CONFLICT PROFESOR-ELEV

Prezentarea cazului
Era ora de matematică. Andrei, se juca pe telefonul mobil deranjând întreaga clasă .
Profesorul la văzut şi la un moment dat i-a atras atenția ,elevul a ignorat cu o privire arogantă
semnalul primit din partea profesorului. Acesta îl mai lasă câteva minute, iar elevul își continuă
activitatea începută. Profesorul a observat comportamentul pasiv a elevului față de lecția pe care
o predă și lipsa de respect de care dă dovadă și îi spune acestuia pe un ton mai ridicat: „Ieși
afară!”
Andrei, care era o fire mai acidă, aruncă o privire mai urâtă către profesor şi pe un ton
revoltător întrebă: „Ce-am făcut domnule profesor?” însă profesorul nervos: „Pentru nesimțirea
de care dai dovadă, la urmatoarea lucrare de control vei avea minus două puncte din notă! ”.
Reacția elevului nu a întârziat să apară: „Nu e corect ceea ce faceți dvs!’’ în timp ce acesta ieșea
din clasă.
Analiza situaţiei conflictuale
Identificarea conflictului: - profesor nemulţumit de atitudinea elevului
- elevul-nemulţumit pedeapsa pe care o primește
În acest caz este vorba de un conflict – dezacord în ceea ce privesc atitudinile, ameninţarea
valorilor personale, stilului, plasarea responsabilităţii. A intervenit între profesor şi elev în ceea ce
priveşte diferenţele de intenţii, interese, percepere a valorii, înţelegerea modului de desfăşurare a
activităţilor de învăţare.
Situaţia conflictuală în care se găseşte profesorul, ca individ, cred că este cea între două
valenţe opuse, acesta tinzând către zona pozitivă–împlinirea a ceea ce-şi doreşte, adică: participarea
atentă, cu interes a elevului la oră sau poate doar conformarea elevului.
Cauzele posibile ale conflictului
- neconfirmarea aşteptărilor
- percepţii greşite ale actului de învăţare datorate diferenţelor de intenţii şi de interese
- ambiguitatea definirii ariilor de autoritate şi responsabilitate
- exprimarea greşită a emoţiilor
- abateri disciplinare minore ale elevului
- autoritate excesivă a profesorului
 Profesorul, simţindu-şi ameninţată autoritatea, poate chiar şi valorile personale, manifestă
emoţii violente ce culminează cu un acces de furie. Andrei nu vrea să-şi recunoască vina, nu
înţelege implicaţiile faptei în contextul relaţiei profesor-elev.
Andrei şi profesorul manifestă rezistenţă la schimbare; profesorul apară interesul pentru a
menţine anumite norme, stilul autoritar, iar Andrei contestă pedeapsa primită. În luptă cu
profesorul, Andrei nu acceptă schimbarea, ieșind din clasă și nici de cum să-și corecteze
comportamentul. El nu înţelege greşeala, iar schimbările de atitudine, de organizare a valorilor
sociale, de norme nu se fac simțite în comportamentul elevului nu arată disponibilitate pentru
rezolvarea conflictului.
Profesorul sa folosit de o modalitate violentă, nicidecum creativă în abordarea conflictului
şi rezolvarea lui, a utilizat greşit puterea, aplicând reguli inflexibile. Pedeapsa aplicată a punctat
rigiditatea profesorului în abordarea problemei. Profesorul a perceput elevul ca duşman ce trebuie
pus pe fugă, deci conflictul a fost o luptă mai mult decât un conflict orientat spre sarcină.
Între profesor şi elev nu a existat, cooperare, pozitivitate emoţională şi respect reciproc.
Exprimarea emoţiilor atât din partea profesorului, cât şi din partea elevului a fost neconstructivă,
chiar distructivă.
Profesorul nu a ţinut seama de interesele, nevoile elevului în stabilirea sancţiunilor.
Ameninţarea iniţială „Ieşi afară!”, nu este în acord cu interesele, trebuinţele nici uneia din părţi.
Privitor la elementele prin care se manifestă conflictul, amintesc: incidentul,neînţelegerea
apărută datorită agresivităţii, tensiunea apărută între profesor şi elev face ca relaţia dintre aceştia să
se deterioreze ca urmare a atitudinii negative de ambele părţi, criza este momentul în care apar
manifestări de violenţă verbală.
Stadiile conflictului
Stadiul latent cred că rezidă din faptul că profesorul simtea o stare de disconfort din partea
elevului care se juca pe telefon, fie datorită faptului ca elevul implicat nu era la prima abatere, caz
în care se pune întrebarea „ce masuri de prevenire a conflictului au fost luate?”. În acest
scenariu, profesorul, văzând că elevul nu şi-au corectat atitudinea, a dus conflictul rapid din stadiul
simţit în cel manifestat. Neevitarea conflictului probabil că a constituit un motiv în abordarea
impulsivă. Profesorul consideră problemele rezolvate prin aplicarea pedepselor.
Fiind un conflict asimetric din punct de vedere al forţei, consider că a fost un conflict stins,
dar nerezolvat: poate că Andrei, nu va mai deranja ora dar cu siguranţă, lucrurile nu vor mai sta la
fel în ceea ce privesc notele elevului.
 Rezolvarea conflictului
Abordarea şi rezolvarea cu succes a conflictului depinde şi de voinţa celor implicaţi de a-şi
modifica atitudinile şi opiniile. Prin modificarea propriului comportament, profesorul ar fi
determinat schimbarea comportamentului elevului faţă de el. Profesorul nu a demonstrat abilităţi de
comunicare, nu a cooperat pentru a crea un climat bazat pe încredere, nu a luat democratic deciziile
şi nici măcar nu şi-a stăpânit emoţiile primare. În soluţionarea conflictului profesorul nu s-a
concentrat pe problemă, demonstrând astfel că nu are cunoştinţe şi deprinderi de rezolvare a
conflictului.
Deşi, aparent, profesorul a obţinut ceea ce-şi dorea şi elevul nu (câştig-pierdere), eu
consider că avem de-a face cu o relaţie pierdere-pierdere, dacă privim într-un context mai larg şi pe
o perioadă mai îndelungată. Modalitatea de abordare câştigător-învins, la care a apelat profesorul,
presupune o abordare agresivă, utilizarea puterii, soluţionarea în favoarea unei părţi, dar este
rezultatul unui eşec şi poate avea efecte întârziate.
Se remarcă faptul că nu au fost parcurşi corect şi în totalitate toţi paşii pentru a se depăşi
conflictul. Paşii ce trebuiau parcurşi sunt:
1. Să recunoaştem conflictul – aşteptări neconfirmate
2. Să ne recunoaştem sentimentele/gândurile
Ce simt, ce gândesc? De ce? – frustrare, lipsă de respect. Poate este preocupat de o
problemă mai importantă pentru el? Şi totuşi comportamentul lui nu este cel aşteptat! Nu
vrea să respecte regulile? De ce nu şi-a pus aceste întrebări profesorul de matematica?
Nici empatia nu face parte din capacităţile profesorului.
Ce simte şi gândeste elevul? – teamă, ruşine, revoltă. Oare atât de grav a fost fapta mea,
încât s-a enervat profesorul atât de tare? De ce mi se adresează ordine pe un ton foarte
ridicat?
3. Să ne dăm seama ce vrem.
Ce doresc să obţin din această situaţie? – restabilirea ordinii, obligarea elevului să respecte
regulile, să acorde atenţie profesorului şi lecţiei.
4. Să producem idei
Ce soluţii există pentru ca ambele părţi să poată obţine ceea ce doresc? Aceasta e o altă
întrebare pe care profesorul nu şi-a pus-o. Soluţiile găsite de el au constat în ameninţarea
de a da afară din clasă şi pedepsirea cu scaderea a doua puncte la viitoarea lucrare de
control.
5. Puneţi planul în aplicare
Găsiţi soluţia care împacă ambele părţi. Acţionaţi în spiritul „Putem câştiga amândoi!”
Profesorul nu a abordat relaţia drept câştig-câştig, iar soluţia nu a fost nici pe departe
creativă, deci conflictul nu poate fi văzut ca având o şansă pozitivă. El nu a investigat preocupările
ce stau la baza acţiunilor celui implicat în conflict. Din acest punct de vedere, conflictul ar fi putut
fi evitat prin: negocierea şi stabilirea regulilor de comportare reciprocă, exprimarea şi justificarea
aşteptărilor atât de către profesor cât şi de către elevi.
Printre opţiunile pe care le are un profesor nu ar trebui să se regăsească cele violente, ci
doar cele nonviolente, cum sunt negocierea, medierea şi arbitrajul.