COMPETENTA SPECIFICA 1.

5 Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin

adunări/scăderi repetate
- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată;
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia;
- aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea unor probleme practice;
- efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale
înmulţirii;
- evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei;
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ diferenţe de termeni egali;
- efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0- 100 prin scăderi repetate sau recurgând la înmulţire;
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor;
- jocuri de tip LOTO cu numere;
- rezolvarea de probleme în care sunt necesare
operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
Înmulţirea în concentrul 0-100 Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii (comutativitate, asociativitate,
element neutru - fără precizarea terminologiei)
CERINTE
1. Precizati doua mijloace didactice, doua strategii de diferentiere si individualizare, precum si doua
forme de organizare a colectivului de elevi, necesare pentru a forma/dezvolta competenta vizată.
2. Elaborati trei itemi de evaluare diferiti, din categoria itemilor obiectivi si doi itemi de evaluare
diferiti, din categoria itemilor semiobiectivi aplicabili în consolidarea cunoștințelor din unitatea de
învățre: Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
Rezolvare:
Considerăm o activitate de consolidare în care ne propunem să exersăm competența 1.5. prin diverse
activități de învățare propuse în curriculum, urmărind conținuturile specifice. Tema lecției: La
cumpărături în librărie.
Pentru o astfel de activitate ne propunem să utilizăm ca mijloace didactice: jetoane cu numere, fișe de
lucru, diagrame, bancnote xeroxate, jucării, caiete, pixuri, coșuri.
Ca metode didactice ne propunem să utilizăm: jocul de rol, conversația (catehetică, euristică),
exercițiul, explicația, demonstrația, problematizarea, metoda cubului.
INDIVIDUALIZAREA =adaptarea activitatii didactice la potentele / particularitatile individuale ale
copilului, pe nevoi, adaptat la fiecare elev prin sprijin specific, coaching, implicarea de terțe părți
(părinți, alte cadre didactice, psiholog, alți colegi...).
Organizarea activităților individualizate:
-activități recuperatorii
-activități corective
-activități de dezvoltare
-activități de elaborare
Cunoștințe: factuale/declarative (noțiuni teoretice), procedurale (algoritmi, metode de lucru),
condiționale (în ce condiții se aplică anumite cunoștințe procedurale sau factuale), strategice (țin de
metacogniții-ce strategii aplicăm pentru a putea să ne implicăm în sarcina didactică: să ne concentrăm,
motivăm pentru a realiza sarcina propusă).

1
Organizăm activități individualizate pe grupe omogene ca nivel cognitiv sau chiar fișe individuale.
Pentru activități frontale, pentru fiecare copil trebuie să avem fișe individualizate, de 3 tipuri:
- I. Fișe de lucru pentru toți copiii
- II. Fișe de lucru pentru cei care termină mai rapid exercițiile;
- III. Fișe pentru cei care au terminat primele două tipuri de fișe-exerciții de perspicacitate, situații
problematizante.
Aceste trei tipuri de fișe trebuie să fie organizate gradual, de la simplu la complex. Fiecare în parte, dar
și în sensul că: prima mai accesibilă, a doua mai complexă (necesită efort cognitiv mai mare), a treia are
gradul cel mai înalt de dificultate. Trebuie reținut că modul de notare trebuie să fie invers
proporțional cu gradul de dificultate al fiecărui item.
DIFERENTIEREA =adaptarea activități de predare- învățare- evaluare, sub raportul conținutului, al
formelor de organizare și al strategiilor didactice la: - particularitățile copiilor - capacitate de învățare -
ritm de gândire și acțiune -abilități, motivații, interese, aptitudini - adaptat la tipurile de individualități.
Forma de organizare trebuie să fie variată: frontal, individual, în perechi, pe grupe (eterogene ca nivel
cognitiv, dar omogene ca:
a) stil de învățare– le dăm câte un număr pentru a forma grupele: 1. Copiilor care sunt de tip
vizuali. 2. Copiilor care sunt de tip auditiv. 3. Copiilor care sunt de tip kinestezic.
b) stil de gândire – le dăm câte un număr pentru a forma grupele: 1. Copiilor de tip activ, 2.
Copiilor de tip reflexiv, 3. Copiilor de tip teoretician, 4. Copiilor de tip pragmatic.
c) Tipuri de inteligență
Organizarea activităților diferențiate:
A. Diferențiere pe stiluri de gândire:
Ca activitate diferențiată putem organiza anumite secvențe pe grupe de elevi în funcție de tipul lor de
gândire, conform diagramei Kolb: activi (putem să-i folosim la etapa metodei cubului), reflexivi (îi
utilizăm în secvența dedicată problematizării), teoreticienii (îi folosim la realizarea concluziilor),
pragmatici (îi utilizam în secvența de compunere și rezolvare de probleme/ de extinderea sau reducerea
de operații al unei probleme)
B. Diferențiere pe stiluri de învățare:
Ținem cont de stilurile de învățare: vizualii (îi folosim pentru organizarea colectivului și a
activității, în citirea textelor, restructurarea informației citite și observarea detaliilor), auditivii (îi
folosim la povestiri, explicarea unor cunoștințe, adresarea de întrebări colegilor sau învățătorului, să
răspundă la întrebări), kinestezicii (îi folosim să manipuleze obiecte, să experimenteze, aranjeze imagini
într-o anumită ordine, în jocuri de rol, în construcția de modele ale unor concepte abstracte).
C. Diferențiere pe tipuri de inteligență:
verbal-
logico- vizual- muzical- corporal- Inter- Intra-
lingvisti
matematică spaţială ritmică kinestezică personală personală
că
Învață Învață Învață Învață prin Învață prin Învață Învață
spunând algoritmizând; vizualizân ritm; prin mişcare; comparând; singur; prin
; operând cu d; melodii; prin atingere; stabilind proiecte
Auzind; structuri lucrând cu cu ajutorul prelucrând relaţii; individualiza
Citind; abstracte; imagini/ sunetelor; informaţia prin discutând, te;
văzând căutând relaţii culori. prin senzaţii punând având
cuvinte. logice muzică. corporale. întrebări, propriul
împărtăşind. spaţiu.

2
SARCINI DIDACTICE PENTRU EXERSAREA SENSURILOR ÎMPĂRȚIRII
(prin cuprindere și în părți egale), PRIN EFECTUAREA DE SCĂDERI REPETATE. Ne propunem să
luăm 15 jucării pe care să le grupăm câte 3. (elementele grupei nu au o proprietate caracteristică, pe când
elementele unei mulțimi au o proprietate caracteristică) realizăm o primă grupă de câte 3 elemente,
întrebăm copiii câte elemente au rămas? (15-3=12, 12-3=9, 9-3=6, 6-3=3, 3-3=0) (ÎMPĂRȚIRE PRIN
CUPRINDERE – întreb de câte ori se cuprind 3 jucării în 15 jucării)
Ne propunem ca cele 15 jucării să fie grupate în 3 grupe, atunci vom avea 3 coșuri și completăm fiecare
coș cu un element, întrebăm copii câte elemnete au rămas? (15-3=12), completăm fiecare coș cu încă un
elemente, întrebăm din nou copiii ... s.a.m.d. (ÎMPĂRȚIRE ÎN PĂRȚI EGALE – un proces de
repartizare treptată a elementelor în numărul de grupe cerute până la epuizare elementelor)
În această primă etapă vom organiza copiii pe grupe (3-5 copii).
Jocul de rol va presupune „O vizită la librărie”.
Metoda cubului.
SARCINI DIACTICE PENRU EXERSAREA SENSURILOR ÎNMULȚIRII. (adunare repetată cu
acțiune repetată/ reuniune repetată; număr de asociații – adunare cu schemă, comparația multiplicativă și
dispunerea dreptunghiulară – jocul de rol).
Jocul de rol va presupune „O vizită la librărie”.
Metode cubului.
Sensurile înmulțirii

a) adunare repetată cu acțiune repetată – copiii X, Y, Z, cumpără câte 5 pixuri fiecare. Știind că un
pix costă 2 lei, care este suma de bani necesară copiilor? (5+5+5=3x5=15 pixuri, 2+2+...
+2=15x2- de 15 ori câte 2)
b) adunare repetată cu reuniune repetată – un copil vrea să facă cadouri (caiete) celor 3 colegi de
clasă. El cumpără câte 2 caiete pentru fiecare coleg. Un caiet constă în 3 lei. Care este suma de
bani necesară copilului X, dacă un caiet costă 3 lei? (3+3=2x3; 6+6+6=3x6)
c) număr de asocieri – copilul X are 2 penare și 3 pixuri. În câte moduri poate așeza el cele 3 pixuri
în cele 2 penare.
P1 pix 1

Pix 2

P2 pix 3

P1: p1
P1: p2, P1 P2
P1: p3, P1: p1 P2: p1
P2:p1 P1: p2 P2: p2
P2:p2, P1: p3 P2:p3
P2:p3

d) dispunerea dreptunghiulară
e) comparare multiplicativă (de atâtea ori mai mult/puțin să conducă la operația de înmulțire)

3
2. Elaborati trei itemi de evaluare diferiti, din categoria itemilor obiectivi si doi itemi de evaluare
diferiti, din categoria itemilor semiobiectivi aplicabili în consolidarea cunoștințelor din unitatea de
învățre: Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-100 prin adunări/scăderi repetate.
Unii dintre factorii care solicită realizarea unei activităţi didactice differentiate sunt:
deosebirile dintre copii de aceeaşi vârstă supuşi unui proces comun de instruire, înţelegerea nevoii
de a nu uniformiza, ci de a oferi condiţii de afirmare a celor dotaţi cu înzestrări personale deosebite,
ori cu ritmuri mai alerte sau mai lente în acumulări. Aceşti factori sunt strâns legaţi de
dimensionarea psihologică a personalităţii umane care se distinge printr-o sinteză de dispoziţii,
tendinţe biologice, înclinaţii înnăscute, pe de o parte, şi însuşiri formate în cursul vieţii şi activităţii,
pe de altă parte. Deosebirile individuale sunt o realitate, iar natura şi gradul lor de dezvoltare sunt
de multe ori uşor sesizabile, astfel că nu ne vom găsi niciodată în faţa omului în general, ci
întotdeauna în faţa unui om particular, a unui individ care, de multe ori, se dovedeşte a fi o enigmă.
În ceea ce priveşte conceptul de individualizare a predării, acesta reprezintă modalitatea cea mai
aprofundată a predării diferenţiate, în sensul tratării elevilor nu pe clase şi nici măcar pe grupe, ci pe
fiecare individ în parte. Specifică învăţământului individualizat este repartizarea sarcinilor de învăţare
în funcţie de diferenţele individuale, pentru acest spaţiu de intervenţie fiind utilizate la nivel
teoretic concepte precum: învăţământ diferenţiat, instruire diferenţiată, învăţare diferenţiată, învăţare
individualizată.
Educaţia diferenţiată în funcţie de nevoile specifice oferă o alternativă strategică pentru
îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Cunoaşterea trăsăturilor specifice ale fiecărui copil, precum şi
înţelegerea unor asemănări esenţiale derivate din structurile de bază ale dezvoltării copilului
facilitează stabilirea obiectivelor educaţionale în acord cu această cunoaştere şi selectarea
strategiilor educaţionale eficiente pentru întreaga clasă, dar şi pentru fiecare copil.
1. Item cu alegere duală:
Încercuiește litera a pentru enunțul corect sau litera f pentru enunțul incorect:
a) Înmulțirea este operația ce poate fi definită ca adunare repetată de termeni egali.
b) Împărțirea este operația ce nu poate fi definită ca scădere repetată de termeni egali.
c) 7+7+7=7×3
2.