Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Specualizarea: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preprimar
CUIBUŞ ( ONOFREI) TATIANA
ANUL II, I.D.
Disciplina: Didactica activităţilor matematice

Tema nr. 1

Elaboraţi câte două sarcini de lucru pentru fiecare grupă, care să aibă ca rezultat identificarea sau
gruparea, sau separarea, sau trierea sau sortarea, sau clasificarea, sau sortarea, sau ordonarea, sau serierea
pieselor din trusa Dienes.

Gupa mică
Sarcina I
Aşează în coşul roşu toate piesele pătrate, în coşul galben toate cercurile iar în coşul verde triunghiurile.
Sarcina II
Formează mulţimi cu piese de aceeaşi culoare.
Grupa mijlocie
Sarcina I
Continuă să ordonezi piesele respectând ordinea mărimii.
Sarcina II
Observă ordinea culorilor pieselor şi continuă respectând modelul.
Grupa mare
Sarcina I
Formează mulţimea pieselor ce nu sunt roşii.
Sarcina II
Ordonează figurile geometrice după mărimea mingilor, de la cea mai mică la cea mai mare.

Tema nr. 2

Elaboraţi câte două obiective operaţionale pentru un obiectiv de referinţă, pentru fiecare grupă şi sarcina
didactică.

Grupa mică
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
Să înţeleagă şi să numească
relaţiile spaţiale relative, să
plaseze obiecte într-un spaţiu dat,
ori să se plaseze corect el însuşi în
raport cu un reper dat.
Grupa mijlocie
Să efectueze operaţii cu grupele
de obiecte constituite în funcţie de
diferite criterii date ori găsite de el
însuşi: triere, grupare, regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantităţii pri punere în
corespondenţă.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE SARCINA DE ÎNVĂŢARE
1.Să identifice poziţi spaţiale- sus- 1.Caută jucăriile de pe raftul de
jos, pe sub, lângă, în faţă, în spate; sus.
2.Să numească poziţii şi relaţii 2.Spune unde se află păpuşile.
spaţiale relative; 3.Colorează jucăriile care se află
pe raftul de sus.
4.Încercuieşte maşinuţele de lângă
copac.
1.să formeze mulţimi de obiecte 1.Încercuieşte mulţimea
după criteriul formei; iepuraşilor.
2.Să formeze perechi între 2.Desenează tot atâţea morcovi
elementele celor două mulţimi câţi iepuraşi sunt.
prin punere în corespondenţă; 3.Spune unde sunt mai multe
3.să compare cele două mulţimi elemente, mai puţine.
folosind expresiile: mai multe,
mai puţine, tot atâtea.
Grupa mare.
Să numere de la 1 la 10 1.să formeze mulţimi cu 1-6 1.găseşte mulţimi cu 1,2,3,4,5,6
recunoscând mulţimile cu 1-2 elemente. elemente.
obiecte şi cifrele corespunzătoare. 2.să numere conştient în lim. 1-6 2.Desenaţi în fiecare casetă tot
3.Să asocieze cantitatea la număr atâtea elemente cât arată cifra.
şi numărul la cantitate. 3.Uniţi fiecare mulţime cu cifra
4.să recunoască şi să asocieze corespunzăţoare.
cifra numărului corespunzător.

Tema nr. 3

Elaboraţi un proiect didactic pentru o activitate desfăşurată sub formă de exerciţiu cu material
individual .

PROIECT DIDACTIC

Grupa: mijlocie
Denumirea activităţii: activitate matematică
Tipul de activitate: Consolidare
Tema: Constituire de grupe după criterii date-2 criterii
Mijloc de realizare: exerciţiu cu material individual
Scopul: Consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor copiilor cu privire la formarea grupelor de obiecte după
criteriile învăţate: mărime, grosime.
Obiective operaţionale:
-să formeze grupe de obiecte după criteriile mărime, grosime;
-să descopere în mediul apropiat şi alte grupe de obiecte cu atributele învăţate:mari, mici, groase, subţiri;
-să rezolve sarcinile individuale de pe fişa de lucru;
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, expunerea, problematizarea.
Material didactic distributiv: pentru fiecare copil.
Material bibliografic: Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani), Metodica predării
matematicii-manual, clasa a IX a, 1998., Mihaela Neagu, Georgeta Beraru-Activităţi matematice în
grădiniţă.

Desfăşurarea activităţii

Nr. Secvenţele activităţii Conţinutul instructiv-educativ Metode şi Evaluare

crt. procedee
1 Captarea atenţiei Introducerea în activitate se va Explicaţia Se apreciază
face prin intuirea materialului Conversaţia răspunsurile
didactic distributiv, pentru a corecte
deduce ce categorie de activitate
vor desfăşura.
2. Anunţarea temei şi a Voi anunţa tema – Alcătuirea de Expunerea
obiectivelor de mulţimi de obiecte după un
criteriu dat: mărime, grosime.
3. Reactualizarea Se intuieşte materialul Exerciţiul
cunoştinţelor demonstrativ, antrenând copiii să
 formeze mulţimi de obiecte după
criteriile stabilite: mărime,
grosime.
-Separaţi merele mari de cele
mici, iar morcovii groşi de cei
subţiri sau creioanele subţiri de
cele groase, mingile mari de cele
mici.
Copiii vor lucra independent şi Exerciţiul
vor separa materialul din
coşuleţe, conform criteriilor
stabilite: ( mărime, grosime).
Copiii vor fi antrenaşi prin
întrebări diferenţiate să
verbalizeze acţiunile efectuate.
4. Dirijarea învăţării Voi cere copiilor să descopere în Exerciţiul
mediul apropiat sau pe planşa Problematizarea
expusă şi alte obiecte, respectând
aceleaşi criterii.
5. Obţinerea Activitate independentă Exerciţiul Evaluare practic
performanţei şi Lucrul pe fişe.Voi face intuirea aplicativă
asigurarea fişelor de lucru şi voi preciza
conexiunii inverse. sarcinile de lucru.
Sarcina1. Încercuieşte mulţimea
merelor mari.
Sarcina 2. Taie mulţimea
creioanelor groase.
Activitate liber aleasă cu Munca
material individual independentă
Folosind beţişoare groase şi
subţiri, voi sugera copiilor să
construiască pe mese diferite
figuri, realizând diverse teme:
scara,gardul, casa, pomi, flori.

6. Încheierea activităţii Se evaluează fişele de lucru, Conversţia

punându-i pe copii să se
autoevalueze, realizându-se o
expoziţie cu lucrările copiilor.
Voi face aprecieri generale şi
individuale, atenţionând copiii că
pot folosi cunoştinţele de
matematică însuşite şi în alte
împrejurări, în viaţa de zi cu zi.
 Tema nr. 4

a.Enunţaţi 4 sarcini de învăţare care să se bazeze pe metoda exerciţiului;

Exerciţii de grupare
1. Colorează mulţimea merelor
2. Încercuieşte mulţimea pătratelor
Exerciţii de separare şi triere
3. Alege şi grupează jucăriile de acelaşi fel.
Exerciţii de înlocuire
4. Înlocuieşte cifra astfel încât să corespundă numărului de elemente din mulţime.
Exerciţii de completare şi ordonare
5.Ordonaţi în şir crescător şi descrescător elementele mulţimilor de obiecte.

b.Proiectaţi o secvenţă de instruire în care să utilizaţi metoda observaţiei.

Grupa: mijlocie
Tipul de activitate: consolidare
Tema: Măsurarea capacităţii vaselor date.
Mijloc de realizare: joc exerciţiu
Scop: Înţelegerea conservării volumului şi stabilitatea operaţiei;
Obiective operaţionale:
-să stabilească pe bază de comparaţie, capacitatea unor vase cu ajutorul unor etaloane nestandardizate;
-să stabilească, corect, invariaţia cantitativă;
- să ordoneze vasele în funcţie de capacitatea lor;
-să folosească număratul în acţiunea de măsurare;
-să verbalizeze acţiunile efectuate;
Metode şi procedee:explicaţia, observaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, problematizarea.
Material didactic:ceşti, pahare, vase de diferite mărimi, apă,

Desfăşurarea activităţii
Secvenţele Conţinutul instructiv- educativ Metode şi procedee Evaluare
instrucţionale
Dirijarea învăţării La începutul activităţii vom efectua un Demonstraţia
exercuţiu de probă folosind ca unitate de Explicaţia Copiii au
măsură o ceşcuţă.Voi măsura cantitatea de apă Observaţia deprins
şi copiii vor observa că vasele s-au umplut cu Conversaţia tehnica de
atâtea ceşti de apă. măsurare
Voi cere copiilor să ordoneze vasele în funcţie
de acapacitatea lor, numărul de ceşti ce au fost
măsurate.
-Acum după ce aţi observat cum am făcut eu,
veţi face şi voi acelaşi lucru, măsurând cu
ceşcuţa apa din borcanul din faţa voastră.
În continuare voi cere copiilor să observe cum
voi măsura aceeaşi cantitate de apă în vase Demonstraţia Pe baza
diferite. Copiii vor observa că în vasele strâmte cercetării
nivelul apelor se ridică mai sus, iar în cele mai personale,
largi, nivelul apei scade, cantitatea apei fiind copiii deduc
aceeaşi. invariaţia
La verbalizare copiii au tendinţa să spună că în cantităţii
vasele mai strâmte este mai multă apă.
 c. Completaţi tabelul următor

Metoda Avantaje Dezavantaje/riscuri/limite Observaţii

Exerciţiul -se exersează potenţialul -neefectuarea repetată a Trebuie să existe un
senzorial şi perceptiv al acţiunii în situaţii cât mai echilibru între
copilului; variate duce la riscul de exerciţiile pentru
-asigură funcţionalitatea formare parţială a dprinderii acasă, pe discipline,
cunoştinţelor, consolidarea lor; propuse; dar şi în lecţii
- folosirea ritmică şi constantă -
conduce la formarea
deprinderilor şi abilităţilor
matematice;
-favorizează flexibilitatea
gândirii;
-contribuie la formarea
operaţiilor gândirii;
Conversaţia -învăţarea se bazează pe -consumatoare de timp;
învăţarea anterioară într-o -face dificilă implicarea
manieră constructivistă; tuturor copiilor ;
-încurajează înţelegerea şi nu -nu reprezintă o tehnică
memorarea cunoştinţelor; simplă de aplicare;
-produce învăţarea transferabilă;
-oferă feed-back imediat, dacă
învăţarea s-a produs, atât
profesorului cât şi copilului;
-este o activitate dinamică şi
interesantă pentru copii;
-oferă copiilor posibilitaea să
exerseze ideile şi vocabularzl
predat şi dobândit recent;
-permite profesorului să
evalueze învăţarea;
-contribuie la dezvoltarea
capacităţilor de gândire de rang
înalt;

Demonstraţia -stimulează observarea directă a -conexiunea inversă nu se Utilizarae ei se face în

materialului faptic; realizează pentru toţi copiii combinaţie cu alte
-favorizează formarea care ar necesita-o; metode:
reprezentărilor de la concret la -grad redus de participare a explicaţia,observaşia.
abstract; copiilor; Este dominantă în
-prezentarea fenomenelor- activităţile de
proceselor se face în dinamica dobândire de
lor temporală şi spaţială; cunoştinţe.
-contribuie la uşurarea înţelegeri
şi executării corecte a
operaţiilor;
-stimulează interesul şi
motivaţia elevilor pentru
învăţare;
Observaţia -asigură descoperirea -necesită timp şi antrenarea Este o activitate
cunoştinţelor prin explorare continuă a copiilor în perceptivă,
ştiinţifică individuală; activitatea de învăţare; intenţionată spre un
-dezvoltă spiritul de observaţie, -pretinde o bază materială scop, reglată prin
 gândirea logică, creativitatea şi
spiritul analitic;
-îmbină gândirea cu activitatea
senzorio-motorie;
-favorizează efortul de gândire
în defavoarea activităţii de
memorare;
-sporeşte motivaţia de învăţare
şi dezvoltă încrederea în forţele
proprii;
-cultivarea gustului pentru
educaţia permanentă;
diversificată; cunoştinţe, organizată
-succesul metodei este şi condusă sistematic.
dependent d emotivaţia
copiilor, forţa de atracţie a
subiectului învestigat.
-materialele d elucru trebuie
să fie create în raport cu
nivelul de dezvoltare
psihică a copiilor;

Explicaţia -necesită pregătire şi resurse -poate fi plictisitoare; Beneficiază de

minime pentru profesorul cu
experienţă;
-poate fi adaptată la nivelul
clasei;
-nu există implicarea activă sprijinul unor
a copilului; procedee , cum ar fi
-perioada de concentrare a conversaţia sau
copiilor este mai scurtă, faţă demonstraţia
de folosirea altor metode;
-copiilor nu li se dă ocazia
să utiliozeze ideile care li se
predă;

Problematizarea -stimulează participarea la -la elevii neantrenaţi se La nivelul grupelor

cunoaştere a copiilor prin efort
propriu;
-contribuie la educarea
sistemului de gândire;
-sprijină formarea deprinderilor
de muncă intelectuală;
-contribuie la perfecţionarea
relaţiei profesor-elev;
-stârneşte interesul elevilor cu
abilităţi superioare;
instalează starea de
oboseală;
-participarea elevilor este
condiţionată nemijlocit de
motivaţia de învăţare;
-elevii pot pierde
continuitatea învăţării, dacă
după fiecare rezolvare nu
este asigurată o conexiune
inversă de reglaj.
mici şi mijlocii
introducerea unor
elemente de
problematizare se face
în contextul altor
metode şi crearea unor
situaţii problemă
simple.

Algoritmul -prin intermediul acestei metode
se pune la dispoziţia copilului
un instrument simplu şi
operativ, scutindu-l de efortul
de a căuta singur;
-disciplinează gândirea şi
asigură acurateţea propriei
activităţi;
Învăţarea prin -sporeşte încrederea în forţele
descoperire proprii;
-copilul are rolul principal;
-elevul nu poate uita ceea ce a
descoperit singur;
-bucuria descoperiri soluţiei
stimulează motivaţia pentru
învăţare;
-folosirea acestei metode Unii autori o
tinde să uniformizeze consideră metodă
activitatea şi gândirea deoarece se bazează
elevului, împiedicându-l să pe acţiune, alţi autori
să se mobilizeze şi să caute o definesc ca
adevărul; modalitate de învăţare
în limitele căreia sunt
valorificate celelate
metode, fiind
considerată ca laturi
ale celorlalte metode.
-este o metodă cronofagă;
-trebuie folosită doar când
colectivul de copii o
permite;
-există pericolul ca ca cei
slabi să să nu se implice,
sau să s ecreeze confuzii
dacă elevii reţin un rezultat
greşit enunţat de unul dintre
 ei;
Jocul - dispune de potenţial de -eficienţa metodei este dată Jocul ca metodă
exersare dezvoltând spiritul de de capacitatea cunoaşte o largă
observaţie; participanţilor de a se aplicabilitate,
-asigură dezvoltarea spiritului transpune în rol şi de a-şi regăsindu-se pe
de echipă şi lucrul în grup; valorifica experienţa în anumite secvenţe de
-sporeşte viteza de reacţie din acest context, ceea ce face învăţare în cadrul
direcţia formulării independente ca unii copii să nu participe tuturor activităţilor
de soluţii; la activitate; matematice.
-fortifică energiile intelectuale
şi fizice ale copiilor;
-prin intermediul lor se produce
dezvoltarea activităţii mintale, a
celei senzoriale, manuale, a
exprimării plastice, ritmice,
verbale, grafice;

Tema nr.5

Daţi exemplu de cel puţin cinci sarcini de învăţare care pot fi rezolvate cu ajutorul rigletelor
Cuisenaire.

1.Încercuieşte în şirul de deasupra, cifra corespunzătoare numărului de pătrate colorate de pe rigletă.

2.Număraţi pătratele de pe rigleta cea mai lungă.
3.Căutaţi rigleta care adăugată lângă rigleta cu 5 pătrate va forma numărul arătat de cifra aratată de mine.
4.Ordonaţi rigletele în ordine crescătoare şi asociaţi cifrele corespunzătoare.
5.Descompuneţi cu ajutorul regletelor numărul 8.

Tema nr.6.

Prezentaţi un joc logic ( o secvenţă didactică).

Grupa: mijlocie
Tipul de activitate: consolidare
Mijloc de realizare: joc logic
Tema: ,,Cum este prietenul meu,,
Scop: -formarea reprezentărilor corecte despre formele geometrice plane;
intuirea complementarei unei mulţimi şi discriminarea atributelor pieselor cu ajutorul negaţiei;
Obiective operaţionale:
-dă denumească piesele geometrice
- să descrie piesele geometrice prin numirea atributelor: mărime, culoare,
grosime;
- să recunoască piesele geometrice cu ajutorul negaţiei;
Sarcina didactică: denumirea şi recunoaşterea pieselor cu ajutorul negaţiei;
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea pieselor;
Regula jocului: copilul de la o echipă alege o piesă( prietenul său) aarătând toate însuşirile pe care le
posedă, iar alt va folosi negaţia pentru a o descrie.
Material didactic:Trusa Dienes-toate cele 48 de piese care se află răsfirate pe masa educatoarei.
Metode şi procedee: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea.
 Secvenţele scenariului didactic
1. Introducerea în activitate;
2. Anunţarea temei;
3. Explicarea şi demonstrarea regulilor jocului:
Ursuleţul Panda, musafirul surpriză al copiilor, a aflat de la copii cum sunt prietenii lor-piesele
geometrice-dar vrea să ştie cum ,,nu sunt ,,ei.
- Un copil va alege o piesă şi mai întâi arată cum este. Ex.,,Prietena mea este mare,groasă,
albastră,şi are forma de pătrat,, Apoi Ursuleţul Panda cere să-i spună, cum nu este prietenul
lui:,,Nu este mică, subţire, galbenă, roşie şi nu este cerc, triunghi, dreptunghi,,
Pentru consolidare voi cere copiilor să folosească negaţia,,ne,, pentru redarea însuşirilor pe care nu le
posedă piesa: este ,,ne-roşie,, ,,ne-groasă,, etc.
Se va juca un joc de probă şi voi îndruma copilul ca privind piesa să gândească formularea fiecărui
răspuns:,,Dacă piesa este mare, înseamnă că nu este mică, dacă e albastră, înseamnă că nu este galbenă şi nu
este roşie,,. Voi arăta copiilor că trebuie să ia succesiv atributele fiecărei piese în ordinea: formă,mărime,
grosime, culoare şi la folosirea negaţiei să păstreze aceeaşi ordine.
Ceilalţi copii pot întregi răspunsurile incomplete.
După fiecare răspuns corect Ursuleţul Panda mulţumeşte, iar copiii aplaud

Tema nr.7
Elaboraţi câte o probă de evaluare acţional practică pentru fiecare grupă.
Grupa mică
Obiectiv: să constituie mulţimi de obiecte după criteriul diferenţei dintre gen şi specie.
Sarcina 1. Formează mulţimea păpuşilor.
Sarcina 2. Alege obiectele care se folosesc la masă.
Grupa mijlocie
Obiectiv: Perceperea unor relaţii şi poziţii spaţiale.
Sarcina 1. Aşează mulţimea maşinuţelor sub masă.
Sarcina 2. Adu-mi păpuşile de pe raftul de sus.
Grupa mare
Obiectiv: Formarea noţiuni de,,conservare,,
Sarcina 1. Măsuraţi lungimea fularului cu rigleta nr. 8
Sarcina 2.Măsuraţi sucul de portocale din această cană cu ajutorul paharului mare şi apoi cu paharul
mic.

Elaboraţi câte o probă de evaluare orală pentru fiecare grupă.

Grupa mică
Obiectiv: să numere conştient în lim 1-3
Sarcina 1. Numără corect aceste obiecte.
Sarcina 2. Numeşte cifra corespunzătoare numărului de elemente.
Grupa mijlocie
Obiectiv: să recunoască, să denumească formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi).
Sarcina 1. Priveşte în clasă şi numeşte obiecte sub formă de cerc, pătrat, triunghi.
Grupa mare
Obiectiv: să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
Sarcina 1. Numără crescător în lim 1-10.
Sarcina 2.Numeşte vecinul din dreapta şi din stânga numărului 8.

Tema nr. 8

Proiectaţi o secvenţă de activitate pentru predarea numărului 10.

Grupa: mare
Tipul de activitate: predare
 Mijloc de realizare:exerciţii cu material individual
Tema: Nmărului 10
Scopul: familiarizarea copiilor cu numărul şi cifra 10.
Obiective operaţionale:
-să formeze mulţimi de obiecte de acelaşi fel;
-să numere corect în limitele 1-10, folosind numeralele cardinale;
-să compare mulţimile folosind un limbaj matematic adecvat: mai mult, mai puţin, tot atâtea.
-să asocieze numărului 10 cifra 10.
Metode şi procedee: observaţia,explicaţia, conversaţia, exerciţiul, problematizarea, descoperirea.
Material didactic: distributiv: coşuleţe cu jetoane cu 9 maşinuţe şi 10 avioane, cifre.
demonstrativ: jucării cu mulţimi de la 5 la 9, jetoane cu acelaşi material ca al
copiilor dar de dimensiuni mai mari, cifre de la 5 la 10.

Durata: 30 min.
Forma de organizare: frontală

Desfăşurarea activităţii
Secvenţele Conţinutul instructiv- educativ Metode şi Evaluare
instrucţionale procedee

Dirijarea învăţării Voi cere unui copil să separe jetoanele de pe Explicaţia Se apreciază
Predarea numărului masă şi să denumescă mulţimile formate : Exerciţiul răspunsurile
10. mulţimea maşinuţelor şi mulţimea avioanelor. Pe corecte
un panou un copil va aşeza în şir vertical
mulţimea maşinuţelor. Copiii fac acelaşi lucru pe
măsuţele lor, aranjând în şir vertical în partea
stângă a mesei, concomitent cu cel de la tablă.
Voi numi un copil să numere conştient prin
încercuire elementele mulţimii, iar apoi vor ataşa
cifra corespunzătoare. Lângă grupa cu 9 maşinuţe
pe acelaşi panou voi forma grupa avioanelor prin
punere în corespondenţă- cu tot atâtea avionane.
Observând grupele formate, copiii vor constata Observaţia
că că în grupa avioanelor a mai rămas unul. Conversaţia
-Unde îl aşezăm?
-Priviţi cu atenţie şi spuneţi în care mulţime sunt Problematizaraea
mai multe elemente?
-De ce în mulţimea avioanelor sunt acum mai Descoperirea
multe? Pentrucă am mai adăugat unul. Deci
mulţimea care are cu un element mai mult decât
mulţimea cu 9 elemente este mulţimea cu 10
elemente. Voi prezenta copiilor numărul 10.
Mulţimei cu 10 elemente îi corespunde numărul
10. Voi cere copiilor să numere conştient prin
încercuire elementele noii mulţimi: 10.
Apoi se intuieşte reprezentarea grafică a
numărului 10: scrierea alăturată a cifrei 1 şi a Evaluare
cifrei 0. practic
Copiii vor fi solicitaţi să alcătuiască şi alte acţională
mulţimi cu 10 obiecte.
 Tema nr.9

Proiectaţi o secvenţă de activitate de rezolvare de probleme de scădere.

Grupa: mare
Tipul de activitate: consolidare
Mijloc de realizare:exerciţii cu material demonstrativ
Tema: ,, Rezolvăm probleme,,
Scopul: consolidarea capacităţii de a rezolva probleme de scădere cu 1-2 unităţi;
-formarea raţionamentului ipotetico-deductiv prin rezolvarea problemelor după imagini;
Obiective operaţionale:
-să alcătuiască mulţimi cu 8 elemente;
-să recunoască şi să denumească simbolul operaţiei efectuate;
-să numere conştient în până la 8;
-să rezolve exerciţiul din problemă;
- Metode şi procedee: observaţia,explicaţia, conversaţia, exerciţiul, problematizarea, descoperirea.
Material didactic: demonstrativ: jucării cu mulţimi de la 5 la 9, jetoane cu acelaşi material ca al
copiilor dar de dimensiuni mai mari, cifre de la 5 la 10.

Durata: 30 min.
Forma de organizare: frontală

Desfăşurarea activităţi
Secvenţele Conţinutul instructiv- educativ Metode şi procedee Evaluare
instrucţionale
Obţinerea Voi prezenta copiilor o planşă ilustrată Expunerea
performanţei şi şi se intuieşte.
asigurarea conexiunii -Acum am să alcătuiesc o problemă pe
inverse care voi trebuie să o rezolvaţi.
,,Pe un strat de flori sunt 8 lalele.
Elena vrea să-i dăruiască bunicii de
ziua ei un buchet de flori. Culege o
floare şi o dăruieşte bunicii.Câte flori
au rămas pe strat?,, Recunoaşterea
Se face analiza problemei. Problematizarea operaţiei care
-Ce ştim ? trebuie efectuată şi
-Ce trebuie să aflăm? rezolvarea
-Cum aflăm răspunsul la întrebare, problemei
dacă din stratul de lalele am luat o
floare?
Vom efectua operaţia de scădere.
-Câte flori a cules fetiţa?
-Câte au rămas? Descopereirea
Copiii vor răspunde la întrebări. Sesizarea relaţiei
Căutaţi cifra care corespunde dintre cele două
numărului de lalele rămase. mulţimi
Voi numi un copil care va veni la tablă
şi va scrie cu ajutorul jetoanelor Exerciţiul
exerciţiul problemei, folosind
simbolul scăderii, (-) şi simbolul (=).