Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Expediția internaționala
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
1.2. Pregătirea livrării
1.3. Documentele de livrare
1.4. Tipuri de expediționari
2. Transportul internațional
2.1 Obiectivele unităţii de învăţare 2
2.2. Transportul maritim
2.3. Transportul terestru
2.4. Transportul aerian
3. Vămuirea mărfurilor
3.1. Obiectivele unităţii de învăţare 3
3.2. Regimuri vamale
3.3. Valoarea in vamă
4. Plăţile internaţionale
4.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4
4.2. Plăţile in marfă
4.3. Instrumente de plată
4.4. Modalităţi de plată
• Cuprins :
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
1.2. Pregătirea livrării
1.3. Expediția internaționala
1.4. Tipuri de expediționari
Convenţii internaţionale
Regulile de la Haga : Convenţia internaţională pentru unificarea anumitor reguli
privind conosamentul, Bruxelles,25 august, 1924 (cunoscută şi drept Convenţia de la
Bruxelles). Semnată de aproximativ 80 de ţări, această convenţie se aplică
mărfurilor transportate pe mare, pe baza unui conosament emis într-una din ţările
contractante. Convenţia a fost criticată pentru că stabileşte nivele prea reduse ale
răspunderii pentru armatori şi pentru că permite o multitudine de excepţii şi
exonerări de răspundere.
TEHNICI - în vrac
- marfă ambalată (saci etc.)
- cu containere
- roll-on – roll-off (ro – ro)
- pe vase specializate (ex. petroliere)
- pe nave mixte (echipate şi pentru vrac şi pentru ro–ro)
Contractul de transport maritim (Charter Party)
Încărcat la bord
Cu rezerve
Plătit la descărcare
Deosebirea dintre charter party şi conosament
REZOLVARE:
Regula de echivalenţă: 1 t = 1 m3
U.P = max { G, V} = max {0,850 t , 2 m3 }
U.P. = 2
Navlul de bază = 2 x 120 = 240 USD
Majorare BAF = 2 % x 240 = 4,8
Majorare CAF = 5% x (240 + 4,8) = 12,24
Navlul total = 240 + 4,8 + 12,24 = 257,04
2.3. Transportul terestru
menţiunea că transportul este supus regulilor stabilite prin CMR şi nici unei
alte reglementări contrare.
Aplicarea regimului TIR presupune îndeplinirea a patru condiţii :
Tarifele ULD (Unit Load Device) sunt aplicate pentru punerea la dispoziţie a unei unităţi
de încărcare complete (paletă, container). Fiecare ULD are un tarif minim. Apoi, sunt
stabilite tarife forfetare pentru fiecare destinaţie şi fiecare tip de ULD, acestea
corespunzând unei „ greutăţi pivot”. Dacă greutatea reală depăşeşte această
greutate forfetară, kilogramele suplimentare sunt taxate la tarife foarte
avantajoase .
Tarifele speciale (Specific Commodity Rates) au un nivel mai redus şi se aplică la anumite
produse, strict determinate, iar pentru a beneficia de ele, încărcătorul trebuie să
respecte specificaţiile mărfii, precizate în tarif. Aceste tarife au ca scop stimularea
transportului aerian cu produse cu valoare adăugată ridicată, bunuri promovate la
export /import; bunuri perisabile sau care nu pot comercializate decât prin
transporturi aeriene.
Tarifele expres se aplică pentru traficul şi manipularea mărfurilor în regim de urgenţă.
De exemplu, Speedbird Express este un serviciu al companiei British Airways care
asigură deplasarea mărfurilor în regim de urgenţă “din poartă în poartă”.
Calculul pretului transportului aerian
Mărimea frahtului se determină în funcţie de două elemente: numărul de
kilograme taxabile, care depinde de raportul greutate/volum (regula de
echivalenţă: 1 tonă= 6 metri cubi); caracterul degresiv al tarifului.
Unitatea de marfă de plată este cifra cea mai mare dintre greutatea
teoretică a mărfii şi greutatea reală (tarif “în avantajul avionului”).
Greutatea teoretică a mărfii este cea care rezultă din împărţirea volumului
mărfii la cifra 6.
• Cuprins
3.1. Obiectivele unităţii de învăţare 3
3.2. Regimuri vamale
3.3. Valoarea in vama
CLASIFICARE:
I)Regimurile vamale definitive sau comune
1.1 Regimul vamal la export
1.2. Regimul vamal la import
II) Regimurile vamale suspensive sau temporare
2.1 Regimurile de tranzit
2.2. Regimurile economice
I) Regimurile vamale definitive sau comune
1.1 Regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal solicitat de
către o firmă exportatoare în momentul în care această exportă definitiv
mărfuri în afara teritoriului vamal.
Declaraţia vamală la export, completată de către declarantul vamal –
exportatorul sau un comisionar vamal – presupune stabilirea de către
acesta a valorii în vamă la export. La export, valoarea în vamă are de
obicei importanţă statistică.
1.2 Regimul vamal de import - În cazul importurilor, măsurile de politică
comercială vizează, în principal, protejarea pieţei interne din punct de
vedere economic (sprijinirea producătorilor naţionali în competiţia cu
concurenţii externi) şi socio-cultural (protejarea sănătăţii publice, a normelor
culturale şi morale din societatea respectivă).
În acest sens, se utilizează o gamă diversificată de instrumente de politică
comercială, care pot fi grupate în două categorii: tarifare (adică bazate
pe tariful vamal) şi netarifare .
II) Regimurile vamale suspensive sau temporare
TRANZIT SPRE
FRONTIERA Birou vamal
Birou de iesire
vamal de
plecare
Tara de tranzit
TRANZIT
INTERN
Birou
Birou vamal vamal de
de intrare iesire
Tara de destinatie
TRANZIT
Birou INTERN Birou
vamal de vamal de
intrare destinatie
2.2. Regimurile economice
Depozitul vamal se poate utiliza atunci când există un decalaj în timp între circulaţia
mărfurilor şi comercializarea acestora; acest regim se aplică atât la import, cât şi la
export.
Antrepozitul vamal este locul agreat de autoritatea vamală, aflat sub controlul
acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate în anumite condiţii. În antrepozitul
vamal, se pot depozita mărfurile înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a
datoriei vamale sau a unor măsuri de politică comercială –la import sau până la
expedierea lor în străinătate – la export.
La export, marfa aflată în depozit vamal este considerată din punct de vedere
juridic ca fiind în afara teritoriului vamal (adică exportată), chiar dacă, din punct
de vedere fizic, aceasta n-a părăsit ţara de export.
Avantajul acestei formule este faptul că marfa beneficiază de toate efectele
fiscale ale regimului de export (de exemplu, recuperarea TVA).
Depozitul vamal la export est utilizat, de regulă, de către exportatorii care
practică distribuţia directă, cei care constituie stocuri pentru vânzarea în străinătate,
pentru livrările eşalonate la export etc.
La import, depozitul vamal este un regim suspensiv: vama suspendă aplicarea
formalităţilor de vămuire pentru o perioadă determinată, la terminarea căreia
marfa, ieşind din depozit, va primi un alt statut.
Regimul de admitere temporară
LA IMPORT :
Valoare de tranzacţie : valoarea comercială a mărfii la punctul de trecere a
frontierei la import (practic valoarea CIF sau CIP)
Alte metode:
Valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice
Valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare
Metoda deductivă
Valoarea calculată
LA EXPORT
cale maritimă: FOB port de expediţie;
cale aeriană: franco aeroport de plecare;
cale terestră: franco frontiera ţării exportatoare.
Valoarea in vama la export
Condiţionează:
nivelul taxelor vamale aplicabile la import;
statisticile privind evoluţia comerţului exterior pe zone geografice;
aplicarea reglementărilor specifice şi punerea în practică a măsurilor de
politică comercială.
Mod de determinare (U.E.) :
mărfurile obţinute integral într-o ţară sunt originare din acea ţară
în cazul produselor la realizarea cărora concură producători din mai
multe ţări, se adoptă principiul transformării (prelucrării) substanţiale.
în cadrul unor acorduri ale UE cu anumite ţări sau grupuri de ţări, se
adoptă criteriul cumulului de origine
Dovada originii mărfurilor
Declaraţia vamală
Documentele de bază sunt următoarele:
factura comercială, care reprezintă punctul de plecare al calculării
valorii în vamă a mărfii;
lista de colisaj, care serveşte la controlul fizic al mărfii de către
autorităţile vamale (compararea numărului de colete declarate cu
cele prezentate în vamă);
documentele de transport şi, dacă e cazul, de tranzit;
documentul de origine, care serveşte la aplicarea, dacă e cazul, a
unor tarife preferenţiale, dar şi la aplicarea unor măsuri de politică
comercială;
certificatele sanitare, fito-sanitare, veterinare etc. în conformitate cu
natura mărfii şi reglementările din ţara de import.
DECLARAŢIA VAMALĂ
Funcţii:
Declarantul solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (export,
import, reexport etc.);
declarantul se angajează să-şi îndeplinească obligaţiile ce-i revin
potrivit regimului vamal (de exemplu, să plătească taxele vamale
aferente mărfii);
furnizează informaţiile necesare pentru stabilirea obligaţiilor fiscale,
asigurarea urmăririi curente a operaţiunilor de comerţ exterior, precum
şi pentru scopuri statistice.
Verificarea declaraţiei vamale
Se verifica:
Daca biroul vamal este competent în cazul respectiv;
Daca declaraţia a fost depusă în termenul legal;
Daca documentele solicitate împreună cu declaraţia au fost depuse în
integralitatea lor.
Corectitudinea completării declaraţiei vamale în detaliu
Existenţa documentul anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit
regimului vamal solicitat
Concordanţa dintre informaţiile înscrise în declaraţia vamală în detaliu şi
cele din documentele anexate
Verificarea formală a documentelor anexate
EVALUAREA SI PLATA DATORIEI VAMALE
• Cuprins
4.1. Obiectivele unităţii de învăţare 4
4.2. Instrumente de plata
4.3. Modalitati de plata
la ordin
¾ Functiile efectelor de comert
in acreditiviul documentar
4.2. Instrumente de plata
Mijloc de plată
Mijloc de creditare
Mijloc de garantare
Mijloc de obţinere de fonduri băneşti
Functiile cambiei
Mijloc de plată
Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care trăgătorul o are
la beneficiar, înlocuind circulaţia banilor în numerar: în loc ca trasul să
plătească trăgătorului şi acesta să achite datoria sa faţă de
beneficiar, trăgătorul dă ordin trasului să plătească direct
beneficiarului.
Mijloc de creditare
Întremomentul naşterii obligaţiei de plată a debitorului
(importatorul) şi momentul încasării contravalorii creanţei sale de
către creditor (exportatorul) se scurge un anumit interval de timp,
deci se creează o relaţie de creditare.
Functiile cambiei
Mijloc de garantare
Operaţiunile cu trată se caracterizează printr-un grad ridicat de garanţie
conferit de mecanismul cambial. În primul rând, trasul este obligat să accepte
cambia la prezentare (în caz contrar se recurge la protestul de neacceptare),
iar din momentul acceptării trasul devine debitorul principal al obligaţiei de
plată. În al doilea rând, cambia poate fi avalizată (engl.endorsed, fr.avalise), un
terţ (avalistul) asumându-şi obligaţia de a plăti în locul debitorului, dacă acesta
nu efectuează plata. În sfârşit, în cazul neonorării cambiei se poate recurge la
protestul de neplată
Mijloc de obţinere de fonduri băneşti
Deţinătorul unei cambii (beneficiarul) are mai multe posibilităţi: să o păstreze
până la scadenţă şi să o încaseze; să o folosească în calitate de mijloc de plată,
andosând-o în favoarea unui creditor al său; în sfârşit, să o folosească pentru a
obţine imediat fonduri băneşti, prin procedeul scontării
Operatiuni cu cambia
ordonatorul
beneficiarul
banca emitentă
banca avizatoare
natura angajamentul băncii emitente
valoarea
moneda de plată
marfa
cantitatea/preţul
termen de livrare
termen de valabilitate
termen de prezentare a documentelor
domicilierea:
- pentru prezentarea documentelor
- pentru plată.
Clasificare
9 factura comercială
9 documentul de transport
9 poliţa de asigurare
9 certificat de origine
9 certificat de calitate
9 certificat de greutate
9 diverse specificaţii
9 trata/cambia
CE INFORMAŢII TREBUIE SĂ CONŢINĂ CEREREA DE
DESCHIDERE A ACREDITIVULUI
Imediat ce i-a fost avizat acreditivul de către bancă, să se verifice toate clauzele şi
condiţiile conţinute de acesta (comparativ cu contractul) şi în cazul în care nu le poate
îndeplini sau apar solicitări suplimentare, să solicite ordonatorului, fără întârziere
modificarea AD.
Prezentarea documentelor la bancă trebuie să se facă cât mai urgent posibil după
livrarea mărfii, în strictă concordanţă cu clauzele AD, în cadrul termenului de valabilitate
şi a celui de prezentare a documentelor.
Beneficiarul trebuie să reţină că orice neconcordanţă a documentelor în raport cu
termenii şi condiţiile acreditivului conduce la exonerarea băncii de obligaţia de plată.
Remiterea documentelor la încasare cu rezerve:
externe - dacă acreditivul este domiciliat la bana avizatoare (la mine);
interne - dacă acreditivul este domiciliat la banca plătitoare.
Consecinţele remiterii documentelor cu rezerve.
Consecinţele pentru bancă ale neobservării discrepanţelor din documente în timpul
controlului.
ELEMENTELE DE CONTROL AL UNUI SET DE DOCUMENTE
PREZENTAT ÎN UTILIZAREA UNUI ACREDITIV DOCUMENTAR
Pentru exportator:
Protecţia plăţii
importatorului) şi nu în importator
O sursă rapidă de refinanţare
Pentru importator:
O evidenţă documentară a livrării la timp a mărfurilor
• Cuprins
5.1. Obiectivele unităţii de învăţare 5
5.2. Finantarea pe termen scurt a operatiunii de comert
exterior
5.3. Finantarea pe termen mediu 5.3.1 Forfetarea
5.3.2 Leasing-ul
9 Ce reprezinta finantarea
9 Care sunt tehnicile de pre-finantare a exportului si
mecanismele lor de derulare
9 Ce metode de finantare pe termen lung poate folosi o firma
Finanţarea - definire
Finanţarea reprezintă, în esenţă, procurarea
fondurilor băneşti necesare pentru realizarea unei
afaceri. Aceasta se poate realiza din surse interne
ale firmei (exemplu, capitalul propriu) sau din surse
externe (fonduri împrumutate); în acest ultim caz,
finanţarea este întemeiată pe o relaţie de
creditare.
5.2. Tehnici de finantare pe termen scurt a operatiunii de
comert exterior
5. Livrarea mărfurilor
2. Ordin
deschidere L/C
4. Notificare L/C
6.
10. Semnează 11. Depunere documente
bilet la ordin Importatorul & Trată la termen
intră în posesia 9. Plata valorii
documentelor scontate / (BA) a
tratei
14. Plăteşte
valoarea
nominala a BA
8. Plata valorii scontate / (BA) a tratei
3. Notificare
L/C Banca
Banca exportatorului
importatorului
7. Documente & trată la termen
12. BA 1-7 : înaintea BA
16. Plăteşte valoarea nominală a BA 8 - 13 : când BA este
Piaţa monetară aceptat
14 - 16 : când BA
13. Plata valorii scontate / (BA) a tratei
ajunge la scdenţă
15. BA la scadenţă
5.2.2 Factoringul
Avantaje Dezavantaje
9Transformarea creanţelor sale în lichidităţi. Se poate 9Factoringul implică costuri destul de ridicate; sumele
ocupa de extinderea afacerii, poate să facă imediat ar putea fi folosite de aderent pentru eficientizarea
plăţi, să se angajeze imediat în vânzări. activităţii sale.
9Este protejat împotriva riscului de neplată din partea 9Factoringul presupune un risc indirect de natură
debitorilor săi; riscul este preluat de către factor. comercială. Pe parcursul recuperării creanţelor, factorul
poate avea o atitudine mai tranşantă decât aderentul,
ceea ce poate duce la pierderea unor clienţi.
9Prin factoring, aderentul nu se angajează la un credit, 9Respingerea unor debitori ai aderentului poate
cu toate dezavantajele pe care le implică acesta. interveni chiar după o acceptare prealabilă; în acest
caz, factorul trebuie să motiveze în scris refuzul său.
9Factoringul oferă aderentului diverse facilităţi de 9Factoringul este un contract de „adeziune” a
natură contabilă, prin reducerea conturilor de clienţi şi aderentului la condiţiile factorului; nu lasă prea mult
înlocuirea lui cu cel al factorului. spaţiu de negociere.
9Factorul oferă aderentului consiliere de afaceri, cu 9În scopul acceptării unui aderent, factorul va verifica
privire la clienţii săi sau la politica sa comercială. anumite condiţii în persoana aderentului: existenţa unui
profit minim, o valoare minimă a facturilor cedate.
9Factoringul îl degrevează pe aderent de o serie de
activităţi administrative (evidenţa clienţilor, informarea
cu privire la plată)
9Factoringul presupune o procedură şi documentaţie
mai simplificată.
Factoringul
- Factor-
Avantaje Dezavantaje
9Factorul percepe un comision (de finanţare 9Factorul îşi asumă riscul insolvabilităţii
şi factoring), care variază în funcţie de cifra debitorilor prin preluarea creanţelor.
de afaceri.
9Factorul percepe o dobândă la creditul de 9În cazul factoringului clasic, factorul îşi
factoring asumă şi riscul creditului.
9Factoringul presupune şi diverse taxe de
transfer inter-conturi, care îl avantajează pe
factor
9Factorul îşi cuantifică şi costurile juridice
ale tranzacţiei şi percepe taxe avantajoase
pentru el.
9Factorul îşi asumă riscul de neplată al
debitorilor numai după o analiză prealabilă a
acestora; factorul are opţiunea de a nu
accepta anumite creanţe.
9Factorul poate invoca acţiunile în regres
sau în repetiţiune împotriva aderentului în
cazul în care neplata debitorilor este
imputabilă aderentului sau în cazul
inexistenţei creanţei datorate.
În situaţia factoringului de export cu doi factori, preţul
tranzacţiei se compune din:
5.3.1. Forfetarea
Rata de leasing reprezintă o cotă parte din suma Rata de leasing reprezintă amortizarea lunară plus
finanţată plus dobânda aferentă finanţării prin leasing beneficiul societăţii de leasing
Amortizarea şi dobânda sunt deductibile fiscal Rata de leasing este deductibilă integral
Costul creditului Mai ridicat pentru exportator Mai redus pentru exportator
Libertate de mişcare Mai mare pentru exportator Mai mare pentru importator
• Cuprins
6.1. Obiectivele unităţii de învăţare 6
6.2. Riscul – definire, tipuri
6.3. Polita de asigurare
6.4. Despagubirea
asigurator (N/P)
asigurat (N/P)
andosare, dacă se transmite prin gir
enumerare/descriere riscuri acoperite
valoarea asigurată
locul plăţii despăgubirii
prima
Principiile asigurării
Condiţia A.R. (all risks) acoperă toate riscurile de pierdere sau deteriorare a
bunurilor care provin din cauze externe , respectiv avaria comună, ca şi toate
avariile particulare, inclusiv dispariţia parţială sau totală a mărfii prin furt, ca şi
pierderea totală (nelivrarea) sau parţială (lipsă la livrare).
Condiţia W.A.( With Average sau With Particular Average) înseamnă acoperirea
pierderii (average) parţiale (particular). Mai precis ea acoperă daunele suferite
direct de marfă din pierderea totală sau pierderea ori deteriorarea parţială a
bunurilor asigurate, pierderi cauzate nemijlocit de “riscurile mării”, specificate în
poliţa de asigurare; ca de exemplu: incendii, furtună, explozie, vârtej, eşuare,
răsturnare, coliziune, naufragiu, etc.
Condiţia F.P.A. ( Free of Particular Average) ceea ce înseamnă fără (liber de)
acoperirea avariei particulare. Este forma de asigurare cu gama cea mai redusă ,
ea acoperind numai daunele rezultate din pierderea totală, nu şi pierderea
parţială sau deteriorările. Prin urmare , în FPA asiguratul are drept la despăgubire
numai în caz de pierdere totală (total loss).
Noile clauze ale Institutului (1982)
* A.R. (ALL RISKS) ═ toate riscurile de * A ═ toate riscurile de pierdere sau deteriorare,
pierdere sau deteriorare a bunurilor cu excepţiile precizate.
(avarie comună sau avarie particulară) * B ═ enumerare:
Excepţii: riscuri de război, grevă,viciile 1. incendiu, explozie
mărfii, întârzieri 2. eşuare, scufundare, răsturnare (navă)
* W.A. (WITH AVERAGE) ═ avarie 3. răsturnare/deraiere (vagon,camion)
pariculară: deteriorări/pierderi datorită 4. coliziune
unor evenimente majore sau unor 5. cutremure, erupţie, trăznet
situaţii care privesc exclusiv marfa 6. descărcare în port de refugiu
respectivă. 7. sacrificiul în avaria comună
* FPA (FREE OF PARTICULAR 8. aruncarea mărfii peste bord
AVERAGE) ═ avarie comună (eventual, 9. luarea de valuri
plus alte situaţii precizate în contract) 10. apă în mijlocul de transport
11. colet căzut/pierdut peste bord la
încărcare/descărcare
* C ═ situaţiile din B, mai puţin 5, 9, 10, 11.
6.3 POLIŢA DE ASIGURARE