DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

Titular curs LECT.DR. RAMONA HURDUZEU

Seminar Asist.dr.CRISTINA CEAPA

TEMA PENTRU EVALUAREA LA DISCIPLINA: PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

Nume, prenume Dr. Măroiu Alexandra Cristina

Postuniversitar, Nivel I / Medicină

ANALIZA UNUI ARTICOL

NUME CURSANT: MĂROIU ALEXANDRA

TITLU ARTICOL: How self-efficacy beliefs are related to assessment practices: a study of experienced university
teachers
AUTOR: Liisa Myyry, Terhi Karaharju-Suvanto, Marjo Vesalainen, Anna-Maija Virtala, Marja Raekallio, Outi Salminen,
Katariina Vuorensola & Anne Nevgi 
SURSA: TITLU REVISTĂ. NR./AN APARIȚIE: Assessment & Evaluation in Higher Education , Volume 45:1, 2020

I. SECȚIUNII INTRODUCTIVE
I.1. Care este problema (tema specifică) investigată în Scopul acestui studiu a fost de a examina emoțiile pe care
studiu profesorii din învățământul superior le asociază cu evaluarea și
factorii din mediul lor de predare care au declanșat aceste emoții.
I.2. Se precizează de ce este importantă studierea Evaluarea învățării studenților este o sarcină consumatoare de
problemei? Menționați pe scurt timp, obositoare și dificilă pentru cadrele didactice.
Au fost realizate cercetări axate pe emoțiile cadrelor
universitare în situații de predare, despre burnout și
supraîncărcare, dar cercetările despre emoțiile asociate cu
practica lor de evaluare a rămas surprinzător de redusă. Întrucât
evaluarea include adesea multe emoții cruciale pentru
comportamentul social și procesul decizional, este important să
examinăm emoțiile și în contexte academice.
I.3. Sunt prezentate obiectivele de cercetare și / Autoarele au dorit să răspundă la următoarele întrebări:
obiectivele? Precizați-le.  Ce fel de emoții asociază profesorii universitari
experimentați cu munca lor de evaluator?
 Care este declanșatorul emoției și cărui context îi este
asociată emoția?
II. METODOLOGIE
II.1. Prezentați compoziția eșantionului Eșantionul a fost alcătuit din 16 profesori cu experiență și
avansați din punct de vedere pedagogic,
II.2. Precizați instrumentele utilizate în cercetare.  interviuri semi-structurate.
 modelul lui Frenzel privind emoțiile profesorilor și
 teoria valorii de control a emoțiilor de realizare a lui
Pekrun
III. REZULTATELE ARTICOLULUI
III.1. Care sunt rezultatele obținute În urma interviurilor au fost identificate cinci emoții pozitive:
bucurie, compasiune, ușurare, speranță și mândrie.
Au fost observate patru emoții negative: frustrare, anxietate,
rușine și plictiseală.

III.2. Care sunt explicațiile descriptive pentru
a înțelege rezultatele obținute?
III.3. Graficele și tabelele semnificative
IV. DISCUȚII
IV.1. Prezentați explicațiile pentru
rezultatele obținute
IV.2. Se leagă aceste explicații de teoria
prezentată în partea introductivă?
IV.3. Sunt prezentate sugestii pentru
cercetările viitoare? Care sunt acestea?
IV.4. Precizați, dacă există, limitele cercetării. Daca
nu sunt menționate, exprimați-vă părerea în
acest
Principalele surse declanșatoare de emoții au fost corectitudinea
evaluării, metodele de evaluare, formarea/dezvoltarea
pedagogică și cultura evaluării din universitate.
Majoritatea respondenților (10/16) au exprimat sentimente de
bucurie atunci când au vorbit despre evaluare, în special ca
răspuns la diverse metode noi de evaluare sumativă, cum ar fi
cele de grup, examene orale sau la domiciliu și jurnale de
învățare. Frustrarea a fost identificată în aproape toate
interviurile (14/16). Această categorie a inclus, de asemenea,
dezamăgirea resimțită în situațiile în care un anumit rezultat
pozitiv anticipat nu s-a întâmplat. Principala entitate care a
cauzat frustrare au fost regulile de evaluare date de universitate
sau de facultate. Cadrele didactice au considerat că metodele de
evaluare forțată nu erau întotdeauna potrivite pentru obiectivele
de învățare și testarea procesului de învățare. De asemenea,
frustrarea a fost resimțită atunci când evaluarea nu a fost
corectă și egală pentru toți studenții.
Tabel 1. Emoții legate de procesul de evaluare la cadrele
didactice universitare
Tabel 2. Principalii declanșatori ai emoțiilor
Corectitudinea evaluării (aspecte legate de dreptate, validitatea
și fiabilitatea metodelor și criteriilor de evaluare) a evocat atât
aspecte pozitive (compasiune, și mândrie), cât și emoții
negative (frustrare, anxietate și rușine). Acest lucru este logic
având în vedere că emoțiile cadrelor universitare sunt cel mai
adesea studiate în cadrul subiectului emoțiilor de realizare
(achievement); Profesorii au responsabilitatea de a menține
corectitudinea evaluării, care este esențială pentru reușita
activităților și a rezultatelor de realizare. Corectitudinea a fost
principalul declanșator al anxietății și rușinii, care indică
importanța sa pentru profesori.
În legătură cu declanșatorul anterior, metodele de evaluare au
evocat mai multe emoții pozitive (bucurie, mândrie și
compasiune) și doar o singură emoție negativă (frustrare).
Profesorii ar putea simți îngrijorare pentru modul în care
diferite metode de evaluare afectează studenții, perspicacitate
în legătură cu învățarea unor noi modalități de a implementa
evaluarea sau bucurie și mândrie față de o procedură de
evaluare reușită. Frustrarea a fost legată, printre altele, de
metode de evaluare nepotrivite sau prea laborioase.
Da
Ar fi important să se studieze profesorii universitari în diferite
faze ale carierei lor pentru a obține o imagine de schimbare a
emoțiilor de realizare în mediul universitar. Există variații în
experimentarea emoțiilor între profesorii începători și cei cu
experiență din învățământul superior? Ce reglează emoțiile
profesorilor în contextele educaționale?
Este un studiu exploratoriu, cu un eșantion de dimensiuni
reduse și au fost intervievați numai profesori cu experiență.
Uneori, emoțiile și factorii declanșatori ai acestora au fost, de
 sens.
IV.5. Care sunt concluziile cercetării?
Argumentați alegerea articolului studiat
Opinia personală privind beneficiile pe care le aduce
tema/articolul lecturat practicii d-voastră (didactice,
medicale, poate și personale, dacă este cazul)
Menționați alte articole pe aceeași tema care v-au
stârnit interesul. – min.2
asemenea, amestecate.
Deși a existat un echilibru de gen în rândul persoanelor
intervievate, toți cercetătorii sunt de sex feminin. Acest lucru
poate șă fi afectat în mod inconștient codificarea și
interpretările.
Studiul a fost realizat într-o singură cultură context cultural,
Finlanda.
Acest studiu preliminar indică faptul că evaluarea evocă atât
emoții pozitive, cât și negative și că validitatea/corectitudinea
evaluării este un aspect important în evocarea acestor emoții.
Formarea pedagogică ar trebui să abordeze emoțiile și reglarea
acestora în cadrul evaluării pentru a ajuta profesorii din
învățământul superior să facă față emoțiilor negative.
Când am primit cerintele pentru promovarea modulului DPPD,
m-am ingrozit. Într-un timp foarte scurt trebuie elaborate câte
două-trei lucrări cu mai multe subiecte la mai multe discipline
cu bibliografie vastă și, mai ales, cu limbaj specific, ceea ce
prezintă o mare dificultate pentru cei care nu sunt specialiști în
domeniu. Am resimțit o stare de stress, o situație de burnout,
nici nu am timp din cauza cabinetului, doctoratului si
examenelor cu studenții... nu știam cum ăa mă mai împart. Știu
că evaluarea joacă un rol esențial în învățământul superior,
deoarece învățarea studenților este în mare măsură ghidată de
modul în care aceștia sunt evaluați. M-am întrebat dacă
profesorii se coordonează în procesul de evaluare finală și țin
cont de situația profesională și stările emoționale ale cursanților.
Căutând răspunsuri, am început cu tema la Psihologia educației,
am descoperit acest articol și am vrut să înțeleg dacă profesorii
înșiși trec prin stări asemănătoare în procesul de evaluare.
Dintre cele mai frecvente elemente declanșatoare, pregătirea/
dezvoltarea pedagogică a fost singurul care a evocat doar emoții
pozitive: bucurie și mândrie. Dezvoltarea propriilor
competențe pedagogice putea fi plăcută și ar putea induce
sentimentul de a fi realizat ceva important. În opinia mea
articolul mă poate ajuta să fac față emoțiilor negative, și rețin
că, în formarea mea pedagogică, trebuie să mă ocup de emoții
și de reglarea acestora în cadrul evaluării, pentru a le
conștientiza în propria activitate didactică viitoare.
Reinhard Pekrun, Thomas Goetz, Wolfram Titz & Raymond P.
Perry (2002) Academic Emotions in Students' Self-Regulated
Learning and Achievement: A Program of Qualitative and
Quantitative Research, Educational Psychologist, 37:2, 91-
105, DOI: 10.1207/S15326985EP3702_4
Phillip Dawson, Michael Henderson, Paige Mahoney, Michael
Phillips, Tracii Ryan, David Boud & Elizabeth
Molloy (2019) What makes for effective feedback: staff and
student perspectives, Assessment & Evaluation in Higher
Education, 44:1, 25-36, DOI: 10.1080/02602938.2018.1467877