SINTEZE PENTRU BACALAUREAT

ISTORIA ROMÂNILOR

I. DE LA GENEZA ETNICǍ LA GENEZA STATALǍ

VOCABULAR DE TERMENI ISTORICI :

 LEGATUS AUGUSTI - GUVERNATOR AL UNEI PROVINCII IMPERIALE

ROMANE CU ATRIBUŢII ADMINISTRATIVE, JURIDICE ŞI MILITARE.
 DAVA - AŞEZARE FORTIFICATǍ GETO-DACICǍ.
 VILLA RUSTICA - PROPRIETATE RURALǍ ROMANǍ ALCǍTUITǍ DIN
LOCUINŢA PROPRIETARULUI ŞI ANEXELE ACESTEIA.
 ROMANIZARE - PROCESUL PRIN CARE UN POPOR CUCERIT DE
ROMANI ADOPTǍ ELEMENTELE DE CULTURǍ ŞI CIVILIZAŢIE
CARACTERISTICE ACESTORA.
 URBANIZARE - PROCESUL DE TRECERE DE LA SAT LA ORAŞ. AMPLU
PROCES DE CONSTRUIRE A ORAŞELOR.
 COLLEGIA - ASOCIAŢII PROFESIONALE, ETNICE SAU RELIGIOASE
DE TIP ROMAN.
 SINCRETISM RELIGIOS - CONTOPIREA MAI MULTOR DIVINITǍŢI
ASEMǍNǍTOARE DAR DE ORIGINE DIFERITǍ.
 INTERPRETATIO ROMANA -ADORAREA DIVINITǍŢILOR PROPRII
SUB NUME ROMANE.
 LIMES - GRANIŢǍ FORTIFICATǍ ROMANǍ.
 DACII LIBERI - LOCUITORII TERITORIILOR DACICE NECUCERITE DE
ROMANI.
 COLONIE - AŞEZARE (URBANǍ) ÎNTEMEIATǍ DE O POPULAŢIE
STRǍINǍ PE UN ANUMIT TERITORIU ;
 CONTINUITATE - PERMANENTA LOCUIRE A UNUI POPOR ÎN LOCUL
DE BAŞTINǍ (UNDE S-A NǍSCUT ) ;
 CREŞTINISM - RELIGIE MONOTEISTǍ ÎNTEMEIATǍ DE IISUS
HRISTOS ÎN SEC. I ;
 ROMANITATEA ORIENTALǍ – POPULAŢIA VORBITOARE DE LIMBǍ
ROMANICǍ DE LA NORD ŞI SUD DE DUNǍRE ;
 EPISCOPIE – UNITATE ADMINISTRATIVǍ A BISERICII CREŞTINE
UNDE ACTIVITATEA ESTE COORDONATǍ DE UN EPISCOP ;
 MISIONAR - PERSOANǍ CE RǍSPÂNDEŞTE O ANUMITǍ RELIGIE ;
 MARTIR - PERSOANǍ CE-ŞI DǍ VIAŢA PENTRU CREDINŢA SAU
CONVINGERILE SALE ;
1
 ETNOGENEZǍ ROMÂNEASCǍ - NAŞTEREA POPORULUI ROMÂN ;
 POPOARE NEO-LATINE - POPOARELE CE AU CA BAZǍ LINGVISTICǍ
LIMBA LATINǍ : SPANIOL, PORTUGHEZ, FRANCEZ, ITALIAN,
ROMÂN ;
 DIALECT - PARTICULARITATE A UNEI LIMBI ;
 CNEZAT: UNITATE ADMINISTRATIV TERITORIALǍ FORMATǍ DIN
MAI MULTE OBŞTI SǍTEŞTI CONDUSǍ DE UN CNEAZ;
 VOIEVODAT: UNITATE POLITICO-ADMINISTRATIVǍ FORMATǍ DIN
MAI MULTE CNEZATE CONDUSǍ DE UN VOIEVOD ; FORMǍ DE
ORGANIZARE POLITICǍ A ROMÂNILOR ÎN EVUL MEDIU ;
 DESCǍLECAT: TRANSFER DE POPULAŢIE DIN TRANSILVANIA LA
SUD ŞI EST DE CARPAŢI CARE A AJUTAT LA CONSTITUIREA
STATELOR VALAHIA ŞI MOLDOVA ;
 DINASTIE: FAMILIE DIN RÂNDUL CǍREIA SUNT ALEŞI
CONDUCǍTORII UNUI STAT;
 MARCA: UNITATE DE APǍRARE CREATǍ DE REGELE MAGHIAR
LUDOVIC D’ANJOU ÎN N-V MOLDOVEI ÎMPOTRIVA TǍTARILOR;
 SUVERANITATE: CALITATEA DE A NU DEPINDE DE NICI O ALTǍ
PUTERE DE STAT, MANIFESTATǍ PRIN ELABORAREA
NESTINGHERITǍ A POLITICII INTERNE ŞI EXTERNE;

2
 1. CIVILIZAŢIA ŞI ISTORIA DACO-GEŢILOR

CRONOLOGIE ;
 82-44 Î.H. - DOMNIA LUI BUREBISTA.
 46 D.H. - DOBROGEA ESTE CUCERITǍ DE ROMANI.
 87-106 D.H. - DOMNIA LUI DECEBAL.
 87 - DECEBAL ÎNFRÂNGE ARMATA ROMANǍ CONDUSǍ DE
CORNELIUS FUSCUS LA TAPAE.
 88 - DECEBAL ESTE ÎNFRÂNT DE GENERALUL ROMAN TETTIUS
IULIANUS.
 89 - TRATATUL DE PACE INCHEIAT ÎNTRE ÎMPǍRATUL ROMAN
DOMITIANUS ŞI DECEBAL.
 101-102 - PRIMUL RǍZBOI DACO-ROMAN.
 102 - TRATATUL DE PACE ÎNCHEIAT ÎNTRE TRAIAN ŞI DECEBAL.
 105-106 - AL DOILEA RǍZBOI DACO-ROMAN.
 106 - DECEBAL SE SINUCIDE. DACIA DEVINE PROVINCIE ROMANǍ.
 271-274 - ÎMPǍRATUL ROMAN AURELIANUS RETRAGE ARMATA ŞI
ADMINISTRAŢIA ROMANǍ DIN DACIA.

CARACTERISTICI:
 CREATORII EPOCII FIERULUI;
 RAMURA NORDICǍ A TRACILOR;
 SUNT NUMIŢI
 GEŢI ÎN IZVOARELE GRECEŞTI ŞI
 DACI ÎN CELE LATINE;
 SUNT UNUL ŞI ACELAŞI POPOR ;
 CUVINTE DACICE : AMURG, APRIG, BRAD, GORUN, MAL, PRUNC
ETC. ;
 ORG.SOCIALǍ :
 ARISTOCRAŢIA : TARABOSTES (PILEATI): ŞEFII MILITARI ŞI
MARII PREOŢI ;
 OAMENII LIBERI : COMATI (CAPILATI) ;
 ORG. POLITICǍ : UNIUNI DE TRIBURI CONDUSE DE ŞEFI
MILITARI ;
 ORG. RELIGIOASǍ :
-POLITEISM
-ZEUL SUPREM: ZALMOXIS;
-RIT ÎNMORMÂNTARE: INCINERAŢIA;
3
 -LOCURI SACRE: SANCTUARE, M-TELE KOGAIONON;
POPOARE ALOGENE:

 GRECII: AU ÎNTEMEIAT MAI MULTE COLONII PE LITORALUL

PONTIC :
 HISTRIA (SEC.VII Î.H.),
 CALLATIS (SEC.VI Î.H.),
 TOMIS (SEC.VI Î.H.);
 RELAŢII CU AUTOHTONII-MAI ALES DE NATURǍ
ECONOMICǍ (COMERŢ);
 TEHNICI METALURGICE;
 MONEDA;
 ROATA OLARULUI;
 INFLUENŢE ÎN ORGANIZAREA DE STAT.
 CELŢII: - METALURGIA FIERULUI;
- ROATA OLARULUI;
 ILIRII: OLTENIA;
 SCIŢII: TRANSILVANIA-TEHNICI DE PRELUCRARE A METALELOR
PREŢIOASE;
 TRACII SUDICI: DOBROGEA;
 BASTARNII: MOLDOVA;
 PERŞII – ELEMENTE PRIVIND PRELUCRAREA METALELOR
PREŢIOASE;

FACTORII CE AU FAVORIZAT FORMAREA STATULUI:

 ECONOMICI: PROGRESELE ÎNREGISTRATE CA URMARE A

FOLOSIRII UNELTELOR DIN FIER ŞI A GENERALIZǍRII ROŢII
OLARULUI;
SOCIALI: STRATIFICAREA SOCIETǍŢII DACICE;
 POLITICI: TARABOSTES DEVINE O ADEVǍRATǍ CATEGORIE
SOCIALǍ CONDUCǍTOARE ŞI SE GRUPEAZǍ ÎN JURUL UNEI
CǍPETENII;
UNITATEA ETNICǍ, LINGVISTICǍ ŞI DE CIVILIZAŢIE;
FACTORII EXTERNI: PERICOLUL REPREZENTAT DE CELŢI ŞI DE
ROMANI;

4
 BUREBISTA (82-44 Î.HR.)
CONDUCǍTOR AL UNEI UNIUNI DE TRIBURI PUTERNICE, AJUTAT ŞI
DE MARELE PREOT DECENEU, A REUŞIT SǍ PUNǍ BAZELE UNUI
STAT FOARTE ÎNTINS; CENTRUL SE AFLA ÎN M-ŢII ORǍŞTIEI CU
CAPITALA LA SARMIZEGETUSA.

CARACTERUL STATULUI: MONARHIE MILITARǍ (REGELE CONDUCE

CU AJUTORUL ŞEFILOR MILITARI);

POLITICA EXTERNǍ:
1. CUCEREŞTE TERITORIILE CELŢILOR DIN NORD-VEST;
2. STǍPÂNEŞTE TOATE CETǍŢILE GRECEŞTI DE LA MAREA
NEAGRǍ, DIN NORD (OLBIA) PÂNǍ ÎN SUD (APOLLONIA);
3. 48 Î.HR. - SE AMESTECǍ ÎN RǍZBOIUL CIVIL DIN IMPERIUL
ROMAN DINTRE CAESAR ŞI POMPEIUS , DE PARTEA CELUI DIN
URMǍ, ÎNSǍ VICTORIA VA FI DE PARTEA LUI CAESAR. ÎN ANUL 44
Î.HR. CAESAR ŞI BUREBISTA MOR ASASINAŢI.

IZVOARE ISTORICE:

 STRABON, GEOGRAFIA;
 INSCRIPŢIA LUI ACORNION DIN DIONYSOPOLIS: BUREBISTA ERA
SOCOTIT: "CEL DINTÂI ŞI CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN
TRACIA".

ÎNTINDEREA STATULUI ÎN TIMPUL LUI BUREBISTA:

 EST : RÂUL BUG;

 NORD : CARPAŢII PǍDUROŞI;
 VEST : DUNǍREA MIJLOCIE (MORAVIA);
 SUD : M-ŢII BALCANI (HAEMUS);
 SUD-EST: MAREA NEAGRǍ (PONTUL EUXIN).

URMAŞII LUI BUREBISTA:

 DECENEU - REGE ŞI MARE PREOT;
 COMOSICUS - REGE ŞI MARE PREOT;
 SCORILLO - REGE ;
 DURAS - REGE;
5
  DIURPANEUS (DECEBAL) – REGE.
DECEBAL (87-106)

VA REUŞII SǍ REFACǍ UNITATEA STATALǍ, MAI ALES, DATORITǍ

PERICOLULUI ROMAN (IMPERIUL ROMAN AJUNSESE CU CUCERIRILE
LA DUNǍRE). STATUL ESTE MAI PUTERNIC ŞI MAI BINE ORGANIZAT.
DOMNIA LUI DECEBAL REPREZINTǍ APOGEUL CIVILIZAŢIEI DACICE.

ÎNTINDEREA STATULUI DAC ÎN TIMPUL LUI DECEBAL

 NORD : CARPAŢII PǍDUROŞI;
 VEST : RÂUL TISA;
 SUD, SUD-EST : DUNǍREA.
 EST : RÂUL BUG;

COFRUNTǍRILE DACO-ROMANE:
 85/86 - DURAS ATACǍ GARNIZOANELE ROMANE DE LA SUD DE
DUNǍRE.
 87 - O LEGIUNE ROMANA CONDUSǍ DE CORNELIUS FUSCUS VINE
SǍ-I PEDEPSEASCǍ PE DACI ,ÎN ACEST CONTEXT DURAS CEDEAZǍ
TRONUL LUI DIURPANEUS CARE ÎI ZDROBEŞTE PE ROMANI.
 88 - O NOUA ARMATǍ ROMANǍ CONDUSǍ DE TETTIUS IULIANUS
ÎL ÎNFRÂNGE PE DECEBAL LA TAPAE.
 89 - DATORITǍ UNOR PROBLEME PE CARE LE AVEA CU BARBARII,
ÎMPǍRATUL DOMITIANUS PROPUNE ÎNCHEIEREA UNUI TRATAT
DE PACE.
PREVEDERI:
-DECEBAL, DEVINE " CLIENT AL ROMEI" (RENUNŢǍ LA POLITICA
EXTERNǍ PROPRIE ÎN FAVOAREA CELEI ROMANE);
PRIMEŞTE SUBSIDII ÎN BANI , MAŞINI DE RǍZBOI, PRECUM
ŞI MEŞTERI.
-TRAIAN, NOUL ÎMPǍRAT ROMAN, CONSIDERǍ ACEASTǍ PACE
RUŞINOASǍ PENTRU IMPERIU ŞI HOTǍRǍŞTE SǍ
CUCEREASCǍ DACIA.

CAUZELE RĂZBOAIELOR CU TRAIAN :

 CREŞTEREA PUTERII DACIEI (PERICOL IMINENT PENTRU
IMPERIUL ROMAN);
 POZIŢIE GEO-STRATEGICǍ FAVORABILǍ (AVANPOST
ÎMPOTRIVA BARBARILOR);

6
  BOGǍŢIILE DACIEI.
RǍZBOAIELE:

 101-102 - VICTORIA LUI TRAIAN.

102- TRATAT DE PACE - NEFAVORABIL PENTRU DACI:
 SǍ DISTRUGǍ ZIDURILE CETǍŢILOR;
 SǍ RETURNEZE MEŞTERII ŞI MAŞINILE DE RǍZBOI;
 SǍ RENUNŢE LA POLITICA EXTERNǍ PROPRIE;
 SǍ RENUNŢE LA UNELE TERITORII ÎN FAVOAREA
ROMANILOR.
 105-106 - ARMATA DACǍ ESTE ZDROBITǍ, DECEBAL FUGE ŞI,
PENTRU A NU CǍDEA ÎN MÂNA ROMANILOR, SE SINUCIDE. DACIA
ESTE TRANSFORMATǍ ÎN PROVINCIE ROMANǍ ŞI SUPUSǍ
PROCESULUI DE ROMANIZARE OFICIALǍ.

2. TRǍSǍTURILE CIVILIZAŢIEI ROMANE ÎN DACIA

PROVINCIA DACIA ERA DE RANG IMPERIAL (FIIND O PROVINCIE DE

GRANIŢǍ), ÎMPǍRATUL CONDUCÂND-O PRIN INTERMEDIUL UNUI
LEGATUS AUGUSTI.

CAPITALA A FOST CONSTRUITǍ LÂNGǍ FOSTA REŞEDINŢǍ DACICǍ,

ACUM DISTRUSǍ, NUMELE EI ERA COLONIA ULPIA TRAIANA AUGUSTA
SARMIZEGETUSA.

NOUA PROVINCIE A FOST APǍRATǍ DE UN NUMǍR MARE DE SOLDAŢI ŞI

DE O MULTITUDINE DE CASTRE (TABERE FORTIFICATE) DISPUSE IN
TOATǍ PROVINCIA ŞI, MAI ALES, DE-A LUNGUL LIMESULUI. LEGIUNILE
CARE AU STAŢIONT ÎN PROVINCIE AU FOST LEGIO XIII GEMINA, AVÂND
SEDIUL LA APULUM, A APǍRAT TERITORIUL PÂNǍ LA RETRAGEREA
AURELIANǍ ŞI LEGIO V MACEDONICA CARE, DIN 166/167, A FOST ADUSǍ
DIN MOESIA LA POTAISSA.

ROMANIZAREA - PROCES COMPLEX ŞI ÎNDELUNGAT PRIN CARE UN

POPOR CUCERIT DE ROMANI ADOPTǍ, DE BUNǍ VOIE, ELEMENTELE DE
CULTURǍ ŞI CIVILIZAŢIE ALE ACESTORA.
CEL MAI IMPORTANT ELEMENT AL ROMANIZǍRII ESTE LIMBA LATINǍ.

7
FACTORII ROMANIZǍRII :
 ADMINISTRAŢIA;
 ARMATA – CCA. 50000 DE SOLDAŢI, CANTONAŢI ÎN CASTRE,
ÎMPǍRŢIŢI ÎN LEGIUNI (CETǍŢENI) ŞI TRUPE AUXILIARE
(NECETǍŢENI);
 COLONIŞTII - ADUŞI PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR;
 VETERANII - SOLDAŢI CARE, DUPǍ TERMINAREA STAGIULUI
MILITAR, ERAU ÎMPROPIETǍRIŢI, AVÂND ASTFEL
POSIBILITATEA SǍ-ŞI ÎNTEMEIEZE FAMILII;
 URBANIZAREA - AU FOST REFǍCUTE O SERIE DE ORAŞE CU
STATUT DE COLONIA CUM AR FI SARMIZEGETUSA, DROBETA,
NAPOCA, APULUM, SAU CU STATUTUL DE MUNICIPIA
PRECUM DIERNA, TIBISCUM, TROESMIS, TOATE ACESTEA
AVÂND ROLUL DE REŞEDINŢE ADMINISTRATIVE, MILITARE,
DE CENTRE MEŞTEŞUGǍREŞTI ŞI COMERCIALE. ÎN ORAŞE
EXISTAU AŞA NUMITELE COLLEGIA PENTRU O MAI BUNǍ
ORGANIZARE;
 RELIGIA - INTERPRETATIO ROMANA ŞI SINCRETISMUL ;
MARE DIVERSITATE A CULTELOR:

80%

70%
ROMANE
60%
GRECESTI
50%
ILIRICE
40%

30% CELTO-
GERMANICE
20%
TRACO-
DACICE
10%

0%

 DREPTUL ROMAN;
 ARTA ROMANǍ - ARE UN CARACTER ROMAN
OCCIDENTAL;
 ECONOMIA - DE TIP ROMAN;
ŞCOALA.
8
 ETAPELE ROMANIZǍRII:
 PRELIMINARǍ (PREROMANIZREA): sec. I î. Hr.; INFLUENŢELE
ROMANE EXERCITATE ASUPRA CIVILIZAŢIEI DACICE ÎNAINTE
DE ANUL 106;
 PROPRIU-ZISǍ (ROMANIZAREA OFICIALĂ): PERIOADA
STǍPÂNIRII ROMANE
– DOBROGEA: 46-602,
- DACIA: 106-271;
 ULTERIOARǍ (ROMANIZAREA NEOFICIALĂ): DUPǍ RETRAGEREA
AURELIANǍ (ROMANIZAREA DACILOR LIBERI).

RETRAGEREA ROMANILOR DIN DACIA - ÎMPǍRATUL AURELIANUS

RETRAGE ÎN PERIOADA CUPRINSǍ ÎNTRE ANII 271-275 ARMATA ŞI
ADMINISTRAŢIA DIN DACIA LǍSÂND AICI O POPULAŢIE INTENS
ROMANIZATǍ (DACO-ROMANI). CAUZELE ACESTUI EVENIMENT AU
FOST CRIZA ECONOMICǍ ŞI DESELE ATACURI ALE POPOARELOR
BARBARE CU CARE SE CONFRUNTA IMPERIUL ROMAN.

PǍCILE DIN ANII 89 ŞI 102 – STUDIU COMPARATIV:

- PACEA DIN 89 DINTRE DECEBAL ŞI DOMITIANUS A AVUT UN CARACTER
DE COMPROMIS, DETERMINAT DE REZULTATUL INDECIS AL
CAMPANIILOR ROMANE ÎN DACIA DIN PERIOADA ANTERIOARǍ.
DECEBAL DEVINE "CLIENT" AL IMPERIULUI ROMAN, ASIGURÂND
LINIŞTEA LA GRANIŢA IMPERIULUI DAR PRIMIND, ÎN SCHIMB, MEŞTERI
ŞI BANI PENTRU ÎNTǍRIREA CETǍŢILOR ŞI ARMATEI.
-PACEA DIN 102 ÎNCHEIATǍ DE DECEBAL CU TRAIAN ATESTǍ
ÎNFRÂNGEREA DACILOR ÎN RǍZBOIUL DIN 101-102. DE ACEASTǍ DATǍ,
DECEBAL CEDEAZǍ ROMANILOR O SERIE DE TERITORII (BANAT, N.
OLTENIEI ŞI MUNTENIEI), ESTE NEVOIT SǍ RENUNŢE LA POLITICA
EXTERNǍ PROPRIE ŞI SǍ DǍRÂME ZIDURILE CETǍŢILOR DE APǍRARE.

PERSONALITǍŢILE LUI BUREBISTA ŞI DECEBAL

 BUREBISTA(82-44) -UNIFICǍ TRIBURILE GETO-DACILOR
ÎNTR-UN SINGUR STAT; SUPUNE POPULAŢIILE VECINE
(CELŢI, SCIŢI, BASTARNI, GRECI); CONSTRUIEŞTE SISTEMUL
DE FORTIFICAŢII DIN M-ŢII ORǍŞTIEI.
 DECEBAL(87-106) -REFACE UNITATEA STATULUI DAC,
CONSTITUIE O ARMATǍ PUTERNICǍ, REFACE ŞI EXTINDE
SISTEMUL FORTIFICAŢIILOR DIN M-ŢII ORǍŞTIEI, SUSŢINE

9
 CONFLICTELE MILITARE CU ROMANII, LA MOARTEA SA
DACIA DEVINE PROVINCIE ROMANǍ.
CONFLICTELE DACILOR CU ROMANII-PLAN DE IDEI

 PRIMELE RELAŢII CU ROMANII: ÎN TIMPUL LUI BUREBISTA -

INTERVENŢIA ACESTUIA ÎN RǍZBOIUL CIVIL DINTRE CAESAR
ŞI POMPEIUS;
 PRIMA PROVINCIE DACICǍ INTEGRATǍ LUMII ROMANE:
DOBROGEA - ÎN ANUL 46 ESTE ANEXATǍ PROVINCIEI ROMANE
MOESIA;
 CONFLICTELE MILITARE DIN TIMPUL DOMNIEI LUI DECEBAL:
CAMPANIILE MILITARE DIN 87-88, PACEA DIN 89, RAZBOAIELE
DACO-ROMANE DIN 101-102, 105-106.
 CUCERIREA ROMANǍ A DACIEI: 106.

3. ETNOGENEZA ROMÂNEASCǍ: SEMNIFICAŢIA

SINTEZEI

ROMANITATEA LA DUNǍREA DE JOS

 CONTINUAREA ROMANIZǍRII - DUPǍ 275 (DUPǍ RETRAGEREA
AURELIANǍ) ROMANIZAREA CONTINUA PRIN:
1. DEPLASAREAPOPULAŢIEI URBANE, PUTERNIC
ROMANIZATǍ, SPRE TERITORIILE RURALE;
2. PǍTRUNDEREA DACILOR LIBERI ÎN FOSTA PROVINCIE, EI
FIIND SUPUŞI ASTFEL PROCESULUI DE ROMANIZARE;
3. LEGǍTURILE NEÎNTRERUPTE CU ROMANITATEA SUD-
DUNǍREANǍ DOVEDITE DE MONEDELE ROMANE SAU
BIZANTINE ;
4. PǍTRUNDEREA ŞI RǍSPÂNDIREA CREŞTINISMULUI LA
NORD DE DUNǍRE ;
5. PRIN TRECEREA LA NORD DE DUNǍRE A UNOR OAMENI
APǍSAŢI DE FISCALITATE SAU DE LA NORD SPRE SUD, DE
TEAMA MIGRATORILOR.
 DESFIINŢAREA FRONTIEREI ROMANE DE PE LINIA
CARPAŢILOR, DUPǍ 275, A PERMIS PǍTRUNDEREA DACILOR
LIBERI ÎN INTERIOR SAU INVERS .
 ÎN TIMPUL ÎMPǍRAŢILOR CONSTANTIN CEL MARE (306-337) ŞI
IUSTINIAN (527-565) PARTEA SUDICǍ A DACIEI S-A AFLAT
TEMPORAR SUB STǍPÂNIREA ROMANǍ.
10
  CONSTANTIN CEL MARE A RECUCERIT O PARTE DIN
TERITORIILE NORD DUNǍRENE PÂNǍ LA VALUL DE PǍMÂNT
NUMIT "BRAZDA LUI NOVAC". ÎNTRE LOCALITǍŢILE OESCUS
ŞI SUCIDAVA A FOST CONSTRUIT UN POD PESTE DUNǍRE.
 IUSTINIAN A REFǍCUT UNELE ORAŞE CA LEDERATA,
ARCIDAVA, SUCIDAVA, DROBETA ETC. ACESTE ACŢIUNI AU
AVUT DREPT URMARE CONTINUAREA PROCESULUI DE
ROMANIZARE.
 DOBROGEA A RǍMAS SUB STǍPǍNIRE ROMANǍ PǍNǍ ÎN ANUL
602.

CREŞTINISMUL

 RǍSPÂNDIT DIN SECOLUL AL III-LEA DE COLONIŞTII ŞI

MILITARII ROMANI. NU ARE O SUSŢINERE POLITICǍ.
 EDICTUL DE LA MILANO (313) : CONSTANTIN CEL MARE
ACORDǍ LIBERTATE DE CULT CREŞTINISMULUI: ÎNCEPE
ORGANIZAREA EPISCOPIILOR LA DUNǍREA DE JOS ŞI
ÎNTEMEIEREA BASILICILOR (TOMIS, HISTRIA, NICULIŢEL) ;
 -MISIONARI CA: SAVA GOTUL, TEOTIM I (EPISCOP DE TOMIS),
SF. NICETAS DIN REMESIANA , ULFILAS (CARE A PREDICAT ÎN
LIMBILE LATINǍ, GREACǍ, GOTǍ), SF.IOAN CASSIAN DIN
VALEA CASIMCEI (CARE A ORGANIZAT VIAŢA MONAHALǍ),
DIONISIE CEL MIC ( CRONOLOGIA CREŞTINǍ) AU RǍSPÂNDIT
CREŞTINISMUL LA N. DUNǍRII ÎN LIMBA LATINǍ ;
 OBIECTE CREŞTINE DIN SECOLELE IV-VI: AU FOST
DESCOPERITE LA BIERTAN (SEC.IV) -DONARIUL DE BRONZ CU
INSCRIPŢIA LATINǍ EGO, ZENOVIUS VOTUM POSUI (EU,
ZENOVIE, AM PUS ACEST DAR) ŞI CU MONOGRAMA LUI
HRISTOS, LA POROLISSUM, APULUM, DROBETA ;
 URME DE BASILICI CREŞTINE LA POROLISSUM (SEC.IV - ÎNTR-
UN FOST TEMPLU PǍGÂN) ŞI LA SUCIDAVA (SEC.VI-VII) ;
 CARACTERUL LATIN AL CREŞTINISMULUI ROMÂNESC ESTE
DOVEDIT DE TERMENII DE BAZǍ, PROVENIŢI DIN LIMBA
LATINǍ: BISERICǍ (BASILICA), DUMNEZEU(DOMINE DEUS), A
BOTEZA (BAPTISARE), CRUCE (CRUX, CRUCIS), DUMINICǍ (DIES
DOMENICA), ÎNGER (ANGHELUS) , RUGǍCIUNE (ROGATIO) ETC.

11
POPORUL ROMÂN ŞI LIMBA ROMÂNǍ

 S-A FORMAT LA NORD ŞI LA SUD DE DUNǍRE, AVÂND NUCLEUL

DE FORMARE PE TERITORIUL FOSTEI PROVINCII DACIA ;

 S-A FORMAT CA POPOR ROMANIC (DIN ROMANITATEA

ORIENTALǍ) PRIN COLONIZAREA ŞI ROMANIZAREA DACIEI;

 ACEASTA A DEPINS DE CONTINUITATEA DACICǍ ÎN TIMPUL

STǍPÂNIRII ROMANE ŞI DE CONTINUITATEA DACO-ROMANǍ
DUPǍ RETRAGEREA AURELIANǍ ;

 PRIN ROMANIZARE, LIMBA LATINǍ A FOST PRELUATǍ DE

POPULAŢIA AUTOHTONǍ DIN PROVINCIA ROMANǍ DACIA,
APOI ŞI DE CǍTRE AUTOHTONII RǍMAŞI ÎN AFARA
PROVINCIEI ;

 LIMBA ROMÂNǍ ESTE O LIMBǍ ROMANICA DEOARECE:

1. STRUCTURA EI GRAMATICALǍ ŞI FONDUL PRINCIPAL DE
CUVINTE SUNT DE ORIGINE LATINǍ ;
2. PREZINTǍ ASEMǍNǍRI CU CELELALTE LIMBI ROMANICE ;
3. INFLUENŢA SLAVILOR NU A MODIFICAT CARACTERUL
ROMANIC AL LIMBII ROMÂNE, DOVADǍ CǍ LIMBA ŞI
POPORUL ROMÂN S-AU FORMAT ÎNAINTE DE MIGRAREA
ACESTORA ;

 FACTORII ETNICI PRINCIPALI CARE AU CONTRIBUIT LA

FORMAREA POPORULUI ROMÂN AU FOST AUTOHTONII DACI ŞI
COLONIŞTII ROMANI ;

 PERIOADA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN ESTE

CUPRINSǍ ÎNTRE SECOLELE I-VIII ŞI CUNOAŞTE TREI ETAPE:

1. ROMANIZAREA DACILOR ;
2. TRANSFORMAREA TREPTATǍ A LATINEI VORBITE ÎNTR-O
LIMBǍ ROMANICǍ - ROMÂNA COMUNǍ (PROTO-ROMÂNA
SAU STRǍ-ROMÂNA) ;
3. FORMAREA DIALECTELOR : DACO-ROMÂN, ISTRO-ROMÂN,
MACEDO-ROMÂN (AROMÂN) , MEGLENO-ROMÂN -
ULTIMELE TREI VORBITE LA SUD DE DUNǍRE ;
12
 COMPONENŢA LIMBII ROMÂNE :
1. STRATUL PRINCIPAL LATIN: 60% ;
2. SUBSTRATUL DACO-MOESIC: 150-160 CUVINTE (10%);
3. ADSTRATUL SLAV: 20%;
4. ÎMPRUMUTURI DIN ALTE LIMBI DIN PERIOADE TÂRZII:
(10%);

60%

50%

40% LATIN
SLAV
30%
DACO-MOESIC
20% ALTELE

10%

0%

LATINA
SLAVA
DACO-MOESICA
ALTELE

13
 4. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

FACTORII CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA STATELOR

MEDIEVALE :
 CONTEXT INTERN :
1. CREŞTEREA DEMOGRAFICǍ ;
2. DEZVOLTAREA ECONOMICǍ;
3. IERARHIZAREA SOCIALǍ (DESPRINDEREA UNEI ELITE
ECONOMICE ŞI POLITICE -"MAI MARII PǍMÂNTULUI");
4.
 CONTEXT EXTERN :
1. DECǍDEREA PUTERII TǍTARILOR;
2. STINGEREA DINASTIEI ARPADIENE (ÎN UNGARIA AU LOC
LUPTE PENTRU TRON PÂNǍ ÎN 1308, CÂND VINE DINASTIA
ANJOU) ;

ETAPELE CONSTITUIRII STATELOR MEDIEVALE :

 UNIFICAREA FORMAŢIUNILOR POLITICE SUB O AUTORITATE

CENTRALǍ ;
 CREAREA INSTITUŢIILOR INTERNE NECESARE AFIRMǍRII ŞI
APǍRǍRII STATULUI.

A. TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT

VOIEVODATUL TRANSILVANIEI ESTE REZULTATUL UNIFICǍRII
MICILOR FORMAŢIUNI POLITICE EXISTENTE ÎN PERIOADA CUPRINSǍ
ÎNTRE SECOLELE IX-XI SUB CONDUCEREA UNUI VOIEVOD.

a. ETAPA VOIEVODATELOR (SEC. IX-XI):

1. SEC. IX:
-V. LUI MENUMORUT (CRIŞANA-BIHAREA);
-V. LUI GELU (TRANSILV.-DǍBÂCA);
- V. LUI GLAD (BANAT-CUVIN);
2. SEC. XI:
-VOIEV. LUI GYLA (TRANSILV.-BǍLGRAD);
-VOIEV. LUI AHTUM (BANAT-MORISENA);

IZVOARELE CARE ATESTǍ FORMAŢIUNILE ROMÂNEŞTI SUNT

- GESTA HUNGARORUM A LUI ANONNYMUS (SEC.IX)
- LEGENDA SFÂNTULUI GERARD (SEC.XI).
14
b. ETAPA CUCERIRII MAGHIARE (SEC.XI-XIII):
TRANSILVANIA ESTE CUCERITǍ SISTEMATIC ŞI ORGANIZATǍ, DUPǍ
MODEL OCCIDENTAL, ÎN COMITATE (PRIMUL ESTE ATESTAT ÎN
ANUL 1111 - BIHOR). ACESTEA SE AFLAU SUB AUTORITATEA
REGELUI MAGHIAR.
REGALITATEA MAGHIARǍ A ÎNCERCAT SǍ ÎNLOCUIASCǍ
VOIEVODATUL CU PRINCIPATUL (1111-1113 ESTE ATESTAT
MERCURIUS PRINCEPS) DAR, DOCUMENTELE ARATǍ CǍ, DATORITǍ
ÎMPOTRIVIRII ROMÂNILOR (1113-1176), S-A REVENIT LA FORMA
INIŢIALǍ (1176 ESTE ATESTAT VOIEVODUL LEUSTACHIUS).

COLONIZAREA SECUILOR ŞI SAŞILOR: (SEC. XII-XIII(

REGALITATEA MAGHIARǍ A COLONIZAT ÎN TRANSILVANIA CELE
DOUǍ POPOARE ÎN SPERANŢA DE A PUTEA CONTROLA MAI BINE PE
ROMÂNI. ACESTEA AU PRIMIT PRIVILEGIUL DE A AVEA O
ORGANIZARE PROPRIE (SCAUNELE SǍSEŞTI ŞI
SECUIEŞTI),UNITATEA ADMINISTRATIVǍ A SAŞILOR ERA
UNIVERSITATEA (ŞAPTE SCAUNE ŞI DOUA DISTRICTE).

ROMÂNII AU POSIBILITATEA DE A SE ORGANIZA CONFORM

TRADIŢIEI LOR DAR PIERD TREPTAT TOATE DREPTURILE POLITICE
ŞI RELIGIOASE. EI AU O ANUMITǍ AUTONOMIE ÎN
"ŢǍRILE"(DISTRICTELE) LOR: FǍGǍRAŞ , AMLAŞ , SEVERIN,
MARAMUREŞ, HAŢEG ETC.

VOIEVODUL ERA NUMIT DE CǍTRE REGALITATEA MAGHIARǍ ŞI

AVEA ATRIBUŢII CE PRIVEAU POLITICA INTERNǍ ŞI APǍRAREA. ÎN
MOMENTELE DE CRIZǍ PENTRU REGALITATE ANUMIŢI VOIEVOZI
AU CONDUS CA ADEVǍRAŢI SUVERANI (ROLAND BORŞ, LADISLAU
KAN - AVEA O ADEVǍRATǍ CURTE LA DEVA ŞI SE OPUNEA PE FAŢǍ
UNGARIEI). ERA AUXILIAT DE UN VICE-VOIEVOD ŞI DE UN
CONSILIU.

ÎN ANUL 1541,ÎN CONDIŢIILE DISPARIŢIEI REGATULUI MAGHIAR,

TRANSILVANIA DEVINE PRINCIPAT AUTONOM SUB SUZERANITATE
OTOMANǍ.

15
 STATUTUL ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA.
ÎNCEPÂND CU SECOLUL AL XIV-LEA,SITUAŢIA ROMÂNILOR S-A
ÎNRǍUTǍŢIT CONSIDERABIL. CREDINŢA ORTODOXǍ AFOST SCOASǍ
ÎN AFARA LEGII (1366-DIPLOMELE LUI LUDOVIC D’ANJOU).
ÎN SECOLUL XV APARE UNIO TRIUM NATIONUM (ALIANŢA DINTRE
MAGHIARI, SAŞI ŞI SECUI) IAR ÎN SECOLUL XVI PRIN TRIPARTITUM-
UL LUI WERBOCZI ROMÂNII PRIMESC STATUTUL DE TOLERAŢI.

SISTEMUL POLITIC DIN TRANSILVANIA A AVUT LA BAZǍ

EXISTENŢA NAŢIUNILOR ŞI RELIGIILOR PRIVILEGIATE SAU
RECUNOSCUTE OFICIAL (RECEPTE). NAŢIUNILE CARE SE BUCURAU
DE RECUNOAŞTEREA DREPTURILOR LOR ERAU: MAGHIARII, SAŞII ŞI
SECUII. RELIGIILE RECUNOSCUTE OFICIAL ERAU, INIŢIAL, RELIGIA
CATOLICǍ, IAR DIN SECOLUL AL XVI-LEA S-AU ADǍUGAT RELIGIILE
PROTESTANTE: CALVINǍ, LUTERANǍ, UNITARIANǍ. ACEST SISTEM
EXCLUDEA DINTRE NAŢIUNILE PRIVILEGIATE PE ROMÂNII DE
RELIGIE ORTODOXǍ, CEI CARE FORMAU, DE FAPT, POPULAŢIA
MAJORITARǍ A TRANSILVANIEI. ACCESUL ACESTORA ÎN FUNCŢII
DE CONDUCERE A FOST ÎNGRǍDIT (1366 - DIPLOMELE REGELUI
LUDOVIC D’ANJOU), ROMÂNII ORTODOCŞI DEVENIND O POPULAŢIE
MARGINALIZATǍ DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC.

B.ŢARA ROMÂNEASCǍ
1.ETAPA CNEZATELOR ŞI VOIEVODATELOR :
ÎN ANUL 1247 A FOST EMISǍ DE CǍTRE REGALITATEA MAGHIARǍ
DIPLOMA CAVALERILOR IOANIŢI UN DOCUMENT FOARTE
IMPORTANT PENTRU ATESTAREA EXISTENŢEI UNEI ORGANIZǍRI
POLITICE (CNEZATE ŞI VOIEVODATE), SOCIALE ( " MAI MARII
PǍMÂNTULUI") ŞI ECONOMICE:

 VOIEVODATUL LUI LITOVOI (OLTENIA-VALEA JIULUI);

 VOIEVODATUL LUI SENESLAU (MUNTENIA);
 CNEZATUL LUI IOAN (S. OLTENIEI);
 CNEZATUL LUI FARCAŞ (N. OLTENIEI);
 ŢARA SEVERINULUI.

ÎN ANUL 1277 VOIEVODUL LITOVOI CADE ÎN LUPTA CU MAGHIARII,

EL FIIND ÎNLOCUIT CU FRATELE SǍU BǍRBAT ( DUPǍ CE ACESTA S-A
RǍSCUMPǍRAT CU O MARE SUMǍ DE BANI).

16
2.ETAPA "DESCǍLECATULUI":

TRADIŢIA SUSŢINE CA ÎNTEMEIETOR PE NEGRU-VODǍ - 1290 - DIN

FǍGǍRAŞ (CONSIDERÂNDU-SE CA FOARTE IMPORTANT APORTUL
ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA LA CONSTITUIREA STATULUI).

DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC ÎNTEMEIETOR DE ŢARǍ ESTE

ATESTAT CA FIIND BASARAB I (?1310-1352) CEL CARE A REUŞIT SǍ
OBŢINǍ INDEPENDENŢA DE LA REGELE MAGHIAR CAROL ROBERT
D’ANJOU ÎN URMA BǍTǍLIEI DE LA POSADA - 9-13 NOV. 1330.

BIRUINŢA ROMÂNILOR A ÎNSEMNAT ŞI ÎNCHEIEREA PROCESULUI

DE UNIFICARE DEOARECE DOMNUL MUNTEAN VA STǍPÂNII ŞI
BANATUL DE SEVERIN. ÎNTEMEIEREA S-A PRODUS PRIN UNIREA
CNEZATELOR ŞI VOIEVODATELOR, CARE, PE O CALE SAU ALTA, L-
AU RECUNOSCUT PE BASARAB CA MARE VOIEVOD ŞI DOMN.

URMAŞII SǍI CONTINUǍ CONSOLIDAREA STATULUI :

1.NICOLAE ALEXANDRU (1352-1364), ÎNTEMEIAZǍ LA 1359
MITROPOLIA DEPENDENTǍ DE CONSTANTINOPOL CU SEDIUL LA
ARGEŞ (CENTRUL DE LEGITIMARE A PUTERII DIVINE A
DOMNULUI).
2.VLADISLAV VLAICU (1364-1377) BATE MONEDǍ ŞI STǍPÂNEŞTE
AMLAŞUL ŞI FǍGǍRAŞUL CA FEUDE DE LA REGELE MAGHIAR;
CONFIRMǍ BRAŞOVENILOR VECHILE PRIVILEGII COMERCIALE
ŞI, PENTRU A STOPA EXPANSIUNEA CATOLICISMULUI,
ÎNTEMEIAZǍ O NOUA MITROPOLIE, CU SEDIUL LA SEVERIN (1370).

C. MOLDOVA
1."DESCǍLECATUL" LUI DRAGOŞ.
ÎN ANII 1352-1353, REGELE MAGHIAR LUDOVIC D’ANJOU A CREAT O
MARCǍ DE APǍRARE ÎMPOTRIVA TǍTARILOR ÎN FRUNTEA CǍREIA
LA NUMIT PE DRAGOŞ DIN BEDEU (MARAMUREŞ) .
IZVOR: GRIGORE URECHE, LETOPISEŢUL ŢǍRII MOLDOVEI.

2."DESCǍLECATUL " LUI BOGDAN.

ÎNTRE ANII 1359-1360 UN ALT VOIEVOD DIN MARAMUREŞ, BOGDAN
DIN CUHEA, SE RǍSCOALǍ ÎMPOTRIVA URMAŞILOR LUI DRAGOŞ,
"DESCALECǍ" LA EST DE CARPAŢI ŞI, CU AJUTORUL BOIERILOR DE
AICI, ÎNTEMEIAZǍ UN NOU STAT ROMÂNESC MOLDOVA .
17
PÂNǍ ÎN ANUL 1365 LUPTǍ PERMANENT CU MAGHIARII REUŞIND SǍ
OBŢINǍ INDEPENDENŢA TÂNǍRULUI SǍU STAT.
IZVOR: CRONICA DOMNIEI LUI LUDOVIC CEL MARE ( IOAN DE
TÂRNAVE)
.
SUB URMAŞII SǍI STATUL SE VA CONSOLIDA:
1 LAŢCU (1365-1374): ÎNTREŢINE RELAŢII CU PAPALITATEA ( ÎN
SCHIMBUL RECUNOAŞTERII STATULUI ESTE DE ACORD CU
CREAREA UNEI EPISCOPII CATOLICE CU SEDIUL LA SIRET;
2. PETRU I MUŞAT (1375-1391): -ÎNTEMEIAZǍ MITROPOLIA CU SEDIUL
LA SUCEAVA (NERECUNOSCUTǍ DE PATRIARHIA ECUMENICǍ
PENTRU CǍ A PUS ÎN FRUNTEA EI UN ROMÂN). EA VA FI
RECUNOSCUTǍ ÎN ANUL 1401 LA INSISTENŢELE LUI ALEXANDRU
CEL BUN, CÂND RELAŢIILE CU PATRIARHIA VOR FI
REGLEMENTATE PRINTR-UN ACORD;
o BATE MONEDǍ;
o ARE LEGǍTURI DIPLOMATICE CU
POLONIA;
3. ROMAN I (1391-1394): DESǍVÂRŞEŞTE UNIFICAREA STATULUI "DE
LA MUNŢI PÂNǍ LA MAREA CEA MARE" (ŢARA DE SUS CU ŢARA DE
JOS).
D. DOBROGEA
PRIMELE ATESTǍRI DE ORGANIZǍRI POLITICE ÎN TERITORIUL
DINTRE DUNǍRE ŞI MARE SUNT CELE DOUǍ INSCRIPŢII DIN SECOLUL
AL X-LEA CE RELATEAZǍ DESPRE DOUǍ JUPANATE CONDUSE DE
JUPAN DIMITRIE (943) ŞI JUPAN GHEORGHE.

PÂNǍ ÎN ANUL 1204 ACEST TERITORIU A INTRAT SUB AUTORITATEA

IMPERIULUI BIZANTIN, PURTÂND NUMELE DE THEMA PARISTRION.
ÎNCEPÂND CU SECOLUL AL XIII-LEA DOCUMENTELE AMINTESC ŢARA
CAVARNEI, ÎNTRE MANGALIA ŞI VARNA.

PROCESUL ÎNTEMEIERII S-A DESFǍŞURA ÎN CONTEXTUL ÎNLǍTURǍRII

PRETENŢIILOR DE DOMINAŢIE ALE ŢARATULUI BULGAR ŞI A
IMPERIULUI BIZANTIN. ÎN ANUL 1346 ÎL AVEM ATESTAT PE BALICA,
URMAŞUL SǍU, DOBROTICI OBŢINE INDEPENDENŢA DE LA BIZANTINI.
IVANCO BATE MONEDǍ, ÎN TIMPUL SǍU DOBROGEA SE CONFRUNTǍ CU
ATACURI ALE IMPERIULUI OTOMAN.

ÎN ANUL 1388, ÎN CONTEXTUL APARIŢIEI OTOMANILOR LA DUNǍRE,

MIRCEA CEL BǍTRÂN, DOMNUL ŢǍRII ROMÂNEŞTI, INTEGREAZǍ
DOBROGEA ŢǍRII SALE. O VA STǍPÂNI PÂNǍ ÎN ANUL1417 CÂND VA
INTRA ÎN COMPONENŢA IMPERIULUI OTOMAN.
18
 PROPUNERI DE TEME DE SINTEZǍ :

1. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI: ŢARA

ROMÂNEASCǍ ŞI MOLDOVA.

SE VA UTILIZA URMǍTORUL PLAN DE IDEI:

 CONSTITUIREA CNEZATELOR ŞI VOIEVODATELOR;

 REUNIREA ACESTORA ÎN STATELE ROMÂNEŞTI MEDIEVALE,
TRADIŢIA "DESCǍLECATULUI";
 RELAŢIILE EXTERNE ALE STATELOR ROMÂNEŞTI (STATUTUL
POLITICO-JURIDIC);
 POLITICA INTERNǍ ŞI EXTERNǍ A PRIMILOR VOIEVOZI
(SEC.XIV);
 ORGANIZAREA INTERNǍ, POLITICǍ ŞI RELIGIOASǍ A
VOIEVODATELOR ROMÂNEŞTI.

2. SEMNIFICAŢIA TITLULUI LUI BASARAB I : MARE VOIEVOD ŞI

DOMN.

SE VOR URMǍRII IDEILE:

 DOMNIA LUI BASARAB: FIXARE CRONOLOGICǍ ŞI
GEOGRAFICǍ;
 STABILIREA TERITORIULUI ASUPRA CǍRUIA SE ÎNTINDE
AUTORITATEA DOMNULUI VALAH;
 RELAŢIILE ACESTUIA CU COROANA MAGHIARǍ, CÂŞTIGAREA
INDEPENDENŢEI STATULUI ÎN URMA BǍTǍLIEI DE LA
POSADA;
 TITLUL DOMNESC REFLECTǍ REALITATEA POLITICǍ A
VREMII: MARE VOIEVOD- SE REFERǍ LA AUTORITATEA
MILITARǍ A LUI BASARAB, DOMN SEMNIFICǍ FAPTUL CǍ EL
ESTE STǍPÂN AL UNEI ŢǍRI INDEPENDENTE.

3. ASEMǍNǍRI ŞI DEOSEBIRI ÎN ÎNTEMEIEREA STATELOR

MEDIEVALE ŢARA ROMÂNEASCǍ ŞI MOLDOVA.

SE VOR AVEA ÎN VEDERE URMǍTOARELE ASPECTE:

 SITUAREA GEOGRAFICǍ A CELOR DOUǍ STATE ROMÂNEŞTI;

 SITUAREA CRONOLOGICǍ A ÎNTEMEIERII LOR EFECTIVE
(SEC.XIV);

19
A. ASEMǍNǍRI:
 INIŢIAL, PE TERITORIUL AMBELOR STATE AU EXISTAT
FORMAŢIUNI POLITICE DE TIP "CNEZAT" SAU
"VOIEVODAT";
 UNIREA ACESTORA SUB O CONDUCERE UNICǍ A DUS LA
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE;
 TRADIŢIA ISTORICǍ PUNE ÎNTEMEIEREA AMBELOR STATE
PE SEAMA "DESCǍLECATULUI";
 "DESCǍLECǍTORII" PROVIN ÎN AMBELE CAZURI DIN
TRANSILVANIA;
 AMBELE STATE S-AU AFLAT LA ÎNCEPUT SUB
SUZERANITATEA REGATULUI MAGHIAR PE CARE AU
REUŞIT SǍ O ÎNLǍTURE;
 URMAŞII ÎNTEMEIETORILOR AU REUŞIT SǍ
DESǍVÂRŞEASCǍ FORMAREA STATELOR RESPECTIVE
PRIN ORGANIZAREA INSTITUŢIILOR POLITICE ŞI
RELIGIOASE.

B. DEOSEBIRI:
 DOCUMENTELE ATESTǍ ÎN CAZUL ŢǍRII ROMÂNEŞTI
EXISTENŢA PRIMELOR FORMAŢIUN POLITICE ŞI A
CONDUCǍTORILOR LOR ÎNCǍ DIN SEC. XIII (DIPLOMA
CAVALERILOR IOANIŢI) LA FEL CA ŞI EXERCITAREA
SUZERANITǍŢII MAGHIARE ÎN ACEASTǍ PERIOADǍ ASUPRA
TERITORIULUI DE LA SUD DE CARPAŢI;
 "DESCǍLECATUL" LUI NEGRU-VODǍ ARE LOC LA
SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIII-LEA; ACESTA PROVINE DIN
SUDUL TRANSILVANIEI ( FǍGǍRAŞ );
 ÎN CAZUL MOLDOVEI EXISTǍ RELATATE DOUǍ MOMENTE
DE TIP DESCǍLECAT, AMBELE ÎN SECOLUL AL XIV-LEA,
DRAGOŞ ŞI, RESPECTIV, BOGDAN PROVENIND DIN NORDUL
TRANSILVANIEI ( MARAMUREŞ);
 ŢARA ROMÂNEASCǍ SE ELIBEREAZǍ DE SUB
SUZERANITATEA MAGHIARǍ ÎN URMA UNUI CONFLICT
DESCHIS CU UNGARIA ( BǍTǍLIA DE LA POSADA-1330 ),
MOLDOVA REUŞEŞTE ACEST LUCRU ÎN URMA ACŢIUNII LUI
BOGDAN DIN MARAMUREŞ, CARE PUNE REGATUL MAGHIAR
ÎN FAŢA FAPTULUI ÎMPLINIT.

20
 4. RELAŢIILE FORMAŢIUNILOR POLITICE ROMÂNEŞTI DE LA SUD
DE CARPAŢI CU REGALITATEA MAGHIARǍ.

PLAN DE IDEI:

 MENŢIONAREA PRIMELOR FORMAŢIUNI STATALE DE LA SUD

DE CARPAŢI ÎN DIPLOMA CAVALERILOR IOANIŢI;
 EXERCITAREA SUZERANITǍŢII MAGHIARE ASUPRA
ACESTORA;
 ÎNCERCAREA FORMAŢIUNII LUI LITOVOI DE A ÎNLǍTURA
SUZERANITATEA MAGHIARǍ ÎN TIMPUL CONFLICTULUI DIN
1275-1277;
 "DESCǍLECATUL"LUI NEGRU-VODǍ DIN FǍGǍRAŞ;
 CONFLICTUL LUI BASARAB I CU REGELE MAGHIAR CAROL
ROBERT D’ANJOU, CARE DUCE LA CÂŞTIGAREA
INDEPENDENŢEI ŢǍRII ROMÂNEŞTI ÎN URMA VICTORIEI DE LA
POSADA (1330).

5. TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT.

CIVILIZAŢIA POPULAŢIEI ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA S-A

MANIFESTAT ÎN PRINCIPAL PRIN:
 FORMA DE ORGANIZARE A STATULUI:VOIEVODATUL;
 ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALǍ AUTONOMǍ A
ROMÂNILOR ("ŢǍRILE ROMÂNEŞTI", CONDUSE DE CNEZI, JUZI,
VOIEVOZI);
 EXISTENŢA FORMELOR TRADIŢIONALE ALE COMUNITǍŢILOR
RURALE: OBŞTILE SǍTEŞTI;
 PǍSTRAREA RELIGIEI ORTODOXE;
 FOLCLORUL, MANIFESTǍRILE ARTISTICE, ARHITECTURA
TIPIC ROMÂNEASCǍ;
 TRANSILVANIA A AVUT ÎN EVUL MEDIU MULTIPLE LEGǍTURI
CU CELELALTE DOUǍ ŢǍRI ROMÂNEŞTI. ACESTEA AU FOST
DETERMINATE DE:
ORGANIZAREA POLITICǍ ASEMǍNǍTOARE;
STATUTUL POLITIC0-JURIDIC ASEMǍNǍTOR DIN 1541,
CÂND TRANSILVANIA DEVINE PRINCIPAT AUTONOM SUB
SUZERANITATE OTOMANǍ AVÂND, PRACTIC, ACELEAŞI
INTERESE POLITICE CA ŞI ŢARA ROMÂNEASCǍ ŞI
MOLDOVA;
21
NECESITATEA APǍRǍRII ÎN FAŢA PERICOLELOR COMUNE
(MAI ALES ÎN FAŢA CELUI OTOMAN);
INTERESELE ECONOMICE COMUNE, DETERMINATE DE
COMPLEMENTARITATEA ECONOMIILOR ŢǍRILOR
ROMÂNE;
IDENTITATEA DE ORIGINE, LIMBǍ, CIVILIZAŢIE ŞI
RELIGIE A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA CU CEI DIN
ŢARA ROMÂNEASCǍ ŞI MOLDOVA.

ŢARA ROMÂNEASCǍ

BASARAB I
OBŢINE INDEPENDENŢA
(1330)

NICOLAE-ALEXANDRU
MITROPOLIA (1359)

VLADISLAV-VLAICU
BATE MONEDǍ

22
 MOLDOVA

BOGDAN I
OBŢINE INDEPENDENŢA

LAŢCU
EPISC.CATOLICǍ
PETRU I MUŞAT
BOGDAN I
OBŢINE INDEPENDENŢA
MONEDA,MITROPOLIA
PETRU I MUŞAT
MONEDA,MITROPOLIA
1386

ROMAN I
UNIFICARE TERITORIALǍ

23
 SINTEZE DE BACALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

II. CIVILIZAŢIA ROMÂNEASCǍ ÎN CONTEXT EUROPEAN

(SEC. XV - XVII)

VOCABULAR DE TERMENI ISTORICI :

 DOMNIE: INSTITUŢIA SUPREMǍ ÎN STAT, PREROGATIVELE

ACESTEIA FIIND EXERCITATE DE CǍTRE DOMN;
 DINASTIE: FAMILIE DIN RÂNDUL CǍREIA SUNT ALEŞI
CONDUCǍTORII UNUI STAT;
 SFAT DOMNESC: INSTITUŢIE CU CARACTER CONSULTATIV
ALCǍTUITA DIN MARII BOIERI CU DREGATORII CARE ÎL AJUTǍ PE
DOMN ÎN CONDUCEREA STATULUI;
 ADUNAREA ŢǍRII: INSTITUŢIE CU CARACTER CONSULTATIV
ALCǍTUITǍ DIN MEMBRII TUTUROR CATEGORIILOR SOCIALE, ERA
CONVOCATǍ PENTRU A HOTǍRÎ IN PROBLEMELE SUCCESIUNII LA
TRON ŞI IN CELE FINANCIARE (ROLUL EI ERA MINOR);
 MITROPOLIE: INSTITUŢIA CONDUCǍTOARE A BISERICII DIN
VALAHIA ŞI MOLDOVA, EXPONENTUL ACESTEIA ERA
MITROPOLITUL (DEPENDENT DE PATRIARHUL ECUMENIC DIN
CONSTANTINOPOL);
 CURTEA DOMNEASCǍ: REŞEDINŢA DOMNITORULUI; CAPITALA
ŢǍRII;
 OASTEA CEA MICǍ: TRUPELE BOIEREŞTI;
 OASTEA CEA MARE: TOT POPORUL ÎNARMAT;
 COMITAT: UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ IMPUSǍ DE
MAGHIARI ÎN TRANSILVANIA (MODEL OCCIDENTAL);
 SCAUN: UNTATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ CARACTERISTICǍ
SAŞILOR ŞI SECUILOR DIN TRANSILVANIA;
 DISTRICT (ŢARǍ); UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ
CARACTERISTICǍ ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA;
 JUDEŢ: UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ DIN VALAHIA;
 ŢINUT: UNITATE ADMINISTATIV-TERITORIALǍ DIN MOLDOVA;
 MARCA: UNITATE DE APǍRARE CREATǍ DE REGELE MAGHIAR
LUDOVIC D’ANJOU ÎN N-V MOLDOVEI ÎMPOTRIVA TǍTARILOR;
 SUVERANITATE: CALITATEA DE A NU DEPINDE DE NICI O ALTǍ
PUTERE DE STAT, MANIFESTATǍ PRIN ELABORAREA
NESTINGHERITǍ A POLITICII INTERNE ŞI EXTERNE;
18
 CRUCIADǍ TÂRZIE: LUPTA STATELOR CREŞTINE CU IMPERIUL
OTOMAN ÎN SECOLELE XIV-XVI AVÂND DREPT SCOP ALUNGAREA
OTOMANILOR DIN EUROPA;
 SUZERANITATE: STARE DE FAPT A UNUI STAT CE SE AFLǍ SUB
DOMINAŢIA UNEI PUTERI SUZERANE (STǍPÂNE) CE DICTEAZǍ
POLITICA EXTERNǍ DAR LASǍ O LIBERTATE PE PLAN INTERN;
 VASALITATE: DEPENDENŢA POLITICǍ A UNUI STAT (VASAL) CARE
SE OBLIGǍ, PE BAZA UNUI CONTRACT, SǍ PLǍTEASCǍ O SUMǍ DE
BANI, SǍ ACORDE AJUTOR MILITAR ŞI SǍ FIE CREDINCIOS UNUI
STAT MAI PUTERNIC (SUZERAN);
 REGIM TRIBUTAR: DOMINAŢIA POLITICǍ A STATULUI SUZERAN
ASUPRA STATULUI VASAL. ACEASTA ERA REPREZENTATǍ PRIN
PLATA UNUI TRIBUT DE CǍTRE STATUL VASAL;
 REGIM VASALIC: DOMINAŢIA STATULUI SUZERAN ESTE POLITICO-
ECONOMICǍ. AUTONOMIA INTERNǍ ESTE REDUSǍ, POLITICA
EXTERNA FIIND SUBORDONATǍ CELEI A STATULUI SUZERAN;
 TRIBUT: OBLIGAŢIE ÎN BANI SAU PRODUSE PE CARE STATUL
SUZERAN O IMPUNEA STATULUI VASAL; SUMǍ DE BANI PLǍTITǍ ÎN
SCHIMBUL PǍCII;
 CAPITULAŢII: TRATATE ÎNCHEIATE DE POARTA OTOMANǍ CU
STATELE CREŞTINE; DIPLOME DE PRIVILEGII ACORDATE DE
SULTANII OTOMANI DOMNILOR ROMÂNI;
 AUTONOMIE: DREPTUL RECUNOSCUT DE AUTOCONDUCERE ŞI
AUTOADMINISTRARE A UNUI TERITORIU PRIN ORGANISME
POLITICE PROPRII;
 INDEPENDENŢǍ: DREPTUL EXCLUSIV AL UNUI STAT DE A LUA
HOTǍRÂRI ŞI A SOLUŢIONA PROBLEMELE SALE INTERNE ŞI
EXTERNE FǍRǍ NICI UN AMESTEC DIN PARTEA ALTOR STATE;
 PAŞALÂC: PROVINCIE A IMPERIULUI OTOMAN, ADMINISTRATǍ
DUPǍ LEGILE OTOMANE, CONDUSǍ DE UN PAŞǍ;
 LUPTǍ OFENSIVǍ: FORMǍ DE LUPTǍ BAZATǍ PE ATAC;
 LUPTǍ DEFENSIVǍ: FORMǍ DE LUPTǍ BAZATǍ PE APǍRARE;
 PRIVILEGIU COMERCIAL: MODALITATE PRIN CARE DOMNII
ROMÂNI ACORDAU UNELE ÎNLESNIRI NEGUSTORILOR STRǍINI;
 EMANCIPARE: ELIBERAREA UNEI PERSOANE SAU STAT DE SUB
DOMINAŢIE SOCIALǍ SAU NAŢIONALǍ;
 FRONT ANTIOTOMAN: POLITICǍ DE ALIANŢE MILITARE ÎNTRE
ŢǍRILE ROMÂNE CU SCOPUL DE A SE UNI PENTRU A REZISTA

2
 CONTRA OTOMANILOR ŞI A SE SALVA DE
PERICOLULTRANSFORMǍRII LOR ÎN PAŞALÂC;
 "CHEIA EUROPEI CENTRALE": ORAŞUL BELGRAD, PUNCT
IMPORTANT DE REZISTENŢǍ ÎMPOTRIVA OTOMANILOR, PENTRU
A-I ÎMPIEDICA SǍ PǍTRUNDǍ ÎN EUROPA CENTRALǍ;
 "POARTA CREŞTINǍTǍŢII": EXPRESIE CE SUBLINIA POZIŢIA GEO-
STRATEGICǍ A MOLDOVEI CARE, PRIN LUPTA SA ANTIOTOMANǍ,
ERA UN ZID ÎN CALEA EXPANSIUNII OTOMANE ŞI APǍRA ASTFEL
LUMEA CREŞTINǍ;
 LIGA SFÂNTǍ:ALIANŢǍ ANTIOTOMANǍ A STATELOR CREŞTINE.

1.ORGANIZAREA ŞI CONSOLIDAREA POLITICO-

INSTITUŢIONALǍ

A. DOMNIA :
PRINCIPALA INSTITUŢIE A STATULUI MEDIEVAL ROMÂNESC. AŞA
CUM SPUNE ŞI DENUMIREA DOMNUL (DOMINUS=STǍPÂN) DEŢINEA
TOATE ATRIBUTELE PUTERII ÎN STAT:
 CONDUCǍTOR SUPREM AL ARMATEI (VOIEVOD);
 LEGISLATOR SUPREM (EMITEA ACTE CU PUTERE DE LEGE);
 JUDECǍTOR SUPREM (ERA CEA MAI ÎNALTǍ INSTANŢǍ);
 ACORDA PRIVILEGII ŞI RANGURI BOIEREŞTI;
 STABILEA DǍRILE;
 AVEA DREPTUL DE A SE AMESTECA ÎN PROBLEMELE BISERICII;
 BǍTEA MONEDA (SIMBOL AL SUVERANITǍŢII STATULUI);
 ÎNCHEIA TRATATE INTERNAŢIONALE;
 DECLARA RǍZBOI ŞI ÎNCHEIA PACE;
 TRIMITEA ŞI PRIMEA SOLII.

AVEA DREPT DE PREEMŢIUNE ASUPRA ÎNTREGULUI FOND FUNCIAR

AL ŢǍRII (DOMINIUM EMINENS).

SUCCESIUNEA LA TRON SE REALIZA CONFORM SISTEMULUI ELECTIV-

EREDITAR: DOMNUL ERA ALES DE CǍTRE ADUNAREA ŢǍRII DIN
CADRUL DINASTIEI DOMNITOARE ("OS DOMNESC"), AVÂND DREPT DE
DOMNIE TOŢI DESCENDENŢII PE LINIE MASCULINǍ.
CELE MAI IMPORTANTE DINASTII AU FOST:
1. BASARABII - ŢARA ROMÂNEASCǍ;
2. MUŞATINII - MOLDOVA.
3
ORIGINEA PUTERII DOMNULUI ERA DE NATURǍ DIVINǍ,LUCRU
PREZENT ÎN TITULATURA DOMNULUI:
"IO"-CEL ALES DE DUMNEZEU, "DIN MILA LUI DUMNEZEU".

CARACTERUL STǍPÂNIRII :-STǍPÂN DEPLIN:"SINGUR

STǍPÂNITOR"(ÎN INTERIOR ŞI ÎN EXTERIOR).

ÎNSEMNELE PUTERII: COROANA(FOLOSITǍ PÂNǍ ÎN VREMEA LUI

BRÂNCOVEANU SEC.XVIII), HLAMIDA, SCEPTRUL, STINDARDUL.

B. SFATUL DOMNESC :
ERA FORMAT DIN BOIERII CU DREGǍTORII ŞI CLERUL ÎNALT
(MITROPOLITUL ŞI EPISCOPII); ERA UN ORGAN CONSULTATIV (AJUTA
PE DOMN ÎN LUAREA DECIZIILOR MAI IMPORTANTE).

DREGǍTORIILE ATRIBUŢII
 MARELE BAN AL  CEA MAI ÎNALTǍ DREGǍTORIE DIN
OLTENIEI ŢARA ROMÂNEASCǍ
 PORTARUL SUCEVEI  CEA MAI ÎNALTǍ DREGǍTORIE DIN
MOLDOVA
 VORNICUL  ŞEFUL CURŢII DOMNEŞTI
 LOGOFǍTUL  ŞEFUL CANCELARIEI DOMNEŞTI
 VISTIERNICUL  ADMINISTRATORUL FINANŢELOR
 SPǍTARUL  PURTǍTORUL DE SPADǍ AL
DOMNULUI LA
CEREMONII;COMANDANT MILITAR

BOIERII ÎMPREUNǍ CU OSTAŞII ŞI SLUJITORII DOMNULUI ALCǍTUIAU

CURTEA DOMNEASCǍ.

C. ADUNAREA ŢǍRII :
INSTITUŢIE CU ROL CONSULTATIV CONVOCATǍ ÎN SITUŢII
DEOSEBITE, ALCǍTUITǍ DIN REPREZENTANŢI AI BOIERILOR,
CLERULUI, ORǍŞENILOR ŞI ŢǍRANILOR LIBERI. ATRIBUŢIILE EI ERAU
: ALEGEREA DOMNULUI, STABILIREA TAXELOR INTERNE SAU
EXTERNE (TRIBUTUL CǍTRE IMPERIUL OTOMAN).

4
 D. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV –TERITORIALǍ : JUDEŢE (ŢARA
ROMÂNEASCǍ) ŞI ŢINUTURI (MOLDOVA).

E. ARMATA :
-OASTEA CEA MARE (TOT POPORUL ÎNARMAT);
-OASTEA CEA MICǍ (TRUPELE BOIERILOR ŞI ALE BISERICII);
-MERCENARII (FOLOSIŢI PE SCARǍ LARGǍ DIN SECOLUL XVI)
-SISTEMUL DEFENSIV FORMAT DIN CETǍŢILE DE GRANIŢǍ: HOTIN,
SUCEAVA , NEAMŢ, CETATEA ALBǍ, CHILIA (MOLDOVA); GIURGIU,
TURNU, BRǍILA (VALAHIA).

F. BISERICA :
- ERA ORGANIZATǍ SUB FORMA MITROPOLIEI (ARGEŞ-ŢARA
ROMÂNEASCǍ ; SUCEAVA-MOLDOVA) ŞI A EPISCOPIILOR (RÂMNIC ŞI
BUZǍU ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ; ROMAN, RǍDǍUŢI ŞI HUŞI ÎN
MOLDOVA). ERA PUTERNIC SPRIJINITǍ DE DOMNIE (CTITORI DE
BISERICI ŞI DE MǍNǍSTIRI, PE CARE LE ÎNZESTRAU CU MOŞII);
a. MITROPOLITUL ERA CONSIDERAT AL DOILEA
DEMNITAR AL STATULUI,CEL MAI IMPORTANT
SFETNIC AL DOMNULUI;
b. PARTICIPA LA ALEGEREA DOMNULUI CǍRUIA ÎI
CONFEREA AUTORITATE DIVIN PRIN ÎNCORONARE;
c. CONDUCEA SOLII ÎNCREDINŢATE DE DOMN;
d. ERA LOCŢIITORULDOMNULUIÎN CAZUL
IMPOSIBILITǍŢII ACESTUIA DE A-ŞI EXERCITA
AUTORITATEA;
e. ERA ALES DE EPISCOPI ŞI CONFIRMAT DE DOMN;

DOC.1:"MARELE ŞI SINGURUL STǍPÂNITOR,DIN MILA LUI

DUMNEZEU DOMN, IO ROMAN VOIEVOD, STǍPÂNIND ŢARA MOLDOVEI
DE LA MUNTE PÂNǍ LA MAREA CEA MARE."
(30 MARTIE 1392)

COMENTARIU: DOCUMENTUL APARŢINE DOMNULUI MOLDOVEAN

ROMAN I (1391-1394) ŞI ATESTǍ O SERIE DE CARACTERISTICI ALE
EXERCITǍRII FUNCŢIEI VOIEVODALE: STAPÂNIREA ASUPRA UNUI
STAT INDEPENDENT („MARELE ŞI SINGURUL STǍPÂNITOR”), ORIGINEA
DIVINǍ A PUTERII („DIN MILA LUI DUMNEZEU”, „IO”), EXTINDEREA
TERITORIALǍ A MOLDOVEI PÂNǍ LA MAREA NEAGRǍ,CEEA CE
DEMONSTREAZǍ DESǍVÂRŞIREA UNIFICǍRII TERITORIALE A
ACESTUI STAT MEDIEVAL ROMÂNESC.
5
 2. POLITICA EXTERNǍ A VOIEVOZILOR ROMÂNI

CONTEXTUL INTERNAŢIONAL
 TENDINŢELE EXPANSIONISTE ALE STATELOR VECINE:
IMPERIUL OTOMAN, UNGARIA POLONIA ŞI, DIN SECOLUL
AL XVI-LEA IMPERIUL HABSBURGIC;
 IMPERIUL OTOMAN A CUCERIT PENINSULA BALCANICǍ,
CONSTITUIND O PRIMEJDIE PENTRU EXISTENŢA
POLITICǍ A ŢARILOR ROMÂNE;
 DUPǍ INVAZIA LUI SOLIMAN MAGNIFICUL DIN 1538,
ÎMPOTRIVA MOLDOVEI ŞI ŢǍRII ROMÂNEŞTI, ARE LOC O
ACCENTUARE A DOMINAŢIEI OTOMANE ASUPRA
ŢǍRILOR ROMÂNE. ACEASTA ESTE CARACTERIZATǍ
PRIN TRECEREA DE LA REGIMUL TRIBUTAR LA
REGIMUL VASALIC. AUTONOMIA INTERNǍ ESTE ÎN
CONTINUARE RESPECTATǍ DAR SENSIBIL REDUSǍ,
POLITICA EXTERNǍ ESTE SUBORDONATǍ ÎN
TOTALITATE PORŢII. OBLIGAŢIILE FINANCIARE CRESC
FOARTE MULT, OTOMANII SE AMESTECǍ ÎN ALEGEREA
DOMNILOR. RAPORTURILE DINTRE CELE DOUǍ PǍRŢI SE
VOR REGLEMENTA PRIN CAPITULAŢII. ACESTE
REGLEMENTǍRI AU LA BAZǍ DREPTUL OTOMAN CARE
SE BAZA PE EXISTENŢA A TREI TIPURI DE RELAŢII:

1. DAR AL ISLAM: CASA ISLAMULUI;

2. DAR AL ‘AHD: CASA LEGǍMÂNTULUI (PǍCII);
3. DAR AL HARB: CASA RǍZBOIULUI.

INTENŢIA OTOMANILOR ERA CA TOATE POPOARELE SǍ FIE

INTEGRATE ÎN CASA ISLAMULUI PRIN CASA RǍZBOIULUI
DAR, FIIND CONŞTIENŢI CǍ ACEST LUCRU SE REALIZEAZǍ
FOARTE GREU, AU DAT POSIBILITATE POPOARELOR CU
RELIGII REVELATE (EVREII ŞI CREŞTINII) SǍ STEA ÎNTR-O
POZIŢIE INTERMEDIARǍ, PENTRU UN TIMP SCURT, ÎN CASA
PǍCII. ACEST PRIVILEGIU SE PLǍTEA, ÎNSǍ, PRINTR-UN
TRIBUT.

6
 A. ŢARA ROMÂNEASCǍ
DURATA DOMNIA POLITICA EXTERNǍ
1386- MIRCEA  10 OCT.1394(SAU 17 MAI 1395) – LUPTA DE LA ROVINE
1418 CEL (VICTORIA LUI MIRCEA);
BǍTRÂN  7 MARTIE 1395 – TRATAT ANTIOTOMAN ÎNCHEIAT CU
SIGISMUND DE LUXEMBURG,REGELE UNGARIEI;
 1396 – CRUCIADA DE LA NICOPOLE, ARMATA
CREŞTINǍ CONDUSǍ DE SIGISMUND DE LUXEMBURG A
FOST ZDROBITǍ DE OASTEA OTOMANǍ CONDUSǍ DE
SULTANUL BAIAZID FULGERUL;
 1402 – LUPTA DE LA ANKARA, BAIAZID A FOST
ÎNFRÂNT ŞI DUS ÎN CAPTIVITATE DE CǍTRE HANUL
MONGOL TIMUR LENK. IMPERIUL OTOMAN INTRǍ
ÎNTR-O CRIZǍ DE PROPORŢII NEMAIÎNTÂLNITE
DATORATǍ LUPTELOR PENTRU TRON DINTRE FIII
FOSTULUI SULTAN. MIRCEA CEL BǍTRÂN CUNOAŞTE
APOGEUL POLITICII SALE EXTERNE SUSŢINÂND MAI
MULŢI PRETENDENŢI LA TRONUL IMPERIULUI
OTOMAN;
 1413 –DEVINE SULTAN DUŞMANUL LUI MIRCEA,
MEHMED I, DOMNUL MUNTEAN ESTE OBLIGAT LA
PLATA TRIBUTULUI. DOBROGEA ESTE CUCERITǍ DE
OTOMANI.
1448; VLAD  1461 / 1462 –INCURSIUNE LA SUD DE DUNǍRE
ŢEPEŞ ÎMPOTRIVA OTOMANILOR; ELIBEREAZǍ GIURGIUL;
1456-  16 / 17 IUNIE 1462 –ATACUL DE NOAPTE DE LÂNGǍ
1462; TÂRGOVIŞTE (URMǍREA SǍ-L PRINDǍ PE SULTAN).
OTOMANII SE REGRUPEAZǍ, ŢEPEŞ SE RETRAGE ÎN
1476 TRANSILVANIA UNDE VA FI ARESTAT DE MATEI
CORVIN;
 1476 –REOCUPǍ TRONUL, DAR PENTRU SCURT TIMP,
FIIND ASASINAT DE BOIERI.
1593- MIHAI  13 NOV. 1594 –DECLANŞAREA RǍSCOALEI
1601 VITEAZUL ANTIOTOMANE;
 IARNA 1594 / 1595 –VICTORIILE DE LA PUTINEIU ŞI
STǍNEŞTI CONTRA TǍTARILOR ŞI LA ŞERPǍTEŞTI ÎI
ÎNVINGE PE OTOMANI;
 20 MAI 1595 – TRATATUL ANTIOTOMAN DE LA ALBA
IULIA, SIGISMUND BATHORY DEVINE SUZERANUL
ŢǍRII ROMÂNEŞTI; SE OBLIGǍ SǍ-L AJUTE PE MIHAI
VITEAZUL;
 13/23 AUG. 1595 – VICTORIA DE LA CǍLUGǍRENI. DUPǍ
CE-ŞI REFACE FORŢELE MIHAI, CU AJUTORUL LUI
SIGISMUND, ÎI ALUNGǍ PE OTOMANI DIN ŢARǍ -
BǍTǍLIA DE LA GIURGIU (OCT.);
 1597 –TRATAT DE PACE CU IMPERIUL OTOMAN;
 1598- TRATAT ANTIOTOMAN CU HABSBURGII.

7
 UNIREA ŢǍRILOR ROMÂNE

MIHAI VITEAZUL ÎNTRE HABSBURGI ŞI OTOMANI

1597 – TRATAT DE PACE CU IMPERIUL OTOMAN. PREVEDERI:
1. RECUNOAŞTEREA DOMNIEI PE VIAŢǍ LUI MIHAI;
2. REDUCEREA TRIBUTULUI LA JUMǍTATE.

PIERZÂND ŢǍRILE ROMÂNE, IMPERIUL OTOMAN:

o RǍMÂNEA FǍRǍ PROVIZIILE VENITE DE AICI;
o URMA SǍ SE ÎNVECINEZE CU HABSBURGII

SITUAŢIA ERA DIFICILǍ PENTRU MIHAI, CARE:

o AR FI PUTUT RǍMÂNE DOMN AL ŢǍRII ROMÂNEŞTI, DACǍ
RENUNŢA LA LUPTA ANTIOTOMANǍ;
o PRIVEA CU NELINIŞTE SPRE MOLDOVA UNDE NOUL DOMN,
IEREMIA MOVILǍ, PǍRǍSISE ALIANŢA ANTIOTOMANǍ;
o FUSESE INFORMAT CǍ SIGISMUND NU MAI ERA INTERESAT
SǍ CONTINUE LUPTA CU IMPERIUL OTOMAN;
o CONSIDERA TRATATUL ÎNCHEIAT CU TURCII DREPT UN
ARMISTIŢIU;
o VISA LA INDEPENDENŢA DEPLINǍ A ŢǍRII SALE;
o A VǍZUT ÎN PROPUNEREA HABSBURGILOR O SOLUŢIE MAI
BUNǍ.

1598-„TRATATUL DE ALIANŢǍ ŞI PRIETENIE” CU IMPERIUL

HABSBURGIC. PREVEDERI:
1. AJUTOR MILITAR ÎMPOTRIVA OTOMANILOR;
2. RECUNOAŞTEREA INDEPENDENŢEI;
3. STABILIREA DOMNIEI EREDITARE.

NECESITATEA UNIRII
SIGISMUND BATHORY RENUNŢǍ LA TRON ÎN FAVOAREA
VǍRULUI SǍU ANDREI BATHORY ADEPT AL ALIANŢEI CU
POLONIA ŞI IMPERIUL OTOMAN CARE:
 REIA PLATA TRIBUTULUI CǍTRE POARTǍ;
 ADOPTǍ O POZIŢIE DUŞMǍNOASǍ FAŢǍ DE MIHAI;
 SPRIJINǍ ÎNSCǍUNAREA LUI SIMION MOVILǍ ÎN ŢARA
ROMÂNEASCǍ;
 DESTRAMǍ, PRIN ACŢIUNILE SALE, COALIŢIA
ANTIOTOMANǍ.
8
 ÎNFǍPTUIREA UNIRII
28 OCTOMBRIE 1599- LUPTA DE LA ŞELIMBǍR: ANDREI
BATHORY ESTE ÎNFRÂNT, TRANSILVANIA CUCERITǍ.
1600, PRIMǍVARA-SUPUNEREA MOLDOVEI.

TITULATURA LUI MIHAI:

„DOMN AL ŢǍRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATǍ ŢARA
MOLDOVEI”
( MAI 1600)

DESTRǍMAREA UNIRII
18 SEPT. 1600-LUPTA DE LA MIRǍSLǍU-NOBILIMEA MAGHIARǍ
ÎL ÎNFRÂNGE PE MIHAI;
PLONEZII ÎL REPUN PE TRON PE IEREMIA MOVILǍ ÎN
MOLDOVA, PǍTRUND MAI DEPARTE ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ ŞI-L
PUN PE TRON PE FRATELE ACESTUIA, SIMION.
CU AJUTORUL LUI RUDOLF II SE ÎNTOARCE ÎN TRANSILVANIA,
UNDE A REVENIT PE TRON SIGISMUND BATHORY.
3 AUGUST 1601-LUPTA DE LA GURUSLǍU- VICTORIA LUI
MIHAI.
19 AUGUST 1601-ASASINAREA LUI MIHAI PE CÂMPIA
TURZII.

B. FRONTUL ANTIOTOMAN CONDUS DE IANCU DE

HUNEDOARA (1441-1456)

REPER
CRON. EVENIMENTUL CONŢINUT-SEMNIFICAŢIE
SEPT. „CAMPANIA CEA TRECE DUNǍREA ŞI TIMP DE 6 LUNI SE
1443- LUNGǍ” CONFRUNTǍ CU FORŢELE OTOMANE, PE CARE
FEV.1 LE ÎNVINGE. OTOMANII VOR INIŢIA
444 NEGOCIERI
DE PACE.
IULI TRATATUL DE LA ÎNCHEIAT PE 10 ANI, ARǍTA EFECTELE
E SEGHEDIN CAMPANIEI LUI IANCU, FORŢA
1444 SA MILITARǍ ŞI POLITICǍ.
10 CRUCIADA DE LA FORŢELE CREŞTINE, ÎN RÂNDUL CǍRORA SE
NOV. VARNA AFLA ŞI IANCU, SUNT ÎNFRÂNTE DE OTOMANI.
1444 REGELE MAGHIAR MOARE PE CÂMPUL DE
LUPTǍ.
1446- GUVERNATOR AL PE TIMPUL MINORATULUI REGELUI VA
1453 UNGARIEI CONDUCE UNGARIA ŞI VA REALIZA UN FRONT
ANTIOTOMAN ROMÂNESC AMESTECÂNDU-SE
ÎN PROBLEMELE CELOR DOUǍ ŢǍRI
ROMÂNEŞTI.ÎNTRE 1453-1456 VA FI NUMIT
9
 CǍPITAN GENERAL AL ARMATELOR DIN
UNGARIA.
1453 CUCERIREA FAPTA LUI MEHMED II ARE UN PUTERNIC
CONSTANTINOPO ECOU, MǍRIND PRESIUNEA OTOMANǍ ASUPRA
LULUI S-E EUROPEI
1456 LUPTA DE LA VICTORIE CATEGORICǍ A LUI IANCU.
BELGRAD ÎNTǍRZIE ÎNAINTAREA OTOMANILOR SPRE
EUROPA CENTRALǍ. MOARE DE CIUMǍ.

C. MOLDOVA
DURATA DOMNIA POLITICA EXTERNǍ
1400- ALEXANDRU  COLABORARE CU MIRCEA CEL BǍTRÂN;
1432 CEL BUN  1402-TRATAT DE INTRARE ÎN VASALITATE
CU REGELE POLONIEI VLADISLAV IAGELLO
(REÎNNOIT ÎN ANII 1404,1404,1411);
 1410 ŞI 1422-ARMATA MOLDOVEI PARTICIPǍ
ALǍTURI DE CEA A POLONIEI LA LUPTELE
CU CAVALERII TEUTONI LA GRÜNWALD ŞI
MARIENBURG;
 1411-TRATAT MOLDO-POLON ÎMPOTRIVA
UNGARIEI;
 1420- ESTE RESPINS PRIMUL ATAC OTOMAN
ASUPRA MOLDOVEI( CETATEA ALBǍ);

1457- ŞTEFAN CEL  TRATATE CU POLONIA ÎN CARE

1504 MARE RECUNOAŞTE SUZERANITATEA REGELUI
CAZIMIR AL IV-LEA;
 1467-LUPTA DE LA BAIA, REGELE UNGARIEI
MATEI CORVIN ESTE ÎNVINS;
 10 IAN.1475-LUPTA DE LA PODUL
ÎNALT(VASLUI)-VICTORIA LUI ŞTEFAN;
 IULIE 1475-TRATAT SEMNAT CU UNGARIA
(ANTIOTOM.);
 25 IULIE 1476-LUPTA DE LA VALEA ALBǍ
(RǍZBOIENI)-VICTORIA OTOMANILOR;
 1484-OTOMANII CUCERESC CHILIA ŞI
CETATEA ALBǍ (PUNCTE CHEIE ALE
COMERŢULUI MARITIM);
 1497-LUPTA DE LA CODRII COSMINULUI:
VICTORIA LUI ŞTEFAN ÎMPOTRIVA LUI
IOAN ALBERT, REGELE POLONIEI;

10
 MIRCEA CEL BǍTRÂN
(1386-1418)

1394 SAU 1395: ROVINE- 1396: NICOPOLE- 1417:PLǍTEŞTE TRIBUT

VICTORIE ÎNFRÂNGERE /PIERDE DOBROGEA

ALEXANDRU CEL BUN

(1400-1432)

1402:TRATAT 1410: 1420: PRIMUL

CU POLONIA GRÜNWALD ATAC OTOMAN

1422:
MARIENBURG

11
SINTEZE DE BACALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

IANCU DE
HUNEDOARA
(1441-1456)

1443-1444: CAMPANIA 1444: CRUCIADA DE LA 1456:BELGRAD -VICTORIE

CEA LUNGǍ-VICTORIE VARNA-ÎNFRÂNGERE

18
 VLAD ŢEPEŞ
(1456-1462)

1461: CAMPANIE LA 16/17 IUNIE 1462: ATACUL DE

SUDUL DUNǍRII NOAPTE-TÂRGOVIŞTE

13
ŞTEFAN CEL MARE
(1457-1504)

TRATATE DE ALIANŢǍ ANTIOTOMANE

CU POLONIA: 1459 ŞI 1485 CU UNGARIA: IUL.1475

LUPTE CU VECINII CREŞTINI

1467: BAIA, CU UNGARIA- 1497: CODRII COSMINULUI,CU

VICTORIE POLONIA-VICTORIE

LUPTE CU OTOMANII

10 IAN. 1475: PODUL ÎNALT IUL.1476: VALEA ALBǍ

(VASLUI)-VICTORIE (RǍZBOIENI)-ÎNFRÂNGERE

1484: CHILIA ŞI CETATEA ALBǍ SUNT CUCERITE

14
 MIHAI VITEAZUL
(1593-1601)

TRATATE

20 MAI 1595:ALBA IULIA 1597: CU OTOMANII- 1598: CU IMP.

CU S. BATHORY TRIBUT MINIM HABSBURGIC

15
 MIHAI VITEAZUL
(1593-1601)

MAREA UNIRE

18/28 OCT. 1599: ŞELIMBǍR APR.-MAI 1600- SUPUNEREA MOLD.

MOLDOVEI

18 SEPT. 1600: MIRǍSLǍU, VICTORIA MAGHIARILOR

3/13 AUG.1601: GURUSLǍU, VICTORIA LUI MIHAI

16
 MIHAI VITEAZUL
(1593-1601)

LUPTELE CU OTOMANII

13 NOV.1593: RASCOALA ANTIOTOMANA

RǍSCOALA ANTIOTOMANǍ

13/23 AUG.1595-
CǍLUGǍRENI

OCT.1595: GIURGIU

17
SULTANI OTOMANI CONTEMPORANI PERSONALITǍŢI DIN TIMPUL
CU VOIEVIZII ROMÂNI: LUI MIHAI VITEAZUL:

1. BAIAZID I FULGERUL 1. RUDOLF AL II-LEA

(1389-1402); (IMP. HABSBURGIC);
2. MURAD AL II-LEA 2. GENERALULGHEORGHE BASTA
(1421-1444); (IMP. HABSBURGIC);
3. MEHMED AL II-LEA 3. SIGISMUND ŞI ANDREI BATHORY
(1444-1446; 1451-1481); (TRANSILVANIA);
4. BAIAZID AL II-LEA 4. ARON TIRANUL
(1481-1512); (MOLDOVA);
5. IEREMIA ŞI SIMION MOVILǍ
(MOLDOVA);
6. MEHMED AL III-LEA
(IMPERIUL OTOMAN).

18
SINTEZE DE BACALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

PREMISELE CONSTITUIRII ROMÂNIEI MODERNE

I. RELAŢIILE STATELOR ROMÂNEŞTI CU MARILE PUTERI. CRIZA

ORIENTALǍ

A. ROMÂNII ÎN SFERA MARILOR PUTERI

a. Context extern:
 Expansiunea habsburgica spre SE Europei este oprita; Imperiul Habsburgic
suferă mari pierderi in Războiul de 30 de ani (1618-1648);
 Imperiul Otoman reia sub control Tarile Romane;
 Înfrângerea otomanilor sub zidurile Vienei (1683) a marcat începutul „Crizei
Orientale”;
 Rusia se afirmă ca o mare putere europeană, interesată de SE Europei;
 Pacea de la Karlowitz (1699):
 Imperiul Otoman pierde o serie de teritorii cheie în favoarea
Imperiului Habsburgic,
 Poarta se obligă să respecte cultul romano-catolic pe teritoriile sale,
 Această pace a însemnat: „proclamarea decadenţei Imperiului
Otoman”,
 S-a pus problema moştenirii I. O.: „problema orientală”.
 Rusia şi Austria vor să împartă Imperiul Otoman, considerat „omul bolnav al
Europei” dar Anglia şi Franţa se opun;
 Ţara Românească în timpul lui Constantin Brâncoveanu se orientează spre
Imperiul Habsburgic iar Moldova lui Dimitrie Cantemir spre Rusia.
 Războaiele ruso – austro - otomane:
-1716-1718: I. H + I. O.> pacea de la Passarowitz (1718) – habsburgii câştigători
obţin de la otomani Oltenia şi Banatul,
-1735-1739: I. H., Rusia + I. O.> pacea de la Belgrad (1739)– Oltenia revine Ţării
Româneşti, Banatul rămâne habsburgilor,
-1768-1774: Rusia + I. O. > pacea de la Kuciuk Kainargi (1774) – Rusia primeşte
dreptul de a intervenii pentru protejarea ortodocşilor din I. O. În -1775 Austria
alipeşte Bucovina (nordul Moldovei),

1
-1787-1792: I. H., Rusia + I. O. > păcile de la Şiştov (1791) şi de la Iaşi -(1792) nu
conţin revendicări semnificative. Poarta este obligată să respecte autonomia
Principatelor;
-1806-1812: Rusia + I. O. > pacea de la Bucureşti (1812)– Rusia anexează Basarabia.
 Rusia elaborează „proiectul grecesc”: refacerea Imperiului Bizantin şi
împărţirea posesiunilor europene otomane între Rusia şi Austria şi „proiectul
dacic”: crearea unui stat tampon între cele trei imperii format din Ţara
Românească şi Moldova (Dacia) condus de un principe creştin;
 1802 – hatişeriful de la Gülhane:
 stabilirea cuantumului obligaţiilor materiale ale
Principatelor faţă de Poartă,
 recunoaşterea autonomiei Principatelor,
 durata domniei este fixată la 7 ani.

b. Context intern:

- Dimitrie Cantemir incheie cu tarul Rusiei Petru I, Tratatul de la Luţk/Luck

(1711), participând la războiul ruso-turc din 1710-1711. Turcii înving în
bătălia de la Stănileşti, pe Prut (1711), Cantemir fiind nevoit să se refugieze în
Rusia;
- După fuga lui Cantemir în Rusia (1711) şi uciderea lui Brâncoveanu, acuzat
de trădare, la Constantinopol (1714), turcii instaurează domniile fanariote în
Ţările Române;
- În Transilvania, de la sfârşitul secolului al XVII-lea, este instaurat regimul
habsburgic.

B. MODIFICǍRI ÎN STATUTUL POLITICO-JURIDIC AL

PRINCIPATELOR ÎN PRIMA JUMǍTATE A SECOLULUI AL XIX-
LEA

 1822 – revenirea la domniile pământene (domni români);

 1826 – convenţia otomano-rusă de la Akkerman:
 alegerea domnilor Principatelor din rândul boierilor
români, pe o perioadă de 7 ani,
 libertatea comerţului, după aprovizionarea Porţii;

2
  1828 - 1829: război ruso-otoman: victoria Rusiei. Se instituie un regim de
ocupaţie rusă în Principate (până în anul 1834)
 1829 – pacea de la Adrianopol:
 Ţara Românească primeşte cetăţile de la Dunăre: Giurgiu, Turnu şi
Brăila;
 Autonomia administrativă a Principatelor;
 Numirea domnilor pe viaţă;
 Îngrădirea dreptului de intervenţie a Turciei în Principate;
 Libertatea comerţului;
 Statutul Principatelor: sub suzeranitatea otomană şi sub „protecţia”
Rusiei.
 1828-1834: ocupaţia rusă – elaborarea Regulamentului Organic (primul
act constituţional al Principatelor: 1831 – Ţara Românească, 1832 -
Moldova);
 1849 – convenţia ruso-otomană de la Balta Liman care ştirbeşte
autonomia Principatelor;
 1853 – 1856: războiul Crimeii – Principatele se află sub suzeranitatea
otomană şi garanţia colectivă a Marilor Puteri.

II. CONŞTIINŢǍ NAŢIONALǍ ŞI EMANCIPARE POLITICǍ ÂN SECOLUL

AL XVIII –LEA

A. PREMISELE DEZVOLTǍRII ŞI AFIRMǍRII CONŞTIINŢEI

NAŢIONALE
 se naşte naţiunea română în spaţiul românesc care are ca opţiuni
fundamentale:
 unitatea,
 independenţa;
 argumentele folosite:
 latinitatea,
 vechimea in spaţiul locuit de toţi românii;
 în Transilvania, prin Diploma leopoldină, românii sunt menţinuţi în starea
de toleraţi;
 1692: împăratul Leopold I recunoaşte românilor care acceptă „unirea” cu
Roma unele drepturi;
 1697: Sinodul de la Alba Iulia acceptă Unirea cu Roma;
 1699: Diploma leopoldină confirmă această hotărâre.

3
B. MIŞCAREA NAŢIONALǍ DIN TRANSILVANIA, MOLDOVA ŞI ŢARA
ROMÂNEASCǍ

 Mişcarea lui Ioan Inochentie Micu, episcop unit din Transilvania: 1744
elaborează un Supplex Libbelus în care trece toate doleanţele românilor. Îl
trimite la Curtea din Viena dar este exilat;
 Şcoala Ardeleană – curent cultural (iluminist) promovat de o elită
intelectuală greco-catolică militează pentru drepturile românilor;
 1791: elaborarea Supllex Libellus Valachorum în care sunt afirmate
drepturile românilor de către: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru
Maior, Ion Budai Deleanu etc. Acesta a fost respins de autorităţi.
Prevederi:
 eliminarea termenului „toleraţi” atribuit românilor;
 drepturi egale cu naţiunile privilegiate etc.
 În Principate s-a constituit Partida naţională, formată din boierimea
autohtonă, care revendica, sub forma memoriilor adresate Marilor Puteri
la conferinţele de pace, desfiinţarea regimului fanariot şi înlăturarea
dominaţiei otomane.

4
 SINTEZE DE BCALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

IV. CREAREA INSTITUŢIILOR MODERNE

VOCABULAR DE TERMENI ISTORICI:

 REVOLUŢIE-ACŢIUNE CU CARACTER SOCIAL-POLITIC ŞI
IDEOLOGIC CE VIZA TRANSFORMAREA RADICALǍ A SOCIETǍŢII ÎN
TOATE DOMENIILE, TRECEREA LA O STARE DE MODERNIZARE A
ACESTEIA;
 ARHONDOLOGIE-CONDICA DE RANGURI BOIEREŞTI;
 GARDA CIVICǍ-MILIŢIILE POPULARE ORGANIZATE PENTRU
APǍRAREA VALORILOR REVOLUŢIONARE;
 LOCOTENENŢǍ DOMNEASCǍ-INSTITUŢIE CU ROL EXECUTIV
ALCǍTUITǍ DIN TREI MEMBRI CE ÎNLOCUIA PE DOMN;
 PETIŢIE-DOCUMENT CU CARACTER REVENDICATIV ŞI
PROGRAMATIC ÎN CARE SUNT FIXATE PRINCIPALELE OBIECTIVE
ALE UNEI ACŢIUNI; CERERE ADRESATǍ UNEI AUTORITǍŢI, PRIVIND
DREPTURI, INTERESE PERSONALE SAU OBŞTEŞTI;
 ABDICARE-RENUNŢARE LA TRON;
 AUTONOMIE INTERNǍ-DREPTUL UNUI STAT DE A SE ADMINISTRA
SINGUR, COORDONAT DE O PUTERE CENTRALǍ;
 SANCŢIONEAZǍ-APROBAREA UNEI LEGI, UNEI DISPOZIŢII;
 CONVENŢIE INTERNAŢIONALǍ-ACT DIPLOMATIC ÎNCHEIAT ÎNTRE
MARILE PUTERI REFERITOR LA UNELE TERITORII AFLATE SUB
CONTROL STRǍIN;
 MIŞCARE UNIONISTǍ-MIŞCARE CE A ANGRENAT MAI MULŢI
OAMENI ÎN SCOPUL MILITǍRII PENTRU UNIRE;
 PARTIDǍ NAŢIONALǍ-GRUPARE POLITICǍ ÎNCHEGATǍ DIN
SUSŢINǍTORII UNIRII PRINCIPATELOR;
 ADUNARE AD-HOC-ADUNARE ALCǍTUITǍ DIN MEMBRII TUTUROR
CATEGORIILOR SOCIALE CU SCOPUL DE A SONDA DACǍ ROMÂNII
VOR SAU NU VOR SǍ SE UNEASCǍ;
 ADUNARE ELECTIVǍ-ADUNARE CONSTITUITǍ PE BAZA VOTULUI
CENSITAR CU SCOPUL ALEGERII DOMNULUI;
 VOT CENSITAR-VOT BAZAT PE AVERE;
 CCONSERVATORI-GRUPARE A UNEI PǍRŢI DIN BOIERIMEA
ROMÂNEASCǍ ATAŞATǍ VECHILOR INSTITUŢII, IDEI ŞI FORME
POLITICE;

1
 PLEBISCIT-CONSULTAREA PREALABILǍ A CETǍŢENILOR CARE
URMEAZǍ SǍ SE PRONUNŢE PRIN DA SAU NU ASUPRA UNUI ACT DE
STAT DE IMPORTANŢǍ DEOSEBITǍ;
 SECULARIZARE-ACT PRIN CARE UNELE PROPRIETǍŢI APARŢINÂND
BISERICII AU TRECUT ÎN PROPRIETATEA STATULUI PRIN
DESPǍGUBIRE;
 CAIMACAM-LOCŢIITOR DE DOMN;
 CAMARILǍ-GRUP AFLAT ÎN JURUL DOMNITORULUI (REGELUI)
CARE-L INFLUENŢEAZǍ NEGATIV ÎN PROBLEMELE STATULUI DIN
CONSIDERENTE PERSONALE;
 CONSTITUŢIE-LEGEA FUNDAMENTALǍ A UNUI STAT DEMOCRATIC;
 MONARHIE CONSTITUŢIONALǍ-REGIM POLITIC ÎN CARE PUTEREA
MONARHULUI ESTE LIMITATǍ DE CǍTRE CONSTITUŢIE;
 PRONUNCIAMENT-ACŢIUNE DE PROTEST ÎMPOTRIVA UNUI
SISTEM OPRESIV;
 CRIZA ORIENTALǍ-DECǍDEREA IMPERIULUI OTOMAN ŞI DORINŢA
RUSIEI ŞI AUSTRIEI DE A-L ÎMPǍRŢI;
 REDUTǍ-FORT DE APǍRARE POLIGONAL DISPUS ÎN JURUL UNOR
OBIECTIVE STRATEGICE;
 ASALT-ATAC DECISIV ASUPRA UNEI POZIŢII ÎNTǍRITE, LOCALITǍŢI
SAU CETǍŢI, EXECUTATE ÎN SCOPUL CUCERIRII LOR. ULTIMUL
MOMENT AL ATACULUI;
 ASEDIU-PROCEDEU DE CUCERIRE A CETǍŢILOR SAU A PUNCTELOR
FORTIFICATE ALE INAMICULUI PRIN ÎNCERCUIRE ŞI ATACURI
SISTEMATICE, PÂNǍ LA PREDAREA SAU NIMICIREA ACESTUIA;
 ARMISTIŢIU-ACORD DE ÎNCETARE TEMPORARǍ A OPERAŢIUNILOR
MILITARE;
 MOBILIZAREA ARMATEI-TRECEREA FORŢELOR ARMATE DE LA
STAREA DE PACE LA CEA DE RǍZBOI;
 CONSILIUL DE COROANǍ-ORGANISM CU CARACTER NEPERMANENT
FORMAT DIN FRUNTAŞII VIEŢII POLITICE COORDONAT DE REGE ŞI
CARE LUA HOTǍRÂRI DE MAXIMǍ IMPORTANŢǍ PENTRU ŢARǍ;
 NEUTRALITATE-SITUAŢIE MILITARǍ A UNUI STAT NEIMPLICAT
ÎNTR-UN CONFLICT ARMAT;
 AUTODETERMINARE-DREPT AL POPOARELOR DE A-ŞI HOTǍRÎ
SINGURE SOARTA PE BAZA UNUI PRINCIPIU DE DREPT
INTERNAŢIONAL;

2
 1. CONSTITUIREA ŞI CONSOLIDAREA
STATULUI ROMÂN MODERN

A. UNIREA ŞI REFORMELE LUI AL. I. CUZA

CONDIŢII INTERNE

1. PRIN CONVENŢIA DE LA BALTA LIMAN (1849), ÎNCHEIATǍ ÎNTRE

PUTEREA SUZERANǍ (IMPERIUL OTOMAN) ŞI CEA PROTECTOARE
(RUSIA), AUTONOMIA PRINCIPATELOR A FOST SIMŢITOR ŞTIRBITǍ.
SE ADUCEAU MODIFICǍRI REGULAMENTULUI ORGANIC:
- DOMNII PRINCIPATELOR ERAU CONSIDERAŢI ÎNALŢI
FUNCŢIONARI AI PORŢII OTOMANE;
- ERAU NUMIŢI DIRECT DE SULTAN, CU ACORDUL RUSIEI, PE
ŞAPTE ANI;
- ADUNǍRILE OBŞTEŞTI ERAU ÎNLOCUITE CU DIVANURI
(CONSILII) ALCǍTUITE DIN BOIERI CONSERVATORI;
- OCUPAŢIA MILITARǍ STRǍINǍ SE PRELUNGEA PÂNǍ LA
„RESTABILIREA LINIŞTII”;
- AU FOST NUMIŢI DOI DOMNI (REGULAMENTARI): BARBU
ŞTIRBEY, ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ ŞI GRIGORE ALEXANDRU
GHICA, ÎN MOLDOVA; AU DOMNIT ÎN PERIOADA 1849-1856.
-
2. PAŞOPTIŞTII OBLIGAŢI SǍ MEARGǍ ÎN EXIL, VOR FORMA
COMITETUL DEMOCRATIC ROMÂN (CONDUS DE DIMITRIE
BRǍTIANU), CU SEDIUL LA PARIS. DIN 1850 SE VA AFILIA LA
COMITETUL CENTRAL DEMOCRATIC EUROPEAN, CU CENTRUL LA
LONDRA, CONDUS DE GIUSEPE MAZZINI. OBIECTIVUL PRINCIPAL
AL ACESTUIA ERA DE A DECLANŞA O NOUǍ REVOLUŢIE
EUROPEANǍ.

3. ÎN ANII 1853-1856 ACTIVITATEA DE PROPAGANDǍ UNIONISTǍ SE

INTENSIFICǍ PRIN MEMORII ADRESATE ÎMPǍRATULUI NAPOLEON
III ŞI MINISTRULUI DE EXTERNE, CONTELE WALEWSKI AI FRANŢEI,
PREMIERULUI BRITANIC, PALMERSTON.

4. DUPǍ CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS (1856), MIŞCAREA

UNIONISTǍ ÎŞI MUTǍ CENTRUL ÎN PRINCIPATE
3
 CONTEXT INTERNAŢIONAL

1. 1853-1856-RǍZBOIUL CRIMEEI:
- CONFRUNTARE A INTERESELOR PUTERILOR EUROPENE ÎN
BAZINUL RǍSǍRITEAN AL MǍRII MEDITERANE;
- RUSIA OCUPǍ PRINCIPATELE (1853-1854), OTOMANII RIPOSTEAZǍ ŞI-
I ALUNGǍ TRUPELE. URMEAZǍ OCUPAŢIA AUSTRIACǍ (DEC.1854-
MARTIE 1857);
- DE PARTEA IMPERIULUI OTOMAN VOR INTRA ÎN RǍZBOI FRANŢA,
PIEMONTUL ŞI MAREA BRITANIE. RUSIA ESTE ÎNFRÂNTǍ;

2. FEBRUARIE-MARTIE 1856- CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS:

PARTICIPǍ ŞAPTE MARI PUTERI: IMPERIUL OTOMAN, IMPERIUL
HABSBURGIC, RUSIA, MAREA BRITANIE, FRANŢA, PIEMONT (SARDINIA),
PRUSIA. S-A DISCUTAT ŞI „PROBLEMA PRINCIPATELOR”:
- MIN. DE EXTERNE AL FRANŢEI, CONTELE WALEWSKI,
PROPUNE UNIREA PRINCIPATELOR SUB UN PRINCIPE STRǍIN.
- INSTITUIREA REGIMULUI DE LIBERǍ NAVIGAŢIE PE DUNǍRE;
- MODIFICAREA STATUTULUI POLITICO-JURIDIC AL
PRINCIPATELOR: AUTONOME SUB SUZERANITATEA
OTOMANǍ ŞI SUB GARANŢIA COLECTIVǍ A CELOR ŞAPTE
MARI PUTERI;
- MOLDOVA PRIMEŞTE TREI JUDEŢE DIN SUDUL BASARABIEI:
CAHUL, ISMAIL ŞI BOLGRAD;
- SE TRIMITEA ÎN PRINCIPATE O COMISIE ALCǍTUITǍ DIN
REPREZENTANŢII CELOR ŞAPTE MARI PUTERI PENTRU A SE
CERCETA „VOINŢA ŢǍRII”;
- POARTA SE OBLIGA SǍ CONVOACE NIŞTE ADUNǍRI
(DIVANURI) AD-HOC ÎN PRINCIPATE, CARE URMAU SǍ
EXPRIME VOINŢA ROMÂNILOR ÎN PROBLEMA UNIRII.
-
3. PENTRU UNIRE: FRANŢA, PRUSIA, RUSIA, SARDINIA.
4. ÎMPOTRIVA UNIRII: IMPERIUL OTOMAN, IMPERIUL HABSBURGIC,
MAREA BRITANIE (ALIATA IMPERIULUI OTOMAN).

5. COMPROMISUL DE LA OSBORNE-1857- REGINA VICTORIA ŞI NAPOLEON

III SE PUN DE ACORD ASUPRA PROBLEMEI UNIRII PRINCIPATELOR:
REGINA MARII BRITANII ESTE DE ACORD CU RELUAREA ALEGERILOR
PENTRU ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI IAR ÎMPǍRATUL FRANŢEI SǍ
NU MAI SPRIJINE NECONDIŢIONAT UNIREA.
4
6. 1858-CONFERINŢA MARILOR PUTERI DE LA PARIS – ESTE ELABORATǍ
CONVENŢIA DE LA PARIS (CONSTITUŢIA NOULUI STAT UNIFICAT) CARE
PREVEDEA STATUTUL INTERNAŢIONAL ŞI PRINCIPIILE DE
ORGANIZARE INTERNǍ A PRINCIPATELOR.
PREVEDERI:
- ACELAŞI STATUT POLITICO-JURIDIC;
- SE ÎNFIINŢA O UNIUNE CU NUMELE DE „PRINCIPATELE UNITE ALE
MOLDOVEI ŞI VALAHIEI”;
- URMA SǍ FIE CONDUSǍ DE:
- DOI DOMNI ALEŞI PE VIAŢǍ;
- DOUǍ GUVERNE;
- DOUǍ ADUNǍRI LEGIUITOARE;
- O COMISIE CENTRALǍ CU SEDIUL LA FOCŞANI URMA SǍ
ELABOREZE LEGILE DE INTERES COMUN;
- ÎNALTA CURTE DE JUSTIŢIE ŞI CASAŢIE- FORUL
JUDECǍTORESC SUPREM PENTRU AMBELE ŢǍRI;
- ARMATA ORGANIZATǍ PE PRINCIPII UNICE;
- SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT;
- DESFIINŢAREA PRIVILEGIILOR DE CLASǍ;
- EGALITATEA ÎN FAŢA LEGILOR;
- DREPTURI POLITICE PENTRU CREŞTINI;
- LIBERTATE INDIVIDUALǍ;
- RESPONSABILITATE MINISTERIALǍ;
- SISTEM DE VOT CENSITAR;
CONVENŢIA DE LA PARIS A ÎNLOCUIT REGULAMENTELE ORGANICE ;
ESTE CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE PÂNǍ ÎN ANUL 1864;NU
PUTEA FI MODIFICATǍ FǍRǍ ACORDUL PUTERILOR GARANTE.
ADUNǍRILE AD-HOC
1. SE CONSTITUIE PARTIDA NAŢIONALǍ DIN RÂNDUL PAŞOPTIŞTILOR
REVENIŢI ÎN PRINCIPATE CARE MILITEAZǍ PENTRU UNIRE.
2. ÎN ANUL 1857, S-AU CONSTITUIT „COMITETUL ELECTORAL AL
UNIRII”, LA IAŞI ŞI „COMITETUL CENTRAL AL UNIRII” LA BUCUREŞTI.
3. DE ALEGERILE PENTRU DIVANURILE AD-HOC S-AU OCUPAT
CAIMACAMII. ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ N-AU FOST PROBLEME. ÎN
MOLDOVA CAIMACAMUL NICOLAE VOGORIDE A FALSIFICAT
ALEGERILE CU AJUTORUL CONSULULUI AUSTRIEI LA IAŞI. PUTERILE
FAVORABILE UNIRII AU RUPT RELAŢIILE CU POARTA. PENTRU A
EVITA UN CONFLICT INTERNAŢIONAL ARE LOC COMPROMISUL DE
LA OSBORNE.
4. DIVANURILE AD-HOC AU ELABORAT REZOLUŢII CARE AU HOTǍRÂT:
- RESPECTAREA AUTONOMIEI PRINCIPATELOR;
- UNIREA ÎNTR-UN STAT CU NUMELE DE ROMÂNIA;
- PRINŢ STRǍIN DINTR-O DINASTIE DE RENUME, AI CǍRUI
MOŞTENITORI SǍ FIE CRESCUŢI ÎN RELIGIA ŢǍRII;
- NEUTRALITATEA PRINCIPATELOR;
5
 DUBLA ALEGERE A LUI ALEXANDRU IOAN CUZA
 PÂNǍ LA ALEGEREA DOMNILOR S-AU CONSTUTUIT ALTE
CǍIMǍCǍMII, ALCǍTUITE DIN CÂTE TREI PERSOANE.
 SE ORGANIZEAZǍ ALEGERI PENTRU ADUNǍRILE ELCTIVE CE
URMAU A ALEGE PE DOMNI (DEC.1858- IAN.1859). ÎN AMBELE S-AU
DETAŞAT UNIONIŞTII DE CONSERVATORI.
 5 IANUARIE 1859-ADUNAREA ELECTIVǍ A MOLDOVEI A ALES, PRIN
VOT DESCHIS, PE CANDIDATUL PARTIDEI UNIONISTE, ALEXANDRU
IOAN CUZA.
 O DELEGAŢIE CONDUSǍ DE COSTACHE NEGRI MERGE LA
BUCUREŞTI ŞI PROPUNE CA DOMN PE PROASPǍTUL ALES AL
MOLDOVEI.
 ÎN ZILELE DE 22-23 IAN. 1859, ÎN TIMP CE AVEAU LOC DEZBATERI
FURTUNOASE, CLǍDIREA DIN DEALUL MITROPOLIEI ERA
ÎNCONJURATǍ DE O MARE MULŢIME DE OAMENI CARE SPRIJINEA
PE CUZA.
 24 IANUARIE 1859 A FOST PROPUSǍ CANDIDATURA LUI CUZA; SUB
PRESIUNEA MULŢIMII PROPUNEREA A FOST ACCEPTATǍ DE
MAJORITATEA DEPUTAŢILOR. PREVEDERILE CONVENŢIEI DE LA
PARIS AU FOST INTERPRETATE ÎN CONFORMITATE CU
INTERESELE POPORULUI ROMÂN. DUBLA ALEGERE A
DEMONSTRAT EUROPEI MATURITATEA POLITICǍ A ROMÂNILOR,
TRIUMFUL PRINCIPIULUI NAŢIONALITǍŢILOR.

CONDIŢIILE INTERNE ŞI EXTERNE ALE PRELUǍRII DOMNIEI

 PENTRU ORICE MǍSURǍ INTERNǍ, DOMNITORUL TREBUIA SǍ

RǍSPUNDǍ ÎN FAŢA MARILOR PUTERI ŞI SǍ ŢINǍ CONT DE
PǍRERILE ACESTORA.
 CUZA A FOLOSIT DIFERITE METODE PENTRU A-ŞI PUTEA
DESFǍŞURA MAREA OPERǍ REFORMATOARE A ŢǍRII:
DIPLOMAŢIA, TRATATIVELE, CONCESIILE, ACŢIUNILE DE FORŢǍ
ŞI POLITICA „FAPTULUI ÎMPLINIT”.
 POLITICA INTERNǍ A PRINCIPATELOR S-A CARACTERIZAT PRIN:
INSTABILITATE GUVERNAMENTALǍ, CONFRUNTǍRI POLITICE ŞI
TULBURǍRI SOCIALE.

6
 DESǍVÂRŞIREA UNIRII (1859-1862)
 DUBLA ALEGERE A ÎNSEMNAT, ÎN FAPT, O ÎNCǍLCARE A
CONVENŢIEI DE LA PARIS. DE ACCEA, CUZA A TRIMIS, LA
CANCELARIILE MARILOR PUTERI, DELEGAŢI CARE AU MILITAT
PENTRU RECUNOAŞTEREA STǍRII DE FAPT DIN PRINCIPATE.
 27 MARTIE 1859- CONFERINŢA PUTERILOR GARANTE DE LA PARIS.
CU EXCEPŢIA PORŢII ŞI A IMPERIULUI HABSBURGIC TOATE
CELELATE AU RECUNOSCUT PE CUZA CA DOMN PE DURATA
VIEŢII SALE. LA PRESIUNEA ACESTORA, ÎN AUGUST 1859, ŞI CELE
DOUǍ RECUNOSC PE CUZA. SULTANUL TRIMITE FIRMANUL DE
INVESTITURǍ (SEPT. 1859).
 S-AU UNIFICAT: SERVICIILE VAMALE, POŞTALE, DE TELEGRAF.
 S-A ADOPTAT: STEMA UNITǍ PRIN CARE SE REUNEA ACVILA
CRUCIATǍ, SIMBOL AL LATINITǍŢII ŞI CAPUL DE BOUR; ZIUA DE
24 IANUARIE A FOST DECLARATǍ ZI NAŢIONALǍ.
 UNIFICAREA ARMATEI: CELE DOUǍ ARMATE AU FOST STRÂNSE
ÎN TABǍRA DE LA FLOREŞTI; UNIFICAREA UNIFORMELOR, A
STATULUI MAJOR, A INSTRUCŢIEI, A MINISTERULUI ETC.
 UNIFICAREA LEGISLAŢIEI.
 VARA 1860- CUZA TRIMITE UN MEMORIU PUTERILOR GARANTE
PRIN CARE ARATǍ INCONVENIENTELE ÎNTÂMPINATE ÎN
CONDUCEREA PRINCIPATELOR.
 SEPT. 1860- VIZITA LA CONSTANTINOPOL UNDE ESTE PRIMIT CA
UN PRINCIPE SUVERAN.
 SEPT.1861- CONFERINŢA DE LA CONSTANTINOPOL: MARILE
PUTERI SUNT DE ACORD CU UNIFICAREA ADMINISTRAŢIEI.
POARTA EMITE UN FIRMAN PRIN CARE ESTE DE ACORD CU
SCHIMBAREA PREVEDERILOR CONVENŢIEI ÎN VEDEREA
UNIFICǍRII INSTITUŢIILOR LEGISLATIVE ŞI ADMINISTRATIVE
DIN CELE DOUǍ PRINCIPATE, DAR NUMAI PE DURATA DOMNIEI
LUI CUZA.
 22 IANUARIE 1862- S-A FORMAT PRIMUL GUVER UNIC AL
PRINCIPATELOR UNITE, CONDUS DE BARBU CATARGIU.
 24 IANUARIE 1862- A FOST CONVOCATǍ PRIMA ADUNARE
LEGISLATIVǍ UNICǍ.
 CUZA PROCLAMǍ UNIREA DEFINITIVǍ A PRINCIPATELOR.
ADMINISTRAŢIA SE APLICǍ ŞI ÎN CELE TREI JUDEŢE DIN SUDUL
BASARABIEI.
 BUCUREŞTII DEVIN CAPITALA ACESTORA.
 COMISIA CENTRALǍ DE LA FOCŞANI ÎŞI ÎNCETA ACTIVITATEA.
7
 EPOCA MARILOR REFORME (1862-1866)
 OCTOMBRIE 1863 –CUZA NUMEŞTE CA PRIM MINISTRU PE MIHAIL
KOGǍLNICEANU.
 DEC. 1863- LEGEA SECULARIZǍRII AVERILOR MǍNǍSTIREŞTI. UN
SFERT DIN TERENUL ARABIL AL ŢǍRII ERA DEŢINUT DE
MǍNǍSTIRILE ÎNCHINATE LOCURILOR SFINTE. ESTE TRECUT ÎN
PROPRIETATEA STATULUI.
 MARTIE 1864- GUVERNUL TRIMITE PROIECTUL LEGII RURALE
ADUNǍRII SPRE APROBARE. ACEASTA DOMINATǍ DE
CONSERVATORI ÎI ACORDǍ VOT DE BLAM.
 2 MAI 1864- CUZA DIZOLVǍ ADUNAREA. KOGǍLNICEANU SUPUNE
SPRE APROBARE (PRIN PLEBISCIT) STATUTUL DEZVOLTǍTOR AL
CONVENŢIEI DE LA PARIS (PREZENTAT DREPT ACT ADIŢIONAL) ŞI
O NOUǍ LEGE ELCTORALǍ. PREVEDERI:
 DOMNUL ARE INIŢIATIVA LEGILOR;
 LEGILE SUNT ELABORATE DE UN CONSILIU DE STAT,
FORMAT DIN SPECIALIŞTI;
 PARLAMENTUL DEVINE BICAMERAL: ADUNAREA ŞI CORPUL
PONDERATOR (UN SFERT DINTRE MEMBRII ERA NUMIT DE
DOMN);
 MARILE PUTERI RECUNOSC NOUL REGIM POLITIC ÎN URMA
VIZITEI DOMNITORULUI LA CONSTANTINOPOL ÎN VARA LUI 1864.
 LEGEA ELECTORALǍ LǍRGEA DREPTUL DE VOT PRIN
MICŞORAREA CENSULUI.
 LEGEA RURALǍ, VOTATǍ LA 14 AUGUST 1864, PREVEDEA :
EMANCIPAREA ŢǍRANILOR CLǍCAŞI ŞI ÎMPROPRIETǍRIREA LOR
CU LOTURILE AFLATE ÎN FOLOSINŢǍ (APROX. 1 800 000 HA.
PENTRU 460 000 FAMILII), PRIN DESPǍGUBIRE, PLǍTIBILǍ ÎN
DECURS DE 15 ANI; SE FǍCEA ÎN FUNCŢIE DE NUMǍRUL DE VITE.
LEGEA A AVUT LIMITE (NU ERA ÎNDEAJUNS PǍMÂNT; MULŢI
ŢǍRANI NU AU FOST ÎMPROPRIETǍRIŢI) ŞI NU A REZOLVAT
PROBLEMA ŢǍRǍNEASCǍ.
 LEGEA INSTRUCŢIUNII PUBLICE: ÎNVǍŢǍMÂNTUL PRIMAR ERA
OBLIGATORIU ŞI GRATUIT. S-AU ÎNFIINŢAT GIMNAZII ÎN TOATE
ORAŞELE MARI ALE ŢǍRII. ÎNLOCUIREA DEFINITIVǍ ŞI
OBLIGATORIE A ALFABETULUI CHIRILIC CU CEL LATIN.
 CODUL PENAL
 CODUL CIVIL.
 ÎNFIINŢAREA C. E.C.

8
  LEGEA PENTRU ORGANIZAREA ARMATEI.
 LEGEA PENTRU STABILIREA AUTOCEFALIEI BISERICII
ORTODOXE ROMÂNE .

ÎNLǍTURAREA LUI CUZA

 CUZA SE ÎNCONJOARǍ DE UN GRUP RESTRÂNS DE „FAVORIŢI”
(CAMARILA), INTRǍ ÎN CONFLICT CU KOGǍLNICEANU, DUCE O
POLITICǍ AUTORITARǍ, ASTFEL CǍ, OPOZANŢII SǍI FORMEAZǍ
„MONSTRUASA COALIŢIE”, O ALIANŢǍ CE ARE CA SCOP
ÎNDEPǍRTAREA DOMNITORULUI ŞI ÎNLOCUIREA LUI CU UN
PRINCIPE STRǍIN.
 11 FEBRUARIE 1866- UN GRUP DE OFIŢERI L-A SILIT PE CUZA SǍ
SEMNEZE ACTUL DE ABDICARE ŞI SǍ PǍRǍSEASCǍ ŢARA.
 S-A CONSTITUIT O LOCOTENENŢǍ DOMNEASCǍ (LASCǍR
CATARGIU, NICOLAE GOLESCU, COLONELUL NICOLAE HARALAMBIE)
ŞI UN GUVERN PROVIZORIU, CONDUS DE ION GHICA.

ROLUL ISTORIC AL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

 MARE LUPTǍTOR AL GENERAŢIEI PAŞOPTISTE;
 A MILITAT PENTRU CONSTITUIREA STATULUI NAŢIONAL MODERN
ROMÂN;
 A REALIZAT UNIREA PRINCIPATELOR, ALǍTURI DE MIHAIL
KOGǍLNICEANU, COSTACHE NEGRI, V. ALECSANDRI, ION GHICA, C.A
ROSETTI, DUMITRU ŞI I. C. BRǍTIANU;
 A FOST ACELA CARE, PRIN „EPOCA REFORMELOR”, A DESCHIS
CALEA UNEI RAPIDE MODERNIZǍRI ÎN TOATE DOMENIILE VIEŢII
INTERNE ŞI EXTERNE ROMÂNEŞTI.

ATITUDINEA PUTERILOR EUROPENE FAŢǍ DE DORINŢA DE

UNIRE A PRINCIPATELOR

 FRANŢA SPRIJINEA UNIREA, ASTFEL NAPOLEON III SPERA SǍ-ŞI

REFACǍ PRESTIGIUL EUROPEAN;
 SARDINIA ŞI PRUSIA CONSIDERAU CǍ PRIN UNIREA
PRINCIPATELOR ÎŞI VOR „DESCHIDE DRUM” PT.CONSTITUIREA
PROPRIILOR STATE NAŢIONALE;
 RUSIA, ÎNFRÂNTǍ ÎN RǍZBOIUL CRIMEEI, „JUCA” DUPǍ „MUZICA”
FRANŢEI;
 ANGLIA, S-A ARǍTAT FAVORABILǍ UNIRII, APOI ŞI-A SCHIMBAT
ATITUDINEA.
 IMPERIILE AUSTRIAC ŞI OTOMAN ERAU ÎMPOTRIVǍ PENTRU CǍ
DOREAU SǍ-ŞI MENŢINǍ ÎN CONTINUARE INFLUENŢA ÎN
PRINCIPATE.

9
 SINTEZE DE BCALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

1849 1853-1856 1856 1857 1858 1859 1861 1862

1864 1866
CONVENŢIA RǍZBOIUL CONGRESUL ADUNǍRILECONFERINŢA 5, 24 IAN.- CONF. DE 22 IAN.-
LA 2 MAI- 11 FEV
DE LA CRIMEEI. DE PACE DE AD-HOC. DE LA PARIS- DUBLA CONSTANTINOPOL- PRIMUL LOVITURA A.I.
BALTA LA PARIS. CONVENŢIA ALEGERE MARILE PUTEREI GUVERN DE STAT; CUZA
LIMAN. DA LA PARIS. A LUI CUZA; RECUNOSC UNIREA UNIC STATUTUL
(BARBU ESTE
MARTIE- PE DURATA VIEŢII CATARGIU); DEZVOLT. OBLIG.
CONF. DE LUI CUZA; SUNT DE 24 IAN.- AL CONV. SǍ
LA PARIS; ACORD CU PRIMA DE LA ABDICE.
AUGUST- UNIFICAREA ADUNARE PARIS.
I.O. ŞI I.H. ADMINISTRATIVǍ. UNICǍ.
RECUNOSC
DUBLA
ALEGERE.

10
 SINTEZE DE BCALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

B. MONARHIA EREDITARǍ CONSTITUŢIONALǍ ÎN

ROMÂNIA MODERNǍ

DETRONAREA LUI CUZA

 POLITICA LUI CUZA A PROVOCAT OPOZIŢIA CONSERVATORILOR ŞI
A LIBERALILOR RADICALI CARE S-AU ALIAT FORMÂND
MONSTRUOASA COALIŢIE. DIN ANUL 1863 SE REPUNE ÎN
CIRCULAŢIE IDEEA ADUCERII UNUI DOMN STRǍIN ACŢIONÂNDU-
SE PENTRU ACEASTA ÎN STRǍINǍTATE .
 ÎN ANUL 1865, I. C. BRǍTIANU, C. A. ROSETTI, ION GHICA ETC. AU
SEMNAT UN ACT PRIN CARE HOTǍRAU CA, ÎN CAZ DE „VACANŢǍ A
TRONULUI”, SǍ SUSŢINǍ ALEGEREA UNUI PRINCIPE STRǍIN
ÎNRUDIT CU CELELALTE FAMILII DOMNITOARE EUROPENE.
 CU TOATE CǍ A FOST AVERTIZAT CǍ S-AR PREGǍTI UN COMPLOT
ÎMPOTRIVA LUI, CUZA NU ŞI-A LUAT MǍSURI DE APǍRARE.
 ÎN NOAPTEA DE 11FEBRUARIE 1866 UN GRUP DE OFIŢERI ŞI CIVILI,
PRINTRE CARE ŞI GARDA PALATULUI, AU FORŢAT UŞA CAMEREI
ÎN CARE DORMEA CUZA ŞI, CU REVOLVERELE ÎN MÂINI, L-AU SILIT
PE DOMN SǍ ABDICE, PREZENTÂNDU-I DECRETUL DEJA
REDACTAT.
 ÎN NOAPTEA DE 14/15 FEBRUARIE 1866 ESTE OBLIGAT SǍ
PǍRǍSESCǍ ŢARA.

SITUAŢIA POLITICǍ DUPǍ ABDICAREA LUI CUZA

 S-A FORMAT O LOCOTENENŢǍ DOMNEASCǍ ALCǍTUITǍ DIN
NICOLAE GOLESCU, LASCǍR CATARGIU, ŞI COLONELUL NICOLAE
HARALAMBIE ŞI UN GUVERN CONDUS DE ION GHICA.
 ION GHICA L-A PROPUS CA DOMNITOR AL ROMÂNIEI PE PHILIP DE
FLANDRA, FRATELE REGELUI BELGIEI, LEOPOLD AL II-LEA, DAR
ACESTA A DECLINAT OFERTA.
 ÎN MARTIE/APRILIE 1866 A AVUT LOC CONFERINŢA PUTERILOR
GARANTE, CARE A ADOPTAT O HOTǍRÂRE PRIVIND
OBLIGATIVITATEA ALEGERII UNUI DOMN PǍMÂNTEAN, IAR DACǍ
DEPUTAŢII MOLDOVENI AR DORI SǍ SE PRONUNŢE ÎMPOTRIVA
UNIRII, „ACEASTA AR AVEA DREPT CONSECINŢǍ SEPARAREA
AMBELOR PRINCIPATE”.

11
 PE PLAN INTERN, FORŢELE POLITICE ERAU HOTǍRÂTE SǍ APERE
UNIREA.GHEORGHE MAGHERU A FOST NUMIT ÎN FRUNTEA UNUI
CORP DE VOLUNTARI.

 ÎN URMA OBŢINERII CONSIMŢǍMÂNTULUI LUI NAPOLEON AL III-

LEA, I.C. BRǍTIANU S-A DEPLASAT LA DÜSSELDORF UNDE A
OBŢINUT CONSIMŢǍMÂNTUL LUI CAROL DE HOHENZOLLERN-
SIGMARINGEN.

 LOCOTENENŢA DOMNEASCǍ A RECOMANDAT ALEGEREA PRIN

PLEBISCIT A PRINCIPELUI CAROL CA DOMNITOR AL ROMÂNIEI,
SUB NUMELE DE CAROL I.

 LA IAŞI ARE LOC O MIŞCARE SEPARATISTǍ, DAR A FOST

ÎNFRÂNTǍ.

 ÎN APRILIE 1866 S-A DESFǍŞURAT PLEBISCITUL, MAJORITATEA

ALEGǍTORILOR PRONUNŢÂNDU-SE PENTRU PRINŢUL STRǍIN.

 28 APRILIE/10 MAI 1866- PARLAMENTUL L-A PROCLAMAT PE CAROL

I, DOMNITOR AL ROMÂNIEI.

 PUTERILE GARANTE NU PERMIT IMPERIULUI OTOMAN SǍ

INTERVINǍ ÎN FORŢǍ AŞA CUM DOREA.

 OCTOMBRIE 1866, PRINTR-UN FIRMAN DE INVESTITURǍ SEMNAT

DE SULTAN, POARTA ÎL RECUNOAŞTE PE CAROL.

 SEMNIFICAŢIA ADUCERII UNUI PRINŢ STRǍIN:

 STABILITATE INTERNǍ PRIN ÎNLǍTURAREA LUPTELOR PENTRU
TRON;
 GARANŢIA PENTRU CONSOLIDAREA AUTONOMIEI ŞI PENTRU
PREGǍTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA DOBÂNDIRII
INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI;
 CONSOLIDAREA STATULUI NAŢIONAL (PUTERILE EUROPENE
RECUNOSCUSERǍ UNIREA DOAR PE TIMPUL LUI CUZA).

12
 MONARHIA CONSTITUŢIONALǍ ÎNTRE ANII 1866-1914

 DOMNIA LUI CAROL I POATE FI ÎMPǍRŢITǍ ÎN TREI PERIOADE:

1. 1866-1878: SUVERANUL ESTE PRINŢ;
2. 1878-1881: DEVINE ALTEŢǍ REGALǍ;
3. 1881: CAROL ESTE ÎNCORONAT CA REGE (10 MAI).
 ÎN INTERIOR:
- REGELE (PRINCIPELE) A DEVENIT ARBITRU ÎN VIAŢA
POLITICǍ;
- PENTRU A REGLEMENTA DISENSIUNILE DINTRE CELE DOUǍ
PARTIDE DE GUVERNǍMÂNT, CAROL I A INTRODUS ÎN ANUL
1895 SISTEMUL „ROTATIVEI GUVERNAMENTALE”;
- STABILITATEA ECONOMICǍ A OFERIT PERSPECTIVELE
DEZVOLTǍRII VIEŢII CULTURALE;
 ÎN EXTERIOR:
- TRATATUL SECRET ÎNCHEIAT CU AUSTRO-UNGARIA (1883),
LA CARE A ADERAT ŞI GERMANIA, I-AU PERMIS REGELUI SǍ
INTERVINǍ ÎN FAVOAREA ROMÂNILOR DIN PROVINCIILE
OCUPATE;
- REGELE A CONTRIBUIT LA POLITICA DE ECHILIBRU, DUSǍ
DE ROMÂNIA CU TOATE PUTERILE EUROPENE;

CONSTITUŢIA DIN ANUL 1866

 10 MAI 1866- ADUNAREA S-A TRANSFORMAT ÎN ADUNARE
CONSTITUANTǍ;
 S-A FORMAT UN GUVERN DE COALIŢIE CONDUS DE LASCǍR
CATARGIU;
 A AVUT CA MODEL CONSTITUŢIA BELGIEI DIN 1831;
 PARLAMENTUL A VOTAT CONSTITUŢIA LA 29 IUNIE, FIIND
PROMULGATǍ DE PRINCIPE PE 1 IULIE;
 AVEA LA BAZǍ TREI PRINCIPII: SUVERANITATE NAŢIONALǍ,
SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT, GUVERNARE REPREZENTATIVǍ;
 PUTEREA LEGISLATIVǍ: DOMN (REGE) ŞI PARLAMENT ( CAMERA
DEPUTAŢILOR ŞI SENATUL).
 PUTEREA EXECUTIVǍ: DOMNUL, PRIN INTERMEDIUL GUVERNULUI
(FORMAT DE PARTIDUL CÂŞTIGǍTOR ÎN ALEGEREI).
 PREROGATIVELE DOMNULUI (REGELUI):
1. CONVOACǍ, AMÂNǍ SAU DIZOLVǍ PARLAMENTUL;
2. INIŢIAZǍ ŞI PROMULGǍ LEGI;
3. NUMEŞTE ŞI DEMITE GUVERNUL;

13
 4. ARE DREPT DE AMNISTIE (SUSPENDAREA EXECUTǍRII
PEDEPSEI);
5. ESTE COMANDANTUL SUPREM AL ARMATEI;
6. BATE MONEDǍ;
7. ÎNCHEIE TRATATE ŞI CONVENŢII INTERNAŢIONALE, CU
ACORDUL PARLAMENTULUI;
8. ARE DREPT DE VETO.
 MǍSURI CE-I ÎNGRǍDEAU PUTEREA:
1. NU PUTEA SǍ MODIFICE SAU SǍ SUSPENDE LEGISLAŢIA
APROBATǍ;
2. NICI UN ACT SEMNAT DE EL NU AVEA TǍRIE DE LEGE DACǍ
NU ERA CONTRASEMNAT DE MINISTRUL DE RESORT.
 PUTEREA JUDECǍTOREASCǍ:TRIBUNALE ŞI CURŢI DE JUSTIŢIE;
 NUMELE OFICIAL AL ŢǍRII ERA ROMÂNIA; NU ERAU AMINTITE
RAPORTURILE CU IMPERIUL OTOMAN SAU CU PUTERILE
GARANTE;
 FORMA DE GUVERNǍMÂNT: MONARHIA CONSTITUŢIONALǍ,
EREDITARǍ ÎN FAMILIA PRINCIPELUI CAROL ÎN LINIE DIRECTǍ
MASCULINǍ, MOŞTENITORII FIIND CRESCUŢI ÎN RELIGIA ŢǍRII;
 DREPTURI ŞI LIBERTǍŢI CETǍŢENEŞTI: LIBERTATEA
CONŞTIINŢEI, A PRESEI, A ÎNTRUNIRILOR, INDIVIDUALǍ;
EGALITATEA ÎN FAŢA LEGILOR; DREPTUL LA AZIL POLITIC;
PROTEJAREA REFUGIAŢILOR;
 PROPRIETATEA: SACRǍ ŞI INVIOLABILǍ;
 LIMITE ALE CONSTITUŢIEI: ART. 7-DREPTURI POLITICE DOAR
PENTRU CREŞTINI; VOTUL CENSITAR (4 COLEGII);
 IMPORTANŢA:
- BAZA PENTRU DEZVOLTAREA DEMOCRATICǍ A STATULUI
ROMÂN;
- A REPREZENTAT O ATITUDINE DE INDEPENDENŢǍ FAŢǍ DE
POARTǍ ŞI PUTERILE GARANTE;
- A FOST PRIMA CONSTITUŢIE ELABORATǍ FǍRǍ NICI UN
AMESTEC DIN AFARǍ.
 MODIFICǍRI: - 1879:DREPTURI POLITICE INDIFERENT DE RELIGIE;
- 1884: REDUCEREA COLEGIILOR ELECTORALE DE LA
PATRU LA TREI;
- 1917: S-A RENUNŢAT LA ARTICOLUL CE DECLARA
PROPRIETATEA SACRǍ ŞI INVIOLABILǍ.

14
 PARTIDELE POLITICE

1875-PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL:

 CONDUS DE I.C. BRǍTIANU ŞI C.A. ROSETTI (PÂNǍ ÎN 1883);
 DOCTRINA: „PRIN NOI ÎNŞINE” (PROTECŢIONISM);
 DOMENIILE ECONOMICE VIZATE: INDUSTRIA ŞI FINANŢELE;
 CATEGORIA SOCIALǍ: BURGHEZIA.

1880-PARTIDUL CONSERVATOR (CONSTITUIT NEFORMAL ÎN 1871):

 CONDUS DE LASCǍR CATARGIU;
 DOCTRINA: „PAŞII MǍRUNŢI” (LIPSA REFORMELOR);
 DOMENIUL ECONOMIC VIZAT: AGRICULTURA EXTENSIVǍ;
 CATEGORIA SOCIALǍ: MOŞIERII.
PROCLAMAREA ŞI CUCERIREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

CONTEXT EUROPEAN. POZIŢIA ROMÂNIEI

 RǍZBOIUL FRANCO-PRUSAC (1870-1871)- FRANŢA IESE ÎNVINSǍ;

ARE LOC O MUTAŢIE A RAPORTULUI DE FORŢE ÎNTRE MARILE
PUTERI ŞI O MODIFICARE A ATITUDINII IMPERIULUI OTOMAN,
DEVENIT MAI AGRESIV ÎN RELAŢIILE CU POPOARELE PE CARE LE
STǍPÂNEA.
 DECLANŞAREA UNEI NOI CRIZE ORIENTALE (1875-1876)-
RǍSCOALELE ANTIOTOMANE DIN HERŢEGOVINA, BOSNIA,
BULGARIA, SERBIA, MUNTENEGRU. SUNT REPRIMATE DE
OTOMANI.
 RUSIA HOTǍRǍŞTE SǍ INTERVINǍ DE PARTEA RǍSCULAŢILOR
ÎN VEDEREA OBŢINERII STRÂMTORILOR BOSFOR ŞI DARDANELE.
 IMPERIUL OTOMAN CǍUTA NOI MIJLOACE DE VITALIZARE,
FIIND ZGUDUIT DE MIŞCǍRI PENTRU LIBERTATE ALE
POPOARELOR OPRIMATE. IDEOLOGUL ŞI POLITICIANUL MIDHAD
PAŞA PUNE BAZELE CONCEPŢIEI UNITǍŢII MUSULMANE:
PANISLAMISMUL.
 1876- NOUA CONSTITUŢIE OTOMANǍ NUMEŞTE ROMÂNIA
PROVINCIE PRIVILEGIATǍ A IMPERIULUI. STATUTUL POLITICO
JURIDIC AL ROMÂNIEI SE CARACTERIZA PRIN:
-PLATA TRIBUTULUI (914 000 LEI);
-NU PUTEA ÎNCHEIA TRATATE ŞI ALIANŢE CU ALTE STATE;

15
 -NU AVEA VOIE SǍ MǍREASCǍ TAXELE VAMALE PENTRU
MǍRFURILE STRǍINE;
-DOBROGEA ŞI GURILE DUNǍRII SE AFLAU SUB STǍPÂNIREA
OTOMANǍ.
 SEPT. 1876- LA LIVADIA (CRIMEEA), REŞEDINŢA DE VARǍ A
ŢARULUI, SE PUN BAZELE UNEI VIITOARE CONVENŢII (I.C.
BRǍTIANU , GORCEAKOV, ALEXANDRU II).

 4 APRILIE 1877- CONVENŢIA ROMǍNO-RUSǍ (SEMNATǍ DE

MINISTRUL DE EXTERNE MIHAIL KOGǍLNICEANU)
- ROMÂNIA PERMITE TRANZITAREA TERITORIULUI
SǍU DE CǍTRE TRUPELE RUSEŞTI;
- RUSIA RECUNOAŞTE INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI
SE OBLIGǍ SǍ-I RESPECTE INTEGRITATEA TERITORIALǍ ( POZIŢIE
DE EGALITATE ÎNTRE PǍRŢI).

 AUSTRO-UNGARIA ŞI-A DECLARAT NEUTRALITATEA ÎN

SCHIMBUL UNOR COMPENSAŢII TERITORIALE (BOSNIA ŞI
HERŢEGOVINA).

 12 APRILIE 1877- RUSIA DECLARǍ RǍZBOI PORŢII ŞI ÎNCEPE

TRECEREA TRUPELOR PRIN ROMÂNIA. OTOMANII BOMBARDEAZǍ
ORAŞELE DUNǍRENE: BRǍILA, CALAFAT, BECHET, OLTENIŢA,
CǍLǍRAŞI. ROMÂNIA RǍSPUNDE BOMBARDÂND VIDINUL.

PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

 9 MAI 1877- MINISTRUL DE EXTERNE , MIHAIL KOGǍLNICEANU,

PROCLAMǍ ÎN CAMERA DEPUTAŢILOR, INDEPENDENŢA
ROMÂNIEI. CAMERA ADOPTǍ ACEASTǍ PROPUNERE.

 10 MAI 1877- SENATUL ADOPTǍ ŞI EL LEGEA PRIVIND

INDEPENDENŢA ROMÂNIEI. PRINCIPELE SANCŢIONEAZǍ
(PROMULGǍ) ACEASTǍ LEGE.

 POZIŢIA FORŢELOR SOCIALE ROMÂNEŞTI:

ŢǍRǍNIMEA:
- DOREA O NOUǍ REFORMǍ AGRARǍ;
- DOREA INDEPENDENŢA;
- VA DUCE GREUL LUPTEI.
16
BURGHEZIA:
- ERA INTERESATǍ ÎN DEZVOLTAREA ŢǍRII PRINTR-O
POLITICǍ DE PROTECŢIONISM VAMAL, CARE SE PUTEA REALIZA
NUMAI DUPǍ CUCERIREA INDEPENDENŢEI.
MOŞIERIMEA:
- MARE EXPORTATOARE DE CEREALE, ADEPTǍ A POLITICII
DE LIBER-SCHIMB, TEMÂNDU-SE DE ÎNARMAREA ŢǍRǍNIMII,
PREFERA CALEA DIPLOMATICǍ.

 ÎNCERCǍRI DE OBŢINERE A INDEPENDENŢEI PE CALE

DIPLOMATICǍ: POLITCA NAŢIONALǍ S-A BAZAT PE TACTICA DE
PUNERE A MARILOR PUTERII ÎN FAŢA FAPTULUI ÎMPLINIT:
- 1864: ADOPTAREA STATUTULUI DEZVOLTǍTOR AL CONVENŢIEI DE
LA PARIS;
- 1866: OBŢINEREA FIRMANULUI DE INVESTITURǍ AL PRINCIPELUI
CAROL I;
- 1866: CONSTITUŢIA DǍ CONSACRAREA INTERNAŢIONALǍ A
NUMELUI ŢǍRII: ROMÂNIA;
- 1876: MAREA BRITANIE RECUNOAŞTE NOUA DENUMIRE A ŢǍRII, ÎN
CONTEXTUL EVENIMENTELOR DIN BALCANI, DORIND SǍ OBŢINǍ
NEUTRALITATEA ACESTEIA.

OBŢINEREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

 PREGǍTIREA DE LUPTǍ: SUNT MOBILIZAŢI 100 000 DE OAMENI

DIN CARE 58 700 CONSTITUIAU ARMATA ACTIVǍ. A FOST FOLOSITǍ
SUMA CE URMA A FI PLǍTITǍ PORŢII ÎN CALITATE DE TRIBUT ŞI
DONAŢIILE BǍNEŞTI ALE POPULAŢIEI.
 29 APRILIE 1877- ADUNAREA DEPUTAŢILOR A VOTAT O MOŢIUNE
PRIN CARE SE DECLARA STAREA DE RǍZBOI CU POARTA. ROMÂNIA A
CERUT RUSIEI COOPERARE MILITARǍ, PE BAZA UNEI CONVENŢII ŞI
ASIGURAREA UNEI BAZE PROPRII DE OPERAŢIUNI; AMBELE CERERI
AU FOST RESPINSE. MOTIVE:
- DORINŢA DE A ANEXA CELE TREI JUDEŢE DIN SUDUL
BASARABIEI;
- CONVENŢIA DE NEAGRESIUNE ÎNCHEIATǍ CU AUSTRO-
UNGARIA;
- CREDINŢA ÎNTR-UN RǍZBOI FULGER, GLORIOS,
MINIMALIZÂND ROLUL CETǍŢILOR FORTIFICATE DIN BALCANI.
17
  COOPERAREA MILITARǍ ROMÂNO-RUSǍ DEVENEA UN FAPT
ÎMPLINIT ÎNCǍ DE LA ÎNCEPUTUL RǍZBOIULUI:
- NAVELE MILITARE ROMÂNEŞTI: RÂNDUNICA, ŞTEFAN CEL
MARE, FULGERUL ŞI ROMÂNIA AU CONTRIBUIT LA DISTRUGEREA
FLOTILEI TURCEŞTI PE DUNǍRE;
- ARTILERIA ROMÂNEASCǍ A SPRIJINIT PRINTR-UN TIR
SUSŢINUT TRECEREA PESTE DUNǍRE, PRIN ZIMNICEA, A
PRINCIPALELOR FORŢE MILITARE RUSEŞTI ŞI LUAREA ŞIŞTOVULUI;
- ARTILERIA ROMÂNESCǍ DE LA IZLAZ, FLǍMÂNDA, TURNU
MǍGURELE A SUSŢINUT OFENSIVA VICTORIOASǍ A RUŞILOR, LA
ÎNCEPUTUL LUNII IULIE 1877 (LA NICOPOLE).
-
 DUPǍ CE SUNT RESPINŞI DE DOUǍ ORI LA PLEVNA (
CONDUCǍTORUL ACESTEIA, OSMAN PAŞA, O ÎNTǍRISE CU UN SISTEM
DE FORTIFICAŢII ÎN CARE ERAU CUPRINSE 14 REDUTE APǍRATE DE O
ARMATǍ DE ELITǍ), RUŞII CER PRINCIPELUI ŞI GUVERNULUI ROMÂN
AJUTOR. LA 19 IULIE 1877, MARELE DUCE NICOLAE, CONDUCǍTORUL
ARMATELOR RUSE DIN BALCANI, ADRESA DOMNITORULUI CAROL I O
TELEGRAMǍ PRIN CARE-I CEREA SǍ TREACǍ DUNǍREA, ÎN
CONDIŢIILE IMPUSE DE CǍTRE ACESTA (ALTE DOUǍ SUNT TRIMISE
ÎN 9 ŞI 19 AUGUST).

 ÎNTRE 12 ŞI 20 AUGUST CINCI DIVIZII ALE ARMATEI ROMÂNE

TREC DUNǍREA, DINTRE ACESTEA TREI AU FOST DEPLASATE PE
FRONTUL DE LA PLEVNA.
 ROMÂNIA DISPUNEA DE 108 TUNURI KRUPP ŞI UNELTE DE
FORTIFICAŢII SUFICIENTE, UN CORP DE OFIŢERI SPECIALIŞTI ÎN
REGLAREA TIRULUI ÎN CURBǍ.
 ARMATA ROMÂNǍ ÎŞI PǍSTRA INDIVIDUALITATEA, DISPUNÂND
DE CONDUCERE ŞI FRONT PROPRIU.
 COMANDAMENTUL ROMÂN A PROPUS ASEDIUL, DAR
PROPUNEREA A FOST RESPINSǍ, HOTǍRÂNDU-SE AL TREILEA ATAC
ASUPRA PLEVNEI (PE 30 AUGUST ERA ZIUA ŢARULUI). AU FOST
CUCERITE 4 DIN CELE 14 REDUTE. GRIVIŢA I A FOST CUCERITǍ DE
ROMÂNI PRIN PATRU ATACURI SUCCESIVE.
 ALTE DOUǍ ATACURI SOLDATE CU INSUCCESE (SEPTEMBRIE ŞI
OCTOMBRIE 1877) AU IMPUS VARIANTA ROMÂNEASCǍ: ASEDIUL.
 9 NOIEMBRIE 1877- VICTORIA TRUPELOR ROMÂNO-RUSE DE LA
RAHOVA, PUNCT ESENŢIAL ÎN REZISTENŢA OTOMANǍ ASUPRA
PLEVNEI.
18
  28 NOIEMBRIE 1877, OSMAN PAŞA A ÎNCERCAT SPARGEREA
ÎNCERCUIRII, NU A REUŞIT; APOI, DUPǍ CUCERIREA OPANEZULUI
(7000 DE PRIZONIERI OTOMANI) DE CǍTRE ROMÂNI, PLEVNA A
CEDAT. OSMAN PAŞA S-A PREDAT ÎMPREUNǍ CU ÎNTREAGA ARMATǍ
COLONELULUI MIHAI CERCHEZ.
 ARMATA RUSǍ CONTINUǍ OFENSIVA PE DIRECŢIA SOFIA-
FILIPOV-ADRIANOPOL. ARMATA ROMÂNǍ CUCEREŞTE SMÂRDANUL
ŞI ÎNCERCUIEŞTE VIDINUL.
 ÎN TIMP CE SE DESFǍŞURAU TRATATIVELE PENTRU ARMISTIŢIU,
VIDINUL ŞI FORTǍREAŢA BELOGRADCIK S-AU PREDAT TRUPELOR
ROMÂNE (19 IANUARIE 1878).

 ECOUL RǍZBOIULUI: PUBLICAŢIILE STRǍINE AU SUBLINIAT

EROISMUL ARMATELOR ROMÂNE.
 CARACTERUL RǍZBOIULUI: NAŢIONAL ŞI POPULAR (PRIN
OBIECTIVE ŞI FELUL ÎN CARE A FOST PURTAT).
 CONTRIBUŢIA MATERIALǍ GENERALǍ A ROMÂNIEI LA RǍZBOI A
FOST DE 100 MILIOANE DE LEI.
 RǍZBOIUL DE INDEPENDENŢǍ DIN 1877-1878 A FOST AL ÎNTREGII
NAŢIUNI, LA EL PARTICIPÂND, SUB DIFERITE FORME ŞI ROMÂNI DIN
AFARA GRANIŢELOR: CA VOLUNTARI, PRIN CONTRIBUŢII BǍNEŞTI
SAU ÎN PRODUSE.

TRATATELE DE PACE. RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALǍ A

INDEPENDENŢEI
 IANUARIE 1878- CONVENŢIA DE ARMISTIŢIU RUSO-OTOMANǍ.
ROMÂNIA NU A FOST ADMISǍ.
 19 FEBRUARIE 1878- TRATATUL DE LA SAN STEFANO.
PREVEDERI:
1. SE RECUNOŞTEA INDEPENDENŢA ROMÂNIEI, SERBIEI,
MUNTENEGRULUI;
2. BULGARIA DEVENEA AUTONOMǍ CA MARE PRINCIPAT;
3. S-A RECUNOSCUT AUTONOMIA BOSNIEI ŞI HERŢEGOVINEI;
4. IMPERIUL OTOMAN CEDA RUSIEI 4 CETǍŢI DIN CAUCAZUL
DE SUD ŞI DOBROGEA CU DELTA DUNǍRII (PE CARE LE
SCHIMBA CU CELE TREI JUDEŢE DIN SUDUL BASARABIEI-
ASTFEL ESTE ÎNCǍLCATǍ CONVENŢIA ROMÂNO-RUSǍ).
 MARILE PUTERI SUNT NEMULŢUMITE DIN CAUZA CREŞTERII
PUTERII RUSIEI, DREPT PENTRU CARE ESTE CONVOCAT UN

19
 CONGRES CARE SǍ REVIZUIASCǍ TRATATUL DE LA SAN
STEFANO.
 1 IULIE 1878- TRATATUL DE LA BERLIN. PREVEDERI:
1. SE RECUNOŞTEA INDEPENDENŢA ROMÂNIEI,
CONDIŢIONATǍ DE MODIFICAREA ARTICOLULUI 7 DIN
CONSTITUŢIE ŞI CEDAREA CǍTRE RUSIA A CELOR TREI
JUDEŢE DIN SUDUL BASARABIEI;
2. ROMÂNIA PRIMEA ÎN SCHIMB DOBROGEA, DELTA DUNǍRII
ŞI INSULA ŞERPILOR;
3. ROMÂNIA DEVENEA MEMBRǍ A COMISIEI EUROPENE A
DUNǍRII;
4. TRUPELE ŢARISTE TREBUIAU SǍ PǍRǍSEASCǍ TERITORIUL
ROMÂNIEI ÎN TERMEN DE 12 LUNI DE LA DATA SEMNǍRII
TRATATULUI;
5. SE RECUNOŞTEA INDEPENDENŢA SERBIEI ŞI
MUNTENEGRULUI;
6. BULGARIA ERA REDUSǍ TERITORIAL, DAR SE MENŢINEA CA
PRINCIPAT AUTONOM;
7. ANGLIA PRELUA INSULA CIPRU;
8. AUSTRO-UNGARIA PRELUA BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA

 ÎNSEMNǍTATEA DOBÂNDIRII INDEPENDENŢEI:

- ROMÂNIA DEVENEA STAT SUVERAN, EGAL ÎN DREPTURI CU
CELELALTE STATE INDEPENDENTE.
- SE BUCURA DE INDEPENDENŢǍ DEPLINǍ ÎN POLITICA INTERNǍ
ŞI EXTERNǍ.
- SE CREAU CONDIŢII PENTRU DESǍVÂRŞIREA UNITǍŢII
NAŢIONALE.
- SE PRODUCEAU SCHIMBǍRI ESENŢIALE ÎN VIAŢA ECONOMICǍ
ŞI SOCIALǍ A ŢǍRII: SE PUTEA TRECE LA O POLITICǍ VAMALǍ
PROPRIE, PROTECŢIONISTǍ, DE ÎNCURAJARE A INDUSTRIEI
NAŢIONALE.
- ELIBERATǍ DE SUB SUZERANITATEA OTOMANǍ, ROMÂNIA VA
ÎNCHEIA TRATATE COMERCIALE ŞI POLITICE CU ALTE ŢǍRI,
MENITE SǍ ASIGURE O DEZVOLTARE ECONOMICǍ ŞI O DOTARE
TEHNICǍ MODERNǍ.

20
2. STATUL – AGENT AL MODERNIZǍRII (1859-1914)

DOCTRINELE ECONOMICE:
 „PAŞII MǍRUNŢI” – CONSERVATOARE (LIPSA
REFORMELOR, PǍSTRAREA MARILOR
PROPRIETǍŢI, SPRIJIN ACORDAT AGRICULTURII,
POLITICǍ DE CONCILIERE CU IMPERIUL
OTOMAN);
 „PRIN NOI ÎNŞINE” – LIBERALǍ (DEZVOLTAREA
INDUSTRIEI, LǍRGIREA DREPTULUI DE VOT,
SOLUŢIONAREA PROBLEMEI AGRARE,
REDUCEREA SARCINILOR FISCALE);

AGRICULTURA. PROBLEMA ŢǍRǍNEASCǍ

a. MǍSURI LUATE DE CǍTRE STAT:
o LEGEA RURALǍ (1864) – PRIN CARE A FOST
DESFIINŢATǍ CLACA ŞI S-A ÎNFǍPTUIT
ÎMPROPRIETǍRIREA;
o ÎNFIINŢAREA CREDITULUI AGRICOL (1881) –
SUNT ACORDATE CREDITE FAMILIILOR DE
ŢǍRANI;
o ADOPTAREA LEGII PENTRU VÂNZAREA
PROPRIETǍŢILOR STATULUI CǍTRE ŢǍRANI
(1889);
o CONSTITUIREA BǍNCILOR POPULARE – ÎN 1914
ERAU 2.900;
o ADOPTAREA LEGII CE PERMITEA ŢǍRANILOR
SǍ SE CONSTITUIE ÎN OBŞTI, ÎN VEDEREA
CUMPǍRǍRII DE TERENURI AGRICOLE (1904);

b. RǍSCOALA DIN 1907:

o NORDUL MOLDOVEI;
o MUNTENIA ŞI OLTENIA;
o INTERVENŢIA ARMATEI;
o ADOPTAREA UNOR MǍSURI CE VIZAU
REZOLVAREA PROBLEMEI AGRARE:
-LEGEA ÎNVOIELILOR AGRICOLE (1907) – FIXAREA
ARENDEI MAXIME PENTRU PǍMÂNTUL ARABIL ŞI
SALARIUL MINIM PENTRU MUNCITORII AGRICOLI;
-ÎNFIINŢAREA CASEI RURALE (1908) – MEDIA VÂNZAREA
PǍMÂNTURILOR ÎNTRE MOŞIERI ŞI ŢǍRANI.
c. TEHNICǍ RUDIMENTARǍ;
d. PRODUCTIVITATE MICǍ.
21
INDUSTRIA
 LEGISLAŢIE FAVORABILǍ:
- SCUTIRI DE TAXE,
- TARIFE VAMALE REDUSE PENTRU IMPORTUL
UTILAJELOR;
- REDUCEREA COSTURILOR DE TRANSPORT PE CALEA
FERATǍ;
- ÎNCURAJAREA INDUSTRIEI NAŢIONALE: TARIFE
PREFERENŢIALE (MAI MARI DECÂT PRODUSELE
STRǍINE);
- TARIFE VAMALE PROTECŢIONISTE;
- LEGEA MINELOR (1895) – BOGǍŢIILE SUBSOLULUI
TREC ÎN PROPRIETATEA STATULUI (SUNT MAI BINE
EXPLOATATE).
 RAMURI INDUSTRIALE:
o PETROLIERǍ – CONCESIONATǍ FIRMELOR
STRǍINE (1914 – LOCUL III ÎN EUROPA);
o ALIMENTARǍ (FǍINǍ, ZAHǍR, BERE);
o FORESTIERǍ;
o TEXTILǍ;
o METALURGICǍ;
o EXTRACŢIA CǍRBUNELUI;
 PǍTRUNDEREA CAPITALULUI STRǍIN ÎN
RAMURILE: PETROL, GAZ, ELECTRICITATE,
ZAHǍR (ENGLEZ, OLANDEZ, FRANCEZ, BELGIAN) –
57%.

COMERŢUL
 ACORDURI COMERCIALE CU:
 AUSTRO-UNGARIA;
 FRANŢA;
 MAREA BRITANIE;
 ITALIA;
 GERMANIA.
 MǍRFURI EXPORTATE:
 GRÂU;
 PORUMB;
 CARNE;
 PETROL;
 LEMN ŞI PRODUSE DIN LEMN;
 VITE.
 MǍRFURI IMPORTATE:
 PRODUSE FINITE;
 MAŞINI;
 TEXTILE;
22
  ARMAMENT.

SISTEMUL BANCAR
 1867 – NOUL SISTEM FINANCIAR BAZAT PE
MONEDA NAŢIONALǍ (LEUL);
- ÎNFIINŢAREA C. E. C. –ULUI.
 1880 – ÎNTEMEIEREA BǍNCII NAŢIONALE A
ROMÂNIEI (B. N. R.):
- DREPT DE A BATE MONEDǍ;
- DREPT DE TEZAUR;
- DREPT DE A ACORDA ÎMPRUMUTURI.
 1914 – 215 BǍNCI: FOARTE MULTE CU CAPITAL
STRǍIN ( BANCA COMERCILǍ ROMÂNǍ, BANCA
MARMOROSCH BLANK, BANCA GENERALǍ
ROMÂNǍ):

TRANSPORTUL
 CALEA FERATǍ: 1865-1914 – 3500 KM.;
1869 – PRIMUL TRONSON (BUCUREŞTI - GIURGIU);
1872 – ESTE DATǍ ÎN FOLOSINŢǍ GARA DE NORD.
 MODERNIZAREA PORTURILOR (DUNǍRE ŞI MAREA
NEAGRǍ);
 1895 – PODUL DE LA CERNAVODǍ (ANGHEL
SALIGNI).

STRUCTURI SOCIALE
 MOŞIERII;
 BURGHEZIA;
 ŢǍRANI (PESTE 80 %);
 MUNCITORI;
 INTELECTUALI.

23
 3. ROMÂNII DIN AFARA ROMÂNIEI
 1417-1420: DOBROGEA ESTE CUCERITǍ DE IMPERIUL OTOMAN
ŞI TRANSFORMATǍ ÎN PAŞALÂC;
 1699: TANSILVANIA DEVINE PROVINCIE A IMPERIULUI
HABSBURGIC;
 1775: BUCOVINA DEVINE PROVINCIE A IMPERIULUI
HABSBURGIC;
 1812: BASARABIA DEVINE PROVINCIE RUSEASCǍ;

TOATE ACESTE TERITORII SUNT SUPUSE PROCESELOR DE

MAGHIARIZARE, GERMANIZARE SAU RUSIFICARE.

a. TRANSILVANIA
 1849-1860- REGIM NEOABSOLUTIST: TRANSILVANIA DEPINDE
DIRECT DE CURTEA DIN VIENA, BANATUL DE VOIEVODINA
SÂRBEASCǍ, PǍRŢILE UNGUREŞTI (CRIŞANA, MARAMUREŞ) DE
UNGARIA.
 1860-1867- REGIM LIBERAL: TRANSILVANIA REVINE LA VECHEA
ORGANIZARE DE PRINCIPAT; ROMÂNII SE IMPLICǍ ÎN VIAŢA
POLITICǍ ŞI ADMINISTRATIVǍ A ŢǍRII
1863-1865- DIETA DE LA SIBIU (MAJORITATE ROMÂNEASCǍ)-
ADOPTǍ DOUǍ LEGI:
- LEGEA CU PRIVIRE LA EGALITATEA DREPTURILOR
POLITICE ŞI CONFESIONALE ALE ROMÂNILOR CU
CELELALTE NAŢIONALITǍŢI;
- LEGEA PRIN CARE LIMBA ROMÂNǍ DEVINE OFICIALǍ
(ALǍTURI DE CEA MAGHIARǍ ŞI CEA GERMANǍ).
LA SIBIU, SUB PATRONAJUL LUI ANDREI ŞAGUNA ŞI TIMOTEI
CIPARIU, S-A CONSTITUIT A.S.T.R.A. EPISCOPUL ORTODOX
ANDREI ŞAGUNA E RIDICAT LA RANGUL DE MITROPOLIT; SE
CONFIRMǍ AUTONOMIA BISERICII ORTODOXE DIN
TRANSILVANIA (1864).
 1867-1918- REGIMUL DUALIST : AUTORITǍŢILE AUSTRIECE
ÎNCHEIE UN PACT CU MAGHIARII, CU CARE VOR ÎMPǍRŢII
PUTEREA. IMPERIUL SE ÎMPARTE ÎN DOUǍ: AUSTRIA ŞI
UNGARIA, AMBELE CU PROPRIA ORGANIZARE. COMUNE SUNT
DOAR:
24
  - SUVERANUL (ÎMPǍRAT AL AUSTRIEI ŞI REGE AL
UNGARIEI);
- MINISTERUL DE EXTERNE;
- MINISTERUL DE FINANŢE;
- MINISTERUL DE RǍZBOI.

ESTE REÎNFIINŢATǍ DIETA DE LA CLUJ, BAZATǍ PE CELE TREI

NAŢIUNI PRIVILEGIATE.
SUNT EMISE PATRU LEGI ANTIROMÂNEŞTI:

- A NAŢIONALITǍŢILOR;
- A PRESEI;
- A ÎNVǍŢǍMÂNTULUI;
- ELECTORALǍ.

ACŢIUNI PROTESTATARE ALE ROMÂNILOR:

- 1868 -PRONUNCIAMENTUL DE LA BLAJ

- 1881- CONSTITUIREA PARTIDULUI NAŢIONAL ROMÂN
(CARE ADOPTǍ CA TACTICI DE LUPTǍ PASIVISMUL ŞI
ACTIVISMUL-DIN 1905);
- 1892- MEMORANDUMUL- ESTE TRIMIS ÎMPǍRATULUI ŞI
DIETEI DIN CLUJ, APOI ESTE PUBLICAT ÎN PRESA
OCCIDENTALǍ.
- 1894- MEMORANDIŞTII (VASILE LUCACIU, GEORGE POP DE
BǍSEŞTI, ION RAŢIU, ŞTEFAN CICIO-POP ETC.) SUNT
JUDECAŢI ŞI CONDAMNAŢI (CLUJ). SUNT ELIBERAŢI LA
INTERVENŢIA LUI CAROL I

25
SINTEZE DE BCALAUREAT
ISTORIA ROMÂNILOR

26
 ISTORIA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICǍ
(1918-1938)

I. MAREA UNIRE DIN ANUL 1918

1. UNIREA BASARABIEI CU ROM.: 27 MARTIE/9 APRILIE,

SFATUL ŢǍRII DE LA CHIŞINǍU VOTEAZǍ UNIREA CU
ROMÂNIA.
2. UNIREA BUCOVINEI CU ROM.: 15/28 NOIEMBRIE, CONGRESUL
GENERAL DIN CERNǍUŢI VOTEAZǍ UNIREA CU ROMÂNIA.
3. UNIREA TRANSILVANIEI CU ROM.: 18 NOIEMBRIE/1
DECEMBRIE, MAREA ADUNARE NAŢIONALǍ DE LA ALBA IULIA
VOTEAZǍ UNIREA CU ROMÂNIA.

II. RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALǍ A MARII UNIRI

1. TRATATUL DE LA VERSAILLES –CU GERMANIA (1919)-

ROMÂNIA PRIMEŞTE 1% DESPǍGUBIRI;
2. TRATATUL DE LA SAINT-GERMAIN-CU AUSTRIA (1919)-
RECUNOAŞTE UNIREA CU BUCOVINA;
3. TRATATUL DE LA NEUILLY-CU BULGARIA (1919)-RECUNOAŞTE
ROMÂNIEI CADRILATERUL;
4. TRATATUL DE LA TRIANON-CU UNGARIA (1920)-RECUNOAŞTE
UNIREA CU TRANSILVANIA;
5. TRATATUL DE LA PARIS (1920) - „CEI PATRU MARI” (S. U. A.,
MAREA BRITANIE, FRANŢA ŞI ITALIA) RECUNOSC UNIREA CU
BASARABIA.

III. NIVELUL DEZVOLTǍRII ECONOMICO-SOCIALE

 CREAREA CADRULUI TERITORIAL, ECONOMIC, SOCIAL, POLITIC ŞI
CULTURAL PENTRU PROGRESUL STATULUI;
 NOI POSIBILITǍŢI PENTRU VALORIFICAREA TUTUROR
CAPACITǍŢILOR MATERIALE ŞI UMANE;
 MODIFICAREA RAPORTULUI DE FORŢE ÎNTRE MARII PROPRIETARI
ŞI BURGHEZIE;
 CREŞTERE NUMERICǍ ŞI MODIFICARE IDEOLOGICǍ ÎN RÂNDUL
MUNCITORIMII;
 CREŞTE ROLUL INTELECTUALITǍŢII CA URMARE A MARILOR
PROGRESE DIN CULTURǍ;
1
  AGRICULTURA PRINCIPALA RAMURǍ A ECONOMIEI: REFORMA
AGRARǍ (1921),DAR SE APLICǍ ÎN BASARABIA DIN ANUL 1920): AU
FOST EXPROPRIATE TRENURILE MAI MARI DE 100 HECTARE
(APROX. 6 MIL. HA); AU PRIMIT PǍMÂNT APROX. 2 MIL. FAMILII
ŢǍRǍNEŞTI. LOTUL MEDIU AL UNEI GOSPODǍRII ŢǍRǍNEŞTI ERA
DE 3,8 HA. PROPRIETATEA MICǍ, SUB 10 HA, REPREZENTA 73,7% DIN
TOTALUL FONDULUI FUNCIAR. LA PORUMB LOCUL 1- EUROPA,
LOCUL 5 - LUME; GRÂU LOCUL 4 -EUROPA, LOCUL 10 - LUME;
FLOAREA SOARELUI LOCUL 1 - LUME.
 INDUSTRIA S-A DIVERSIFICAT: TRANSPORTURI, ARMAMENT,
PETROL (PRIMUL LOC ÎN EUROPA ŞI LOCUL 6 ÎN LUME LA
EXTRACŢIE - ANUL1936: 8,7 MIL. TONE), MINIERǍ (LOCUL 2 ÎN
EUROPA LA METALE PREŢIOASE ŞI LA GAZE NATURALE). ÎN ANUL
1938 PRODUCŢIA AUTOHTONǍ SATISFǍCEA 80% DIN NECESITǍŢILE
DE PRODUSE INDUSTRIALE ALE ROMÂNIEI.
 FINANŢELE: 1920 - UNIFICAREA MONETARǍ, 1921 - REFORMA
FINANCIARǍ (NICOLAE TITULESCU) -UNIFICAREA IMPOZITELOR
(DESFIINŢAREA BARIERELOR VAMALE), 1929 - STABILIZAREA
MONETARǍ (CURS DE 32 DE ORI MAI MIC DECÂT CEL ANTEBELIC.
LEUL VA FI MONEDǍ LIBER-CONVERTIBILǍ ŞI VA PARTICIPA LA
OPERAŢIUNILE BURSIERE DIN EUROPA SAU S.U.A.
 CAPITALUL STRǍIN ERA ÎN ANUL 1914 - 80% (97% LA PETROL), IAR ÎN
ANUL 1930 - 37% (70% LA PETROL);
 COMERŢUL: BALANŢǍ ACTIVǍ.

IV. CONSTITUŢIA UNIFICǍRII

 A REPREZENTAT O REVIZUIRE A CELEI DIN 1866 (DIN 138 ART.,76 AU
RǍMAS NESCHIMBATE);
 MARTIE 1923 - PROIECTUL ESTE DEPUS DE GUVERN IAR ADUNAREA
CONSTITUANTǍ (PARLAMENTUL) ÎL DISCUTǍ ŞI-L VOTEAZǍ. PE 28
MARTIE ESTE PROMULGATǍ PRIN DECRET REGAL, IAR ÎN ZIUA
URMǍTOARE ESTE PUBLICATǍ ÎN „MONITORUL OFICIAL”.
 ROMÂNIA ESTE STAT NAŢIONAL, UNITAR ŞI INDIVIZIBIL,
INDEPENDENT ŞI SUVERAN, AVÂND UN TERITORIU INALIENABIL;
 FORMA DE GUVERNǍMÂNT: MONARHIE CONSTITUŢIONALǍ;
 DREPTURI EGALE PENTRU TOŢI CETǍŢENII „FǍRǍ DEOSEBIRE DE
ORIGINEA ETNICǍ, DE LIMBǍ SAU RELIGIE”;
 SE BAZA PE PRINCIPIILE: SUVERANITATEA NAŢIONALǍ ŞI
SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT;

2
  STABILEA DREPTURI ŞI LIBERTǍŢI CETǍŢENEŞTI: LIBERTATEA
CONŞTIINŢEI, A PRESEI, A ÎNVǍŢǍMÂNTULUI, A ÎNTRUNIRILOR, DE
ASOCIERE;
 „ZǍCǍMINTELE DE ORICE NATURǍ SUNT PROPRIETATEA STATULUI”.
 A RǍMAS VALABILǍ PÂNǍ ÎN ANUL 1938; A STAT LA BAZA ACTUALEI
CONSTITUŢII (DEC. 1991).

V. VIAŢA POLITICǍ ÎN ANII 1918-1938

 PERIOADE DE DEZORGANIZARE ECONOMICǍ ŞI INSTABILITATE
POLITICǍ: 1918-1922; 1929-1933;
 DEZVOLTARE ECONOMICǍ ŞI STABILITATE POLITICǍ: 1924-1928;
1934-1938;
 PRINCIPALELE GUVERNǍRI ŞI PRINCIPALELE LEGI EMISE ÎN
TIMPUL ACESTORA:
1. 1919-1920: AL. VAIDA VOIEVOD- VOTEAZǍ LEGILE PRIN CARE
RATIFICǍ UNIREA DIN 1918;
2. 1920-1921: AL. AVERESCU (PARTIDUL POPORULUI): DIZOLVǍ
ORGANISMELE ADMINISTRATIVE PROVINCIALE ŞI
LEGIFEREAZǍ REFORMA AGRARǍ (1921);
3. 1922-1928: GUVERNE LIBERALE (1922-1927: IONEL BRǍTIANU, APOI
FRATELE SǍU, VINTILǍ – „DECADA BRǍTIENISTǍ”) :
 REALIZǍRI:
o 1923: ADOPTAREA CONSTITUŢEI;
o 1924-1928: UNIFICAREA SISTEMULUI DE ÎNVǍŢǍMÂNT DE STAT ŞI
PARTICULAR (DURATA CELUI OBLIGATORIU S-A EXTINS LA 7
ANI);
o MAI 1925: LEGEA PENTRU ORGANIZAREA B.O.R.- CEL MAI ÎNALT
FOR AL ACESTEIA VA FI PATRIARHIA (PRIMUL PATRIARH AL
ROMÂNIEI A FOST MIRON CRISTEA);
o IUNIE 1925: UNIFICAREA ADMINISTRATIVǍ: JUDEŢE, PLASE ŞI
COMUNE (URBANE / RURALE);
o 1926: REFORMA ELECTORALǍ (DIN 1918 SE INTRODUSESE VOTUL
UNIVERSAL): ACUM SE INTRODUCE PRIMA ELECTORALǍ -
PARTIDUL CARE OBŢINE 40% DIN VOTURI, PRIMEŞTE UN BONUS
(PRIMǍ)DE 10%. CELELALTE VOTURI SE REPARTIZEAZǍ
PARTIDELOR CARE AU TRECUT PRAGUL ELCTORAL DE 3%,
INCLUSIV PARTIDUL MAJORITAR;
o MAI MULTE LEGI CU CARACTER ECONOMIC:
COMERCIALIZAREA ŞI CONTROLUL ÎNTREPRINDERILOR
STATULUI, LEGEA ENERGIEI, LEGEA MINELOR ETC.
3
 4. 1928-1933: 9 GUVERNE (8 ALE P.N.Ţ. - IULIU MANIU, ION
MIHALACHE ETC; UNUL CONDUS DE N. IORGA - P.N.D.): LEGI DE
CONVERSIUNEA DATORIILOR AGRICOLE; LEGEA MINELOR;
ÎMPRUMUTURI EXTERNE;
5. IAN 1934-DEC.1937: GH. TǍTǍRESCU („TINERII LIBERALI”) – CEA
MAI PROSPERǍ PERIOADǍ DIN ISTORIA ROMÂNIEI.
 LA ALEGERILE DIN DECEMBRIE 1937 NICI UN PARTID NU A OBŢINUT
MAJORITATEA.REZULTATUL A FOST URMǍTORUL :

PARTIDUL PARTIDUL P.N.L. TOTUL PENTRU PARTIDUL ALTELE

NAŢIONAL NAŢIONAL GH.BRǍTIANU ŢARǍ NAŢIONAL SUB
LIBERAL ŢǍRǍNESC 3,89 % (LEGIONAR) CREŞTIN 2,2 %
35,92 % 20,40 % 15,58 % 9%

VI. CRIZA DINASTICǍ

 AUGUST-SEPTEBRIE 1918: PRINŢUL MOŞTENITOR CAROL S-A

CǍSǍTORIT LA ODESSA, FǍRǍ ACORDUL REGELUI ŞI GUVERNULUI
CU MARIA VALENTINA (ZIZI LAMBRINO). REGELE A DISPUS
DESFACEREA CǍSǍTORIEI ŞI ARESTAREA PRINŢULUI (75 DE ZILE LA
MǍNǍSTIREA HORAIŢA DIN JUDEŢUL NEAMŢ);
 10 MARTIE 1921: CǍSǍTORIA LUI CAROL CU PRINŢESA ELENA A
GRECIEI. PE 23 0CTOMBRIE 1921 S-A NǍSCUT PRINCIPELE MIHAI;
 1925: CAROL O CUNOAŞTE PE ELENA LUPESCU CU CARE VA RǍMÂNE
ÎN STRǍINǍTATE. PRINTR-O SCRISOARE ÎŞI ÎNŞTIINŢEAZǍ TATǍL
DE ACEASTǍ HOTǍRÂRE;
 30 DEC. 1925: LA CEREREA REGELUI, CONSILIUL DE COROANǍ DE LA
SINAIA ACCEPTǍ RENUNŢAREA LUI CAROL LA TRON.
PARLAMENTUL VA STABILI, PESTE CÂTEVA ZILE, CA SUCCESOR PE
MIHAI (TUTELAT DE O REGENŢǍ PE PERIOADA MINORATULUI).
REGELE HOTǍRǍŞTE CA PRINŢUL CAROL SǍ SE NUMEASCǍ CAROL
CARAIMAN;
 IULIE 1927: MOARE REGELE FERDINAND ŞI SE INSTITUIE REGENŢA
(PATRIARHUL MIRON CRISTEA, PRINCIPELE NICOLAE, GH.
BUZDUGAN / C-TIN SǍRǍŢEANU). LUPTE PENTRU ADUCEREA LUI
CAROL PE TRON;
 8 IUNIE 1930: PARLAMENTUL L-A PROCLAMAT PE CAROL, REGE AL
ROMÂNIEI SUB NUMELE DE CAROL
AL II-LEA, MIHAI A PRIMIT TITLUL DE MARE VOIEVOD DE ALBA
IULIA.
4
 VII. PLURALISMUL POLITIC ÎN PERIOADA INTERBELICǍ

NR. DENUMIREA POZIŢIA DOCTRINA POLITICǍ REPREZENTANŢI

CRT.
PARTIDULUI
„PRIN NOI ÎNŞINE”  I.I.C.(IONEL) BRǍTIANU;
 VINTILǍ BRǍTIANU;
 DEZVOLTARE PRIN FORŢE PROPRII;  GHEORGHEBRǍTIANU;
PARTIDUL CENTRU  DOMENII DE ACTIVITATE:INDUSTRIA  DINU BRǍTIANU;
1. NAŢIONAL DREAPTA ŞI FINANŢELE;  I.G.DUCA;
LIBERAL  CATEGORIE SOCIALǍ: BURGHEZIA;  GH.TǍTǍRESCU;
 M. MANOILESCU.
„PORŢILE DESCHISE”  IULIU MANIU;
 ION MIHALACHE;
 S-A FORMAT PRIN UNIREA PARTIDULUI  VIRGIL MADGEARU;
PARTIDUL ŢǍRǍNESC (ION MIHALACHE) CU CEL NAŢIONAL
2. NAŢIONAL CENTRU ROMÂN (IULIU MANIU) ÎN 1926;
ŢǍRǍNESC DREAPTA  FOLOSIREA CAPITALULUI STRǍIN;
 DOMENIU DE ACTIVITATE:AGRICULTURA;
 CATEGORIE SOCIALǍ: ŢǍRǍNIMEA.

„EGALITATE”  A.DOBROGEANU- GHEREA;

 GH. CRISTESCU;
 VOT UNIVERSAL FǍRǍ DEOSEBIRE DE
3. PARTIDUL SOCIAL STÂNGA RELIGIE, NEAM SAU SEX;
DEMOCRAT  EXPROPRIEREA TOTALǍ A SOLULUI;
 CATEGORII SOCIALE:CLASA
MUNCITOARE.

5
 LIGA POPORULUI CENTRU ORGANIZAŢIE ETEROGENǍ CONSTITUITǍ ÎN  AL. AVERESCU;
4. (PART. POPORULUI) JURUL PERSONALITǍŢII LUI AL. AVERESCU

PARTDE ALE CENTRU AUTONOMIE ETNICǍ

MINORITǍŢILOR: DREAPTA
5.  P.MAGHIAR; SAU ALIANŢE CU DIFERITE PARTIDE CARE SE AFLAU
 P.GERMAN; STÂNGA LA GUVERNARE.
 P.EVREIESC.
ANTISEMITISM, NAŢIONALISM  A.C. CUZA;
LIGA APǍRǍRII  POLITICǍ ANTI-PARTIDE, PRO ABSOLUTISM  C.Z. CODREANU;
6. NAŢIONAL – DREAPTA MONARHIC;
CREŞTINE  SCǍDEREA ROLULUI PARLAMENTULUI;
 VOLENŢǍ ANTISEMITǍ.
PARTIDUL PROHITLERISM  A.C. CUZA;
7. NAŢIONAL DREAPTA S-A FORMAT PRIN FUZIUNEA DINTRE L.A.N.C. ŞI  OCTAVIAN GOGA
CREŞTIN P.N. AGRAR AL LUI O.GOGA.

LIGA NAŢIONALISM EXTREM, XENOFOBIE,  CORNELIU ZELEA

ARHANGHELULUI ANTISEMITISM CODREANU;
MIHAIL (GARDA DE EXTREMA  HORIA SIMA;
8. FIER; TOTUL DREAPTǍ  DESPRINSǍ DIN L.A.N.C. ÎN ANUL 1927;
PENTRU  FOLOSESC METODE TERORISTE: LISTE ALE
ŢARǍ) MORŢII;
EXTREMA DICTATURA PROLETARIATULUI  ELEK KÖBLÖS;
STÂNGǍ  V. HOLOSTENKO;
PARTIDUL  TEZE ANTINAŢIONALE. ESTE SCOS ÎN  A.D. STEFANSKI;
10. COMUNIST AFARA LEGII-ROMÂNIA STAT MULTINAŢIONAL  B. STEFANOV;
ROMÂN  CLASA SOCIALǍ: MUNCITORIMEA.  ST. FORIŞ.

6
7
 ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

 Actul de la 23 august 1944 a cuprins:

a. hotărârea de a începe acţiunea si de a merge pana la capăt, care aparţine direct si
exclusiv regelui Mihai (23 ani);
b. operaţiunea propriu-zisa îndeplinita integral de armata romana;
c. un mare factor de risc, dar asumat in întregime;
d. multa ingeniozitate in aflarea soluţiilor practice;
e. folosirea la maximum a situaţiei militare-ofensiva Armatei Roşii in centrul si sudul
Moldovei.

 Pe plan general, acţiunea militara româneasca a dus la prăbuşirea întregului front

al Wehrmacht-ului in sud-est.
a. trupele romane au ţinut sub control teritoriul tarii si au oprit încercările unitatilor
germano-ungare de a înainta spre linia Carpatilor;
b. frontul sovietic a făcut un salt de 500-600 km, in mai puţin de trei saptamani, fara a
întâmpina vreo rezistenta; drumurile erau deschise de către armata romana;
c. Wehrmachtul a fost obligat sa evacueze repede Bulgaria, apoi, in următoarele opt
saptamani, Grecia, Macedonia, Albania, Serbia si o parte din Bosnia;
d. durata războiului european a fost scurtata, întrucât aprovizionarea Reich-ului cu
petrol din România a fost întrerupta;
e. pe plan politic, exemplul României a fost urmat, la scurt timp, de Finlanda,
Bulgaria si Ungaria.

 Desprinderea României de alianţa cu Reich-ul si reuşita întregii operaţiuni au

determinat:
a. un salt de 500-600 km al armatelor sovietice in mai puţin de trei saptamani (cea mai
rapida si spectaculoasa înaintare a frontului de est intr-un timp scurt);
b. dezintegrarea întregului dispozitiv al Wermacht-ului, obligat sa evacueze, in câteva
saptamani, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Albania si Serbia.

 Factorii de decizie si fortele- doua componente:

1. Politica- tatonările diplomatice pentru ieşirea Rom. din război si contactele interne
intre diferiţi lideri politici. Cele doua parţi au fost:
- membrii guvernului (Mihai Antonescu),
- liderii opoziţiei: Iuliu Maniu (P.N.T.), C.I.C.Bratianu (P.N.L.), C. Titel
Petrescu (P.S.D.), Lucretiu Patrascanu (P.C.R.).
20 iunie1944- crearea BLOCULUI NATIONAL DEMOCRAT: P.N.T., P.N.L., P.S.D.,
P.C.R.(inclus pentru ca Armata Roşie era deja in România). Obiective:
- încheierea imediata a unui armistiţiu cu Aliaţii;
- retragerea din Axa si sprijinirea totala a efortului de război aliat;
- răsturnarea regimului Antonescu si înlocuirea lui cu un regim democratic.
 2. Militara-ultima decizie a fost a regelui (dimineaţa zilei de 23 august) alături de
cativa ofiţeri si persoane din anturajul regal. Regele a hotărât personal declanşarea
întregii operaţiuni (liderii politici nu se aflau la palat). Armata romana a acţionat
fara nici o defecţiune ( a îndepărtat pericolul cuceririi tarii de către nazişti aşa cum
au făcut-o cu Italia si Ungaria).
Componenta politica a actului din 23 august 1944 a devenit realitate numai prin
reuşita acţiunii militare.

 Cum evaluau oamenii politici din România situaţia in momentul când

căutau sa scoată tara din război ?
a. pe frontul de est, Wehrmacht-ul se afla in retragere, începând din nov.-dec. 1942;
din martie 1944, războiul se purta direct pe teritoriul României; un front secundar
s-a creat in Italia (sept. 1943); debarcarea anglo-americana (6 iunie 1943) a deschis
al treilea front major in vest;
b. la diferitele tatonări pentru pace, diplomaţii anglo-americani au răspuns laconic, prin
formula „capitulare necondiţionata”;
c. opinia publica din România privea cu foarte multa temere o ocupaţie unilaterala
sovietica. De aceea ideea eliberării de către aliaţii din Occident a stăruit pana la
obsesie, timp de peste un deceniu, din 1944-1945 si pana in 1956.

 Care era, in termeni reali, alternativa in august 1944 ?

Se mai putea, eventual, rezista cu o ipotetica oprire, de scurta durata, pe linia
Focsani-Namoloasa-Galati, după care trupele sovietice ar fi înaintat in Câmpia
romana si mai departe. Alternativa României era sa accepte condiţiile formulate de
sovietici si susţinute fara rezerve de aliaţii din vest sau sa continue rezistenta, fara
vreo speranţa, cu întregul teritoriu devenit câmp de război si cu deteriorarea
condiţiilor oferite.

 De ce n-a reuşit comandamentul Wehrmacht-ului sa recapete controlul in România?

- Conducerea de la Berlin pregătise planul „Margarete II” pentru ocuparea
României. Este meritul lui Antonescu de a fi menţinut României statutul de tara
aliata Reich-ului, dar nu ocupata si controlata direct;
- Trupele romane, o data cu revenirea frontului in România, au intrat sub comanda
directa a Marelui Stat Major Roman. Când regele a dat ordinul de încetare a
focului, ordinul a fost executat integral, fara nici o defecţiune.
- Regimul instaurat la 5-6 sept. 1944 a readus armata si administraţia sub autoritatea
suveranului si a guvernului Sanatescu.
 Care au fost obiectivele de politica interna a celor care au înfăptuit actul de la 23
august 1944 ?
- Regele dorea înlăturarea dictaturii, asigurarea drepturilor cetatenesti si obţinerea,
din partea Naţiunilor Unite, a garantării independentei;
- Guvernul, care avea sprijinul întregului spectru politic, acţiona repede pentru
revenirea la sistemul monarhic constituţional.

 Ce a însemnat actul de la 23 august 1944 ?

In după-amiaza acestei zile regele i-a invitat la palat pe Ion si Mihai Antonescu.
Pentru ca I. Antonescu a refuzat cererea regelui de a încheia imediat armistiţiul cu
Aliaţii, acesta a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluaţi de către comunişti).
Apoi toţi apropiaţii acestora au fost chemaţi la palat si arestaţi. Spre seara a fost emis
decretul regal prin care generalul Constantin Sanatescu a fost numit prim ministru.
Armata romana a început blocarea principalelor instituţii de stat; s-a trecut la
asedierea obiectivelor de lupta germane; au fost barate căile de acces ale trupelor
hitleriste spre Bucureşti..
Seara, in jurul orei 22, regele a citit la radio proclamaţia către tara-poporul era
anunţat de ruperea relaţiilor diplomatice cu Germania si încheierea armistiţiului cu
Naţiunile Unite.
Naţiunile Unite au salutat actul de curaj al regelui.

A avut mai multe denumiri:

- „ziua naţionala a poporului roman” (1945);
- „marele act istoric” (1946);
- „ ziua eliberării poporului de sub jugul fascist de către glorioasa armata sovietica”;
- „revoluţie populara”, „insurecţie armata antifascista” efectuate din iniţiativa si sub
conducerea P.C.R. (anii ’50, ’60);
- „revoluţia de eliberare sociala si naţionala, antifascista si antiimperialista” (1979-
1989).
 ROMÂNIA DUPǍ AL DOILEA RǍZBOI MONDIAL

VOCABULAR DE TERMENI ISTORICI:

 C.A.E.R.- Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, înfiinţat în 1949, vizând

acordurile economice dintre statele aflate sub influenţa U.R.S.S.;
 Cenzură –control exercitat de puterea politică asupra mijloacelor de
comunicare;
 Chiabur – denumire dată de comunişti ţăranilor înstăriţi pe care i-au supus
unor abuzuri, mergând până la desfiinţarea acestora;
 Colectivizare – trecerea din proprietatea privată în proprietatea publică a
pământului, livezilor, viilor, apelor şi mijloacelor de producţie deţinute de
ţărani;
 Constituţie – legea fundamentală a unui stat;
 Cultul personalităţii – preamărirea conducătorului pentru a fii considerat un
erou pentru poporul pe
care-l conduce;
 Democraţie – regim politic ce are la bază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti;
 Deportare – transferul forţat al unei populaţii sau unei persoane;
 Deţinut politic – persoană arestată pentru ideile şi activitatea sa politică;
 Dictatură – sistem politic totalitar caracterizat prin concentrarea puterii în
mâna unei singure persoane sau instituţii şi îngrădirea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti.
 Disident – persoană care manifestă convingeri şi opinii opuse majorităţii;
 Disidenţă – grup cu opinii diferite faţă de cele ale regimului;
 Etatizare – trecerea din proprietatea privată în cea publică a întreprinderilor
de orice fel;
 Expropriere – deposedare forţată de bunuri personale;
 Naţionalizare – trecerea unor bunuri din proprietatea privată în cea de stat;
 Nomenclatură – grup format din apropiaţii liderului comunist ce se bucură de
privilegii;
 Revoluţie – mişcare social-politică paşnică sau violentă care duce la schimbări
majore în viaţa societăţii;
 Socialism – doctrină politică opusă capitalismului, care promovează ideea unei
societăţi bazate pe egalitatea dintre oameni şi proprietatea comună (colectivă).

1
 Implantarea modelului sovietic in România

“ÎN RĂZBOIUL ACESTA NU ESTE CA ÎN CEL TRECUT, CEL CARE

OCUPĂ UN TERITORIU ÎŞI IMPUNE ŞI SISTEMUL SĂU SOCIAL.
FIECARE ÎŞI IMPUNE SISTEMUL SĂU ACOLO UNDE AJUNGE
ARMATA SA. ALTFEL NICI NU POATE FI.”
(I. V. STALIN, APRILIE 1945)
 Strategia şi tactica:
a. Strategia a urmărit:
- suprimarea treptată a adversarilor politici;
- atragerea în mod demagogic a maselor de muncitori şi ţărani.
b. Tactica a urmărit participarea la toate guvernele de coaliţie prin:
- apeluri la mase pentru înfăptuirea reformei agrare;
- înlocuirea primarilor şi prefecţilor.

 Etapele:
1. 6 martie 1945- impunerea guvernului condus de Petru Groza (sprijinit de
comunişti);
2. 19 noiembrie 1946- „alegerile”;
3. iulie-octombrie 1947- dizolvarea P.N.Ţ. si „procesul” liderilor săi;
4. 30 decembrie 1947- abdicarea silită a regelui.

Noul regim a fost recunoscut de către O.N.U. în 1955.

 In septembrie 1944 - P.C.R. lansează platforma-program a Frontului

Naţional Democrat din România (F.N.D.) care alcătuia grupările
controlate de comunişti: Partidul Socialist Ţărănesc, Uniunea
Patrioţilor, Uniunea Tineretului Comunist (U.T.C.), Frontul Plugarilor,
P.S.D.,M.A.D.O.S.Z. (Partidul Maghiar).

 Octombrie 1944 - reprezentanţii F.N.D. au prezentat regelui „

necesitatea de a aduce aceasta formaţiune la guvernare”, reprezentanţii
P.C.R. şi P.S.D., din primul guvern Sănătescu, demisionează.

 Dec. 1944 - se formează guvernul Rădescu .

 România este aşezata în sfera de interese a U.R.S.S.;s-a permis

ascensiunea spre putere a P.C.R., sprijinit de guvernul de la Moscova şi
de tancurile Armatei Roşii.

2
 Sunt dislocate mari unităţi ale Armatei Roşii în zonele cheie ale
României: Ploieşti, Petroşani, Deva, Arad; sunt dezarmate trupele
româneşti din interiorul ţării.

 Comuniştii, sprijiniţi de Moscova:

 şi-au organizat gărzi muncitoreşti;
 au trecut la ocuparea şi înlocuirea cu reprezentanţi din rândurile lor a
primarilor şi prefecţilor în 52 din cele 58 judeţe ale ţării;
 au direcţionat masele populare, sub lozinca ”adevăratei democraţii”,
spre F.N.D.;
 au acuzat guvernul Rădescu ca „protejează criminalii de război”, că
ţărăniştii şi liberalii se opun democratizării instituţiilor ţării şi că
partidele, reprezentând burghezia, refuză înfăptuirea reformei agrare.

 P.C.R. a organizat şi condus mari mitinguri de protest împotriva

guvernului Rădescu.

 Vîşinski (ministrul adjunct de externe al U.R.S.S.) îl presează pe rege să

demită guvernul şi să-l înlocuiască cu un guvern F.N.D.

 6 martie 1945 - formarea guvernului Petru Groza: prima treaptă spre

putere a P.C.R. Guvernul s-a autoproclamat „apărător al democraţiei şi
cuceririlor revoluţionare ale poporului”.

 martie 1945 - restabilirea administraţiei româneşti în Transilvania.

 23 martie 1945 - legiferarea reformei agrare: au fost expropriate aprox.

1 469 000 ha din suprafeţele mai mari de 50 ha (lichidarea completă a
proprietăţii moşiereşti).

 a fost promulgată legea pentru epurarea administraţiei publice.

 s-au creat tribunalele populare.

 mai-august 1945 - se încheie cu U.R.S.S., seria acordurilor privind

livrările reciproce de mărfuri; se înfiinţează primele societăţi mixte
româno-sovietice: SOVROMURILE (Sovrom-transport, Sovrom-petrol,
Sovrom-lemn etc.). Acestea au contribuit la secătuirea rezervelor
naturale ale României ; prin intermediul lor s-a făcut controlul sovietic
asupra economiei româneşti, sub pretextul achitării datoriilor de război
ale României către U.R.S.S.; au fost desfiinţate în anul 1954.
3
  20 august 1945-8 ianuarie 1946 -„greva regală”: regele s-a desolidarizat
de acţiunile şi activitatea guvernului:

URMARILE GREVEI REGALE

REGELE OPOZIŢIA GUVERNUL
 Nu a semnat Decretele-legi date de A organizat, de ziua onomastică  Presa comunistă i-a etichetat pe
guvern; a regelui (8 nov.), o mare manifestaţieparticipanţi drept „reacţionari,
 S-a retras la Sinaia; de simpatie şi solidaritate cu acesta; fascişti, asasini”.
 A refuzat să participe la festivităţile  Au intervenit forţele de poliţie şi
legate de actul de la 23 august. detaşamentele gărzilor muncitoreşti:
au fost numeroase victime
(11 morţi); au fost arestate
1000 de persoane.

 8 ianuarie 1946 - regele încheie greva pentru ca sunt primiţi în guvern

reprezentanţi ai opoziţiei. Peste o lună guvernul este recunoscut de
Aliaţi.

 5-15 mai 1946 - procesul „marii trădări naţionale”. Pe 1 iunie 1946 sunt
executaţi I. si M. Antonescu, generalii G.Alexiu şi C. Vasiliu.

 19 nov. 1946 - alegerile sunt falsificate: B.P.D. (controlat de P.C.R.) - 376

locuri, P.N.T. - 77 locuri, P.N.L. - 7 locuri.

 Adunarea Deputaţilor şi guvernul au devenit instrumente docile de

sovietizare a ţării .

 Lichidarea puterii economice: etatizarea B.N.R. (1946), introducerea

normelor de producţie în întreprinderile industriale şi extractive, s-a
instituit regimul cotelor de produse către stat, reforma monetară, se
organizează primele unităţi ale comerţului de stat (1947)- măsurile îi
vizau pe liberali şi ţărănişti care aveau mari depozite bancare, erau
proprietari de întreprinderi industriale şi dispuneau de suprafeţe
agricole.

 S-a declarat lupta împotriva proprietăţii particulare în economie.

 1947 - sunt dizolvate P.N.L. şi P.N.Ţ., pe motiv că „se opun schimbărilor

democratice din ţară”. Membrii marcanţi ai acestora au fost judecaţi şi
condamnaţi la mulţi ani de temniţă grea.
4
 REGIMUL LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ

STALINISMUL ROMÂNESC
1. STALINISMUL ECONOMIC

 ETATIZAREA (NAŢIONALIZAREA): TRECEREA DIN

PROPRIETATEA PRIVATǍ ÎN PROPRIEATEA STATULUI A
ÎNTREPRINDERILOR, BĂNCILOR, MIJLOACELOR DE TRANSPORT
ŞI COMUNICAŢIE;

 COLECTIVIZAREA AGRICULTURII (1949-1962):

 ÎNSCRIEREA FORŢATĂ A ŢĂRANILOR ÎN
“GOSPODĂRIILE COLECTIVE” DE TIP SOVIETIC: G.A.S. (I.A.S
DIN 1966) şi G.A.C.(C.A.P. DIN 1966);
 ERAU CONDUSE DE CĂTRE STAT CARE INDICA
TIPURILE DE CULTURĂ ŞI FIXA PREŢURILE PRODUSELOR
AGRICOLE;
 AU FOST COLECTIVIZATE, PÂNǍ ÎN 1962, 96 % DIN
SUPRAFEŢELE ARABILE ALE ŢǍRII;
 80 000 DE ŢǍRANI AU FOST ARESTAŢI PENTRU
REFUZUL DE A SE ÎNSCRIE ÎN GOSPODǍRIILE COLECTIVE;
 MEMBRII COOPERATORI AVEAU VOIE SĂ-ŞI
PĂSTREZE MICI LOTURI DE PĂMÂNT, CARE SĂ NU
DEPĂŞEASCĂ 0,15 HA;
 ŢĂRĂNIMEA PRIMEA DOAR O MICĂ PARTE DIN
PRODUSELE REALIZATE ÎN G. A. C. DEOARECE ERAU
PREDATE LA STAT PRIN SISTEMUL CONTRACTELOR ŞI
ACHIZIŢIILOR;
 VENITURILE MICI AU DETERMINAT O MARE PARTE
A ŢĂRĂNIMII SĂ MIGREZE LA ORAŞ ÎN CĂUTAREA UNUI LOC
DE MUNCĂ.

 INDUSTRIALIZAREA FORŢATĂ PE BAZA PLANURILOR

CINCINALE, FĂRĂ A SE ŢINE CONT DE NEVOILE ŞI RESURSELE
REALE ALE ŢĂRII (DIN 1951).

 ECONOMIA SE VA TRANSFORMA ÎN UNA CENTRALIZATĂ,

ULTRA-PLANIFICATĂ: PLANURILE ANUALE ŞI PLANURILE
CINCINALE (PRIMUL: 1951-1955);

 S-A CREAT COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII.

5
2. STALINISMUL POLITIC

 MONOPOLUL PUTERII APARŢINEA PARTIDULUI UNIC:

PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN (DIN 1965 SE REVINE LA
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN);

 ADOPTAREA CONSTITUŢIEI R. P. R. (COPIE A CELEI

SOVIETICE DIN ANUL 1936);

 SE FORMEAZĂ POLIŢIA POLITICĂ: SECURITATEA (1948);

 SUNT CONSTITUITE LAGĂRELE DE MUNCĂ (SIGHET, GHERLA,

AIUD, PITEŞTI, CANALUL DUNǍRE-MAREA NEAGRǍ );

 DISTRUGEREA GRUPURILOR ANTICOMUNISTE DIN MUNŢI;

 DEPORTAREA ŢĂRANILOR DIN BANAT;

 ARESTAREA ŞI CONDAMNAREA LA ÎNCHISOARE A

OPOZANŢILOR POLITICI.

3. STALINISMUL CULTURAL

 ÎNCETAREA LEGĂTURILOR CU OCCIDENTUL;

 REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DUPĂ MODEL SOVIETIC

(RESCRIEREA ISTORIEI DUPĂ “INDICAŢIILE MOSCOVEI”);

 CENZURA PRESEI ŞI A TIPĂRITURILOR;

 CONTROLUL STRICT AL CREAŢIEI LITERARE ŞI ARTISTICE;

 INTERZICEREA BISERICII GRECO-CATOLICE;

 SUBORDONAREA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE STATULUI;

6
POLITICA EXTERNǍ

 1949: ROMÂNIA DEVINE MEMBRU FONDATOR AL C. A. E. R.

(ORGANIZAŢIA ECONOMICǍ A STATELOR COMUNISTE);
 1955: ROMÂNIA PARTICIPǍ LA ORGANIZAREA PACTULUI
(TRATATULUI) DE LA VARŞOVIA (ALIANŢA MILITARǍ A
STATELOR COMUNISTE ÎMPOTRIVA N. A. T. O.);
 1956: REVOLUŢIA ANTICOMUNISTǍ DIN UNGARIA. ROMÂNIA
PARTICIPǍ LA ÎNǍBUŞIREA EI;
 1958: RETRAGEREA TRUPELOR SOVIETICE DIN ŢARA NOASTRǍ.
ROMÂNIA ÎNCEPE POLITICA DE ÎNDEPǍRTARE DE MOSCOVA;
 1964: POLITICǍ EXTERNǍ INDEPENDENTǍ:
 RESPINGEREA PLANULUI VALEV (INSPIRAT DE
MOSCOVA) CARE PREVEDEA CREAREA UNEI ZONE
AGRICOLE CU TERITORII REUNITE DIN U. R. S. S.,
ROMÂNIA ŞI BULGARIA;
 „DECLARAŢIA P. M. R. ÎN PROBLEMELE MIŞCǍRII
COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI INTERNAŢIONALE”
PRIN CARE SE RESPINGE AMESTECUL U. R. S. S. ÎN
PROBLEMELE INTERNE ALE STATELOR COMUNISTE,
SUSŢINÂND ASTFEL POZIŢIA CHINEI ÎN CONFLICTUL
IDEOLOGIC AL ACESTEIA CU U. R. S. S.

REGIMUL NAŢIONAL-COMUNIST
 1965:
 CONGRESUL AL IX-LEA AL P.M.R. (REVINE LA VECHEA
DENUMIRE DE P.C.R.) – ALEGE ÎN FUNCŢIA DE SECRETAR
GENERAL AL PARTIDULUI PE NICOLAE CEAUŞESCU (1965-
1989);
 A FOST ADOPTATǍ NOUA CONSTITUŢIE CARE NUMEŞTE
STATUL REPUBLICA SOCIALISTǍ RPMÂNIA (R.S.R.).

 ETAPELE REGIMULUI:
 1971: VIZITE ÎN CHINA ŞI COREEA DE NORD – „TEZELE DIN
IULIE”: ÎNCEPE „REVOLUŢIA CULTURALǍ” DUPǍ MODELUL
CHINEZ.
 1974: N. CEAUŞESCU DEVINE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE
STAT AL R.S.R. ÎN ROMÂNIA SE IMPUNE UN REGIM
PREZIDENŢIAL, BAZAT PE CULTUL PERSONALITǍŢII.

7
 A. 1965 – 1971 (1974): DESTINDERE:
1. PE PLAN INTERN:
 DESTALINIZARE (ÎNLǍTURAREA INFLUENŢELOR
STALINISTE).
 DESOVIETIZARE (PROMOVAREA INTERESELOR NAŢIONALE
ÎN DAUNA CELOR SOVIETICE).
 ÎMBUNǍTǍŢIREA CONDIŢIILOR DE VIAŢǍ.
 ELIBERAREA DEŢINUŢILOR POLITICI.
 ATRAGEREA POPULAŢIEI PRIN EXPLOATAREA INTERESELOR
NAŢIONALE.

2. PE PLAN EXTERN:
 APROPIEREA DE STATELE OCCIDENTALE.
 REFUZUL DE A INTERVENI ÎMPREUNǍ CU STATELE
COMUNISTE PENTRU ÎNǍBUŞIREA REVOLUŢIEI
ANTICOMUNISTE DIN CEHOSLOVACIA (1968).

B. 1971 (1974) – 1989: SOCIALISMUL DINASTIC

(NEOSTALINISMUL):
1. PE PLAN INTERN:
 INSTAURAREA DICTATURII PERSONALE A LUI NICOLAE
CEAUŞESCU.
 PROMOVAREA ÎN FUNCŢIILE DE CONDUCERE A MEMBRILOR
FAMILIEI CEAUŞESCU.
 INDUSTRIALIZAREA FORŢATǍ ŞI MARILE CONSTRUCŢII:
CANALUL DUNǍRE – MAREA NEAGRǍ, CASA POPORULUI.
ACESTEA AU DUS LA SECǍTUIREA RESURSELOR STATULUI.
 NEGLIJAREA AGRICULTURII.
 CRIZA ALIMENTARǍ ACUTǍ.
 SECURITATEA FOLOSEŞTE REPRESIUNEA ÎMPOTRIVA
OPOZANŢILOR REGIMULUI.
 SǍRǍCIREA POPULAŢIEI DATORITǍ EFORTULUI DE A PLǍTI
DATORIA EXTERNǍ (11 MILIARDE DE DOLARI ÎN 1983).
 APLICAREA PLANURILOR DE SISTEMATIZARE A CAPITALEI
(DEMOLAREA BISERICILOR, MONUMENTELOR, CASELOR
PARTICULARE ETC.) ŞI A SATELOR.

2. PE PLAN EXTERN:
 RUPEREA RELAŢIILOR CU OCCIDENTUL.
 REFUZUL DE A ACCEPTA REFORMELE IMPUSE ÎN U.R.S.S. DE
MIHAIL GORBACIOV.
8
 MASURI ANTIDICTATORIALE:
 GREVA MINERILOR DIN VALEA JIULUI (1977);
 MITINGUL DE PROTEST DE LA BRAŞOV (1987);
 DISIDENŢII:
- PAUL GOMA,
- DOINA CORNEA,
- MIRCEA DINESCU,
- ANDREI PLEŞU.

DECEMBRIE 1989. CONTEXT ŞI CONSECINŢE

 CONTEXT EXTERN:

 POLITICA REFORMISTǍ A LUI MIHAIL

GORBACIOV (PERESTROIKA ŞI GLASNOST);
 REFORMELE DEMOCRATICE DIN POLONIA ŞI
UNGARIA (1989);
 ABANDONAREA COMUNISMULUI DE CǍTRE MAI
MULTE STATE: POLONIA, UNGARIA, GERMANIA
DE EST(R.D.G.), BULGARIA, CEHOSLOVACIA;

 CONTEXT EXTERN:

 16-21 DEC. 1989: DEMONSTRAŢIILE DE PROTEST

DE LA TIMIŞOARA SUNT REPRIMATE VIOLENT
DE SECURITATE ŞI ARMATǍ (MORŢI ŞI RǍNIŢI);
 21 DEC. 1989: N. CEAUŞESCU, REVENIT DINTR-O
VIZITǍ DIN IRAN, CONVOACǍ UN MITING LA
BUCUREŞTI – TRANSFORMAT ÎNTR-O
MANIFESTAŢIE ANTICOMUNISTǍ – AU LOC
LUPTE DE STRADǍ ÎN SEARA DE 21 SPRE 22 DEC.
1989;
 22 DEC. 1989: FUGA CUPLULUI NICOLAE ŞI
ELENA CEAUŞESCU CU UN ELICOPTER LA
TÂRGOVIŞTE UNDE ESTE PRINS ŞI ARESTAT;
 25 DEC. 1989: JUDECAREA, CONDAMNAREA ŞI
EXECUTAREA CUPLULUI CEAUŞESCU.

9
  CONSECINŢE:

 ÎNLǍTURAREA DICTATURII COMUNISTE;

 SCHIMBAREA REGIMULUI POLITIC: REVENIREA
LA DEMOCRAŢIE;
 CONSTITUIREA STATULUI DE DREPT;
 DEMARAREA PROCESULUI DE REFORMARE ŞI
RESTRUCTURARE A ECONOMIEI (TRECEREA LA
ECONOMIA DE PIAŢǍ);
 REVENIREA ROMÂNIEI ÎN ANSAMBLUL
STATELOR DEMOCRATICE.

REVENIREA LA DEMOCRAŢIE

 22 DECEMBRIE 1989: CONSTITUIREA FRONTULUI

SALVǍRII NAŢIONALE (F..S.N.) CONDUS DE ION
ILIESCU;

 SCHIMBAREA REGIMULUI COMUNIST A CONSTAT ÎN:

 DEMOCRATIZAREA VIEŢII POLITICE ŞI

SOCIALE:
• CONSTITUIREA STATULUI DE DREPT (BAZAT PE
„DOMNIA LEGILOR”);
• PLURALISMUL POLITIC: F.S.N. (SE VA TRANSFORMA ÎN
P.D.S.R.), P.N.L., P.N.Ţ., P.S.D., PARTIDUL UNITǍŢII
NAŢIONALE ROMÂNE (P.U.N.R.) ETC.;
• ORGANIZAREA ALEGERILOR LIBERE PE BAZA
VOTULUI UNIVERSAL (PRIMELE ÎN 1990);
• PREŞEDINŢII ROMÂNIEI: ION ILIESCU (1990-1996 ŞI 2000-
2004), EMIL CONSTANTINESCU (1996-2000), TRAIAN
BǍSESCU (DIN 2004);
• CONSTITUIREA SOCIETǍŢII CIVILE (ORGANIZAŢII
NONGUVERNAMENTALE CARE MILITEAZǍ PENTRU
DREPTURILE OMULUI);
• DEZVOLTAREA SPIRITULUI CIVIC ŞI DE INIŢIATIVǍ;
• EXISTENŢA UNOR MOMENTE TENSIONATE:
10
-FENOMENUL „PIAŢA UNIVERSITǍŢII”, STOPAT PRIN
INTERVENŢIA MINERILOR ÎN IUNIE 1990,
- DESCINDERILE MINERILOR ÎN CAPITALǍ,
-CONFLICTUL INTERETNIC DE LA TÂRGU-MUREŞ
(MARTIE 1990).

 REFORMA ECONOMICǍ: TRECEREA LA

ECONOMIA DE PIAŢǍ:
• LIBERALIZAREA ECONOMIEI (TRECEREA LA
ECONOMIA DE PIAŢǍ),
• RESTRUCTURAREA ÎNTREPRINDERILOR PENTRU
DEVENI RENTABILE,
• FENOMENE NEGATIVE: INFLAŢIE, ŞOMAJ, CORUPŢIE,
SCǍDEREA NIVELULUI DE TRAI AL POPULAŢIEI.

 CONSTITUŢIA DIN 1991:

• VOTATǍ DE PARLAMENT ŞI APROBATǍ PRIN

REFERENDUM DE CǍTRE POPULAŢIE,
• REPREZINTǍ LEGEA FUNDAMENTALǍ A STATULUI
ROMÂN,
• SE BAZEAZǍ PE PRINCIPIILE: SUVERANITATEA
NAŢIONALǍ, SUPREMAŢIA LEGII, SEPARAREA
PUTERILOR ÎN STAT (LEGISLATIVǍ-PARLAMENTUL,
EXECUTIVǍ-GUVERNUL, JUDECǍTOREASCǍ), DREPTUL
DE PROPRIETATE;
• ROMÂNIA ESTE DEFINITǍ CA: REPUBLICǍ, STAT
NAŢIONAL, UNITAR, SUVERAN, INDEPENDENT,
INDIVIZIBIL;
• PREŞEDINTELE – GARANTUL RESPECTǍRII LEGILOR ŞI
CONSTITUŢIEI, MEDIATOR ÎNTRE PUTERILE STATULUI,
ESTE ALES PRIN VOT UNIVERSAL, PE O PERIOADǍ DE
PATRU ANI (ACUM DE CINCI ANI), ARE DREPTUL LA
DOUǍ MANDATE;
• DREPTURI ŞI LIBERTǍŢI CETǍŢENEŞTI.

11
 SINTEZE
ISTORIA
ROMÂNILOR
PENTRU
BACALAUREAT
12