Psihologia conflictului într-o schimbare.

„Viaţa omului constituie o luptă permanentă, o

luptă împotriva lipsurilor, o luptă cu natura,

cu semenii, o luptă cu sine însuși.”

(Pierre Josepf Proudhon)

Secolul al XX-lea a fost martorul unor schimbări fără precedent în modul în care oamenii
comunică. Astăzi putem comunica rapid, aproape instantaneu cu oricine din orice colţ al lumii.
Și încă mai apar îmbunătățiri în viteza şi uşurinţa de comunicare. Trebuie să recunoaștem că
deseori viteza de comunicare, atunci când suntem în criză de timp, cauzează o deteriorare a
calității ei. Fiecare dintre noi, cel puţin o dată, a repetat e-mail-ul care necesita răspuns urgent,
acesta fiind scris în grabă şi fără a i se acorda mare atenţie felului în care va fi recepţionat și
perceput. Ulterior regretăm modul în care am procedat și ne promitem să nu mai repetăm aceeași
greșeală. Dar presiunea sarcinilor pe care le îndeplinim și a mijloacelor moderne de comunicare
ne determină să comitem din nou astfel de greșeli.
În același timp, confortul de comunicare oferit de mijloacele tehnice de azi ne-a schimbat
modul de a ne exprima în conversațiile noastre de zi cu zi. Bunicii noştri se exprimau într-un
mod mult mai civilizat. Se creează impresia că noi ne mândrim cu folosirea unui limbaj neșlefuit
și lapidar. Nu este în interesul nostru să comunicăm rapid în cazul în care scopul comunicării
este de a crea relaţii cât mai bune cu alte persoane. Provocarea pe care o avem acum este să
obţinem o comunicare de calitate. Este foarte important să învățăm să comunicăm nu numai
rapid, dar și corect. În ultimul timp, în cele mai bune universități ale lumii este introdusă
disciplina Comunicarea umană, în cadrul căreia sunt dezvoltate abilităţile de a purta conversații
dificile, de a negocia, de a gestiona emoțiile și de a media conflictele.
Nu există oameni dificili, ci oameni diferiţi, cu personalități diferite. Diferențele sunt
generate de nivelul opiniei unuia față de celălalt. Există diferențe mari între părerile și valorile
oamenilor, între prioritățile unora și ale celorlalți. Provocarea este de a găsi o metodă de
comunicare cu persoanele care sunt diferite de noi.
Diferențele în atitudini, valori, priorități, stiluri de viață, percepții și interese duc la
tensiuni în orice tip de relații: la locul de muncă, în familie sau în comunitate. Diferențele și
comunicarea lipsită de bunătate și căldură dau naștere conflictelor ce rănesc pe cei dragi nouă,
chiar și pe noi înșine.
 Personalităţi dificile și managementul specific al conflictului cu fiecare tip. Cunoașterea
acestei tipologii ne va ajuta să înțelegem personalitatea oponentului, subiectului cu care
interacționăm și cum să-l abordăm corect.
Cele 10 tipuri de personalitate dificilă, după tipologia lui Brinkman și Kirschner, sunt:
TANCUL – este confruntativ, găsește mereu pe cineva vinovat, este furios, nerăbdător și agresiv.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul Tancului:
− contraatacul;
− defensiva;
− supunerea umilă.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Tanc:
− exersaţi mental relaţia cu Tancul;
− dobândiţi-i respectul.
PERFIDUL – folosește atacul ascuns, comentariile răutăcioase, făcând remarci nerelevante, care
derutează oamenii și-i fac să pară stupizi. Face uz de umorul sarcastic, tonul mușcător și clasica
rotire a ochilor.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul Perfidului este exprimarea neplăcerii, pentru că îl
stimulează.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Perfid:
− indiferenţa;
− curiozitatea amuzantă;
− punerea întrebărilor de informare;
− utilizarea strategiei Tancului;
− detectarea adevăratului motiv al ostilităţii;
− tachinările;
− bârfa.
GRENADA – explodează nedirecţionat, zgomotos și nebunesc, cu privire la lucruri care nu au
nicio legătură cu contextul prezent.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Grenadă:
− răspunsul exploziv;
− părăsirea discretă a terenului;
− aversiunea de la distanţă.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Grenadă:
− captarea atenţiei;
− adresarea emoţiilor;
− luarea unei pauze;
 − pregătirea unei relaţii de durată.
ATOTȘTIUTORUL – intenţia lui este ca sarcinile să fi e realizate în modul dorit de el. Crede că
a greși înseamnă o umilire, că scopul lui este de a domina, manipula și controla.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Atotștiutor:
− încercarea de a demonstra că și dvs. sunteţi Atotștiutor;
− exprimarea resentimentelor faţă de acesta.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Atotștiutor:
− identifi carea cu un cunoscut;
− pregătirea bună de confruntare;
− arătarea respectului faţă de ceea ce spune;
− sprijinirea pe ideile lui;
− prezentarea ideilor ipotetic şi indirect;
− folosirea pluralului;
− folosirea întrebărilor;
− atribuirea rolului de mentor.
ATOTȘTIUTORUL ÎNCHIPUIT – exagerează frecvent pentru a atrage atenţia, crede cea ce
spune, chiar dacă nu a verifi cat, este puternic centrat pe oameni, făcând asta pentru a dobândi
aprecierea.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Atotștiutorul închipuit:
− atacul brutal;
− contrazicerea.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Atotştiutorul închipuit:
− acordarea, totuşi, a unui minim de atenţie;
− cererea unui amănunt;
− prezentarea lucrurilor în realitate;
− ajutorarea să-şi salveze imaginea de sine.
SERVIABILUL (YES MAN) – este împins de dorinţa de a fi pe plac, face prea multe
angajamente pe care nu reușește să le îndeplinească, nu se gândește la consecinţele nerespectării
cuvântului.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Serviabil:
− blamarea;
− punerea în situaţie jenantă.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Serviabil:
− iniţiaţi o discuţie;
− ajutorarea să-şi organizeze timpul şi activităţile;
 − asigurarea că-şi va respecta promisiunea.
NEHOTĂRÂTUL – îl obsedează partea negativă a oricărei decizii, are numeroase motive pentru
a nu cere ajutor, nu dorește să deranjeze pe nimeni pentru a nu fi cauza unei evoluţii negative.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Nehotărât:
− iritarea.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Nehotărât:
− excluderea cazurilor de a-l grăbi;
− analiza opţiunilor;
− folosirea unui sistem de adoptare a deciziilor;
− consolidarea relaţiei.
TACITURNUL – este pasiv și se poate centra pe sarcină sau persoană, caută perfecţiunea și
consideră că este cel mai bun la toate.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Taciturn:
− nerăbdarea manifestată;
− agresivitatea verbală.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Taciturn:
− luarea unei marje mari de timp;
− punerea întrebărilor deschise;
− folosirea glumelor;
− prezentarea viitorului.
NEGATIVISTUL – perfecţiunea este standardul său, găsește toate aspectele negative la tot ce îl
înconjoară, subminează motivaţia, reprimă evoluţia, duce la crearea unei stări de depresie și lipsă
de speranţă pentru cei din jur.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Negativist:
− dispreţul;
− nerăbdarea;
− identificarea vinovatului;
− efortul de a convinge că nu are dreptate.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Negativist:
− acordarea şansei de a tinde spre o atitudine pozitivă;
− folosirea negativismului lui pentru a obţine un răspuns pozitiv;
− recunoaşterea bunelor lui intenţii.
JELUITORUL – neajutorat, trebuie să facă faţă situaţiilor care nu îi plac și atunci merge și se
plânge celorlalţi, nu caută niciodată soluţii și nu dorește schimbarea situaţiei.
Răspunsuri nerecomandabile la asaltul individului de tip Jeluitor:
 − neadmiterea cazurilor de a nu fi de acord cu el;
− neadmiterea cazurilor de rezolvare a problemelor în locul lui;
− evitarea de a fi întrebat de dvs. de ce se plânge.
Sugestiile pentru managementul conflictului cu persoanele de tip Jeluitor:
− identifi carea ideilor principale;
− întreruperea și cererea clarifi cărilor;
− direcţionarea discuţiei spre găsirea de soluţii;
− stabilirea unor lucruri concrete pentru rezolvarea problemei lui.
Trebuie să recunoaștem faptul că uneori conflictele au și anumite avantaje, ce derivă din
funcțiile acestuia.
Tensiunea ce se naşte în urma unei divergenţe reprezintă o sursă de influenţare şi
schimbare a partenerilor şi are drept consecinţă o modificare la nivelul individului sau a
grupului.
În concepţia psihosociologilor conflictul este un proces continuu de transformare socială, o
provocare la creativitate şi schimbare. Deutsch (1973), situând conflictul la intersecţia
personalităţii cu situaţia, îi conferă următoarele funcţii:
 de a preveni stagnarea;
 de a stimula interesul şi curiozitatea;
 de a genera schimbări la nivelul persoanei şi grupului;
 de a da frâu liber anumitor capacităţi;
 de a oferi prilejul unor trăiri intense.

Bibliografie:
1. Daniel Dana, Ph.D., Soluționarea Confl ictelor. Cum să construiești relații mai bune la
locul de muncă sau acasă
2. Neculau, A., Psihologia rezolvării confl ictelor. Ed. Polirom, Iași, 1998
3. Sirota C., Psihologia rezolvării confl ictelor. Iași, 1995.