ORGANIZAREA POLITICO -

INSTITUŢIONALĂ

DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ A
ŢĂRILOR ROMÂNE PREZINTĂ UN CARACTER
UNITAR - ESTE ÎN ESENŢĂ ACEEAŞI ÎN
TOATE ŢĂRILE LOCUITE DE ROMÂNI:

➢FORMA DE STAT: VOIEVODATUL;

➢INSTITUŢIA CENTRALĂ: DOMNIA (ŢARA
ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA).
A. DOMNIA
AŞA CUM SPUNE ŞI DENUMIREA DOMNUL
(DOMINUS = STǍPÂN) DEŢINEA TOATE ATRIBUTELE
PUTERII (PREROGATIVE) ÎN STAT:

1. DE POLITICĂ INTERNĂ:

➢ CONDUCǍTOR SUPREM AL ARMATEI (MARE VOIEVOD);

➢ LEGISLATOR SUPREM (EMITEA ACTE CU PUTERE DE LEGE);
➢ JUDECǍTOR SUPREM (ERA CEA MAI ÎNALTǍ INSTANŢǍ);
➢ ACORDA PRIVILEGII ŞI RANGURI BOIEREŞTI;
➢ STABILEA DǍRILE;
➢ AVEA DREPTUL DE A SE AMESTECA ÎN PROBLEMELE BISERICII;
➢ BǍTEA MONEDA (SIMBOL AL SUVERANITǍŢII STATULUI);

2. DE POLITICĂ EXTERNĂ:

➢ ÎNCHEIA TRATATE INTERNAŢIONALE;

➢ DECLARA RǍZBOI ŞI ÎNCHEIA PACE;
➢ TRIMITEA ŞI PRIMEA SOLII.
➢SUCCESIUNEA LA TRON SE REALIZA
CONFORM SISTEMULUI ELECTIV-EREDITAR:
DOMNUL ERA ALES DE CǍTRE ADUNAREA
ŢǍRII DIN CADRUL DINASTIEI DOMNITOARE
("OS DOMNESC"),AVÂND DREPT DE DOMNIE
TOŢI DESCENDENŢII PE LINIE MASCULINǍ.
DE OBICEI ERA PREFERAT FIUL CEL MARE
(PRINCIPIUL PRIMOGENITURII).

➢CELE MAI IMPORTANTE DINASTII AU FOST:

– BASARABII- ŢARA ROMÂNEASCǍ;
– MUŞATINII- MOLDOVA.
➢ ORIGINEA PUTERII DOMNULUI ERA DE
NATURǍ DIVINǍ,LUCRU PREZENT ÎN
TITULATURA DOMNULUI:"IO“ - CEL ALES DE
DUMNEZEU, "DIN MILA LUI DUMNEZEU".

➢ CARACTERUL STǍPÂNIRII : :"SINGUR

STǍPÂNITOR"- STǍPÂN DEPLIN ÎN INTERIORUL ŞI
EXTERIORUL ŢĂRII).

➢ ÎNSEMNELE PUTERII:
▪ COROANA (FOLOSITǍ PÂNǍ ÎN VREMEA LUI BRÂNCOVEANU
SEC.XVIII);
▪ HLAMIDA;
▪ SCEPTRUL;
▪ STINDARDUL.
B. SFATUL DOMNESC :

ERA FORMAT DIN BOIERII CU DREGǍTORII

ŞI CLERUL ÎNALT (MITROPOLITUL ŞI
EPISCOPII); ERA UN ORGAN CONSULTATIV
(AJUTA PE DOMN ÎN LUAREA DECIZIILOR MAI
IMPORTANTE).

BOIERII ÎMPREUNǍ CU OSTAŞII ŞI SLUJITORII

DOMNULUI ALCǍTUIAU CURTEA DOMNEASCǍ.
 DREGǍTORIILE ATRIBUŢII

• MARELE BAN AL • CEA MAI ÎNALTǍ DREGǍTORIE DIN

OLTENIEI ŢARA ROMÂNEASCǍ.

• PORTARUL SUCEVEI • CEA MAI ÎNALTǍ DREGǍTORIE DIN MOLDOVA.

• VORNICUL • ŞEFUL CURŢII DOMNEŞTI.

• LOGOFǍTUL • ŞEFUL CANCELARIEI DOMNEŞTI.

• VISTIERNICUL • ADMINISTRATORUL FINANŢELOR.

• SPǍTARUL • PURTǍTORUL DE SPADǍ AL DOMNULUI LA

CEREMONII;
COMANDANT MILITAR.
C. ADUNAREA ŢǍRII
ÎN MOLDOVA ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ:

INSTITUŢIE CU ROL CONSULTATIV CONVOCATǍ ÎN

SITUAŢII DEOSEBITE,
ALCǍTUITǍ DIN REPREZENTANŢI AI BOIERILOR,
CLERULUI, ORǍŞENILOR ŞI ŢǍRANILOR LIBERI.
ATRIBUŢIILE EI ERAU :
➢ ALEGEREA DOMNULUI,
➢ STABILIREA TAXELOR INTERNE SAU
EXTERNE (TRIBUTUL CǍTRE IMPERIUL OTOMAN).

ÎN TRANSILVANIA:

ADUNĂRI OBŞTEŞTI → CONGREGAŢII GENERALE ALE

NOBILIMII (DIN SEC. XIV) → DIETĂ (DIN SEC. XVI).
D. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV -
TERITORIALǍ :
➢ JUDEŢE (ŢARA ROMÂNEASCǍ);
➢ ŢINUTURI (MOLDOVA).
➢ VOIEVODATUL TRANSILVANIEI ŞI-A
EXERCITAT AUTORITATEA ASUPRA A
ŞAPTE COMITATE. VOIEVODUL AVEA
ATRIBUŢII:
✓ ADMINISTRATIVE;
✓ JUDICIARE;
✓ MILITARE;
✓ DIN A DOUA JUMĂTATE A SEC. XIV ÎŞI
ORGANIZEAZĂ O CANCELARIE.
ORAŞELE

➢TRANSILVANIA:
✓ LARGĂ AUTONOMIE;
✓CONDUSE DE UN CONSILIU (12 JURAŢI);
✓JUDE (REPREZENTANTUL REGELUI).
➢MOLDOVA:
✓CONDUSE DE UN ŞOLTUZ
(REPREZENTANTUL DOMNULUI);
➢ŢARA ROMÂNEASCĂ:
✓CONDUSE DE UN JUDEŢ
(REPREZENTANTUL DOMNULUI):
E. ARMATA :
➢OASTEA CEA MARE (TOT POPORUL
ÎNARMAT);
➢OASTEA CEA MICǍ (TRUPELE
BOIERILOR ŞI ALE BISERICII);
➢MERCENARII (FOLOSIŢI PE SCARǍ
LARGǍ DIN SECOLUL XVI)
➢SISTEMUL DEFENSIV FORMAT DIN
CETǍŢILE DE GRANIŢǍ: HOTIN,
SUCEAVA , NEAMŢ, CETATEA ALBǍ,
CHILIA (MOLDOVA);
GIURGIU,TURNU,BRǍILA (ŢARA
ROMÂNEASCĂ).
F. BISERICA
ERA ORGANIZATǍ SUB FORMA MITROPOLIEI
➢ ARGEŞ-ŢARA ROMÂNEASCǍ ;
➢ SUCEAVA-MOLDOVA.
FIECARE AVEA ÎN SUBORDINE EPISCOPII:
✓ RÂMNIC ŞI BUZǍU ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ;
✓ ROMAN, RǍDǍUŢI ŞI HUŞI ÎN MOLDOVA.
ERA PUTERNIC SPRIJINITǍ DE DOMNIE
(DOMNII ERAU CTITORI DE BISERICI ŞI DE MǍNǍSTIRI,
PE CARE LE ÎNZESTRAU CU MOŞII);
✓ MITROPOLITUL ERA CONSIDERAT AL DOILEA DEMNITAR AL
STATULUI, CEL MAI IMPORTANT SFETNIC AL DOMNULUI;
✓ PARTICIPA LA ALEGEREA DOMNULUI CǍRUIA ÎI CONFEREA
AUTORITATE DIVINĂ PRIN ÎNCORONARE;
✓ CONDUCEA SOLII ÎNCREDINŢATE DE DOMN;
✓ ERA LOCŢIITORULDOMNULUIÎN CAZUL IMPOSIBILITǍŢII
ACESTUIA DE A-ŞI EXERCITA AUTORITATEA;
✓ ERA ALES DE EPISCOPI ŞI CONFIRMAT DE DOMN;
➢ BISERICA A SPRIJINIT DOMNIA ÎN OPERA DE
CONSOLIDARE A STATULUI ŞI DE OBŢINERE
A INDEPENDENŢEI ACESTEIA;
➢ RELIGIA ORTODOXĂ A CONSTITUIT UN
ELEMENT DE UNITATE ŞI DE SOLIDARITATE A
ROMÂNILOR DIN CELE TREI ŢĂRI ROMÂNE;
➢ BISERICA CATOLICĂ DIN TRANSILVANIA A
REPREZENTAT O FORŢĂ POLITICĂ CE
SPRIJINEA STĂRILE PRIVILEGIATE; CU
CENTRE CULTURALE LA ALBA-IULIA ŞI
ORADEA;
➢ RELIGILE REFORMATE APAR ÎN SEC. XVI:
LUTERANĂ, CALVINĂ ŞI UNITARIANĂ.
ÎMPREUNĂ CU CEA CATOLICĂ VOR FORMA
RELIGIILE RECEPTE (OFICIALE,
RECUNOSCUTE).
▪ DOC.1:"MARELE ŞI SINGURUL STǍPÂNITOR,DIN MILA
LUI DUMNEZEU DOMN,IO ROMAN
VOIEVOD,STǍPÂNIND ŢARA MOLDOVEI DE LA MUNTE
PÂNǍ LA MAREA CEA MARE."
(30 MARTIE 1392)

COMENTARIU:
DOCUMENTUL APARŢINE DOMNULUI MOLDOVEAN
ROMAN I (1391-1394) ŞI ATESTǍ O SERIE DE
CARACTERISTICI ALE EXERCITǍRII FUNCŢIEI
VOIEVODALE: STAPÂNIREA ASUPRA UNUI STAT
INDEPENDENT (MARELE ŞI SINGURUL
STǍPÂNITOR),ORIGINEA DIVINǍ A PUTERII (DIN MILA
LUI DUMNEZEU,IO),EXTINDEREA TERITORIALǍ A
MOLDOVEI PÂNǍ LA MAREA NEAGRǍ,CEEA CE
DEMONSTREAZǍ DESǍVÂRŞIREA UNIFICǍRII
TERITORIALE A ACESTUI STAT MEDIEVAL ROMÂNESC.
 ECONOMIA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN
SECOLELE XIV-XVI
A. AGRICULTURA
➢ S-A PRACTICAT:
✓ PE VĂILE RÂURILOR;
✓ ÎN REGIUNILE DE COLINE;
✓ În CÂMPIE ;
✓ LA MUNTE:
➢ S-A FOLOSIT ALTERNANŢA CULTURILOR;
➢ TEHNICA AGRARĂ CUNOAŞTE ÎMBUNĂTĂŢIRI;
➢ SE CULTIVAU:
✓ CEREALE: GRÂU, SACARĂ, MEI, ORZ, OVĂZ;
✓ VIŢA DE VIE;
✓ POMI FRUCTIFERI;
✓ LEGUMELE: VARZA, CEAPA, USTUROIUL;
➢ SE CREŞTEAU ANIMALE: VITE, OVINE, CAI, PORCI;
➢ ALTE OCUPAŢII: APICULTURA, PESCUITUL.
B. MINERITUL

➢ SE EXTRĂGEAU: METALELE PREŢIOASE, SAREA,

FIERUL, CUPRUL, PĂCURA;

C. MEŞTEŞUGURILE
➢ MEŞTEŞUGARII ERAU ORGANIZAŢI ÎN ASOCIAŢII
PROFESIONALE, PE MESERII (BRESLE);

D. COMERŢUL
➢ ŢĂRILE ROMÂNE ERAU STRĂBĂTUTE DE MARILE
DRUMURI CARE LEGAU EUROPA OCCIDENTALĂ
DE MAREA NEAGRĂ ŞI PENINSULA BALCANICĂ;
➢ S-A DEZVOLTAT ÎNTRE CELE TREI ŢĂRI ROMÂNE,
DOMNII ACORDÂND PRIVILEGII NEGUSTORILOR
AUTOHTONI ŞI STRĂINI.
 SOCIETATEA
➢ PREOŢIMEA (CLERUL) CARE ERA STRATIFICAT;
➢ NOBILIMEA (TRANSILVANIA) / BOIERIMEA (MOLDOVA ŞI
ŢARA ROMÂNEASCĂ) ERA STRATIFICATĂ ÎN MICĂ,
MIJLOCIE ŞI MARE;
➢ ŢĂRĂNIMEA:
✓ LIBERĂ:
▪ TRANSILVANIA: ÎN “ŢĂRILE” ROMÂNEŞTI, ÎN SECUIME, PE
DOMENIILE REGALE;
▪ MOLDOVA: RĂZEŞI;
▪ ŢARA ROMÂNEASCĂ: MOŞNENI;
▪ DEŢINEA MICI PROPRIETĂŢI;
▪ AVEA OBLIGAŢII MILITARE ŞI FINANCIARE;
✓ DEPENDENTĂ:
▪ OBLIGAŢII FAŢĂ DE REGALITATE, BISERICĂ ŞI NOBILIME
(TRANSILVANIA);
▪ OBLIGAŢII FAŢĂ DE DOMN, BISERICĂ ŞI DOMN (MOLDOVA ŞI
ŢARA ROMÂNEASCĂ);
▪ OBLIGAŢIILE ERAU ÎN: MUNCĂ, PRODUSE ŞI BANI (RENTA).
 POPULAŢIA
SECOLUL LOCUL NUMĂRUL
LOCUITORILOR

ŢARA
XIV – XVI ROMÂNEASCĂ 500 000

XIV – XVI MOLDOVA 400 000

XIV - XVI TRANSILVANIA 700 000

ŢARA ROMÂNEASCĂ GRECI ŞI ARMENI

MOLDOVA GRECI ŞI ARMENI

TRANSILVANIA MAGHIARI, SAŞI, SECUI