Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EVOLUTIE SI PERSPECTIVE
CUPRINS
Cap.4 . Organizatii
Cap.5 . Legislatie
Bibliografie
2
Cap.1 . Istoric al asigurarilor
Asigurarea, asa cum este perceputa in zilele noastre are ca izvor de aparitie Marele
Incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. In urma acestui
dezastru, Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea cladirilor. In anul
1680, englezul a infiintat prima companie de asigurari de incendii din Anglia,
denumita«The Fire Office».
In Statele Unite, prima companie de asigurari a demarat activitatea tot prin incheierea
asigurarilor pentru incendii, cu sediul in Charles Town, (orasul Charleston de astazi,
Carolina de Sud), in anul 1732.
3
Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea si standardizarea practicilor de
asigurare, in special pentru asigurarile impotriva incendiilor. In anul 1752, a fondat
Philadelphia Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima
companie care colecta contributii in vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizatie
nu numai ca lansa avertizari in cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza
asigurarea anumitor cladiri unde riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, in
cazul caselor de lemn.
fara asigurari, n-ar exista zgaraie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta sa
lucreze la o asemenea inaltime, riscand sa faca un plonjon mortal si sa-si lase familia
in mizerie; fara asigurari, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi
astfel de cladiri, pe care un singur muc de tigara le-ar putea transforma in scrum; fara
asigurari, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strazi.
Chiar cu un Ford, un bun sofer este constient de faptul ca in fiecare clipa risca sa dea
peste un pieton."
Henry FORD
4
Asocierea un mod de reducere a riscului
el mai simplu mod de reducere a riscului este de a-l imparti. Pe baza contractelor
comerciale s-au creat diverse tipuri de asocieri care ofereau protectie impotriva riscului.
Cand unul din parteneri dorea sa transporte marfa, iar celalalt dispunea de o nava, ei se
puteau asocia pentru a transporta marfurile la destinatie, a le vinde si a imparti profitul.
Daca nava care efectua transportul nu ajungea la destinatie, partile imparteau pierderea.
neori, riscul de dauna era transferat in schimbul achitarii unei prime, separat de
cheltuielile implicate de transport. Desi reprezentau tranzactii individuale, aceste
activitati erau atat de inrudite, incat deseori erau incheiate in momente si locuri apropiate.
Contractele de asigurare maritima veneau in intampinarea necesitatilor comertului
medieval, ele fiind utilizate doar in masura in care cele doua parti ajungeau la un acord
asupra elementelor contractului. Era mai usor sa inchei asigurari intr-un oras in care
exista o anumita experienta in domeniu. Aceste orase aveau reputatia unor piete de
asigurare active. De-a lungul secolelor, pe masura ce schimbarile de ordin politic si
tehnologic au influentat viata economica, centrele europene ale asigurarilor s-au orientat
dinspre orasele italiene spre cele mai mari centre comerciale din nord-vestul Europei:
Anvers, Amsterdam si Londra.
5
Londra. In secolul XV s-au utilizat modele de contracte de asigurare maritima de origine
italiana. Comerciantii londonezi subscriau contracte de asigurare maritima de origine
italiana si contracte de asigurari negociate de brokeri. Notarii intocmeau si eliberau
politele si tot ei tineau registrele tuturor politelor incheiate. In anul 1576 a fost infiintata o
Camera de Asigurari care a impus pana in 1690 ca toate politele semnate sa fie
inregistrate la Royal Exchange. Printr-o hotarare a Parlamentului din 1601 se stabilea
statutul legal al contractelor de asigurare maritima. Conform acestei hotarari,
despagubirile din asigurare erau supuse sanctiunilor legale, iar guvernul urma sa impuna
executia contractelor de asigurare si sa rezolve disputele. La sfarsitul secolului al XVII-
lea, persoanele interesate in transporturi, sau care doreau sa investeasca in asemenea
activitati, se intalneau la Cafeneaua Edward LIoyd's de pe strada Lombard, langa Royal
Exchange. Se obisnuia ca cei adunati acolo sa incheie contracte de asigurare reciproce
impotriva pericolelor marine la care erau expusi transportatorii. In rubrica de observatii
se descria nava, incarcatura, proprietarul, echipajul si destinatia. Participantii la asigurare
isi completau numele si procentul de risc asigurat, dupa descrierea transportului pe care-l
efectuau. Din acest motiv, cei care asigurau au devenit cunoscuti sub numele de
subscriiptori. Fiecare subscriiptor garanta cu activele personale partea specificata din
oricare pierderi asigurate. Pentru o perioada de timp, Lloyd a editat un ziar, "lloyd's
news" care prezenta noutatile din transport maritim. Datorita legaturilor sale cu
transportul maritim, cafeneaua era considerata centrul pietei asigurarilor maritime, fiind
cunoscuta in secolul al XVIII-lea sub numele de London Lloyd's. Cu toate ca avea
statutul unei asociatii a subscriitorilor individuali, Lloyd's
n aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a
constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta
unui lucru implinit.
Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de
oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.
Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract
intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe
care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa
plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.
6
n alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care fiecare
asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de
asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati.
consensual
sinalagmatic
aleatoriu
adeziune
prin acceptarea lui de catre asigurat cu toate ca a fost redactat de catre societatea de
asigurari, asiguratul avand posibilitatea de a respinge;
oneros
succesiv
datorita valabilitatii pentru o perioada mai lunga de timp prima se poate plati in mai
multe rate, protectia fiind continua din partea asiguratorului.
7
Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un
moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa
foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele
legate de protectia patrimoniului.
Asigurari de autovehicule
RCA
Casco Carte
Verde
Cargo
Asigurari de bunuri
Locuinte si bunuri
Echipamente electronice
Birouri si magazine
Asigurari de persoane
Viata si pensie privata
Accidente ale
angajatilor
Asistenta medicala pentru calatorii in strainatate
asigurari de viata
Cap.4 . Organizatii
AGENTUL DE ASIGURARI
gentul de asigurare este persoana fizica sau juridica abilitata, in baza autorizarii
unui asigurator, sa negocieze sau sa incheie in numele si in contul asiguratorului
9
contracte de asigurare cu tertii, conform conditiilor stipulate in contractul de mandat
incheiat, fara sa aiba calitatea de asigurator sau broker de asigurare.
- Agentii de asigurare vand politele de asigurare ale unui asigurator sau in anumite
situatii pot sa vanda polite ale mai multor asiguratori dar numai pentru un singur tip de
asigurare de la fiecare asigurator.
MODALITATE DE ACTIUNE
Asiguratul prin despagubirile primite este repus in situatia financiara pe care a avut-o
inainte de producerea unui eveniment asigurat. Acest lucru exprima scopul principal al
unei asigurari, compensarea pierderilor suferite si nu obtinerea unui profit.
Cheltuielile necesare reparatiei unui bun asigurat sau inlocuirii acestuia pot cuprinde
in limita sumei asigurate din polita, costul la data daunei al reparatiilor, refacerii,
10
restaurarii, reconditionarii sau inlocuirii partilor avariate sau distruse, precum si al
manoperei.
BROKERII DE ASIGURARI
rokerul de asigurare este persoana juridica romana sau straina ori societatea mutuala
autorizata in conditiile legii, care, pentru clientii sai, negociaza sau incheie contracte de
asigurare si acorda alte servicii in legatura cu protectia impotriva riscurilor sau cu
regularizarea daunelor.
Importanta pe care o acordam faptului cã producerea unui risc care a fost ignorat
atrage dupã sine pierderi financiare, reprezinta esenta intelegerii activitatii desfasurate de
profesionistii in asigurari.
Consecintele pe care le manifesta expunerea la risc inseamna mult mai mult decat
valoarea unui transfer al riscului catre o societate de asigurari.
Un alt serviciu important pe care il poate face un broker este consultanta sau chiar
asistenta in cazul dosarelor de dauna pentru clientii sai.
11
In lume exista foarte multi brokeri care lucreaza la nivel international pentru a fi mai
aproape de interesele clientilor si pentru a cunoaste permanent situatia pietelor de
asigurari si reasigurari in special in marile centre financiare ale lumii.
Stabilirea unei strategii pentru gasirea unei solutii optime la o situatie concreta
porneste de la identificarea riscurilor, evaluarea acestora, continuand cu elaborarea unui
program de acoperire a riscului iar in final gestionarea si controlul acestora pe intrega
durata a protectiei.
ORGANIZATII
Fiecare membru al unei organizatii mutuale este in acelasi timp asigurat si asigurator.
In calitate de asigurat fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun
de asigurare cu contributia ce a fost stabilita. Din acest fond se acopera daunele suferite la
asigurarile de bunuri si de raspundere civila si se achita sumele asigurate la asigurarile de
persoane.
In unele tari in situatia in care anumite organizatii mutuale cum ar fi cele din
domeniul agriculturii, nu-si pot acoperi integral cheltuielile de asigurare din propriile
contributii, in completarea acestora primesc subventii de la stat.
Tontinele
12
de varsta. La expirarea termenului pentru care a fost constituita suma rezultata din
capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membri supravietuitori.
Asociatii asemanatoare se organizeaza si pentru cazuri de deces.
Societatile cooperatiste
cestea sunt un alt tip de societati de asigurare care au fost constituite cu un scop
precis, de a face asiguararea disponibila pentru o anumita organizatie sau grup de entitati
in schimbul unor prime. Aceste organizatii cuprind societatile captive, grupurile de
retinere a riscului si grupurile de achizitie.
Societatile captive in esenta lor asigura riscul proprietarilor societatii. Scopul urmarit
este acela de a finanta despagubirile cuvenite pentru daunele suportate de proprietari.
Aceasta metoda se mai numeste si autoasigurare formalizata.
Organizatiile fratesti
nele din societatile de asigurare nu se pot incadra exact in nici una din categoriile
amintite. De exemplu, o organizatie de ocrotire a sanatatii poate fi o organizatie
nonprofit, sau poate urmari obtinerea unui profit. In ambele cazuri, organizatia ofera o
anumita lista de servicii medicale, in schimbul unei plati periodice facute de catre membii
acesteia.
13
greu de incadrat intr-o anumita categorie. Ambele sunt organizatii nonprofit. Ele au fost
constituite initial de catre asociatiile spitalicesti pentru a asigura plata facturilor de
spitalizare.
Cateva holdinguri bancare detin, alaturi de bani sau societati de imprumut sau
economii, si societati de asigurari. Unele banci concureaza cu societatile de asigurari,
folosind instrumentele bancare bancare traditionale pentru a indeplini functii traditionale
ale asigurarilor. de exemplu, unele banci promoveaza scrisorile de credit in locul
obligatiunilor garantate.
14
B.A.A.R. - Biroul Asiguratorilor Auto din Romania
Institutul de Asigurari
ARA este o organizatie infiintata in toamna anului 1999, activitatile sale educationale
incepand insa in anul 1998.
ADAR - Asociatia de Drept al Asigurarilor din Romania a fost infiintata in anul 1991
de un grup de juristi care activau in domeniul asigurarilor.
Cap.5 . Legislatie
15
Ordonanta de urgenta Nr. 189 din 21 decembrie 2005
16
Legea Nr. 212 din 27 mai 2004
17
Asigurarile dupa 1990
martie 1871 a fost constituita prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital social
de 3 milioane de lei si avand ca membrii fondatori personalitati marcante ale vietii
politice, sociale si economice: B. Boerescu, T.F. Negroponte, G. Gh. Cantacuzino,
Menelas Ghermani, Th. Mehedinteanu, St. Ioanide, C. Deroussi, V.C. Porumbaru si
Alexandru Zissu.
18
preluat portofoliul romanesc al societatii "Phoenix" din Viena, aflata in lichidare,
majorand capitalul la 20 de milioane.
19
-Societatea "Astra S.A." a preluat activele societatilor mixte, cu participarea ADAS
din strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu
strainatatea, in suma de 3 000 milioane de lei, si, in limitele acestora, pasivele
corespunzatoare;
-In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din
Romania, UNITA S.R.L cu sediul la Timisoara.
-In anul 1994 cel mai mare grup de asigurari si servicii financiare din lume, AIG -
American International Group a venit in Romania prin divizia de asigurari generale.
-In anul 1994 s-au infiintat societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC -
ASIT care in anul 2000 si-a schimbat denumirea in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI.
-In anul 1997 s-a infiintat societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata care
in prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurari de Viata, GARANTA.
-In anul 1999 a fost infiintat, in Craiova, brokerul de asigurari ROMASIG INVEST
S.R.L.
20
-In anul 1999 s-a infiintat AIG Life Asigurari Romania S.A., divizia de asigurari de
viata si pensie privata a companiei AIG.
21
Top 10 Clasament Asigurari Non-Viata
PRIME BRUTE SUBSCRISE
COMPANIE
RON m.
2. MARSH* 101,53
3. AON Romania 77,74
4. ASIGEST 62,76
5. HVB Insurance 61,12
6. VBL Broker 43,98
7. ACTIV Asigurari 43,59
8. GRAS SAVOYE Romania 41,03
9. INK Consultanta 34,50
10. EURIAL* 34,36
*Estimare PROFIL Asigurari
22
Cap.8 . Analiza pietei de asigurari din Romania
topul societatilor
in functie de volumul despagubirilor brute platite din asigurari directe
Pondere in
Despagubiri platite total
Nr.Crt Denumire societate
- mil lei - despagubiri
(%)
1 ASIROM 801.998,39 32,21
2 OMNIASIG 352.084,96 14,14
3 ALLIANZ TIRIAC 224.823,35 9,03
4 ARDAF 204.989,29 8,23
5 GRUP AS 74.384 2,99
6 UNITA 71.029,11 2,85
7 ASIBAN 53.093,38 2,13
8 A.I.G. 33.613 1,35
9 METROPOL 33.050,76 1,33
10 B.T.R. 29.639,72 1,19
TOTAL 1.878.705,96 75,45
23
topul societatilor
autorizate pentru practicarea categoriei de asigurari de raspundere civila auto obligatorie in
functie de primele incasate in 2000
Prime
Prime incasate Crestere Pondere
in 2000incasate 2000/1999 2000
Nr.Crt Denumire societate
in 1999
- mil lei - (%) (%)
- mil lei -
1 ASIROM S.A. 582.987,39 503.373 15,82 39,80
2 ASTRA S.A. 216.803,54 139.058 55,91 14,80
3 ARDAF S.A. 142.576,47 101.991 39,79 9,73
4 GRUP AS S.A. 130.896,81 28.956 352,05 8,94
5 ALLIANZ TIRIAC S.A. 101.020,2 22.203 354,98 6,90
6 OMNIASIG S.A. 77.129,49 53.940 42,99 5,26
7 UNITA S.A. 75.604,9 66.688 13,37 5,16
S.A. 45.507,54 35.662 27,61 3,11
9 INTERAMERICAN S.A. 32.451,69 7.277 345,95 2,22
. 31.672 15.876 99,5 2,16
11 A.P.R. S.A. 12.825,4 - - 0,87
. 7.807,81 - - 0,53
13 AGRAS S.A. 7.660,96 10,2 75007,45 0,52
TOTAL 1.464.944,2 975.034.2 50,25 100
24
Nr. Societate Mil. euro Ponderea %
1 ALLIANZ–TIRIAC 237,00 19,74
2 ASIROM 133,89 11,15
3 OMNIASIG 103,64 8,63
4 ASIBAN 93,20 7,76
5 ING Asigurari de Viata 89,95 7,49
6 BCR Asigurari 81,82 6,81
7 ASTRA-UNIQA 72,17 6,01
8 UNITA 52,03 4,33
9 GENERALI 47,17 3,93
10 ARDAF 45,68 3,81
TOTAL TOP 10 956,54 79,68
Nota
:
TOP 20 - Prime brute subscrise asigurari de viata si non viata in primul semestru al
anului 2006
25
11 BT ASIGURARI 26,03 3,27
12 AIG LIFE 18,53 2,33
13 AIG ROMANIA 17,75 2,23
14 CARPATICA ASIG 13,22 1,66
15 GARANTA 10,40 1,31
16 ASITRANS 9,84 1,23
17 AVIVA 8,43 1,06
18 INTERAMERICAN 8,06 1,01
19 ASITO KAPITAL 6,77 0,85
20 GRAWE 6,39 0,80
TOTAL TOP 20 796,45 100,00
26
Violeta CIUREL
General Manager
European and
International Affairs
ING Group
Problema sistemelor nationale de pensii se agraveaza din ce in ce mai mult, in tot mai
multe tari din lume. Sistemele de pensii pay-as-you-go (PAYG), bazate exclusiv pe
solidaritatea dintre generatii, se confrunta cu probleme tot mai dificil de rezolvat.
Cei cu varste de peste 65 de ani vor reprezenta in anul 2050 peste 30% din totalul
populatiei, fata de 17% in prezent, in timp ce ponderea populatiei de 24 de ani, se va
reduce in acelasi interval de timp, de la 30% la 23% (Vezi The European Commission's
magazine on employment and social affairs, Social Agenda, A Europe of all Ages,
May 2005). Acest proces va fi asemanator in multe alte tari, Japonia si Coreea de Sud
fiind primele in acest clasament.
Toate aceste fenomene genereaza presiuni foarte mari asupra bugetelor de asigurari
sociale, care nu mai pot face fata nivelurilor de cheltuieli pe care le implica plata
pensiilor. Este vorba atat de nivelul acestora, cat si de durata mult mai mare in care
pensiile trebuie platite celor in drept. De aceea, in multe tari sunt deja ingrijoratoare
consecintele financiare ale tendintelor demografice si se incearca gasirea unor solutii care
sa fie echitabile pentru toate generatiile existente la un moment dat in societate, precum si
pentru generatiile viitoare.
Bibliografie
Ciurel, Violeta-Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice
internationale, Ed.All Beck, Bucuresti, 2000
27
Legea 136/2005- privind asigurarile si reasigurarile in Romania.
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 303 din 30 decembrie 1995.
www.asigurari. ro
28