I.

TESTUL DE CREATIVITATE VERBALA

Activitatile stimul au urmarit:
1. producerea divergenta de unitati simbolice
,, Cuvinte care incep cu sunetul R”
2. capacitatea de a produce unitati semantice
,, Ce are culoarea galbena? “
3. calitati ale obiectelor
,, Obiecte care au forma patrata “
4. aptitudinea de producere divergenta, in clase semantice ( utilizari posibile, altele decat cele
obisnuite pentru un obiect banal )
,,Ce poti face cu un cui ? “
Desfasurarea testului de creativitate verbala:
Avand in vedere ca este vorba de varsta 5-6 ani, aplicarea testului a necesitat crearea unei
atmosfere potrivite, adica a atmosferei ludice. Reusita activitatii la gradinita este dependenta desigur
si de interesul copilului pentru activitate. Aceasta a fost indeplinita prin prezentarea unei surprize:
mesagerul trimis de iepuras cu o carte ce contine intrebari. Dupa ce s-au asigurat conditiile necesare
aplicarii testului: absenta factorilor perturbatori, organizarea copiilor in grupe de cate 5, a fost
accentuat caracterul ludic al actiunilor.
Respectand particularutatile de varsta si individuale, testele au fost astfel concepute incat sa nu
necesite o durata mai mare de 30 minute.Probele s-au desfasurat de la simplu la complex, asemeni
tuturor celorlalte activitati din gradinita. Intrebarile care au constituit probe in testul aplicat au fost
adresate in mod direct, iar raspunsurile inregistrate.
Utilizarea acestor instrumente a permis masurarea nivelului performantelor creative prin
intermediul a 4 variabile. Acestea sunt variabile operationale si se definesc in sfera gandirii pe axa
convergent-divergent, fiind denumite de Guilford factori intelectuali. In continuare vom descrie
acesti factori:
- fluiditatea = indicator al rapiditatii, usurintei in asociere in planul gandirii a imaginilor,
cuvintelor, sunetelor, indicele de fluiditate fiind dat de numarul de raspunsuri corecte ale subiectului
- flexibilitatea = indicatorul capacitatii de resructurare a gandirii in raport cu noile situatii,
indicele de flexibilitate fiind dat de numarul total de categorii diferite in care se integreaza
raspunsurile primite. Ele sunt fie un atribut al adaptabilitatii (apartine trasaturilor de personalitate),
fie o caracteristica a gandirii, care permite depasirea imitatiei si reinterpretarea informatiilor.
 - originalitatea = indica raritatea raspunsurilor prin raportare la o repartitie procentuala.
Generarea de alternative neuzuale presupune si impunerea unor solutii originale.
Cotarea s-a facut dupa cum urmeaza:
PASUL I
Se calculeaza scorurile pentru factorii fluiditate, flexibilitate, originalitate. Scorarea se face pe
o scara de la 0-5 puncte
La factorul fluiditate:
Pentru intrebarea 1: 18-20 raspunsuri – 5 puncte
15-17 raspunsuri – 4 puncte
12-14 raspunsuri – 3 puncte
9-11 raspunsuri – 2 puncte
6- 8 raspunsuri – 1 punct
Pentru intrebarea 2: 18-20 raspunsuri – 5 puncte
15-17 raspunsuri – 4 puncte
12-14 raspunsuri – 3 puncte
9-11 raspunsuri – 2 puncte
6- 8 raspunsuri – 1 punct
Pentru intrebarea 3: 13,14 raspunsuri – 5 puncte
11,12 raspunsuri – 4 puncte
9,10 raspunsuri – 3 puncte
7,8 raspunsuri – 2 puncte
5,6 raspunsuri – 1 punct
Pentru intrebarea 4: 6 raspunsuri – 5 puncte
5 raspunsuri – 4 puncte
4 raspunsuri – 3 puncte
3 raspunsuri – 2 puncte
2 raspunsuri – 1 punct
La factorul flexibilitate:
Pentru intrebarile 1, 2, 3, 4 s-au acordat puncte astfel:
6 categorii – 5 puncte
5 categorii – 4 puncte
4 categorii – 3 puncte
2 categorii – 2 puncte
 1 categorie – 1 punct
La factorul originalitate scorarea se face pe o scara intre 0-5 puncte, corespunzatoare frecventelor
de aparitie a aceluiasi raspuns:
4 % - 5 puncte
8 % - 4 puncte
12 % - 3 puncte
16 % - 2 puncte
20 % - 1 punct
PASUL AL II-LEA
Operatiile finale de scorare. Utilizarea foii de cotare.
Foaia de cotare individuala
- se marcheaza scorurile pentru factorii:
fluiditate
intrebarea 1 + intrebarea 2 + intrebarea 3 + intrebarea 4=
flexibilitate
intrebarea 1 + intrebarea 2 + intrebarea 3 + intrebarea 4=
originalitate
intrebarea 1 + intrebarea 2 + intrebarea 3 + intrebarea 4=
TOTAL=
TESTUL DE CREATIVITATE FIGURALA IN DESEN
S-a lucrat in grupe de cate 5 copii, apelandu-se la formula ,, Scrisoare pentru iepuras’’. S-au
impartit foile de lucru, in numar de trei, precizandu-se ca inainte de a incepe trebuie sa asculte
explicatiile educatorului. Acestea au fost: intuirea fiselor de lucru si pregatirea creioanelor colorate.
Motivatia pentru desfasurarea activitatii exiistand, educatorul mai precizeaza doar ca este necesar ca
lucrarile sa fie cat mai frumoase si sa nu semene cu ale colegilor.
Activitatile stimul au cuprins:
1. Test de transformari
,, Completeaza tabloul si da-i un nume”
2. Verificarea aptitudinii de aproduce divergent, prin implicatii figurative
,, Orneaza covorul”
3. Perceperea unei figuri simple intr-o figura complexa
,, Folosind cercul deseneaza o alta figura, imaginata de tine”
 Probele aplicate au avut o durata de 30 minute, atat cat dureaza o activitate la aceasta grupa
de varsta.

ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITATII

Aceasta metoda permite punctarea corecta si corespunzatoare a creatiilor copiilor. In cazul

nostru produsele sunt reprezentate de desene realizate la activitatea ,, Scrisoare pentru iepuras”,
punctarea lor fiind facuta astfel:
PASUL I
Se determina prezenta trasaturilor creative, acordandu-se bonificatii. Vom prezenta cotarea pentru
fiecare trasatura si exemplificarea prin desene.
1. Expresivitatea emotionala a desenului ( exprimarea de sentimente si emotii in desen ) –
sentimentele pot fi reprezentate doar prin desene sau, doar prin titlu sau prin ambele.
Ele pot fi evidentiate de o caracteristica a figurii din desen care denota tristete, bucurie,
singuratate. Indicatiile nonverbale din desen sunt mai subtile si mai greu de descris.

Desen 1
2. Gradul de complexitate a desenului: persoanele creative comunica in mod clar si
puternic. Pentru a comunica o idee trebuie sa existe suficiente detalii.Chiar si un obiect
poate spune o poveste daca exista indicatori. Desenul trebuie sa arate o relatie de
interactiune intre elementele lui. Aceasta trasatura indica abilitatea de a reprezenta un
un tablou general care comunica efectiv ceva.
 Desen 2
3. Miscare si actiune in desen: este o trasatura usor de recunoscut. Miscarea poate fi
sugerata de titlu, pozitia persoanelor si a obiectelor din desen. Indicatorii cei mai
comuni ai miscarii includ alergarea, zborul.

Desen 3
4. Capacitatea de a depasi limitele induse de stimul: reprezinta utilizarea desenului dat ca
element intr-un alt desen.
 Desen 4
5. Umor in titluri si desene: uneori este dat de absurditatea desenului insusi, de maniera in
care e desenat. De regula aceasta trasatura este recunoscuta prin simplul fapt ca te face
sa zambesti.

Desen 5
6. Bogatia imageriei: aici se acorda punctaj pentru varietate, intensitate. Se deosebesc de
raspunsurile comune. Imaginile dotate cu aceasta trasatura creeaza in mintea
privitorului o imagine clara, distincta.
 Desen 6
7. Bogatia coloristicii: unele raspunsuri pot fi bogate imagistic si colorate, altele pot fi
colorate fara a fi bogate imagistic. Coloristica este excitanta in ispitirea simturilor
gustului, pipaitului, vazul.

Desen 7
PASUL AL II- LEA:
Se calculeaza scorurile pentru factorii: fluiditate, flexibilitate, originalitate.
Pentru factorul fluiditate:
La activitatile 1, 2: 12 forme si culori: - 5 puncte
10 forme si culori – 4 puncte
 8 forme si culori – 3 puncte
6 forme si culori – 2 puncte
4 forme si culori – 1 punct
Pentru factorul flexibilitate:
La activitatile 1, 2: 6 categorii – 5 puncte
5 categorii – 4 puncte
4 categorii – 3 puncte
3 categorii – 2 puncte
2 categorii – 1 punct
Pentru factorul originalitate:
La activitatile 1, 2, 3: 4 % - 5 puncte
8 % - 4 puncte
12 % - 3 puncte
16 % - 2 puncte
20 % - 1 punct
PASUL AL III- LEA
Foaia de cotare individuala
Fluiditate
Activitatea 1 + activitatea 2=
Flexibilitate
Activitatea 1 + activitatea 2=
Originalitate
Activitatea 1 + activitatea 2 + activitatea 3=
Lista trasaturilor creative – punctaj=
TOTAL=
METODA JOCULUI
Jocul reprezinta forma de activitate preferata si adecvata specificului activitatii realizate in
gradinita. El satisface in cea mai mare masura tendintele de manifestare si exprimare ale copilului,
de aceea a fost ales ca metoda de evaluare a performantelor creative. Jocul didactic are un rol
deosebit in amplificarea actiunii formative a gradinitei. Justificarea acestei afirmatii isi are sorgintea
in urmatoarele constatari:
- urmareste progresul inregistrat de copilul angajat in activitatile de dezvoltare intelectuala
- permite manifestarea comportamentului real al copilului
- apare atat ca element al activitatii coordonate, cat si ca activitate independenta.
Jocul didactic constituie un mijloc atractiv de realizare a diferitelor sarcii pe care prescolarul
trebuie sa indeplineasca concomitent cu participarea la actiune. Experienta probeaza ca jocul
didactic are o eficienta formativa crescuta pentru cinsolidarea si evaluarea cunostintelor.Sarcina lui
se refera la continut, la structura, la o prpblema ce urmeaza a fi rezolvata, care se adreseaza gandirii
copiilor. Sudura dintre sarcina si actiunea jocului o realizeaza regula. Acceptarea si respectarea
regulii, dupa cum observa si Jean Piaget, determina pe copil sa participe la efortul comun al grupului
din care face parte. Experienta ne-a invatat ca eficienta jocurilor didactice este mai mare daca
acestea se desfasoara in grupuri mici de copii. Jocurile trezesc interesul pentru sarcina dar si intretin
efortul necesar pentru executarea lor. Jocul folosit de noi a urmarit producerea de figuri cu ajutorul
pieselor LOGI II.
Acesta s-a numit ,, Saculetul fermecat “ si a avut ca reguli:
- recunoasterea pieselor
- crearea unor figuri complexe si originale.
A fost realizata mai intai intuirea materialelor de lucru, apoi prezentarea regulilor, copiii fiiind
incurajati sa foloseasca cat mai multe piese.

Poza 1 Poza 2
 Cea de a doua activitate de masurare a creativitatii figurale in constructii a fost conceputa tot
sub forma de joc, cu numele: ,, Alege si construieste”, el avand ca scop realizarea unor figuri
originale. Regulile lui:
- alegerea pieselor potrivite, de preferinta avand marimi diferite
- imbinarea lor pentru obtinerea unor figuri care au corespondent in realitatea apropiata sau
imaginara.

Poza 3
PASUL I
Punctarea s-a facut pe o scara de la 1la 5 puncte la cei trei factori:
Fluiditate
Jocul 1 si 2: 18-20 piese – 5 puncte
15-17 piese – 4 puncte
12-14 piese – 3 puncte
9-11 piese – 2 puncte
6- 8 piese – 1 punct
Flexibilitate
Jocul 1 si 2: 5 forme – 5 puncte
4 forme – 4 puncte
3 forme – 3 puncte
2 forme – 2 puncte
1 forma – 1 punct
Originalitate
Jocul 1 si 2: 4 % - 5 puncte
8 % - 4 puncte
12 % - 3 puncte
16 % - 2 puncte
20 % - 1 punct
PASUL AL II- LEA: intocmirea foii de cotare, rezultatele obtinute la
- fluiditate: jocul 1 + jocul 2
- flexibilitate: jocul 1 + jocul 2
- originalitate: jocul 1 + jocul 2
TOTAL=
 II. Pentru a determina nivelul dezvoltării creativităţii copiilor am utilizat metoda observării
procesului de desen al copiilor:
Am mai verificat dacă copiii manifestă independenţă în crearea unei imagini;
Dacă copiii pot determina mai multe aspecte al unui subiect;
Dacă pot face legătură între evenimentele poveştii;
Dacă merg pe calea şablonului sau tradiţionalului;
Dacă pot lua punctul său de vedere;
Dacă posedă calităţi analitice şi de sinteză;
Dacă manifestă activism constructiv;
Dacă au necesităţi creative;
Dacă posedă deprinderile tehnice şi grafice de redare a unui subiect.

Rezultatele obținute au fost plasate în tabela ce urmează:

Determinarea capacităţilor creative
experimentul de constatare
Grupa Grupa de
Criteriile
control
experimentală
Compun un plan 15% 13%
Desenează un chip expresiv 7% 8%
9% 8%
Reuşit aplică mijloacele expresivităţii
Redau o compoziţie 13% 14%
10% 9%
Respectă consecutivitatea realizării imaginii
Manifestă independenţă 20% 19%
6% 6%
Fac legătură între evenimentele episodului
Merg pe calea şablonului 80% 78%
Au punctul său de vedere 3% 4%

Posedă calităţi analitice şi sinteză 12% 13%

Manifestă activism, constructism 11% 10%
Creează lucrări originale 7% 6%
 Posedă deprinderi tehnice şi grafice 20% 19%

Deci, ce rezultate am obţinut. In lucrările sale, copiii întâlnesc greutăţi de a face un plan după
care va crea imaginea în desen Din tot numărul de copii din grupa experimentală numai 15% au dat
dovadă de abilităţi pentru a compune un plan de acţiune. In grupa de control rezultatele sunt la fel de
joase 13%.
De asemenea am verificat dacă copii ştiu să utilizeze mijloacele expresivităţii artistice: respectarea
raporturile de mărime, simetria, dinamica, folosirea adecvată şi reuşită a culorilor. Numai
aproximativ 7% din copii pot utiliza aceste mijloace de expresivitate. La fel şi rezultatele criteriului
de a desena o compoziţie, unde toate elementele subiectului să fie subordonate unei linii de idei. în
grupa experimentală am determinat 13%, iar în cea de control 14%. La acelaşi nivel sunt capacităţile
copiilor de a respecta consecutivitatea realizării imaginii: a câte 10% şi 9%. Majoritatea copiilor
când desenează nu se pot lipsi de modelul educatorului, deci ei desenează după un şablon, nu se abat
de la indicaţiile educatorului. în ambele grupe rezultatele sunt aceleaşi, 80% şi 78%. In lucrările
copiilor rareori se poate observa detalii născocite de ei. Dacă să vorbim de punctul propriu de
vedere, apoi în cele două grupe nivelul este scăzut, în jurul la 3%.
Pentru a desena o imagine, copilul trebuie să analizeze obiectul, să determine părţile
componente, să le compare, să facă generalizări, dar aceste procese nu se observă la copii. Numai
unii din ei pot face o analiză oarecare a imaginii, a obiectelor, cea ce constituie 12% şi 13% în cele
două grupe. Tot acei copii manifestă şi activism constructiv, numeric constituie 11 % î, grupa
experimentală şi 11 în cea de control. în rezultat originalitatea lucrărilor este scăzută: 7% în grupa
experimentală şi 6% în grupa de control. Puţin mai ridicate sunt rezultatele când am verificat
posedarea deprinderilor grafice şi tehnice; - în jurul la 20%.
După rezultatele observărilor, convorbirilor, activităţilor a fost posibil de evidenţiat trei nivele
de dezvoltare a creativităţii copiilor. Divizarea s-a făcut bazându-se pe următorii indici:
1. Prezenţa interesului la copii de a asculta poveşti şi de a le reprezenta în desen.
2 . Capacitatea de a reda în desen aspectul poveştii cu particularităţile ei caracteristice.
3. Priceperea de a-şi alcătui planul de acţiune, de a alege subiectul, de a compune compoziţia,
adică de a-şi plănui desenul.
4. Iscusinţa de a-şi realiza ideea în desen folosind priceperile şi deprinderile tehnice, simţul
culorii şi ritmului.
5. Abilitatea de a-şi alege singuri metodele de acţiune, mijloacele artistice care exprimă
atitudinea copiilor care-şi redau ideea.
6 . Originalitatea imaginii realizate de copil, capacitatea lui de a fi fluid în redarea imaginii.
In dependenţă de aceşti indici noi am distins următoarele niveluri de dezvoltare a creativităţii:
Nivel înalt. In lucrări copiii desenează imagini originale ce nu se aseamănă cu ale altora,
aplică elemente noi , reuşit combină elemente deja cunoscute. Pot vedea mai multe aspecte şi
legături între elementele imaginii, nu merg pe linia tradiţionalului, au punctul său de vedere, pot
întreprinde o analiză şi sinteză a evenimentelor sau episoadelor, lucrează independent, manifestă
activism constructiv, posedă necesităţi creative Aceşti copii au un interes stabil pentru poveşti, le
cunosc, le povestesc, străduindu-se nu numai să redea conţinutul, dar şi să povestească emotiv. Pe
eroi îi apreciază după faptele lor. Iubesc să deseneze. Când desenează, alcătuind preventiv un plan
de acţiune, subiectul şi compoziţia fără ajutorul adulţilor. Le realizează în desen străduindu-se să
reprezinte clar personajele poveştii şi relaţiile dintre ele. Folosesc în întregime priceperile şi
deprinderile tehnice la desenare, aplică reuşit mijloacele expresivităţii artistice.
Nivel mediu. Lucrările copiilor nu sunt prea originale, dar ei manifestă un interes destul de
stabil pentru poveşti. Când povestesc admit neclarităţi, relatarea e mai puţin expresivă. Eroii îi
apreciază mai des nu după fapte, dar după aspect fizic. Iubesc să deseneze poveşti, dar întâmpină
greutăţi la plănuirea desenului: alegerea subiectului, crearea compoziţiei. Deseori se observă o
simplă copiere, nu se abat de la tradiţional, manifestă mai puţină independenţă. Personajele din
poveste le desenează mai des în mod abstract, lipsite de sens, cu toate că copiii se străduie,
desenează cu interes, folosind priceperile şi deprinderile tehnice.
Nivel scăzut. Manifestă interes către poveşti, iubesc să le asculte, dar nu să le povestească.
La desen folosesc fragmente sau în genere refuză să repovestească. Povestirea nu este expresivă,
comit multe greşeli. Atitudinea lor faţă de eroi se exprimă prin constatări de tipul "da", "nu", "îmi
place", "nu-mi place", nemotivând răspunsul. Manifestă pasivitate în redarea eroilor din poveste în
desen, nu pot face o caracteristică, o analiză, o sinteză a eroilor, a evenimentelor din poveste, nu se
observă tendinţa stabilă de a crea. La însărcinarea de a desena pe baza poveştii, adesea desenează nu
la temă. Aspectul e fără sens, nu transmite relaţiile dintre eroi, conţinutul nu este original.
Analizând rezultatele conform criteriilor determinate mai sus, noi am obţinut următoarele rezultate
şi le-am plasat după nivele în tabela ce urmează.
Nivelul dezvoltării creativității copiilor anului șase de viață (experimentul de
constatare)
grupa Nivel Nivel Nivel înalt
 scăzut mediu

Experimentală 79% 19% 2%

De control 78% 21% 1%

După cum vedem, creativitatea copiilor este deplasată spre nivelul scăzut 79% în grupa
experimentală şi 78% în grupa de control. La nivel mediu avem doar câte 19% şi 21% în cele două
grupe respectiv. La nivel înalt au fost distribuiţi foarte puţini copii şi în cifre acest număr
constituie 2% în grupa experimentală, iar în cea de control 1%.
 III. Testul la creativitate
Figuri geometrice. Se repartizează elevilor cîte o foaie cu cercuri, triunghiri, pătrate e
aceeaşi mărime, aşezate la distanţe egale unul de celălalt, şi le cere să deseneze cît mai multe obiecte
la figurile date. Figura ar trebui să fie partea principală din orice desen. Apoi cu creionul ( carioca,
pixul), se daugă detalii pentru a completa desenul. Detaliile pot fi în interiorul figurii bază, în
exteriorul ei şi interior. Elevilor li se cere să se gîndească la lucruri la care nimeni altcineva dintre
colegi nu s-ar gîndi, să dea cît mai multe idei. Este important nu desenele şi talentul la desene, ci
ideiile şi soluţiile pe care le găsesc ei. La sfîrşit, elevii trebuie să denumească cît mai interesant
fiecare desen, înscriind denumirea inventată în spaţiile rezervate.
Tabele- model de prelucrare a rezulatelor nu există, trebuie să recurgem la o apreciere pur
orientativă a lor. Adică mai mult de cinci soluţii diferite, dintre care trei neobişnuite – sunt
punctul de marcare a creativităţii. Cu cît mai rar întîlnite sau chiar inedite (în lotul copiior supuşi
testării) sînt soluţiile propuse la fiecare probă, cu atît mai creativ este subiectul respectiv. Acestă
prelucrare simplă ne ajută să identificăm elevii creativi. Concomintent cu diagnoza, probele
propuse sînt o modalitate eficientă de exersare a potenţialului creativ.