cât de important
este acest sport pentru germani
NINA:
Și tu joci foarte mult fotbal?
VORbitor:
Fotbalul este cel mai popular sport din Germania.
Sunt peste 6,5 milioane de fotbaliști activi în
27.000 de cluburi. Și mulți nemți joacă în mod
regulat fotbal cu prietenii în timpul liber - chiar și
fără club. Tot mai mulți spectatori vin pe
stadioanele Bundesliga, de obicei peste 45.000 pe
meci.
DAVID:
Cât de important este fotbalul pentru tine?
OAMENI DE PE Drum:
Da, destul de important.
Fotbalul este, de asemenea, foarte important
pentru mine.
Noi nu ne uităm la fotbal.
Deloc.
În orice caz, îmi influențează destul de mult
starea de spirit, aș spune:
Cupa Mondială și Campionatul European, cu
siguranță sunt întotdeauna parte din lucru.
Ceea ce îmi place foarte mult să văd este Cupa
Africii.
Mă joc și eu de 15 ani. În fiecare weekend nu e
nimic altceva pentru mine decât vineri în piață,
sâmbăta în piață, să privesc după-amiaza și înapoi
în piață duminica.
NINA:
Unora nu le pasă de fotbal.
Fußball.
DAVID:
Aber den meisten ist Fußball sehr wichtig. Viele
spielen sogar selber im Verein.
NINA:
Sie schauen Fußball gerne mit Freunden, zum
Beispiel im Stadion oder in der Kneipe. Besonders
gerne schauen sie die Fußballweltmeisterschaft
oder die Europameisterschaft.
SPRECHER:
Viele Kinder in Deutschland spielen in einem
Verein Fußball. Nina und David trainieren heute
mit einer Jugendfußballmannschaft .
DAVID:
Ab wann fängt das denn hier an? Wann kommen
die Jungs hierhin? Wie alt sind die
TRAINERIN:
Also, wenn ich unsere Mannschaft angucke, da
haben manche mit dreieinhalb angefangen.
NINA:
Spielen in Deutschland mehr Jungs oder mehr
Mädchen Fußball?
TRAINERIN:
Gefühlt sage ich: mehr Jungs. Weil, ich hab hier
knapp 380 Kinder im Verein, und davon hab ich
ein Mädchen.
NINA:
Kann man von Fußball etwas fürs Leben lernen?
TRAINERIN:
Ganz viel, meiner Meinung nach, ja!
NINA:
Ja? Was denn?
TRAINERIN:
Auf jeden Fall halt Disziplin , Konzentration halt
abrufen können, wenn es gerade notwendig ist,
und der Zusammenhalt .
DAVID:
Dar fotbalul este foarte important pentru
majoritatea dintre ei. Mulți chiar joacă în cluburi.
NINA:
Îți place să te uiți la fotbal cu prietenii, de
exemplu pe stadion sau în cârciumă. Le place mai
ales să urmărească campionatul mondial de
fotbal sau campionatul european.
VORbitor:
Mulți copii din Germania joacă fotbal într-un club.
Nina și David se antrenează astăzi cu o echipă de
fotbal de tineret.
DAVID:
Când începe aici? Când vin băieții aici? Cati ani au
ANTRENOR:
Ei bine, dacă mă uit la echipa noastră, unii dintre
ei au început la trei și jumătate.
NINA:
Mai mulți băieți sau mai multe fete joacă fotbal în
Germania?
ANTRENOR:
Îmi vine să spun: mai mulți băieți. Pentru că am
aproape 380 de copii în club și am o fată din ei.
NINA:
Poți învăța ceva pentru viață din fotbal?
ANTRENOR:
Destul de multe, după părerea mea, da!
NINA:
Da? Ce atunci?
ANTRENOR:
În orice caz, se pot apela la disciplină, la
concentrare atunci când este necesar și la
coeziunea.
SPRECHER:
Viele Menschen unterstützen die Vereine, zum
Beispiel als Trainer der Kinder und
Jugendmannschaften. Oft bekommen sie dafür
aber kein Geld.
DAVID:
In Fußballvereinen wie diesen …
NINA:
… werden Kinder, die Spaß am Fußball haben,
besonders gefördert .
SPRECHER:
Fußballprofi ist ein Traumberuf für viele Kinder.
Der Trainer Thomas Zdebel hat lange selbst in der
Bundesliga gespielt.
DAVID:
Ab wann kann man denn Talent erkennen, also
wann beginnt die Talentsuche
THOMAS ZDEBEL:
Heutzutage ist es ja so, dass man tatsächlich ja
schon so gesagt mit 7, mit 8 Jahren versucht, da
Kinder zu scouten .
NINA:
Was muss man machen, wenn man Profifußballer
werden möchte?
THOMAS ZDEBEL:
Nur Talent alleine reicht ja leider nicht aus . Also,
um Profi zu werden, ist das wirklich ein sehr, sehr
langer Weg. Fleiß, Ehrgeiz ,
Durchhaltevermögen , und ich glaube, die Kinder,
die Jugendlichen, die bereit sind, mehr zu
investieren als die anderen, die haben die
Möglichkeit, irgendwann mal da oben
anzuklopfen .
SPRECHER:
Spielen wirklich alle Leute in Deutschland so
gerne Fußball?
NINA:
Habt ihr Lust auf ein Fußballspiel mit uns?
VORbitor:
Mulți oameni susțin cluburile, de exemplu ca
antrenori pentru echipele de copii și tineret. Dar
adesea nu primesc bani pentru asta.
DAVID:
În cluburi de fotbal ca acestea...
NINA:
... copiilor cărora le place fotbalul li se acordă un
sprijin special.
VORbitor:
Fotbalul profesionist este o meserie de vis pentru
mulți copii. Antrenorul Thomas Zdebel a jucat
mult timp în Bundesliga.
DAVID:
Când poți recunoaște talentul, adică când începe
căutarea talentului
THOMAS ZDEBEL:
În zilele noastre, chiar încerci să cercetezi copii la
vârsta de 7 sau 8 ani.
NINA:
Ce trebuie să faci dacă vrei să devii fotbalist
profesionist?
THOMAS ZDEBEL:
Din păcate, talentul în sine nu este suficient. Deci,
este un drum foarte, foarte lung pentru a deveni
profesionist. Munca din greu, ambiția,
perseverența și cred că copiii, tinerii care sunt
dispuși să investească mai mult decât ceilalți, au
ocazia să bată acolo la un moment dat.
VORbitor:
Toată lumea din Germania îi place cu adevărat să
joace fotbal?
NINA:
Îți place un meci de fotbal cu noi?
OAMENI DE PE Drum:
PERSONEN AUF DER STRASSE: Da!
Ja!
DAVID:
DAVID: Perfect, are chiar și pantofi de fotbal cu el.
Perfekt, der hat sogar schon Fußballschuhe dabei.
NINA:
NINA: Hei, oprește-te Oprește-te, oprește-te! Noi avem
Hey, halt! Stopp, stopp, stopp! Wir brauchen nevoie de ajutorul tau. Vrei să joci fotbal cu noi?
eure Hilfe. Habt ihr Lust, mit uns Fußball zu
spielen? OAMENI DE PE Drum:
Da!
PERSONEN AUF DER STRASSE: O.K!
Ja!
Okay!
VORbitor:
SPRECHER: Două goluri mici, o minge și câteva tricouri: hai!
Zwei kleine Tore , ein Ball und ein paar Trikots: Un joc corect. Și apoi... în sfârșit un gol!
Los geht’s!
Ein faires Spiel. Und dann … endlich ein Tor! NINA:
Fotbalul este un sport național în Germania.
NINA: Mulți oameni nu doar se uită la fotbal la televizor,
Fußball ist in Deutschland Volkssport . Viele ci îl joacă și ei înșiși, de exemplu într-un club sau
Menschen schauen Fußball nicht nur im pur și simplu cu prietenii pe pajiște.
Fernsehen an, sondern sie spielen auch selbst,
zum Beispiel im Verein oder einfach mit
Freunden auf der Wiese.
DAVID:
DAVID: Da, și tinerele talente sunt, de asemenea,
Ja, und junge Talente werden auch schon früh încurajate într-un stadiu incipient. De asemenea,
gefördert. Ich spiele übrigens auch gerne Fußball îmi place să joc fotbal în timpul liber.
in meiner Freizeit.
NINA:
NINA: Și mie mi-a plăcut foarte mult fotbalul! Îți vine să
Mir hat Fußball auch wirklich Spaß gemacht! Hast joci un joc după muncă?
du vielleicht nach der Arbeit Lust auf ein Spiel?
DAVID:
DAVID: Îmi pare rău, vreau să văd meciul echipei
Tut mir leid, ich will mir mit meinen Freunden das naționale la televizor cu prietenii mei. Dar in rest
Spiel der Nationalmannschaft im Fernsehen cu placere.
angucken. Aber sonst gerne.

3.Literatur
SPRECHER: VORbitor:
Wie leben die Deutschen, und wie sind sie wirklich? Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?

NINA: NINA:
Hallo! Wir sind Nina … Salut! Suntem Nina...

DAVID: DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir beantworten ... și David de la Laboratorul din Germania. Răspundem la
Fragen zu Deutschland und den Deutschen. întrebări despre Germania și germani.

NINA: NINA:
Heute geht es um das Thema „Literatur“. Deutschland wird Astăzi subiectul este „literatura”. Germania este numită și
auch das Land der Dichter und Denker genannt. Goethe țara poeților și a gânditorilor. Aproape toată lumea de aici îi
und Schiller kennt hier fast jeder. cunoaște pe Goethe și Schiller.

DAVID: DAVID:
Aber lesen die Deutschen auch wirklich Goethe und Dar nemții îi citesc cu adevărat pe Goethe și Schiller? Și ce
Schiller? Und welche Bücher mögen sie noch? alte cărți vă plac?

SPRECHER:
Jährlich erscheinen in Deutschland circa 90.000 neue
Bücher. Neun von zehn Deutschen lesen pro Jahr
mindestens ein Buch. Ein durchschnittlicher Leser liest in
einem Jahr mehr als neun Bücher. Und jeder vierte liest
sogar mehr als 18 Bücher im Jahr. Für über 70 Prozent der
Deutschen gehört ein Buch auch zum perfekten Urlaub.
VORbitor:
Aproximativ 90.000 de cărți noi apar în Germania în fiecare
an. Nouă din zece germani citesc cel puțin o carte pe an.
Cititorul mediu citește mai mult de nouă cărți într-un an. Și
unul din patru citește mai mult de 18 cărți pe an. Pentru
peste 70 la sută dintre germani, o carte face parte, de
asemenea, din vacanța perfectă.

NINA: NINA:
Lesen Sie gerne? Iti place sa citesti?

PERSONEN AUF DER STRASSE: OAMENI DE PE Drum:

Ja klar! da da
Ja. Da.
Ich lese nicht so viel. Eu nu citesc atât de mult.
Ich schaue lieber einen Film. Prefer să mă uit la un film.
Ich lese sehr gerne. Îmi place să citesc.
Wenn man Zeit hat. Când ai timp.
Ja schon. Kommt darauf an , was. Da deja. Depinde ce.
Ich lese eigentlich alles im Internet. De fapt, am citit totul pe internet.
Ich lese gerne eher Horror bücher. Prefer să citesc cărți de groază.
Zeitung. Ziar.
Krimis. Romane politiste.
Romane, aber auch gern Sachbücher . Romanele, dar și cărțile non-ficțiune.
Ich lese gerne so Drama -Sachen oder Thriller . Îmi place să citesc drame sau thrillere.

NINA: NINA:
Wie ist es mit den ganz alten deutschen Schriftstellern, Ce zici de scriitorii germani foarte vechi, Goethe, Schiller?
Goethe, Schiller?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Oh ja! Klar, den Faust mag ich sehr.
Gerne Klassiker , ja!
DAVID:
Also, viele Deutsche lesen gern und haben sogar ein
Lieblingsgenre .
NINA:
Und es werden auch die deutschen Klassiker gelesen, wie
zum Beispiel Goethe, Schiller, Lessing …
DAVID:
Gut, aber die meisten kennen das nur aus der Schule.
NINA:
Stimmt.
SPRECHER:
Nina und David sind in Berlin. Die Hauptstadt ist für den
Literaturmarkt in Deutschland sehr wichtig. Hier sind die
meisten Verlage und hier leben auch sehr viele Autoren .
Nina und David sind in einer kleinen Buchhandlung
verabredet. In Deutschland sind circa eine Million Buchtitel
auf dem Markt. Man kann sie online bestellen oder in
Buchhandlungen kaufen. Buchhändlerinnen wie Frau
Klemm kennen ihre Kunden und können sie gut beraten .
Denn sie wissen, was die Kunden gerne lesen.
NINA:
Welche Bücher lesen Ihre Kunden?
BEATE KLEMM:
Also, unsere Kunden lesen hauptsächlich Belletristik ,
Romane und Erzählungen, deutschsprachige Autoren und
internationale Autoren.
NINA:
Und warum lesen die Menschen, die in Ihre Buchhandlung
kommen?
BEATE KLEMM:
Weil sie sich , glaube ich, gut unterhalten möchten,
anspruchsvoll unterhalten werden möchten. Weil sie sich
informieren möchten. Weil sie vielleicht ein bisschen auch
manchmal aus ihrem Alltag ausbrechen möchten. Ich
glaub, das sind alles Themen.
OAMENI DE PE Drum:
Oh da! Sigur, îmi place mult Faust.
Cu plăcere clasici, da!
DAVID:
Deci, multor germani le place să citească și chiar au un gen
preferat.
NINA:
Și se citesc și clasicii germani, precum Goethe, Schiller,
Lessing...
DAVID:
Bine, dar majoritatea știu asta doar de la școală.
NINA:
Este corect.
VORbitor:
Nina și David sunt la Berlin. Capitala este foarte importantă
pentru piața literaturii din Germania. Majoritatea editurilor
sunt aici și o mulțime de autori locuiesc aici. Nina și David au
o întâlnire într-o mică librărie. Există aproximativ un milion
de titluri de cărți pe piață în Germania. Le puteți comanda
online sau le puteți cumpăra în librării. Librăriile precum
doamna Klemm își cunosc clienții și îi pot sfătui bine. Pentru
că știu ce le place clienților să citească.
NINA:
Ce cărți citesc clienții tăi?
BEATE KLEMM:
Așadar, clienții noștri citesc în principal ficțiune, romane și
nuvele, autori de limbă germană și autori internaționali.
NINA:
Și de ce citesc cei care vin în librăria ta?
BEATE KLEMM:
Pentru că cred că vor să se distreze, vor să fie distrați într-un
mod sofisticat. Pentru că vor să afle mai multe. Pentru că ar
putea dori să iasă puțin din viața de zi cu zi uneori. Cred că
toate acestea sunt probleme.
DAVID: DAVID:
Was lesen denn die Schüler im Deutschunterricht? Ce citesc elevii la ora de germană?

BEATE KLEMM: BEATE KLEMM:

Also nach wie vor wird lehrplanmäßig tatsächlich immer Așa că Goethe și Schiller sunt încă cititi conform
noch Goethe, Schiller gelesen. Brecht zum Beispiel ist auch programului. Brecht, de exemplu, a fost întotdeauna un
immer Abitur thema gewesen in den letzten Jahren. subiect de liceu în ultimii ani.

DAVID: DAVID:
Und privat, lesen die Leute privat noch Goethe? Și în privat, oamenii mai citesc Goethe în privat?

BEATE KLEMM: BEATE KLEMM:

Eher weniger, also würde ich so einschätzen . Die Leute
möchten privat tatsächlich neuere Sachen, jüngere
Klassiker, sag ich mal, vielleicht eher was aus dem letzten
Jahrhundert.
SPRECHER:
Heute machen Nina und David ein Literaturexperiment.
Mai degrabă mai puțin, deci așa aș evalua. În privat, oamenii
chiar vor lucruri mai noi, clasice mai tinere, ar trebui să spun,
poate ceva din secolul trecut.
VORbitor:
Astăzi Nina și David fac un experiment literar.

NINA: NINA:
Wir müssen mit Menschen auf der Straße ein Gedicht Trebuie să scriem o poezie cu oameni de pe stradă pe tema
schreiben, zum Thema Literatur. literaturii.

DAVID: DAVID:
Genau, und ihr zwei seid die ersten, also fängst du jetzt Exact, iar voi doi sunteți primii, așa că începeți acum.
einfach mal an.
OAMENI DE PE Drum:
PERSONEN AUF DER STRASSE: Peste tot sunt cărți.
Bücher gibt es überall. Îmi fac bine sufletului uneori.
Meiner Seele tun die gut manchmal. Cititul este foarte distractiv.
Lesen macht sehr großen Spaß. Prefer să citesc în iarbă.
Am liebsten lese ich im Gras . Dar uneori citesc și pe plajă.
Manchmal les ich aber auch am Strand. Cartea pe care o țin în mână.
Das Buch, das halt ich in der Hand. De asemenea, îmi place adesea să citesc în pat. Problema
Häufig lese ich auch gern im Bett. Das Problem ist, ich este că mă îngrașă.
werde dabei fett.
NINA:
NINA: Am reușit!
Wir haben es geschafft!
DAVID:
DAVID: Și aici vine frumoasa noastră poezie:
Und hier kommt unser schönes Gedicht: Peste tot sunt cărți.
Bücher gibt es überall. Îmi fac bine sufletului uneori.
Meiner Seele tun sie gut manchmal. Cititul este foarte distractiv.
Lesen macht sehr großen Spaß. Prefer să citesc în iarbă.
Am liebsten lese ich im Gras. Dar uneori citesc și pe plajă
Manchmal les ich aber auch am Strand, cartea pe care o țin în mână.
das Buch, das halt ich in der Hand. De asemenea, îmi place adesea să citesc în pat,
Häufig les ich auch gern im Bett, dar ma ingrasa.
aber dabei werd ich fett.
NINA:
NINA: Literatura are o tradiție îndelungată în Germania și este
Literatur hat in Deutschland eine lange Tradition und ist bis importantă și astăzi.
heute wichtig.
DAVID:
DAVID: În librăriile mici, clienții sunt bine sfătuiți și își pot găsi în
In kleinen Buchhandlungen werden die Kunden gut liniște cărțile preferate.
beraten und können in Ruhe ihre Lieblingsbücher finden.

NINA:
Und unser kleines Gedicht hat gezeigt: Die Menschen in NINA:
Deutschland haben ein Talent zum Dichten. Ich glaube, ich Și micul nostru poem a arătat: Oamenii din Germania au
werde auch Dichterin: David, wo ist dein Charme geblieben talent pentru poezie. Cred că o să fiu și eu poet: David, unde
? e farmecul tău?
Es ist wichtig, die Literatur zu lieben! Este important să iubești literatura!

4.Wandern
SPRECHER: VORbitor:
Wie leben die Deutschen, und wie sind sie Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
wirklich?
NINA:
NINA: Salut! Suntem Nina...
Hallo! Wir sind Nina …

DAVID: DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir ... și David de la Laboratorul din Germania.
beantworten Fragen zu Deutschland und den Răspundem la întrebări despre Germania și
Deutschen. germani.

NINA: NINA:
Heute geht es um das Thema „Wandern“. Viele Astăzi subiectul este „Drumeții”. Mulți oameni în
Menschen in Deutschland sind Germania sunt
gerne in der Natur und wandern dort. bucurați-vă de a fi în natură și de drumeții acolo.

DAVID: DAVID:
Wir wollen wissen, warum die Deutschen gerne Vrem să știm de ce nemților le place să facă
wandern und was ihnen dabei wichtig ist. drumeții și ce este important pentru ei.

SPRECHER:
In Deutschland gibt es viele Wanderwege.
Insgesamt ungefähr 200.000 Kilometer. Die
Deutschen wandern gerne und geben viel Geld
dafür aus: durchschnittlich 7,4 Milliarden Euro im
Jahr. Hauptreiseziel für den Wanderurlaub ist
Deutschland.
VORbitor:
Există multe trasee de drumeții în Germania. În
total, aproximativ 200.000 de kilometri.
Germanilor le place să migreze și cheltuiesc mulți
bani pe el: în medie 7,4 miliarde de euro pe an.
Principala destinație pentru vacanțele de
drumeții este Germania.

DAVID: DAVID:
Wandern Sie gerne? Îți place să faci drumeții?

PERSONEN AUF DER STRASSE: OAMENI DE PE Drum:

Ab und zu , ja. Cateodata da.
Nein. Nu.
Nein. Nu.
Ja, wir versuchen es. Da, încercăm.
Also, ich mag es sehr gerne. Deci, îmi place foarte mult.
Das Schöne am Wandern ist, dass man sich durch Lucrul frumos la drumeții este că te deplasezi prin
unbekannte Landschaften bewegt und öfter mal peisaje necunoscute și de multe ori treci prin
an neuen Orten vorbeikommt. locuri noi.
Die Entspannung. Relaxare.
Frische Luft, viel Bewegung, auspowern und Aer proaspăt, multă mișcare, antrenament și apoi
danach gutes Essen. mâncare bună.

DAVID: DAVID:
Tatsächlich gehen viele Menschen in ihrer Freizeit De fapt, multora le place să facă drumeții în
gerne wandern. timpul liber.
NINA:
Sie möchten gerne in der Natur sein und sich
entspannen.
SPRECHER:
Für ein Hobby in der Natur ist die passende
Kleidung sehr wichtig. Bei schlechtem Wetter
braucht man eine gute Regenjacke. Feste Stiefel
schützen bei langen Wanderungen vor
Verletzungen und man bekommt keine nassen
Füße. Outdoor-Kleidung ist in Deutschland sehr
beliebt und wird von vielen Leuten auch in der
Freizeit getragen, sogar schon von kleinen
Kindern.
Jetzt brauchen Nina und David nur noch ein gutes
Wandergebiet. Die Externsteine liegen im
Teutoburger Wald, einem Mittelgebirge in
Nordrhein-Westfalen.
NINA:
Wir sind jetzt ausgestattet und fertig zum
Wandern, aber wo wandert man eigentlich am
besten?
DAVID:
Das fragen wir jetzt einen Experten.
SPRECHER:
Hier an den Externsteinen gibt es viele sehr breite
und bequeme Wanderwege. Herr Petersen ist
Vorsitzender eines Wandervereins.
NINA:
Herr Petersen, wo kann man in Deutschland gut
wandern?
UWE PETERSEN:
Im Prinzip können Sie überall gut wandern. Ob es
im Flachland ist oder ob es in den
Bergen ist oder wie hier bei uns im Mittelgebirge,
wandern kann man überall, am schönsten ist es
natürlich im Wald.
NINA:
Und warum macht Wandern Spaß?
NINA:
Ți-ar plăcea să fii în natură și să te relaxezi.
VORbitor:
Hainele potrivite sunt foarte importante pentru
un hobby în natură. Pe vreme rea ai nevoie de o
jachetă de ploaie bună. Cizmele robuste
protejează împotriva rănilor la drumețiile lungi și
nu vă udați picioarele. Îmbrăcămintea de exterior
este foarte populară în Germania și multe
persoane le poartă și în timpul liber, chiar și copiii
mici.
Acum Nina și David au nevoie doar de o zonă
bună de drumeții. Externsteine sunt situate în
Pădurea Teutoburg, un lanț muntos jos din
Renania de Nord-Westfalia.
NINA:
Acum suntem echipați și pregătiți pentru
drumeții, dar unde este cel mai bun loc pentru
drumeții?
DAVID:
O să întrebăm un expert asta.
VORbitor:
Există multe trasee de drumeții foarte largi și
confortabile aici, pe Externsteinen. Domnul
Petersen este președintele unui club de drumeții.
NINA:
Domnule Petersen, unde este bine să faceți
drumeții în Germania?
UWE PETERSEN:
În principiu, poți face drumeții oriunde. Fie că
este în zonele joase sau dacă este în
Bergen este, sau ca și aici la noi în lanțul muntos
jos, poți face drumeții oriunde, cel mai frumos
desigur este în pădure.
NINA:
Și de ce este distractiv drumeția?
UWE PETERSEN:
Wandern macht Spaß, weil Sie einfach in der
freien Natur unterwegs sind, die Natur genießen
können und es eben im Wald sehr schön ist.
DAVID:
Und wenn Sie nach Hause kommen, dann gibt's
Kaffee und Kuchen …
UWE PETERSEN:
Nein, nicht wenn wir nach Hause kommen,
sondern nach Abschluss der Wanderung kehren
wir grundsätzlich ein bei Kaffee und Kuchen. Und
vielleicht der eine oder andere auch ein anderes
Getränk.
SPRECHER:
Wie wichtig ein guter Weg und eine Wanderkarte
sind, sehen wir in einem kleinen Experiment:
Nina wandert mit einer Wanderkarte auf
normalen Wanderwegen zum Hermannsdenkmal.
David geht in direkter Linie quer durch den Wald.
Die 15 Kilometer lange Wanderung ist für Nina
kein Problem. Sie genießt auf bequemen
Wanderwegen die Landschaft.
David hat es im Wald schwerer.
Nina ist endlich am Hermannsdenkmal
angekommen … und wartet auf David.
NINA:
Das hat aber lange gedauert.
Tja, ich hab gewonnen!
DAVID:
Hat aber trotzdem Spaß gemacht.
NINA:
Die meisten Deutschen wandern gerne, und
dabei ist ihnen funktionelle Kleidung wichtig.
DAVID:
Aber das Wandern war echt anstrengend ! Mir
tun die Beine immer noch weh.
NINA:
Ach komm! Dafür warst du mal an der frischen
UWE PETERSEN:
Drumețiile sunt distractive pentru că ești pur și
simplu în aer liber, te poți bucura de natură și
este foarte frumos în pădure.
DAVID:
Și când vii acasă, va fi cafea și prăjitură...
UWE PETERSEN:
Nu, nu când venim acasă, dar după ce drumeția
se termină, ne oprim mereu pentru cafea și
prăjitură. Și poate unul sau altul, de asemenea, o
băutură diferită.
VORbitor:
Putem vedea cât de importante sunt o potecă
bună și o hartă de drumeții într-un mic
experiment: Nina face drumeții cu o hartă de
drumeții pe traseele de drumeții normale până la
Hermannsdenkmal. David merge în linie dreaptă
peste pădure. Drumul de 15 kilometri nu este o
problemă pentru Nina. Ea se bucură de peisaj pe
traseele de drumeții ușoare.
David îi este mai greu în pădure.
Nina a ajuns în sfârșit la Monumentul Hermann...
și îl așteaptă pe David.
NINA:
Asta a durat mult.
Ei bine, am câștigat!
DAVID:
Dar tot era distractiv.
NINA:
Majoritatea germanilor le place să facă drumeții,
iar îmbrăcămintea funcțională este importantă
pentru ei.
DAVID:
Dar drumeția a fost cu adevărat obositoare! Mă
mai dor picioarele.
NINA:
 Luft und hast dich bewegt. o, haide Pentru asta ai fost odată în aer curat și
te-ai mișcat.
DAVID:
Dann schlage ich vor, ich gehe jetzt an die frische DAVID:
Luft, und du bleibst hier. Atunci îți sugerez să ies la aer curat acum și tu să
stai aici.
NINA:
Nee! Wir sind noch nicht fertig. NINA:
Nu! Încă nu am terminat.

5. Wohnen

SPRECHER: VORbitor:
Wie leben die Deutschen, und wie sind sie Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
wirklich?

NINA: NINA:
Hallo! Wir sind Nina … Salut! Suntem Nina...

DAVID: DAVID:
…und David vom Deutschlandlabor. Wir ... și David de la Laboratorul din Germania.
beantworten Fragen zu Deutschland und Răspundem la întrebări despre Germania și
den Deutschen. germanii.

NINA: NINA:
Heute geht es um das Thema „Wohnen“. Astăzi subiectul este „Locuințe”.

DAVID: DAVID:
Wie wohnen die Deutschen? Und gibt es die Cum traiesc nemtii? Și există un apartament tipic
typisch deutsche Wohnung? german?

SPRECHER:
Durchschnittlich wohnen in Deutschland 2,2
Personen in einem Haushalt . Viele
Menschen leben alleine. Besonders in den
Großstädten. Statistisch lebt eine
Person auf 43 Quadratmetern Wohnraum . Die
Mehrheit der Deutschen wohnt zur Miete . Nur
43 Prozent besitzen eine eigene Immobilie .
VORbitor:
În medie, 2,2 persoane trăiesc într-o gospodărie
în Germania. Multe
Oamenii trăiesc singuri. Mai ales în orașele mari.
Statistic se trăiește
Persoana pe suprafata de locuit de 43 mp.
Majoritatea germanilor locuiesc cu chirie. Doar
43 la sută dețin proprietățile lor.
Was ist den Deutschen an einer Wohnung
wichtig?
Nina und David fragen in der Stadt mit den
teuersten Mieten Deutschlands nach: München!
DAVID:
Was ist typisch für eine deutsche Wohnung?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Licht.
Eine gut ausgestattete Küche.
Viel Holz.
Altbau .
NINA:
Und was ist für Sie das Wichtigste in Ihrer
Wohnung?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Mein Bett.
Dass ich meinen eigenen privaten Raum hab.
'ne Badewanne.
SPRECHER:
Für jeden ist in der eigenen Wohnung etwas
anderes sehr wichtig.Natürlich haben
die meisten einen Fernseher in ihrem
Wohnzimmer und ein Bett im
Schlafzimmer.Manche haben auch ein
Arbeitszimmer.Und natürlich hat jede
Wohnung eine Küche.Viele Deutsche wohnen in
Einfamilienhäusern .Die Menschen
richten ihre Wohnung gern schön ein . Dazu muss
man aber auch das Geld haben.
Und viele Deutsche haben Haustiere.
DAVID:
Also, manche haben gerne helle Wohnungen mit
großen Fenstern; andere haben
gern Holz in der Wohnung.
NINA:
Anscheinend gibt es keine typisch deutsche
Wohnung. Jeder wohnt so, wie es ihm
gefällt.
Aber, wir fragen jetzt jemanden, der sich mit
Wohnungen richtig gut auskennt.
Ce este important pentru nemții într-un
apartament?
Nina și David întreabă în orașul cu cele mai
scumpe chirii din Germania: Munchen!
DAVID:
Ce este tipic pentru un apartament german?
OAMENI DE PE Drum:
Ușoară.
O bucătărie bine utilată.
Mult lemn.
Clădire veche.
NINA:
Și care este cel mai important lucru din casa ta
pentru tine?
OAMENI DE PE Drum:
Patul meu.
Că am propriul meu spațiu privat.
o cadă de baie.
VORbitor:
Ceva diferit este foarte important pentru fiecare
în propria casă
majoritatea au un televizor în sufragerie și un pat
în cameră
Unii au un studiu și, desigur, toată lumea are
Apartament o bucătărie. Mulți germani locuiesc
în case unifamiliale. Oamenii
le place să-și amenajeze frumos apartamentul.
Dar trebuie să ai și bani pentru a face asta.
Și mulți germani au animale de companie.
DAVID:
Așadar, unora le place să aibă apartamente
luminoase, cu ferestre mari; altii au
ca lemnul în apartament.
NINA:
Se pare că nu există un apartament tipic german.
Toată lumea trăiește așa cum este pentru el
ca.
Dar, acum întrebăm pe cineva care este cu
adevărat familiarizat cu apartamentele.
SPRECHER: VORbitor:
Die Wohnexpertin Andrea Heppe gibt Tipps, wie Expertul în locuințe Andrea Heppe oferă sfaturi
man sein Zuhause gut einrichten despre cum să-ți amenajezi bine casa
kann. poate sa.

NINA: NINA:
Die Deutschen sind ja gerne zu Hause. Wie macht Nemților le place să fie acasă. Cum faci un
man denn eine Wohnung apartament?
gemütlich? confortabil?

ANDREA HEPPE: ANDREA HEPPE:

Ja, die Deutschen sind sehr gerne zu Hause,
besonders in der Küche und im
Wohnbereich . Wer es gemütlich haben will, der
nimmt eben halt sehr viel Holz, ja.
Da werden viele Stoffe verwendet. Das ist
abhängig von den Farben, warme Farben
zu nehmen, dass es gemütlich wird. Vielleicht zur
Dekoration viele Kissen zu nutzen.
Da, nemților le place să fie acasă, mai ales în
bucătărie și în casă
Zona de locuit. Dacă vrei să fii confortabil,
folosești doar mult lemn, da.
Acolo sunt folosite multe substanțe. Asta depinde
de culori, culori calde
să o ia mai ușor. Poate să folosești o mulțime de
perne pentru decor.

SPRECHER: VORbitor:
Ein gemütliches Wohnzimmer und eine schicke O cameră de zi confortabilă și o bucătărie șic.
Küche. Das mögen viele. Multora le place.

In München sind die Mieten sehr hoch, und eine
gute Wohnung zu finden, ist extrem
schwierig. Nina und David suchen eine Wohnung
und hängen in der ganzen Stadt
Zettel auf. Sie haben großes Glück: Für eine Drei-
Zimmer-Wohnung wird ein
Nachmieter gesucht.
Genau das Richtige für eine Wohngemeinschaft.
Chiriile sunt foarte mari în München, iar găsirea
unui apartament bun este extremă
dificil. Nina și David caută un apartament și stau
pe tot orașul
Notă despre. Ai mare noroc: pentru un
apartament cu trei camere va exista un
Caut chiriaș.
Doar chestia pentru un apartament comun.

NINA: NINA:
Ist schön. Este frumos.

DAVID: DAVID:
Ja, schön hier. Da, frumos aici.

NINA: NINA:
Und Sie suchen einen Nachmieter? Cauți un nou chiriaș?

VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:

Ja, genau! Da, exact!

NINA: NINA:
Wie groß ist denn die Wohnung? Cât de mare este apartamentul?
VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:
68 Quadratmeter. 68 mp.

DAVID: DAVID:
Und wie viele Zimmer hat die Wohnung? Si cate camere are apartamentul?

VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:

Drei Zimmer, Küche und Bad. Trei camere, bucatarie si baie.

NINA: NINA:
Dürfen wir uns die Wohnung mal angucken? Putem arunca o privire la apartament?

VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:

Ja, natürlich. Da, desigur.

SPRECHER:
Die Wohnung gefällt den beiden, aber sie sind
leider nicht die Einzigen, die sie
mieten möchten. Nina und David müssen ein
paar Fragen beantworten.
VORbitor:
Amandoi le place apartamentul, dar din pacate
nu sunt singurii care le detin
doresc sa inchiriez. Nina și David trebuie să
răspundă la câteva întrebări.

VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:

Was machen Sie beruflich? Cu ce vă ocupați?

DAVID: DAVID:
Ich studiere noch. eu inca studiez.

NINA: NINA:
Und ich arbeite als Journalistin. Și lucrez ca jurnalist.

VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:

Ja, okay. Ja, es gibt andere Interessenten , aber Da bine. Da, există și alte părți interesate, dar îi
ich werde Ihre Kontaktdaten an den voi trimite datele dvs. de contact
Vermieter weitergeben. Transmite proprietarul.

DAVID: DAVID:
Vielen Dank! Multumesc foarte mult!

NINA: NINA:
Das wär schön! Ja, gut. Vielen Dank. Ar fi drăguț! da bine Mulțumesc mult.

DAVID: DAVID:
Auf Wiedersehen. La revedere.

VORMIETER: CHIRIASA ANTERIOR:

Auf Wiedersehen. La revedere.

NINA: NINA:
Tschüss. Pa.

DAVID: DAVID:
Tschüss. Pa.

NINA: NINA:
Ist schon schön! E dragut!

DAVID: DAVID:
Ja. Da.

NINA: NINA:
Wir haben die Wohnung leider nicht bekommen! Din pacate nu am primit apartamentul! Dar a fost
Aber sie war auch sehr teuer. și foarte scump.

DAVID: DAVID:
Ja, wahrscheinlich verdienen die neuen Mieter Da, probabil și noii chiriași câștigă mult mai mulți
auch viel mehr Geld als wir. bani decât noi.

NINA: NINA:
In vielen großen Städten sind die Mieten sehr În multe orașe mari chiriile sunt foarte mari, dar
hoch, aber es gibt auch genug Leute, sunt destui oameni
die das zahlen können. cine poate plăti asta.

DAVID:
Für Studenten ist es viel schwieriger, bezahlbare
Wohnungen zu finden. Ich habe uns
zwei Kissen mitgebracht, und wir machen es uns
jetzt im Labor gemütlich.
DAVID:
Este mult mai dificil pentru studenți să găsească
locuințe la prețuri accesibile. ne am pe noi
Am adus două perne cu noi și acum ne facem
confortabil în laborator.

6.Mode
SPRECHER:
Wie leben die Deutschen, und wie sind sie
wirklich?
NINA:
Hallo! Wir sind Nina …
DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir
beantworten Fragen zu Deutschland und
den Deutschen.
NINA:
Heute geht es um das Thema „Mode“. Es gibt
einige berühmte Modedesigner aus
Deutschland, zum Beispiel Karl Lagerfeld …
DAVID:
… oder Wolfgang Joop. Wir wollen wissen: Wie
wichtig ist den Deutschen Mode?
SPRECHER:
Deutsche und Kleidung – da denken im Ausland
viele an Dirndl und Lederhosen oder an Männer
in Sandalen und Socken. Tatsächlich hat jeder
Deutsche durchschnittlich fast einhundert
Kleidungsstücke in seinem Kleiderschrank.
Besonders gerne tragen die Deutschen praktische
Kleidung .
DAVID:
Wie wichtig ist dir Mode?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Schon wichtig, aber jetzt nicht, dass ich dafür
Unmengen Geld ausgeben würde.
Ja, spielt schon 'ne große Rolle in gewisser
Weise .
Mode ist langweilig.
Ich finde, das macht 'n Menschen halt irgendwie
aus .
Wenn du Klamotten trägst, die dir stehen , wo du
selber weißt, ich kann auf die Straße gehen, gehst
du ganz anders durchs Leben.
NINA:
Wie häufig gehst du shoppen ?
VORbitor:
Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
NINA:
Salut! Suntem Nina...
DAVID:
... și David de la Laboratorul din Germania.
Răspundem la întrebări despre Germania și
germanii.
NINA:
Astăzi subiectul este „modă”. Există niște
designeri de modă celebri acolo
Germania, de exemplu Karl Lagerfeld...
DAVID:
... sau Wolfgang Joop. Vrem să știm: cât de
importantă este moda pentru germani?
VORbitor:
Germanii și îmbrăcămintea - când oamenii din
străinătate se gândesc la dirndl-uri și lederhosen
sau la bărbați în sandale și șosete. De fapt, fiecare
german are o medie de aproape o sută de
articole vestimentare în garderoba.
Germanilor le place în special să poarte haine
practice.
DAVID:
Cât de importantă este moda pentru tine?
OAMENI DE PE Drum:
Este important, dar nu acum că aș cheltui tone de
bani pe el.
Da, joacă un rol important într-un fel.
Moda este plictisitoare.
Cred că asta face o persoană să iasă în evidență
cumva.
Dacă porți haine care ți se potrivesc, acolo unde
te cunoști, pot să ies pe stradă, treci prin viață
foarte diferit.
NINA:
Cât de des mergi la cumpărături?
PERSONEN AUF DER STRASSE: OAMENI DE PE Drum:
Momentan nicht viel. Nu prea multe momentan.
Tatsächlich relativ häufig. Destul de des, de fapt.
Nicht oft. Nu des.
Einmal in der Woche vielleicht. Poate o dată pe săptămână.

NINA: NINA:
Den meisten Deutschen ist Mode sehr wichtig. Moda este foarte importantă pentru majoritatea
Viele Menschen gehen sogar germanilor. Mulți chiar merg
mindestens einmal im Monat shoppen. cumpără cel puțin o dată pe lună.

DAVID: DAVID:
Es hängt aber auch immer davon ab, wie viel Geld Dar depinde întotdeauna de câți bani ai în
sie gerade haben. prezent.

SPRECHER:
Karl Lagerfeld, Wolfgang Joop, Hugo Boss oder Jil
Sander – einige weltbekannte Modedesigner
kommen aus Deutschland. Mode ist ein wichtiger
Wirtschaftsfaktor .
VORbitor:
Karl Lagerfeld, Wolfgang Joop, Hugo Boss sau Jil
Sander - unii creatori de modă de renume
mondial vin din Germania. Moda este un factor
economic important.

DAVID: DAVID:
Wir sind hier an einer privaten Modeschule in Suntem aici la o școală privată de modă din
Düsseldorf. Düsseldorf.

NINA: NINA:
Hier werden junge Menschen aus vielen Ländern Aici tinerii din multe țări sunt pregătiți să devină
zu Modedesignern ausgebildet. designeri de modă.

SPRECHER:
An dieser Schule lernen die jungen Designer, wie
sie kreativ mit Stoffen, Farben und
Formen arbeiten können. Sie zeichnen und
entwerfen ihre eigene Mode.
VORbitor:
La această școală, tinerii designeri învață să fie
creativi cu țesături, culori și
Formele pot funcționa. Ei desenează și își creează
propria modă.

DAVID: DAVID:
Haben die Deutschen Spaß an Mode? Nemților le place modă?

ANNETTE NONN: ANNETTE NUNN:

Ich glaub, die Deutschen haben Spaß an Mode. Cred că germanilor le place moda. Uneori nu
Die trauen sich das manchmal nicht îndrăznesc
so zu zeigen. Wir haben vielleicht nicht so viel deci pentru a arăta. S-ar putea să nu ne bucurăm
Spaß an Farben. atât de mult de culori.

NINA: NINA:
Was sind typisch deutsche Kleidungsstücke? Care sunt articolele vestimentare de obicei
germane?

ANNETTE NONN:
Für die Frau, ich denke mal, die weiße Bluse mit
dem Hemdblusenkragen und ein Jackett drüber.
Funktionskleidung ist natürlich bei den
Deutschen auch angesagt , es
muss echt praktisch sein.
SPRECHER:
Kreatives Design und praktische Kleidung. Ob das
zusammenpasst? Vielleicht wird
aus den jungen Modeschülern in Düsseldorf mal
ein neuer Karl Lagerfeld.
DAVID:
Viele bekannte Modedesigner kommen aus
Deutschland.
NINA:
Die Deutschen haben Spaß an Mode, und sie
kleiden sich gerne praktisch.
SPRECHER:
Die heutige Aufgabe wird spannend. Nina und
David sollen in einem Modefachgeschäft in
Düsseldorf die richtige Kleidung für den
Berufsalltag finden. Alexander Entov wird sie
dabei beraten .
Die Wahl ist nicht leicht, denn es gibt hier einfach
zu viele Klamotten. Was man
anzieht, hängt auch vom Beruf und von der
Position in der Firma ab. Mal sehen, was
Nina und David ausgewählt haben und was der
Experte dazu sagt.
ALEXANDER ENTOV:
So, Nina, Ihr Outfit ist wirklich gut! Ich würde
empfehlen, einen Blazer dazu zu tragen, weil das
für einen Business-Anlass zu viel nackte Haut
wäre.
Ja, David, bei Ihnen … für das Business ist das ein
zu heller Anzug. Es fehlt auch die Krawatte. Die
Schuhe passen wunderbar zum Anzug. Aber für
den Büroalltag ist die Kombination in Summe zu
hell.
ANNETTE NUNN:
Pentru femeie, bănuiesc că bluza albă cu gulerul
cămășii și un sacou peste ea. Îmbrăcămintea
funcțională este, desigur, populară și în rândul
germanilor
trebuie să fie cu adevărat practic.
VORbitor:
Design creativ și îmbrăcăminte practică. Asta
merge împreună? Poate va
de la tinerii studenți la modă din Düsseldorf un
nou Karl Lagerfeld.
DAVID:
Mulți designeri de modă cunoscuți vin din
Germania.
NINA:
Nemților le place modă și le place să se îmbrace
practic.
VORbitor:
Sarcina de astăzi va fi incitantă. Nina și David ar
trebui să găsească hainele potrivite pentru viața
de zi cu zi într-un magazin de modă din
Düsseldorf. Alexander Entov vă va sfătui în acest
sens.
Alegerea nu este ușoară pentru că sunt prea
multe haine aici. Ce unul
atrage depinde si de profesia si pozitia in
companie. Să vedem ce
Nina și David au ales și ce spune expertul despre
asta.
ALEXANDER ENTOV:
Deci, Nina, ținuta ta este foarte bună! Aș
recomanda să porți un blazer cu el pentru că ar fi
prea mult pielea goală pentru o ocazie de afaceri.
Da, David, pentru tine... este un costum prea lejer
pentru afaceri. Lipsește și cravata. Pantofii merg
de minune cu costumul. Dar combinația este prea
ușoară pentru viața de zi cu zi la birou.
 DAVID: DAVID:
Können Sie mir vielleicht die Krawatte binden? Poți să-mi legi cravata?

ALEXANDER ENTOV: ALEXANDER ENTOV:

Ja, aber natürlich! Da, desigur!

Das ist ein komplettes Business-Outfit. Wir haben Aceasta este o ținută completă de afaceri. Avem
jetzt hier einen Hosenanzug mit einer acum un costum pantalon cu o bluză de mătase
Seidenbluse in Altrosa , und die High-Heels în roz închis, iar tocurile înalte asigură postura
sorgen für die nötige Haltung . necesară.

Lieber David, bei Ihnen ist es so, dass wir jetzt die Dragă David, este cazul tău că am luat acum
Farbe dunkler genommen haben, auch das ist culoarea mai închisă, care este, de asemenea,
gedeckter , businesslike und auch zeitgemäß . mai slabă, mai de afaceri și, de asemenea,
contemporană.

DAVID: DAVID:
Ja, vielen Dank. Da multumesc.

NINA: NINA:
Mode ist den meisten Deutschen wichtig, aber sie Moda este importantă pentru majoritatea
kleiden sich gerne praktisch. germanilor, dar le place să se îmbrace practic.

DAVID: DAVID:
Och, ich fand dein Business-Outfit ganz schön! Oh, mi s-a părut că ținuta ta de afaceri este foarte
drăguță!
NINA:
Ja, schade, dass ich das nicht hier im Labor tragen NINA:
kann! Da, este păcat că nu pot purta asta aici în
laborator!
DAVID:
Dafür habe ich eine Überraschung für dich, damit DAVID:
du auch im Labor schick sein Pentru asta am o surpriza pentru tine, ca sa fii sic
kannst. si in laborator
poate sa.
NINA:
Hm, ich bleib lieber bei meinem Labor-Outfit. NINA:
Hmm, prefer să rămân cu ținuta mea de
DAVID: laborator.
Ja, dann nicht!
DAVID:
Da atunci nu!

7.Organization
SPRECHER:
Wie leben die Deutschen und wie sind sie
wirklich?
NINA:
Hallo! Wir sind Nina …
DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir
beantworten Fragen zu Deutschland und
den Deutschen.
DAVID:
Heute geht es um das Organisationstalent der
Deutschen.
NINA:
Ist in Deutschland wirklich alles so gut
organisiert? Ich bin nicht sicher. Es gibt zum
Beispiel viele Staus …
DAVID:
… und die Züge haben oft Verspätung.
SPRECHER:
In Deutschland funktioniert vieles gut, zum
Beispiel die Stromversorgung oder die
Verwaltung und die öffentlichen Verkehrsmittel
wie Bahn und Bus. Genauigkeit und
Pünktlichkeit sind den Deutschen sehr wichtig.
Für viele sind sie die Basis für eine
gute Organisation. Auch in der Freizeit
organisieren sich viele Leute in Deutschland
gern: Es gibt 580.000 Vereine , vom Sportverein
bis zum Naturschutzverein . Wie
zufrieden sind die Deutschen selbst mit der
Organisation? Nina und David wollen
das herausfinden. Und dazu befragen sie die
Menschen auf dem Wochenmarkt.
NINA:
Was ist in Deutschland gut organisiert?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Gesundheitssystem .
Öffentlicher Nahverkehr.
Die Behörden .
Öffentliche Verkehrsmittel.
VORbitor:
Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
NINA:
Salut! Suntem Nina...
DAVID:
... și David de la Laboratorul din Germania.
Răspundem la întrebări despre Germania și
germanii.
DAVID:
Astăzi este vorba despre talentul organizatoric al
germanilor.
NINA:
Este totul atât de bine organizat în Germania? Eu
nu sunt sigur. Există pentru
Exemplu de multe ambuteiaje...
DAVID:
... iar trenurile sunt adesea întârziate.
VORbitor:
O mulțime de lucruri funcționează bine în
Germania, de exemplu sursa de alimentare sau
Administrație și transport public, cum ar fi tren și
autobuz. Precizie și
Punctualitatea este foarte importantă pentru
germani. Pentru mulți, ele sunt baza unuia
buna organizare. Mulți oameni din Germania se
organizează și în timpul liber
fericit: Există 580.000 de cluburi, de la cluburi
sportive la cluburi de conservare a naturii. La fel
de
nemții înșiși sunt mulțumiți de organizare? Nina și
David vor
da-ti seama asta. Și despre asta îi întreabă pe cei
de la piața săptămânală.
NINA:
Ce este bine organizat în Germania?
OAMENI DE PE Drum:
Sistem de sănătate.
Transport public local.
Autoritatile .
Die Müllabfuhr finde ich gut organisiert. Transport public.
Organisiert gut ist das deutsche Schulsystem. Cred că colectarea gunoiului este bine organizată.
Sistemul școlar german este bine organizat.

NINA: NINA:
Was ist denn bei Ihnen zu Hause gut organisiert? Ce este bine organizat în casa ta?

PASSANTIN: TRUCĂTOR:
Ich glaube, mein Alltag ist prinzipiell gut Cred că viața mea de zi cu zi este în principiu bine
organisiert. organizată.

SPRECHER:
Viele Deutsche planen für Tage oder Wochen im
Voraus . In ihrer Freizeit verabreden
sich viele junge Leute aber eher spontan , zum
Beispiel über soziale Netzwerke.
DAVID:
Beispiele für gute Organisation sind Busse und
Bahnen.
SPRECHER:
Aber warum kommen denn Bahnen und Busse
immer pünktlich?
Oder fast immer … Dazu fragen Nina und David
eine Busfahrerin.
VORbitor:
Mulți germani plănuiesc zile sau săptămâni
înainte. Fă-ți programări în timpul liber
Cu toate acestea, mulți tineri tind să se
întâlnească spontan, de exemplu prin intermediul
rețelelor sociale.
DAVID:
Exemple de bună organizare sunt autobuzele și
trenurile.
VORbitor:
Dar de ce trenurile și autobuzele vin întotdeauna
la timp?
Sau aproape întotdeauna... Nina și David întreabă
un șofer de autobuz despre asta.

Aber vorher kaufen sie noch schnell eine Dar înainte de asta, își cumpără rapid un bilet.
Fahrkarte. Denn Schwarzfahren ist in Pentru că evadarea tarifelor este în vigoare
Deutschland sehr teuer. Germania foarte scumpa.

NINA: NINA:
Frau Grujic, wie schaffen Sie es als Busfahrerin Doamnă Grujic, cum reușiți ca șofer de autobuz
denn, immer pünktlich zu sein? să fiți mereu la timp?

BILJANA GRUJIC: BILJANA GRUJIC:

Unsere Fahrpläne werden so gestaltet, dass wir Orarele noastre sunt concepute astfel încât să
pünktlich sind. Wir haben ajungem la timp. Noi avem
Beschleunigungsspuren , Ampeln in der Stadt Benzi de accelerare, semafoare instalate în oraș,
eingerichtet, geschultes Fahrpersonal șoferi pregătiți
auch. de asemenea.

SPRECHER: VORbitor:
Sogar bei starkem Verkehr kommen Busse Chiar și cu trafic intens, autobuzele ajung de
meistens pünktlich. obicei la timp.
NINA:
Die Verkehrsbetriebe in München transportieren
jeden Tag 1,5 Millionen Menschen.
DAVID:
Und 500.000 von ihnen fahren mit dem Bus.
NINA:
Deshalb muss der Fahrplan genau geplant
werden.
SPRECHER:
Um einen guten Fahrplan zu entwickeln, fährt ein
Spezialfahrzeug die Busstrecke ab.
So bekommt man die Informationen für einen
Plan, der auch funktioniert.
NINA:
Und jetzt gucken wir mal, wie das organisierte
Chaos funktioniert, und besuchen
eine Wohngemeinschaft .
SPRECHER:
Tom und Sören wohnen in dieser
Altbauwohnung. Der eine ist Student, der andere
macht eine Ausbildung. Eigentlich sieht es hier
ganz ordentlich aus. Natürlich hat
jeder der beiden sein eigenes Zimmer.
DAVID:
Wie organisiert ihr eure Wohngemeinschaft?
SÖREN:
Ja, also wir sind da eigentlich gar nicht so extrem
organisiert. Wir haben halt unsere
eigenen Fächer für Lebensmittel, im Kühlschrank
haben wir auch unser eigenes
Fach für die Lebensmittel. Aber ansonsten, was
Putzen angeht, macht halt jeder das,
was ansteht .
SPRECHER:
Um zu testen, wie gut die beiden organisieren
können, wollen wir gleichzeitig die
Wohnung aufräumen und ein Abendessen
kochen. Nina und Tom bilden das
Kochteam. Sören und David räumen gemeinsam
auf. Die Gemüsepfanne ist schon
NINA:
Companiile de transport din München transportă
1,5 milioane de oameni în fiecare zi.
DAVID:
Și 500.000 dintre ei iau autobuzul.
NINA:
Prin urmare, orarul trebuie planificat cu precizie.
VORbitor:
Pentru a dezvolta un orar bun, un vehicul special
circulă pe ruta de autobuz.
Acesta este modul în care obțineți informațiile
pentru un plan care funcționează.
NINA:
Și acum să vedem cum funcționează haosul
organizat și să vizităm
un apartament comun.
VORbitor:
Tom și Sören locuiesc în acest apartament vechi.
Unul este student, celălalt
face o ucenicie. De fapt, arată destul de bine aici.
Bineînțeles că are
fiecare dintre cei doi are camera lui.
DAVID:
Cum îți organizezi apartamentul comun?
SÖREN:
Da, de fapt nu suntem atât de organizați acolo.
Noi le avem doar pe ale noastre
Compartimente separate pentru alimente, avem
și noi în frigider
Compartiment pentru alimente. Dar în rest, când
vine vorba de curățare, toată lumea o face,
Ce faci.
VORbitor:
Pentru a testa cât de bine se pot organiza cei doi,
vrem
Faceți ordine în apartament și gătiți cina. Nina și
Tom inventează
Echipa de gătit. Sören și David fac curățenie
împreună. Tava cu legume este deja
 auf dem Herd. Und nach einer halben Stunde ist pe sobă. Și după o jumătate de oră apartamentul
die Wohnung sauber, und das este curat și asta
Essen steht auf dem Tisch. Mâncarea este pe masă.
Ist doch gut organisiert, oder? E bine organizat, nu?

NINA: NINA:
Gute Organisation ist die Grundlage dafür, dass O bună organizare este baza pentru ca totul să
alles funktioniert. funcționeze.

DAVID: DAVID:
Die meisten Leute finden, dass in Deutschland Majoritatea oamenilor consideră că viața publică
das öffentliche Leben gut organisiert din Germania este bine organizată
ist. este.

NINA: NINA:
Junge Leute planen ihren Alltag nicht so weit Tinerii nu își planifică viața de zi cu zi atât de mult
voraus … înainte...

DAVID: DAVID:
… aber wenn es nötig ist, dann können sie sehr ... dar dacă ai nevoie, îl poți organiza foarte
schnell organisieren. Übrigens, ich repede. Apropo, eu
muss jetzt los , ich hab um Viertel nach fünf einen Trebuie să plec acum, am o întâlnire la cinci și un
Termin. sfert.

NINA: NINA:
Oh, dann musst du dich beeilen. Es ist schon halb Oh, atunci trebuie să te grăbești. E deja cinci și
sechs. jumătate.

DAVID: DAVID:
Ja. Da.

8.Musik
SPRECHER: VORbitor:
Wie leben die Deutschen und wie sind sie Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
wirklich?

NINA: NINA:
Hallo! Wir sind Nina … Salut! Suntem Nina...

DAVID: DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir ... și David de la Laboratorul din Germania.
beantworten Fragen zu Deutschland und Răspundem la întrebări despre Germania și
den Deutschen. germanii.

NINA: NINA:
Heute geht es um das Thema „Musik“. Machen Astăzi subiectul este „Muzica”. Mulți oameni din
viele Leute in Deutschland Musik? Germania fac muzică?

DAVID: DAVID:
Welche Instrumente spielen sie, und wo gibt es La ce instrumente cântă și unde sunt concerte
gute Konzerte? bune?

SPRECHER:
Etwa 14 Millionen Deutsche machen regelmäßig
Musik. Die meisten spielen ein
Instrument:, andere singen, zum Beispiel in
einem Chor. Etwa 75.000 Menschen in
Deutschland verdienen ihren Lebensunterhalt mit
Musik. Zwei Drittel der
Berufsmusiker sind selbstständig . Nina und David
wollen wissen, welche
Instrumente die Deutschen spielen.
VORbitor:
Aproximativ 14 milioane de germani fac muzică în
mod regulat. Majoritatea joacă în
Instrument: alții cântă, de exemplu într-un cor.
Aproximativ 75.000 de oameni în
Germania își câștigă existența cu muzica. Două
treimi din
Muzicienii profesioniști lucrează pe cont propriu.
Nina și David vor să știe care dintre ele
Instrumente pe care nemții le cântă.

NINA: NINA:
Spielst du ein Musikinstrument? Cânți la vreun instrument?

PERSONEN AUF DER STRASSE: OAMENI DE PE Drum:

Ja, ich spiele Gitarre. Da, cânt la chitară.
Ich hab mal Klavier gespielt. Am cântat odată la pian.
Ich, ne, gar nicht. Eu, nu, deloc.
Blockflöte, Querflöte … Flaut, flaut...
Schlagzeug und Trompete. Tobe și trompetă.
Gitarre. Chitară.
Einmal Gitarre, das erst seit drei Jahren, und halt O chitară, asta pentru doar trei ani, și pian pentru
schon seit zwölf Jahren Klavier. doisprezece ani.
Blockflöte hab ich gelernt. Am învățat reportofonul.
Ich singe manchmal. Cânt uneori.

SPRECHER: VORbitor:
Hier in Bonn, der Geburtsstadt von Beethoven, Aici, la Bonn, locul de naștere al lui Beethoven,
sind die beiden mit dem Thema cei doi sunt cu subiectul
„Musik“ genau richtig. „Muzica” exact.

NINA: NINA:
Das erste Instrument der Deutschen ist oft die Primul instrument folosit de germani este adesea
Blockflöte. flotul.

DAVID: DAVID:
Und die beliebtesten Instrumente sind Klavier Și cele mai populare instrumente sunt pianul și
und Gitarre. chitara.

NINA: NINA:
Und die Stimme. Viele Menschen in Deutschland Și vocea. Multora din Germania le place să cânte.
singen gern.
DAVID:
DAVID: Așa este, iar acum suntem la o școală de muzică
Das stimmt, und jetzt sind wir an einer și vom arunca o privire.
Musikschule und schauen uns das mal an.

NINA: NINA:
Welche Instrumente lernen denn die Menschen Ce instrumente învață oamenii la școala de
an der Musikschule? muzică?

STEVE H. STEVENS: STEVE H. STEVENS:

Ich glaube, die gängigsten Instrumente an der Cred că cele mai comune instrumente în școala
Musikschule sind Klavier, gefolgt von de muzică sunt pianul, urmat de
Gitarre und Violine. Bei uns ist der Gesang ganz Chitară și vioară. La noi, cântatul este chiar în
vorne. față.

DAVID: DAVID:
Und warum? Warum wollen so viele Leute Și de ce? De ce atât de mulți oameni vor să
singen? cânte?

STEVE H. STEVENS: STEVE H. STEVENS:

Die Stimme ist einfach ein natürliches Vocea este doar un instrument natural și nu ai
Instrument, und da braucht man nichts für nevoie de nimic pentru asta
anschaffen , man braucht nichts zu kaufen, und cumpără, nu trebuie să cumperi nimic și oricine o
jeder kann's. poate face.

NINA:
Und was glaubst du, welche Rolle spielt Musik für
die Deutschen?
STEVE H. STEVENS:
Ich glaube, Musik spielt eine sehr große Rolle in
Deutschland. Leider Gottes ist es
nur so, dass heutzutage viele Kinder nicht mehr
die Zeit dafür haben, wie das früher
NINA:
Și ce crezi, ce rol joacă muzica pentru germani?
STEVE H. STEVENS:
Cred că muzica joacă un rol foarte important în
Germania. Din păcate, Dumnezeu este
tocmai pentru ca în zilele noastre mulți copii să
nu mai aibă timpul pe care îl aveau înainte
a fost cazul.
der Fall war .
SPRECHER:
Die Jugendlichen aus dieser Band haben sich in
der Musikschule kennengelernt
und schreiben auch eigene Lieder. Im Moment
proben sie für ihr erstes Konzert.
NINA:
Was ist das für ein Gefühl, Musik zu machen?
ANNA FALDERBAUM:
Es befreit , und es macht einfach Spaß.
SEBASTIAN SCHUBERT:
Freiheit, und man kann vom Alltag ablassen und
einfach ausschalten und spielen
und alles andere vergessen.
SPRECHER:
Es ist Zeit für ein Experiment. Wie musikalisch
sind die Deutschen? Nina kann „Alle
meine Entchen“, das bekannteste deutsche
Kinderlied, auf der Blockflöte spielen.
Wer kann es noch? Nicht jeder. Bei einigen ist der
Flötenunterricht wohl schon
ziemlich lange her.
DAVID:
Also, ein Talent haben wir hier.
NINA:
Wo ist die Schlange ?
SPRECHER:
Aber bei manchen klappt es noch ganz gut.
Zeit für ein richtiges Konzert: Heute Abend spielt
eine Band in einem kleinen Club in Bonn.
DAVID:
Welche Art von Musik macht ihr?
PETER BALDUS:
Wir machen Ska , Reggae , Rocksteady .
DAVID:
Und schreibt ihr eure Texte alle selber?
VORbitor:
Tinerii din această formație s-au cunoscut în
școala de muzică
și, de asemenea, își scriu propriile cântece.
Momentan ei repetă pentru primul lor concert.
NINA:
Cum te simți să faci muzică?
ANNA FALDERBAUM:
Este eliberator și doar distractiv.
SEBASTIAN SCHUBERT:
Libertate și poți să renunți la viața de zi cu zi și să
te oprești și să te joci
și uită de orice altceva.
VORbitor:
Este timpul pentru un experiment. Cât de
muzicali sunt nemții? Nina poate „Toate
Meine Entchen ”, cel mai faimos cântec german
pentru copii, de cântat la flotf.
Cine altcineva mai poate? Nu toată lumea. Unii
dintre ei iau deja lecții de flaut
cu destul de mult timp în urmă.
DAVID:
Ei bine, avem un talent aici.
NINA:
Unde este șarpele?
VORbitor:
Dar pentru unii încă funcționează destul de bine.
Este timpul pentru un concert adevărat: în seara
asta, o trupă cântă într-un mic club din Bonn.
DAVID:
Ce fel de muzica faci?
PETER BALDUS:
Facem Ska, Reggae, Rocksteady.
DAVID:
Și vă scrieți cu toții textele singuri?

PETER BALDUS:
Ja, das ist eigentlich so Hauptbestandteil der
Musik, dass wir das selber machen.
Ich finde Covern nicht so interessant.
NINA:
Und könnt ihr von der Musik leben?
MUSIKER:
Nee, können wir nicht, wollen wir auch nicht. Wir
haben andere Berufe, die uns unser
Einkommen sichern , und das ist unser Hobby.
Das machen wir zum Spaß.
DAVID:
Musikmachen ist in Deutschland ein beliebtes
Hobby. Manche Leute spielen in
Bands und geben Konzerte.
NINA:
Viele Menschen in Deutschland lernen als Kind
Blockflöte. Als Erwachsene spielen
sie aber nicht mehr so oft. Ich finde, ich kann das
noch ganz gut.
9.Kunst
PETER BALDUS:
Da, aceasta este de fapt o parte atât de
importantă a muzicii încât o facem singuri.
Nu găsesc coperți atât de interesante.
NINA:
Și poți trăi din muzică?
MUZICIAN:
Nu, nu putem, nici nu vrem. Avem alte profesii
care ni se potrivesc
Asigurarea veniturilor și acesta este hobby-ul
nostru. Facem asta pentru distracție.
DAVID:
A face muzică este un hobby popular în
Germania. Unii oameni joacă
Trupe și concerte.
NINA:
Mulți oameni din Germania învață reportofonul
în copilărie. Joacă ca adulți
dar nu mai des. Cred că încă pot face asta destul
de bine.
DAVID:
Wie oft gehen sie ins Museum?
NINA:
Und warum?
SPRECHER:
Viele Deutsche interessieren sich für Kunst oder
machen selbst Kunst. 630 Kunstmuseen und viele
Galerien stellen Bilder, Zeichnungen oder
Skulpturen aus. Die berühmtesten und größten
Museen gibt es in den Großstädten, aber auch in
Kleinstädten und Dörfern gibt es oft interessante,
kleine Museen.
NINA:
Wir möchten gerne wissen: Mögen Sie Kunst?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Ja.
Kunst find ich gut, Kunst bereichert die Welt.
Diese moderne Kunst kann ich nicht so ganz
nachvollziehen, aber wenn es wirklich ein
Kunstwerk ist, wo jemand wirklich Talent hatte
und man das sieht, dann mag ich das.
Mit Kunst kann ich gar nix anfangen .
Also, ich find, Kunst ist super.
Also, ich gehe gerne in Museen, ich male auch
gerne.
DAVID:
Und wo schauen Sie sich Kunst an?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Im Museum.
Überall. Vielleicht mal in einer Galerie.
Kunstbücher, Bildbände .
Das Schöne an Kunst? Dass man sich selber
aussuchen kann, ob man sie betrachten möchte
oder nicht.
SPRECHER:
Ausstellungen von weltbekannten,
internationalen Künstlern sind sehr beliebt. Hier
in Düsseldorf besuchen Nina und David den
Kunstpalast, ein großes Museum.Hier gibt es alte
DAVID:
Cât de des mergi la muzeu?
NINA:
Și de ce?
VORbitor:
Mulți germani sunt interesați de artă sau fac ei
înșiși artă. 630 de muzee de artă și multe galerii
expun imagini, desene sau sculpturi. Cele mai
faimoase și mai mari muzee sunt în orașele mari,
dar sunt adesea și muzee mici și interesante în
orașele și satele mici.
NINA:
Am dori să știm: Îți place arta?
OAMENI DE PE Drum:
Da.
Cred că arta este bună, arta îmbogățește lumea.
Nu prea înțeleg această artă modernă, dar dacă
este într-adevăr o operă de artă în care cineva
chiar a avut talent și poți vedea asta, atunci îmi
place.
Nu pot face nimic cu arta.
Ei bine, cred că arta este grozavă.
Ei bine, îmi place să merg la muzee, îmi place și să
pictez.
DAVID:
Și unde te uiți la artă?
OAMENI DE PE Drum:
In muzeu.
Peste tot. Poate într-o galerie.
Cărți de artă, cărți ilustrate.
Frumusețea artei? Că poți alege singur dacă vrei
să te uiți sau nu.
VORbitor:
Expozițiile unor artiști internaționali de renume
mondial sunt foarte populare. Aici, în Düsseldorf,
Nina și David vizitează Kunstpalast, un mare
und moderne Werke , häufig von Künstlern aus
der Region. Viele wurden ganz in der Nähe, an
der Düsseldorfer Kunstakademie, ausgebildet .
NINA:
Und jetzt möchten wir mehr über die kleinen
Museen in Deutschland wissen.
DAVID:
Und deshalb gehen wir ins Max-Ernst-Museum in
Brühl.
SPRECHER:
Max Ernst war ein berühmter deutscher Maler
und Bildhauer . In seiner Heimatstadt Brühl gibt
es ein Museum, das Arbeiten von ihm zeigt.
NINA:
Herr Doktor Sommer, welche Kunst gibt es hier
im Museum?
DR. ACHIM SOMMER:
Ja, ganz unterschiedliche Kunst, wir haben große
Plastiken , also Skulpturen, wie Sie hinter uns
sehen. Wir haben Malereien, wir haben
Zeichnungen auf Papier, wir haben Collagen …
Hier sehen wir die Wüste , wie sie erblüht ,
nachdem ein starker Regen niedergekommen ist.
Und wir sehen die Blüten aufgehen , die Kakteen ,
und es ist einfach ganz fantastisch, man kann sich
da reinsehen .
NINA:
Aber ist das jetzt Ihre Interpretation oder heißt
das Bild: „Die Wüste“?
DR. ACHIM SOMMER:
Das Bild heißt: „Arizona – Wüste nach dem
Regen“.
NINA:
Okay. Was kann man von der Kunst lernen?
DR. ACHIM SOMMER:
Man kann von der Kunst lernen, dass es noch
andere Welten gibt außer die, die wir im Alltag
erfahren, die uns mitnehmen in eine Reise
woandershin, nämlich in eine Reise in die
muzeu cu lucrări vechi și moderne, adesea ale
artiștilor din regiune. Mulți au fost instruiți în
apropiere la Academia de Artă din Düsseldorf.
NINA:
Și acum am dori să aflăm mai multe despre micile
muzee din Germania.
DAVID:
Și de aceea mergem la Muzeul Max Ernst din
Brühl.
VORbitor:
Max Ernst a fost un renumit pictor și sculptor
german. Există un muzeu în orașul său natal,
Brühl, care prezintă lucrările sale.
NINA:
Doctore Sommer, ce artă există în muzeu?
DR.ACHIM SOMMER:
Da, artă foarte diferită, avem sculpturi mari, după
cum puteți vedea în spatele nostru. Avem
tablouri, avem desene pe hârtie, avem colaje...
Aici vedem deșertul înflorind după ce au căzut
ploile abundente. Și vedem florile deschise,
cactușii, și este pur și simplu fantastic, poți privi
înăuntru.
NINA:
Dar asta este interpretarea ta acum sau poza se
numește: „Deșertul”?
DR.ACHIM SOMMER:
Poza se numește: „Arizona – Deșert după ploaie”.
NINA:
O.K. Ce poți învăța din artă?
DR.ACHIM SOMMER:
Din artă se poate învăța că există și alte lumi în
afară de cele pe care le experimentăm în viața de
zi cu zi, care ne poartă într-o călătorie în altă
parte, și anume o călătorie în imaginație.
Fantasie.

NINA: NINA:
Den Deutschen ist Kunst wichtig, es gibt viele Arta este importantă pentru germani, există mulți
bekannte Künstler und viele Museen in artiști cunoscuți și multe muzee în Germania.
Deutschland.
DAVID:
DAVID: Dar cum funcționează arta și putem face asta și
Aber wie geht Kunst, und können wir das auch? noi?

SPRECHER:
Zeit für ein kleines Experiment: David und Nina
suchen Leute, die mit ihnen malen. Lange müssen
sie nicht warten. Viele sind mit großem Spaß
dabei.
NINA:
Fertig!
Die Deutschen gehen gerne ins Museum, um sich
Kunst anzuschauen. Man kann Kunst aber auch
selber machen, zum Beispiel auf der Straße.
VORbitor:
E timpul pentru un mic experiment: David și Nina
caută oameni care să picteze cu ei. Nu trebuie să
așteptați mult. Mulți se distrează de minune.
NINA:
Gata!
Germanilor le place să meargă la muzee pentru a
vedea artă. Dar poți și tu să faci artă, de exemplu
pe stradă.

DAVID: DAVID:
Man braucht dafür nur Fantasie und Spaß an der Tot ce ai nevoie este imaginație și să te distrezi cu
Kunst. arta.

NINA: NINA:
Genau, guck mal: Ich hab dir ein Bild gemalt. Das Exact, uite: ți-am pictat o poză. Suntem amândoi
sind wir beide im Labor. în laborator.

DAVID: DAVID:
Ach, wie schön. Und das bin ich … Oh ce frumos. Si asta sunt eu …

NINA: NINA:
Nein, das bin ich! Das bist du! Nu, eu sunt! Tu esti asta!

DAVID: DAVID:
Na ja, Hauptsache du hattest Spaß. Ei bine, principalul lucru este că te-ai distrat.
10/Geld
PRECHER:
Wie leben die Deutschen, und wie sind sie
wirklich?
NINA:
Hallo! Wir sind Nina …
DAVID:
… und David vom Deutschlandlabor. Wir
beantworten Fragen zu Deutschland und den
Deutschen.
NINA:
Heute geht es um das Thema „Geld“. Haben alle
Menschen in Deutschland genug Geld?
DAVID:
Und warum arbeiten manche Leute, ohne Geld
dafür zu bekommen?
SPRECHER:
Die Deutschen reden nicht gerne darüber, wie
viel Geld sie verdienen. Deutschland ist ein
reiches Land. Insgesamt besitzen alle Deutschen
zusammen 9,3 Billionen Euro. Ein Drittel dieses
Geldes gehört nur einem Prozent der Menschen
in Deutschland. Durchschnittlich verdient ein
Arbeitnehmer in Deutschland 30.000 Euro im
Jahr. Aber es gibt auch Menschen, die viel
weniger verdienen und zwei oder mehr Jobs
haben müssen.
DAVID:
Wie wichtig ist dir Geld?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Geld zu haben, erleichtert das Leben.
Geld macht halt viele Dinge einfacher?
Man braucht's. Ohne geht's auch nicht.
DAVID:
Wie lebt man in Deutschland, wenn man wenig
Geld hat?
PERSONEN AUF DER STRASSE:
Es gibt in Deutschland viele Menschen, die nicht
PRECHER:
Cum trăiesc nemții și cum sunt ei cu adevărat?
NINA:
Salut! Suntem Nina...
DAVID:
... și David de la Laboratorul din Germania.
Răspundem la întrebări despre Germania și
germani.
NINA:
Astăzi subiectul este „bani”. Toată lumea din
Germania are destui bani?
DAVID:
Și de ce lucrează unii oameni fără să fie plătiți
pentru asta?
VORbitor:
Germanilor nu le place să vorbească despre câți
bani câștigă. Germania este o țară bogată. Toți
nemții au un total de 9,3 trilioane de euro. O
treime din acești bani aparțin doar unui procent
din populația Germaniei. În medie, un angajat din
Germania câștigă 30.000 de euro pe an. Dar
există și oameni care câștigă mult mai puțin și
trebuie să aibă două sau mai multe locuri de
muncă.
DAVID:
Cât de importanți sunt banii pentru tine?
OAMENI DE PE Drum:
A avea bani face viața mai ușoară.
Banii fac doar multe lucruri mai ușoare?
Ai nevoie de ea. Nici tu nu te poți descurca fără
ea.
DAVID:
Cum trăiești în Germania când ai puțini bani?
OAMENI DE PE Drum:
Sunt mulți oameni în Germania care nu au destui
genug Geld haben.
Gerade wenn man auf der Straße irgendwie
schläft und mit dem Schlafsack da am
Straßenrand im Hauseingang sitzt, dann sieht
man das schon.
Grundsätzlich würde ich sagen, keiner muss auf
der Straße leben. Wir haben alle die Möglichkeit,
irgendwie unterzukommen .
DAVID:
Deutschland ist ein reiches Land, aber auch hier
gibt es Menschen, die arm sind.
NINA:
Menschen, die wenig Geld haben, können Hilfe
bekommen.
SPRECHER:
Zum Beispiel bei so genannten Tafeln , die es
überall in Deutschland gibt. Nina und David sind
heute bei der Berliner Tafel. Hier werden
Lebensmittel aus Supermärken gesammelt, die
nicht mehr verkauft werden. Die beiden sortieren
aus , was nicht mehr gut ist.
NINA:
Oh, hier seh ich aber direkt ein paar Sachen, die
nicht mehr gut sind.
HOLGER DIETZE:
Genau, die dann gleich aussortieren und in die
roten Kisten.
NINA:
Wo kommen all diese Lebensmittel her?
HOLGER DIETZE:
Die ganzen Lebensmittel werden der Tafel
gespendet , von Biomärkten, Supermärkten und
von Bäckereien. Ein großer Teil der Arbeit, die
hier stattfindet, ist auch Ehrenamtsarbeit . Das
heißt, die Leute werden nicht bezahlt, die Leute
machen das, weil sie hinter der Idee stehen , weil
sie die Idee gut finden.
SPRECHER:
Die Lebensmittel werden in die Ausgabestellen
gebracht. Hier werden sie an die Menschen
bani.
Mai ales când dormi cumva pe stradă și stai cu
sacul de dormit la marginea drumului, la intrarea
în casă, atunci îl poți vedea deja.
Practic, aș spune că nimeni nu trebuie să trăiască
pe stradă. Cu toții avem ocazia să ne găsim
cumva adăpost.
DAVID:
Germania este o țară bogată, dar și aici sunt
oameni săraci.
NINA:
Oamenii care au bani puțini pot primi ajutor.
VORbitor:
De exemplu, cu așa-numitele plăci care sunt
disponibile peste tot în Germania. Nina și David
sunt astăzi la Berliner Tafel. Aici se colectează
alimente din supermarketuri care nu se mai vând.
Cei doi rezolvă ceea ce nu mai este bun.
NINA:
Oh, aici văd câteva lucruri care nu mai sunt bune.
HOLGER DIETZE:
Exact, sortează-le și pune-le în cutiile roșii.
NINA:
De unde vine toată mâncarea asta?
HOLGER DIETZE:
Toate alimentele sunt donate băncii alimentare,
din piețele bio, supermarketuri și brutării. O mare
parte din munca care se desfășoară aici este și
munca de voluntariat. Asta înseamnă că oamenii
nu sunt plătiți, oamenii o fac pentru că stau în
spatele ideii, pentru că cred că ideea este bună.
VORbitor:
Mâncarea este adusă la punctele de distribuție.
verteilt , die kaum genug Geld für das alltägliche
Leben haben. In Berlin gibt es 45 Ausgabestellen.
NINA:
Wer kommt denn hier zu Ihnen, Herr Fogt?
BERND FOGT:
Alleinstehende , Kranke, die nicht arbeiten
können, und Großfamilien, würd ich mal sagen,
also Leute, die manchmal sogar als Alleinerzieher
sechs Kinder haben, die kommen zu uns.
DAVID:
Wie ist das denn? Die Leute arbeiten ja hier, ohne
Geld zu verdienen. Warum machen die das?
BERND FOGT:
Das hängt damit zusammen, dass … Ich kann das
ganz kurz sagen, einfach weil das Freude macht.
SPRECHER:
An zwei Tagen in der Woche können Menschen,
die nicht genug Geld haben, hier kostenlos
Lebensmittel bekommen.
NINA:
In Deutschland gibt es Organisationen, die für
arme Menschen Lebensmittel sammeln.
DAVID:
Und in diesen Organisationen arbeiten die Leute
ehrenamtlich. Das heißt, in ihrer Freizeit und
ohne Bezahlung.
SPRECHER:
Ohne Bezahlung, das ist auch das Stichwort für
die heutige Aufgabe.
NINA:
Wir sollen uns heute Lebensmittel verdienen,
ohne dafür zu bezahlen. Haben Sie Arbeit für
uns? Können wir Ihnen helfen?
KELLNERIN:
Wenn Sie so fragen, können Sie ein paar Gläser
spülen und polieren .
DAVID:
Aici sunt distribuite oamenilor care abia au destui
bani pentru viața de zi cu zi. Există 45 de birouri
emitente în Berlin.
NINA:
Cine vine la tine aici, Herr Fogt?
BERND FOGT:
La noi vin singuri, bolnavi care nu pot munci și
familii numeroase, aș spune, oameni care au
uneori chiar șase copii ca părinți singuri.
DAVID:
Ce zici de asta Oamenii lucrează aici fără să facă
bani. De ce fac asta?
BERND FOGT:
Are de-a face cu faptul că... Pot spune asta foarte
pe scurt, pur și simplu pentru că este distractiv.
VORbitor:
Două zile pe săptămână, oamenii care nu au
suficienți bani pot obține produse alimentare
gratuite aici.
NINA:
În Germania există organizații care colectează
alimente pentru oamenii săraci.
DAVID:
Și în aceste organizații oamenii lucrează pe bază
de voluntariat. Adică în timpul liber și fără plată.
VORbitor:
Fără plată, acesta este și cuvântul cheie pentru
sarcina de astăzi.
NINA:
Astăzi ar trebui să câștigăm mâncare fără să
plătim pentru asta. Ai de lucru pentru noi? Te
putem ajuta?
CHELNERIŢĂ:
Dacă cereți, puteți spăla și lustrui câteva pahare.
DAVID:
Super! Excelent!

NINA: NINA:
Die Gläser, okay. Ochelarii, bine.

DAVID:
Ja, gut! Können wir hinter die Theke kommen? DAVID:
da bine Putem ajunge în spatele tejghelei?
KELLNERIN:
Ja. CHELNERIŢĂ:
Da.
NINA:
Was bekommen wir denn dafür? NINA:
Ce primim pentru asta?
KELLNERIN:
Eine Schrippe und ein Croissant . CHELNERIŢĂ:
Un rulou și un croissant.
SPRECHER:
Ohne Kamerateam würde das wahrscheinlich VORbitor:
nicht funktionieren. Probabil că nu ar funcționa fără un echipaj de
filmare.
NINA:
Ich mache euch ein Kompliment , und dann NINA:
bekomme ich ein Kaugummi. Vă voi face complimente și voi lua niște gumă de
mestecat.
PASSANT:
Perfekt! TRUCĂTOR:
Perfect!
NINA:
Du hast eine wunderschöne Brille an. NINA:
Porți ochelari frumoși.
PASSANT:
Danke! TRUCĂTOR:
Mulțumesc!
EISVERKÄUFER:
Mit Herz, haben Sie gut gesungen! Vânzător de gheață:
Cu suflet, ai cântat bine!
NINA:
Oh! Danke schön! NINA:
Oh! Multumesc foarte mult!
EISVERKÄUFER:
Et voilà! Vânzător de gheață:
Et voilà!
DAVID:
Danke schön! DAVID:
Multumesc foarte mult!
EISVERKÄUFER:
Gerne, gerne. Vânzător de gheață:
 Cu bucurie, cu bucurie.
DAVID:
Ciao, Bello! DAVID:
Ciao, Bello!
EISVERKÄUFER:
Schönen Tag noch! Vânzător de gheață:
Distrează-te!
DAVID:
Danke! DAVID:
Mulțumesc!
EISVERKÄUFER:
Buona giornata! Vânzător de gheață:
Buna zi!
NINA:
Nicht alle Menschen in Deutschland haben viel NINA:
Geld. Manche von ihnen brauchen Hilfe. Nu toți oamenii din Germania au mulți bani. Unii
dintre ei au nevoie de ajutor.
DAVID:
Es gibt Leute, die arbeiten ehrenamtlich, um DAVID:
armen Menschen zu helfen. Sunt oameni care se oferă voluntari pentru a
ajuta oamenii săraci.
NINA:
Und andere Menschen helfen sich gegenseitig NINA:
und sparen so Geld. Și alți oameni se ajută între ei și economisesc
bani.
DAVID:
Ich hab einen Vorschlag: Ich mach dir ein DAVID:
Kompliment, und du kochst uns was zum Am o sugestie: te voi face complimente și ne vei
Abendessen. găti ceva pentru cină.

NINA: NINA:
Nee, ich hab eine ganz andere Idee: Du putzt das Nu, am o idee complet diferită: faci curat în
Labor, und ich geh früher nach Hause. laborator și mă duc acasă devreme.