Bolile si sistemul nervos la om

Epilepsia nu are o cauza identificabila la aproximativ

jumatate din persoanele cu aceasta afectiune. In
cealalta jumatate, starea poate fi trasata la diferiti
factori, inclusiv: Influenta genetica.
Anumite gene pot face o persoana mai sensibila la
conditiile de mediu care declanseaza o criza de
epilepsie:

1. Traumatism cranian. Traumatismele craniene ca urmare a

unui accident de masina sau a altor leziuni traumatice pot
provoca epilepsie.
2. Starea creierului. Conditiile creierului care cauzeaza leziuni
ale creierului, cum ar fi tumorile cerebrale sau accidentele
vasculare cerebrale, pot provoca epilepsie. Accidentul
vascular cerebral este principala cauza de epilepsie la adultii
cu varsta peste 35 de ani.
3. Leziunea prenatala. Inainte de nastere, bebelusii sunt
sensibili la leziunile cerebrale care ar putea fi cauzate de mai
multi factori, cum ar fi o infectie la mama, nutritie deficitara
sau deficiente de oxigen. Aceasta afectare a creierului poate
duce la epilepsie sau paralizie cerebrala
  EEG: este cea mai comună investigație folosită pentru a
diagnostica epilepsia; pentru această examinare, electrozii
sunt atașați pe scalp printr-un mediu lichid pe bază de apă
care să conducă semnalul electric; acești electrozi
înregistrează activitatea electrică a creierului; pacienții cu
epilepsie pot avea modificări ale traseului EEG și în
absența crizelor; pacientul poate fi monitorizat prin video-
EEG în timpul somnului sau în stare de veghe pentru a
obiectiva frecvența cu care apar și periodicitatea acestora;

 RMN: scanările RMN furnizează detalii cu privire la

structura creierului și poate identifica regiunile lezionale
sau anormalitățile structurale ce ar putea să producă
crizele;
 PET: tomografia prin emisie de pozitroni utilizează o
cantitate redusă de material radioactiv în doză mică,
ulterior ste injectat intravenos și, ajuns la nivel cerebral,
detectează zonele cu activitate metabolică intensă

epilepsia
poate
fi idi opatica,
atunci
cand sunt
implicate
anumite
anomalii genetice, dar poate fi si secundara unor afectiuni
 cerebrale cum sunt, accidentul vascular cerebral,
tromboza venoasa cerebrala, traumatisme cranio-
cerebrale, infectii cerebrale (meningita, encefalita), tumori
cerebrale, consum de toxice (alcool, droguri), boli
neurodegenerative (Boala Alzhemier), etc.
Care sunt semnele si simptomele epilepsiei?
Din punct de vedere clinic, epilepsia se manifesta prin:
 crize epileptice, care au o durata de la cateva secunde
pana la 1-2 minute, si care la randul lor, se impart in crize
epileptice partiale (simple sau complexe) si generalizate,
acestea din urma implicand si pierderea starii de
constienta.

O criza de epilepsie apare in urma descarcarii elecrice

anormale din neuroni. Insa, de ce se produce acesta
incarcare in zone aleatorii ale creierului, este o intrebarea
la care nu avem inca un raspuns. Astfel, in 7 din 10 cazuri,
criza epileptica are o cauza idiopatica (necunoscuta),
persoanele afectate neavnd nicio anomalie sau leziune a
creierului.
Consideram factori de risc pentru epilepsie urmatoarele:
 Dezvoltare anormala a creierului;
 Lovituri la nivelul capului care cauzeaza si pierderea
constientei;
 Infectii ale creierului;
 Febra ridicata la copii sub 5 ani;
 Factorii genetici;
  Accidentele vasculare cerebrale;
 Leziuni ale creierului sau tumori;
 Diverse toxine sau otravuri.

Factori de risc
Anumiti factori pot creste riscul de aparitie a epilepsiei, acestia sunt:

– Varsta. Cu toate ca epilepsia poate sa apara la orice varsta, aceasta este

intalnita cel mai des la copii si adultii in varsta.

– Istoric familial. Daca o persoana are un istoric familial de epilepsie,

atunci aceasta are un risc mai ridicat de a dezvolta si ea aceasta conditie.

– Leziuni si traumatisme cerebrale. Acestea sunt responsabile pentru unele

cazuri de epilepsie. Pentru a reduce acest risc este recomandata folosirea
centurii de siguranta si a castilor de protectie.
– Accident vascular cerebral si alte boli vasculare. Pentru a reduce riscul
de aparitie a acestor boli este recomandata limitarea aportului de alcool,
renuntarea la fumat, consumul unei diete sanatoase si efectuare exercitiilor
fizice in mod regulat.

– Dementa. Dementa poate creste riscul de aparitie a epilepsiei la

persoanele in varsta.

– Infectii cerebrale. Infectii cum ar fi meningita pot creste riscul dezvoltarii

acestei tulburari.

– Prezenta convulsiilor in copilarie. Copii care au convulsii datorita febrei

ridicate nu dezvolta de obicei aceasta tulburare. Riscul de epilepsie creste
daca copilul are o criza convulsiva de lunga durata, o alta conditie care
afecteaza sistemul nervos sau un istoric familial de epilepsie.

Forme Genetice De Epilepsie

Sindroame epileptice specifice cu o bază heredofamilială:
• Epilepsia familială de lob temporal: AD, penetranţă 60%, gena
neidentificată
• Epilepsia rolandică benignă (AD cu penetranţă incompletă)
• Epilepsia mioclonică benignă a copilului (AR)
• ereditate mendeliană, monogenică cu transmitere autozomal dominantă
(AD) sau autozomal recesivă (AR); reprezintă ~1% din epilepsii şi include:
facomatozele (AD), grupul epilepsiilor mioclonice progresive (AR), tulburări
mitocondriale (ADNtransmis matern), tulburări metabolice moştenite;
• ereditate multifactorială: expresia fenotipică este determinată de
intervenţia mai multor gene în combinaţie cu factorii de mediu;
• ereditatea familială legată de sex (sindromul X fragil, lisencefalia,
heterotipia)
anomalii cromozomiale: trisomia 21 (cu 2-15% epilepsie), trisomia 13,18,
22 (cu 20-25% epilepsie), suprimarea unei părţi din cromozomi (cu 70%
epilepsie).
Convulsiile febrile au o predispoziţie ereditară certă, dar modul de
transmitere nu este clarificat putând fi poligenic sau autozomal dominant.
Tratamente naturiste

1. Dieta timp de 5 zile cu sucuri si zarzavaturi. O clisma

dimineata cu infuzie de musetel, timp de 5 zile. Se reia cura cu
sucuri, timp de 2 luni, impreuna cu un complex de vitamine si
timp de 5-7 zile un regim crudivor, depurativ cu grau incoltit. Se
bea suc de orz verde, 3x50 ml pe zi.
2. Cura cu suc de lamaie timp de 20 de zile tinuta astfel: in prima
zi sucul de la o lamaie, a doua zi de la 2 lamai, doza crescand
cu cate o lamaie pe zi, pana se ajunge la 10 lamai, apoi se
scade treptat zilnic cate o lamaie. Se face o pauza de 10 zile,
dupa care se repeta cura. Dupa o pauza de 25 de zile se reia
cura.
3. Se beau ceaiuri din urmatoarele plante:
- Rp. 1: 30 gr coada calului, 30 gr urzica, 30 gr dragaica, 30 gr
cretisoara. Se face o infuzie si se beau 3-4 cani pe zi.
- Rp. 2: infuzie din cimbrisor de camp, 2 cani pe zi timp de un an.
- Rp. 3: 30 gr valeriana, 20 gr rozmarin, 30 gr tei, 20 gr veronica,
20 gr ciubotica cucului. Se beau 3 cani pe zi, alternativ cu
celelalte doua retete.
4. Baie vitala de 2 ori pe zi timp de 25 minute.
5. Baie de trunchi de 2 ori pe zi timp de 25 minute.
6. Cataplasma lombo-abdominala cu lut, de 3 ori pe zi.
7. Baie alternativa de picioare.
8. Dus rece general de 3 ori pe saptamana.
9. Dus scotian alternant de 2 ori pe zi.
10. Baie de soare, cura de aer cu gimnastica respiratorie si
fizica.
11. Supraveghere medicala.

Epilepsia este o boala care cauzeaza

anumite crize care inseamna CONVULSIE
sau ATAC! Boala porneste de la creier iar
cauzele de la care pornesc crizele
epileptice sunt lipsa somnului , saritul
peste mese stresul si multe altele.
majoritatea cazurilor, cauza este
necunoscută, deși unele persoane pot da
semne de epilepsie în urma unui
traumatism cranian, accident vascular
cerebral, neoplasm cerebral și consum de
alcool și de droguri, printre altele. Crizele
epileptice sunt rezultatul unei activități
excesive sau anormale a celulelor nervoase
din  cortex la nivelul creierului.[9]  În
general, diagnosticarea presupune
eliminarea altor stări care ar putea cauza
simptome similare (cum ar fi  sincopa),
precum și identificarea altor cauze
imediate. Epilepsia poate fi adesea
confirmată cu ajutorul
unei  electroencefalograme.