Sunteți pe pagina 1din 148

CUPRINS

CAP. I. APARIIA ASIGURRILOR : IMPORTANA SOCIAL A ASIGURRILOR I.1.Asigurri : coninut i necesitate I.2.Importana economico- social a asigurrilor I.4. Dinamica pieei asigurrilor n perioada 2001-2010 ECONOMICO

CAP. II. S .C. GROUPAMA S.A PE PIAA DIN ROMNIA II.1.Piaa asigurrilor n Ronnia ; rolul organizaiilor n asigurri II.2.Profilul de activitate al S.C. GROUPAMA S.A II.2.1. Prezentarea activitii S.C.GROUPAMAS.A i a sucursalei Botosani a acesteia II.2.2.Locul pe piaa asigurrilor CAP. III. OFERTA DE ASIGURRI DE BUNURI LA S.C. GROUPAMA S.A III.1.Contractul de asigurri de bunuri III.2.Asigurarea cldirilor , a altor construcii i a coninutului acestora pentru cazurile produse de incendiu i alte calamiti III.3. Asigurarea mainilor , utilajelor i a instalaiilor pentru cazuri de avarii accidentale III.4. Asigurarea lucrrilor de construcii-montaj i a rspunderii constructului III.5. Asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracie sau prin acte de tlhrie III.5.1. Asigurarea de furt i tlhrie din locuine i birouri III.5.2. Asigurarea de furt i tlhrie pentru riscuri comerciale i industriale III.5.3. Asigurarea de furt i tlhrie limitat la anumite bunuri i valori III.5.4. Asigurarea valorilor pentru furt prin acte de tlhrie asupra curierilor III.6. Asigurarea complex a gospodriilor persoanelor fizice III.7. Asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru III.8. Asigurarea obinuit a animalelor III.9. Asigurarea culturilor agricole III.10. Asigurarea facultativ a autovehiculelor III.10.1.Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru furt III.10.2.Asigurarea facultativ pentru pagubele produse de incendiu i alte calamiti III.10.3.Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru pagube produse ca urmere a accidentelor de circulaie sau a furtului III.10.4.Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru pagube produse ca urmare a accidentelor de circulaie, precum i de incendiu i diferite calamiti III.10.5. Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru pagube produse ca urmere a accidentelor

CAP. IV. ANALIZA VENITURILOR DIN PRIMELE NCASATE LA ASIGURRILE DE BUNURI PRACTICATE DE SUCURSALA CUZA-VODA...... IV.1.Determinarea primelor nete de asigurare la bunuri prin metode statistico-matematice.......... 1

IV.2.Tariful de prime la principalele forme de asigurari de bunuri practicate la sucursala IV.3.Venituri din prime la asigurrile de bunuri ncheiate la sucursala IV.4.Evoluia i analiza ncasrilor din prime la n perioada 2008-2010 i la Sucursala a acesteia CAP. V. ACORDAREA DESPGUBIRILOR I ANALIZA PLILOR ACESTORA LA ASIGURRILE DE BUNURI CONTRACTATE LA SUCURSALA CUZA-VODA V.1. Prevederi referitoare la mecanismul i procedura de acordare a despgubirilor la bunuri V.1.1. Mecanismul de acordare a despgubirilor la asigurrile de bunuri V.1.1.1. Desfurarea procesului de acordare a despgubirilor V.1.1.2. Determinarea cuantumului despgubirilor datorate V.1.2.Particulariti n evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor la diferite tipuri de bunuri V.2. Analiza volumului despgubirilor pltite asigurailor de ctre S.C. GROUPAMA S.A i de sucursala a acesteia, n perioada 2008-2010 Concluzii i propuneri VI.4.1.Concluzii privind derularea asigurrilor de bunuri la Sucursala Cuza -Voda VI.4.2.Propuneri de mbuntiri a actvitii privind derularea asigurrilor de bunuri ANEXE BIBLIOGRAFIE

CAP. I.

APARIIA ASIGURRILOR : ECONOMICO SOCIAL A

IMPORTANA ASIGURRILOR

Crearea bunurilor materiale necesare oamenilor , au pus bazele originii asigurrilor . Aceste vremuri sunt att de ndeprtate, nct este practic imposibil de a stabili o dat exact de apariie a acestora. ntr-o astfel de economie natural, conceptul de asigurare era privit ca pe o form de ajutorare ntre indivizii din societate. De exemplu, dac o cas suferea un incendiu devastator, membrii comunitii respective ajutau mpreun la reconstruirea casei. Acest tip de asigurare a supravieuit pn n zilele noastre n regiunile n care economiile de schimb moderne nu au ptruns dect superficial (de exemplu n unele ri de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice). Asigurarea insa apare n forma sa natural ca protecie mpotriva foamei n anumite perioade ale anului. Oamenii primitivi congelau sau uscau alimentele, fcnd rezerve pentru perioadele mai grele. Aceste perioade aspre , asigurau astfel protectia alimentara acestor comunitati .

I.1. ASIGURARI.Continut si necesitate


In Roma Antic s-a dezvoltat preponderent asigurarea reciproc n cadrul diverselor uniuni profesioniste. Conform regulilor stabilite, fiecare membru era obligat s depun o plat la inscriere iar apoi s achite lunar anumit suma . n cazul decesului membrului acestui colegiu, din fondul acumulat, se ahita o sum necesar pentru nmormntare. E interesant de menionat, c n statut erau stipulate temeiurile de refuz de plata sumei asigurate, la care se atribuiau sinuciderea i neachitarea primelor la termenele cuvenite. Datorit evoluiei dreptului roman, n Roma antic a aprut primul contract de asigurare, care se numea contract de mprumut. Era vorba de un mprumut care acoperea sau garanta un transport de mrfuri cu destinaie ndeprtat. Dac mrfurile nu ajungeau la destinaie n bune condiii, cel care garanta cu bani pierdea definitiv dreptul de rambursare a sumei mprumutate.
3

Evul Mediu aduce n statele vest-europene formarea unor bresle de asigurare a comercianilor i a meteugarilor. La sfritul sec.XV, cnd europenii au nceput tot mai mult s cltoreasc n Asia i America, cltorii care ulterior au dus la aa numita revoluie comercial ( predecesoarea revoluiei industriale ), conceptele de risc i fond comun s-au contopit n unul comun. Dac de exemplu, o flotilie de corbii reuea s ajung din Europa n Indonezia, s fac comer acolo i s se ntoarc ncrcate de mrfuri exotice, exista riscul c nu toate corbiile se vor ntoarce. De aceea oamenii care investeau n construcia acestor corbii au ales dou modaliti de a repartiza ntre ei n mod proporional riscurile, pentru ca anume corabia n care au investit s nu fie cea pierdut. De la nceputul secolului al XVIII-ea i pn n secolul al XlX-ea, pe plan internaional s-au practicat trei mari forme de asigurri: maritime, de incendiu i de via. Progresele acestora sunt strns legate de dezvoltarea activitii economice i evoluia dreptului. Prima poli de asigurare maritim dovedit pn azi a fost semnat n anul 1347 la Genova, iar prima intervenie a statului pe piaa asigurrilor dateaz din anul 1435. Prin ordonana de la Barcelona, dat de Jacques I d'Aragon se reglementau clauzele contractului de asigurri maritime. Dou secole mai trziu, creterea puterii maritime engleze este nsoit de o dezvoltare foarte important a camerelor de asigurri maritime, care vor conduce la apariia societii Lloyd's. Odat cu dezvoltarea modului de producere capitalist, ca trstur specific a asigurrii burgheze devine obinerea profitului. Asigurarea trece din forma de frie n cea comercial, transformndu-se ntr-o activitate obinuit de comer. La etapa iniial a apariiei societii burgheze forma de baz era asigurare maritim. Creditorul oferea proprietarului corabiei o suma de bani necesar pentru organizarea expediiei, cu condiia, c n cazul rezultatului pozitiv al expediiei, aceast sum va fi returnat mpreun cu procente stabilite de ctre pri. n cazul n care corabia i marfa vor pieri, proprietarul corabiei era eliberat de obligaia de a returna suma primit de la creditor i procentele. n sec.XIV-lea forma notarial a mprumutului maritim, ce era destul de complicat, a fost nlocuit de polia bneasc, ce era emis de asigurtor proprietarului corabiei, ca dovada ncheierii contractului. Prima poli a fost emis n Barcelona n anul 1374. Iar n anul
4

1468 apare Codul din Veneia al asigurrilor maritime. Apoi asigurarea maritim se dezvolt rapid n Anglia, unde n anul 1601 a fost adoptat primul act juridic, ce a reglementat constituirea unor instane speciale, ce soluionau conflicte din domeniul asigurrilor maritime. Primele societi de asigurare au aprut la sf.sec.XVII-lea n Anglia, Frana, Italia, Danemarca, Suedia. n a doua jumtate a sec.XIX-lea au aprut uniuni da asigurare de tip cartel i concern, ce erau formate din zeci de societi de asigurare. Au fost create i primele societi internaionale de asigurri - ruseti, austriece, suedeze. Intens se dezvoltau noi tipuri de asigurri comerciale, iar pe baza lor au aprut multe forme, modaliti, variante noi de asigurri. Un loc deosebit n dezvoltarea asigurrilor o ocup Anglia, n care n 1680 a aprut primele societi de asigurare n domeniul asigurrii de la incendiu. Ca imbold pentru apariia acestora, a servit incendiul ce a avut loc la Londra n anul 1666, n care au pierit 70 mii persoane. Ulterior apar primele societi de asigurare n domeniul asigurrilor riscurilor maritime: Frana n anul 1686 (Paris), Italia n anul 1741 (Genova), Danemarka n anul 1741 i Suedia n anul 1750. n asigurrile internaionale vdit s-a evideniat corporaia englez Lloyd, care este astzi cea mai mare i important pia internaional de asigurri i cel mai mare centru informaional privind comerul i navigaia maritim. Corporaia Lloid a aprut din Casa de cafea Lloid, proprietarul creia era Edvard Lloid. Prima meniune despre casa de cafea a lui Loid a fost semnalat n anul 1688. n acest local, aveau loc ntlniri regulate al comercianilor, asigurtorilor i proprietarilor de corbii. Din anul 1696 Edvard Lloid ncepe pubicarea unui ziar de asigurri Lloid News, iar din 1734 apare Lloid List. n anul 1760 n sistemul lui Lloid apare prima societate de clasificare din lume - registrul de corbii. n anul 1871, prin actul Parlamentului englez, uniunea asigurtorilor Lloid a obinut statut oficial de corporaie al asigurtorilor. Patria asigurrilor de via e considerat Anglia, n care n anul 1699 pentru prima dat a aprut o organizaie profesionist, ce se ocupa cu asigurarea orfanilor i vduvelor, iar apoi a fost creat compania de asigurri Eckvatedl, ce se ocupa cu asigurri de persoane.
5

Patria reasigurrilor este considerat Germania. Prima companie de reasigurare a fost fondat de Cologne n anul 1846, apoi a aprut Societatea de reasigurare de la Munhen. n 1885 apare "Societatea rus de reasigurare", ce se ocup de reasigurarea riscurilor de incendii. Din sec. XIX-lea pe poziiile din frunte se afl uniuni de asigurare de tip cartel i concern. Un cartel puternic a fost creat n 1874 la Berlin, ce purta caracter interanional i era constituit din 16 societi de asigurare (ruseti, suedeze, austriece .a.) n anul 1920 el ngloba deja 230 societi din 26 de ri. Factorii determinani, care au condus la apariia asigurrilor contemporane, sunt cei economici i sociali, dar cel mai important apariia unei activitii raionale capitaliste cu orientare spre valorile raionalitii formale.

I.2.Importana economico- social a asigurrilor


Ca factorii economici vom meniona : a) Schimbarea condiiilor economice generale. Trecerea de la o economie exclusiv agricol la una diversificat (breasla, industrie, comer) a dus la creterea i adncirea raporturilor dintre oameni i implicit, a cauzelor generatoare de pagube. De asemenea, importana banilor n relaiile comerciale a favorizat ideea compensaiei bneti a pagubelor; b) Dezvoltarea schimburilor internaionale. Succesul marilor trguri i nmulirea expediiilor pe mare au artat necesitatea asigurrii mrfurilor i navelor mpotriva riscurilor n timpul transportrii. La rndul lor, factorii sociali se refer la: a) Accentuarea procesului de urbanizare. Concentrarea populaiei n orae i apariia noilor tipuri de locuine au ncurajat apariia evenimentelor productoare de pagube; b) Organizarea breslelor care a favorizat solidaritatea acestor grupuri, n care membrii lor i acordau ajutor reciproc n caz de pagube. Dezvoltarea societii a dus, pe de o parte, la creterea avuiei naionale, iar pe de alt parte, a plasat omul n procese de
6

producie mai complexe, cu un grad de periculozitate mrit. A sporit astfel interesul omului pentru aciunile de previziune. Secolul XIX-lea e marcat de o nou etap n dezvoltarea asigurrilor, fapt legat de implicarea activ a statului n asigurri. nelegnd rolul enorm economic i social al asigurrilor, statul dorete s se foloseasc de avantajele lor n interes propriu. n secolul al XX-lea asistm la o perfecionare continu a mecanismului de asigurare. Una din cele mai importante trsturi ce caracterizeaz dezvoltarea sistemului mondial de asigurri la ora actual este globalizarea pieii mondiale de asigurri, care se prezint printr-un proces de lichidare treptat a barierelor economice i legislative ce separau pieile de asigurri a unor state. Unul din exemplele elocvente ce confirm aceast tendin, este crearea unui spaiu de asigurri unic n rile Uniunii Europene. Caracteristic pentru piaa mondial de asigurri este: existena unui numr important de companii de asigurare ce funcioneaz n diverse forme organizaional-juridice, concentrarea la ele a unui capital i active enorme, o gam extrem de larg de operaiuni i produse de asigurare oferite, existena unei legislaii dezvoltate ce ine de domeniul asigurrilor i a unui sistem de supraveghere de stat viabil, existena diverselor asociaii i uniuni a asigurtorilor i asigurailor, un sistem dezvoltat al intermediarilor, firme de consultaii i de raiting. Ca factorii sociali putem meniona : Declanarea unor fenomene ale naturii stnjenete, provoac mari daune i perturbri, tulburnd desfurarea normal a procesului produciei sociale, punnd de multe ori n pericol capacitatea de munc i chiar viaa oamenilor. Deoarece deocamdat, mpotriva acestor calamiti ale naturii tiina nu a gsit mijloacele tehnice de lupt, omului i-a rmas doar calea solidarizrii pentru suportarea n comun a efectelor calamitilor naturii i accidentelor, i anume calea asigurrii. De asemenea, n viaa oamenilor survin i evenimente dorite cum sunt: cstoria, naterea unui copil, precum i evenimente independente de voina oamenilor, posibile, ntmpltoare, ca de exemplu: atingerea unei anumite limite de vrst, bolile, accidentele, invaliditatea, unele cu totul nedorite, dar inevitabile,
7

cum este decesul. Prin urmare, viaa i integritatea oamenilor, bunurile materiale i spirituale pot fi afectate de fenomene imprevizibile, de forele distructive ale naturii, de accidente, de conduita unor oameni care s aib ca efect ntreruperea dezvoltrii economico-sociale, care pot pune n pericol sntatea i chiar viaa oamenilor. Acesti factori economico-sociali pot provoca fenomene cu efecte negative asupra desfurrii normale a activitii economice i sociale. n aceast categorie se afla crizele economice, inflaia, omajul, conjunctura economic nefavorabil, etc. Dintre aceste fenomene, unele au caracter obiectiv, iar altele sunt de ordin subiectiv. Rezult aadar c forele naturii, dezvoltarea tiinei i a tehnicii, activitatea oamenilor sunt principalele cauze generatoare de daune. Se nelege deci, c oamenii trebuie s cunoasc aceste evenimente duntoare pentru a se proteja din timp de efectele lor i chiar pentru a aciona mpotriva riscurilor. Cunoscnd aceste primejdii, de-a lungul timpurilor societatea omeneasc a folosit diferite ci de a se feri i metode de aprare, a utilizat diferite mijloace pentru a preveni i contracara prejudiciile provocate de fenomenele naturii i de accidente, refacerea bunurilor distruse i reluarea normal a progresului economico-social. Cu alte cuvinte, se poate spune c asigurrile au luat fiin din nevoia fireasc de aprare i protecie a omului i bunurilor mpotriva calamitilor naturii, mpotriva consecinelor accidentelor, din cerina procurrii prealabile a unor mijloace de trai n condiiile pierderii pariale sau totale a capacitii de munc datorita bolilor sau atingerii unei vrste, etc. Asigurarea se manifest ca ramur prestatoare de servicii n momentul n care o societate comercial de asigurare, n schimbul primelor ncasate de la persoanele fizice sau juridice, ofer acestora un serviciu i anume obligaia de a prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui anumit eveniment sau complex de evenimente.

I.3. Dinamica pieei asigurrilor n perioada 2001-2010


In ultimul deceniu asistam la o globalizare si la o fuziune a serviciilor de asigurari, putnd fi vorba chiar de un management

financiar global, perceput att la nivelul companiilor, ct si la nivelul consumatorilor. Aceste schimbari se manifesta n mai multe directii: - ntre asiguratori, reasiguratori si asigurati: Marile societati multinationale au tendinta de a-si ridica pragul autoasigurarii si de a transfera riscurile sau o parte a acestora direct reasiguratorilor; alegerea se face tot mai mult pe principiul managementului financiar global; - ntre sectorul de stat si cel privat, dat fiind reducerea ponderii acestuia n domeniul asigurarilor, se deschid noi perspective pentru sectorul privat; - ntre asiguratori si bancheri: asa numita bancassurance care capata o extindere tot mai mare, astfel nct nu peste mult timp vom vedea ca, fara a folosi banca ca si canal de distributie a produselor de asigurari, nici una din cele 2 tipuri de institutii nu va mai putea supravetui; Evident, de maxima importanta in actualul si, sigur, n viitorul deceniu, globalizarea serviciilor financiare va continua sa marcheze ntreaga evolutie a domeniului asigurarilor si reasigurarilor. n Europa, piata unica a asigurarilor, acopera 23 de tari care formeaza Zona Economica Europeana. n contextual general al cresterii economice, asigurarile au continuat sa se dezvolte, piata aigurarilor din Uniunea Europeana. Industria europeana a asigurarilor a nregistrat rezultate foarte bune pana n 2008 Companiile de pe piata europeana a asigurarilor au sustinut cresteri atat pe segmental dezvoltarii portofoliului de asigurari ( noi forme contractuale ) cat si ca volum de prime incasate . Evolutia pozitiva a pietei europene a asigurarilor,pana in 2008 , este incontestabila , previziunile optimiste privind perioada urmatoare s-au mentinut si nu s-a tinut seama de seama de faptul ca trecerea spre o criza financiara mondiala va reduce semnificativ atat numarul clientilor dar si reducerea profitului acestor companii . Cele mai mari ponderi in totalul primelor brute subscrise din asigurari generale au fost detinute de: asigurarile de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare (38,7%), asigurarile de raspundere civila auto (28,9%), asigurarile de incediu si calamitati naturale (11,8%) si asigurarile de credite (8,4%).
9

Mai putin afectata de criza mondiala financiara , este industria asigurarilor din tarile UE ce are caracteristici diferite in functie de variabile diferite, cum ar fi: starea sistemului de pensii si asigurari de sanatate sau procentajul posesorilor de masini si case. In unele din tari, piata asigurarilor de viata este mai dezvoltata datorita existentei unei ponderi mai mari a asiguratorilor privati pe cand in altele nivelul de folosire al asigurarilor este destul de redus. In tarile vestice ale UE, piata asigurarilor este deja matura, consolidata pe cand in zona estica , inclusiv cea din Romania , piata este in continua crestere si permite intrarea de noi actori. Estimari recente ale liderilor pietei asigurarilor cu privire la evolutia acesteia, fie ele optimiste sau pesimiste, indica o dinamica negativa pentru anul in curs. Mai mult chiar, acestia declara ca in 2010 au fost fortati sa reactioneze, aproape constant, doar in sensul minimizarii efectelor nedorite. Motivul , in principal este putere de cumparare sensibil diminuata, clientii au de ales intre a renunta la asigurari sau a miza pe unele mai ieftine. In acelasi timp, cu daune in continua crestere, asiguratorii au avut de ales intre a subscrie comercial si a pierde clientii. In plus, pe aceste conditii vitrege s-au mai suprapus si caderea pietei auto si acel "cadou" din partea statului roman, majorarea TVA la 24%, care au amplificat si ele impactul negativ. Cu toate acestea, potentialul pietei ramane singurul si cel mai important aspect pozitiv al domeniului asigurarilor. Potentialul acestei piete a adus aici marile grupuri internationale. Acelasi potential ii determina pe actionari sa sustina, prin aport de capital, functionarea companiilor din piata. Acest aport ne indica de fapt ca, la un moment dat, toate aceste investitii vor fi recuperate. Actionarii marilor Companii de asigurare sunt obligati sa fie optimisti. CAP. II. GROUPAMA ASIGURARI PE PIAA DIN ROMNIA

10

II.1.Piaa asigurrilor n Romnia si rolul organizaiilor n


asigurri Piata asigurarilor in Romania, a inceput activeze anterior anului 1871, prin manifestari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea. In anul 1744 a aparut la Brasov, Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale. Anul 1871 este un an de referinta pentru asigurarile din Romania, prin faptul ca in luna martie, printr-un Inalt Decret Domnesc s-a infiintat prima societate de asigurari romaneasca, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. In anul 1873, a fost creata a doua societate romaneasca de asigurari, ROMANIA, cu un capital social de 2 milioane lei. In anul 1881, cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, DACIA - ROMANIA, care a devenit o societate puternica. Un an mai tarziu, s-a infiintat, tot de care mari personalitati ale vietii socio-politice si economice, societatea NATIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei. Urmare a crearii acestor societati de asigurari si a dezvoltatii pietei locale a asigurarilor, rand pe rand reprezentantele companiilor straine de asigurari au inceput sa se retraga, cedandu-si portofoliile societatilor romanesti. Dupa Primul Razboi Mondial, au aparut inca 22 de societati de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societatilor straine de asigurare: STEAUA ROMANIEI care a preluat portofoliu lui MUNCHENER, PRIMA ARDELEANA care a preluat portofoliul lui ERSTE UNGARISCHE si ADRIATICA (societate italiana). Dupa anul 1927, Guvernul a autorizat infiinatea societatilor straine in Romania, printre care si NORWICH, PHOENIX, STANDARD, SUN. In anii '30 activitatea economica si activitatea de asigurari, au cunoscut cea mai mare dezvoltare, dezvoltandu-se toate ramurile de asigurari care se practicau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variind intre 20 si 24.

11

Dupa terminarea razboiului, in anul 1945, mai functionau in Romania numai 13 societati romanesti si 5 reprezentante straine. In anul 1942 odata cu apariatia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurari a Ministerului de Interne s-a transformat in REGIA AUTONOMA A ASIGURARILOR DE STAT (R.A.A.S.) practica toate categoriile de asigurari si detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. In anul 1952 in urma nationalizarii s-a creat cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT - ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Odata cu aparitia ADAS, asigurarile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura institutie din Romania care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea in obiectul de activitate asigurari obligatorii (prin efectul legii) si asigurari facultative. Asigurarile prin efectul legii, practicate de ADAS era asigurari pentru bunurile care apartineau cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste (inclusive unitatilor economice ale acestora), asigurari pentru bunurile care apartineau persoanelor fizice, asigurari de calatorie pentru cazurile de accidente, asigurari de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. Veniturile ADAS obtinute din primele de asigurare, pana in anii '60, au fost preponderant din asigurari prin efectul legii, iar in anii '70 si '80, portofoliul ADAS s-a modificat, incasarile fiind obtinute in majoritate din asigurari facultative. In perioada 1955 - 1989, volumul primelor de asigurare incasate de ADAS, a crescut de 14,4 ori, in timp ce venitul national a crescut numai de 10,2 ori. Veniturile obtinute de ADAS era folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau accidente, pentru plata sumelor asigurate pentru asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor in vederea formarii si administrarii fondului de asigurare, pentru constituirea fondurilor de rezerva si a fondurilor speciale si pentru dezvoltarea societatii.
12

Dupa anul 1990, au aparut importante schimbari legislative care au condus la inlaturarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Romania. Prin Hotararea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind infiintarea unor societati comerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor, care prevedea ca incepand cu data de 1 ianuarie 1991, se pot crea societati de asigurare ca societati comerciale pe actiuni, ADAS si-a incetat activitatea.. Societatea ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a preluat activele si pasivele aferente: asigurarilor facultative de viata, asigurarilor obligatirii, asigurarilor facultative de autovehicule si altor asigurari. ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a preluat de la ADAS si bunurile imobile care au fost incluse in capital. Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1356 din 28 decembrie 1990 a fost ifiintata BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI S.A. EXIMBANK, banca cu capital integral de stat, dar care si-a inceput efectiv activitatea in aprilie 1992. Prin departamentul de asigurari reasigurari, EXIMBANK practica asigurari pentru credite de export impotriva riscului de neplata la extern. In anul 1991, apare Legea nr. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constiturea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor. Prevederile Legii stipulau faptul ca in Romania, activitatea de asigurare se desfasoara prin intermediul societatilor de asigurare, societatilor de asigurare-reasigurare si societatilor de reasigurare si de asemenea prin intermediul societatilor de intermediere (agentii de intermediere). Legea reglementa faptul ca societatile comerciale din domeniul asigurarilor, trebuie sa se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Economiei si Finatelor. Conform Legii, companiile care activau in domeniul asigurarilor, se puteau constitui ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata. Prin Hotarea Guvernului Romaniei nr. 574 din data de 23 august 1991 privind atributiile OFICIULUI DE SUPRAVEGHERE A ACTIVITATII DE ASIGURARE SI REASIGURRAE - OSAAR, se infiinteaza organismul de supraveghere al pietei asigurarilor, ca directie in cadrul
13

Ministerului Finatelor. Astfel in luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate de asigurari cu capital integral privat din Romania, S.C. UNITA SRL, cu sediul la Timisoara. Activitatea societatii UNITA a debutat in luna ianuarie 1991, prin practicarea asigurarilor mixte de viata cu acumulare de capital. In anul 2000 pachetul majoritar al societatii a fost cumparat de compania Wienner Staedtische din Austria, iar in portofoliul societatii se regasesc in prezent toate tipurile de asigurari. Ulterior, apar alte companii cu capital privat, romanesc sau/si cu capital strain (tinand cont de faptul ca Legea nu permitea infiintarea unei societati cu capital integral strain), marea lor majoritate avand sediile in Bucuresti, asa cum ar fi:

In anul 1992 se infiinteaza societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL, etc. In anul 1993 se infiinteaza societatile ASIGURAREA ANGLO ROMANA, GENERALA ASIGURARI (care in anul 1999 si-a schimbat numele in GENERALI ASIGURARI), etc. In anul 1994 se infiinteaza societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT (care in anul 2000 si-a schimbat numele in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI, prin cumprarea pachetului majoritar de actiuni de catre compania ALLIANZ din Germania), ARINCO SOCIETATE DE ASIGURARI (care ulterior isi schimba numele in INTERAMERICAN ROMANIA ASIGURARI), SAR TRANSILVANIA, etc. In anul 1995 se infiinteaza societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA (care in anul 2001 si-a schimbat numele in ASIGURARE REASIGURARE AGI - ROMANIA, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de compania AGI din Germania), OMNIASIG (prin cumparea portofoliului societatii MONDRAGON, infiintata in 1992), SARA - ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR, prin cumpararea pachetului majoritar de catre compania MERKUR VERSICHERUNG din Austria), etc. In anul 1996 se infiinteaza societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI (cu sediul la Sibiu), etc.
14

In anul 1997 se infiinteaza societatea Nederlanden Asigurari de Viata, iar in anul 2001 isi schimba numele in ING Nederlanden Asigurari de Viata.

In anul 1994 ia nastere, la initiativa a treispreze societati Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania UNSAR. In prezent UNSAR are ca membri, un numar de 21 de societati de asigurare - reasigurare. Dupa anul 1990, in piata romaneasca a asigurarilor, au aparut foarte multe societati de intermediere in asigurari (in anul 2000 activand peste 800 de societati), care jucau rolul de agenti dar si de brokeri de asigurari (in fapt, brokeri de asigurare fiind numai cateva societati). Termenul "broker de asigurare" a fost introdus de Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. La inceputul anului 2002, erau autorizate sa functioneze 105 societati de brokeraj in asigurari, printre care si cativa mari brokeri internationali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc. Prin aparitia Legii 32 / 2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, format din cinci persoane (un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri). Membrii Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlamentul Romaniei, la propunerea comisiilor pentru buget, finate si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3, 2 si respective 1 an pentru membri. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti in luna iulie a anului 2001.

PROFILUL DE ACTIVITATE
15

Groupama, o companie multinaional de origine francez, i-a consolidat prezena n Romnia prin achiziia celor trei companii:

Principiile de baz dup care se ghideaz Groupama pe plan internaional sunt: Consolidarea poziiei n fiecare ar cu scopul de a deveni un actor semnificativ pe piaa respectiv; ncheierea unor parteneriate de success mpreun cu lideri locali puternici; Valorizarea bunelor practici i a know-how-ului Grupului n urma fuziunii dintre BT Asigurri i Asiban, compania nou creat Groupama Asiguri este acum parte a unuia dintre cele mai puternice grupuri internaionale de asigurri i servicii financiare, cu 16 milioane de clieni i 38.500 de angajai, n 14 ri din ntreaga lume. Astfel, Groupama i propune s devin unul dintre liderii pieei de asigurri din ara noastr, prin optimizarea sinergiilor i creterea eficienei, prin investiii n resursele umane ca i baz a unui succes pe termen lung al Grupului, i prin diversitate n spiritul de inovaie i deschiderea fa de mediul n care lucreaz i cu care intr n contact. Angajamentul Groupama Asigurri este de a: Deveni un formator de pia: profesionist i inovator Crete profitabilitatea i de a dezvolta noi oferte Se concentra pe produse: Asigurri generale (auto, bunuri, echipamente, etc.), att pentru clienii persoane fizice, ct i pentru cei persoane juridice, asigurri de via, urmate de asigurri agricole i de sntate. La 31 decembrie 2009, Groupama S.A. a anunat o cifr de afaceri de 14,5 miliarde de euro, o cretere de 7,6 % i un rezultat net de 660 milioane de euro. Al 6-lea asigurtor francez i al 15-lea asigurtor european 16 milioane de asociai i clieni 39.000 de colaboratori 17,4 milliarde euro cifra de afaceri (+ 7 % n 2009) pentru perimetrul Grupului 620 milioane euro rezultat net pentru perimetrul Grupului. Marj de solvabilitate 180% (+58 puncte) Activiti n Frana: 16

primul asigurtor n ceea ce privete: asigurrile agricole, asigurrile pentru colectivitile locale, asigurrile individuale de sntate, protecia juridic, asigurrile de accidente i protecie pe termen lung Al 2-lea asigurtor maritim i transport, locul 2 pentru asigurrile de locuine Al 3-lea asigurtor auto, asigurri pentru IMMuri Prezena internaional - 14 ri n Europa, Africa i Asia: Frana, Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Turcia, Grecia, Ungaria, Romnia, Slovacia, Bulgaria, Tunisia, China i Vietnam. Despre noi Groupama, asigurator responsabil fa de clieni i acionari De peste 50 de ani, Groupama dezvolt o politic activ de prentmpinare a riscurilor, mai ales n domeniile de securitate rutier, sntate, agricultur i prevenirea accidentelor domestice. Securitatea rutier Groupama investete 4 milioane de euro pe an n aciuni de prevenire rutier, printre aciunile ntreprinse numrndu-se: Iniierea n securitatea rutier Sntate Groupama propune asigurailor si numeroase servicii destinate a-i ajuta s rmn sntoi de-a lungul vieii. Activiti suplimentare Pe lng actele clasice de combatere a riscurilor legate de sntate, contractele de asigurare cuprind i vaccinuri prescrise de ctre medici, se propun i se ncurajeaz modaliti de lupt mpotriva dependenei de tutun i exist un ansamblu de acte pentru prevenirea infeciilor bucodentare. Nutri@lis, un site dedicat alimentaiei Acest nou serviciu ofer acces la sfaturi pentru o alimentaie echilibrat, profiluri alimentare personalizate, consultaii dietetice, etc. Securitate alimentar n faa riscurilor alimentare, Groupama i partenerii si sprijin agricultorii, profesionitii n alimentaie i n turismul verde, ntrind securitatea lanului de producie i transformarea alimentelor. Prevenirea n agricultur O mai bun gestionare a riscurilor n agricultur face parte din misiunile istorice ale Groupama. Pentru a ajuta agricultorii s ia deciziile optime, Groupama propune: Aciuni de securitate mpotriva incendiilor; Ghidul Attitude Prvention pentru a-i informa asupra riscurilor din mediul nconjurtor; 17

Protecia resurselor de ap; Harta privind calitatea gazelor naturale; .a.m.d. Prevenirea accidentelor domestice Groupama a multiplicat aciunile de sensibilizare fa de riscurile domestice: verificarea instalaiilor electrice, demonstraii de utilizare a extinctoarelor, editarea ghidurilor practice, securitatea piscinelor private, etc. La Groupama Asigurri, ne propunem s fim diferii. Viziunea noastr este s devenim cel mai profesionist i de ncredere asigurator, un promotor al parteneriatelor pe termen lung, care pune individul pe primul plan pentru a crea comuniti responsabile, prospere i sigure. Misiune: S oferim oamenilor i companiilor resursele necesare pentru a-i tri viata linitit i responsabil. Reuim s facem acest lucru prin valorile noastre de baz: Durabilitate ne planificm aciunile pe termen lung, transformnd cunotinele i aspiraiile generaiilor precedente n motorul dezvoltrii noastre; Parteneriat - lucrm ntotdeauna n parteneriat cu clienii, angajaii i colaboratorii notri; Respect i Integritate nu facem niciun compromis cnd vine vorba de standardele noastre i comunicm ntotdeauna deschis i onest; Proximitate suntem ntotdeauna acolo unde/cnd este nevoie de noi; Inovaie suntem mereu orientai spre progres; nu mergem pe drumul stabilit de alii, ci suntem formatori de pia.

Prezentarea activitii GROUPAMA si a Agentiei CUZA-VODA Botosani


Divizia Secretariat General i Proiecte Strategice este coordonat de un Director de
Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Particip activ n procesul de definire a strategiei Groupama Asigurri n Romnia; - Propune, organizeaz i supervizeaz toate proiectele strategice pentru a realiza fuziunea Groupama Asigurri i dezvoltarea durabil pe termen lung a Companiei; - Coordoneaz operaiunile juridice corporate (pregtirea proceselor i documentaiei necesare pentru realizarea procesului de fuziune; conformarea la toate obligaiile cu caracter juridic ce reies din relaia cu C.S.A. si C.S.S.P.P.; organizarea activitii corporative a Societii; asigurarea conformitii cu cele mai bune practici din domeniu i cu legislaia romn); - Coordoneaz operaiunile de Logistic i Achiziii: negocierea contractelor pentru optimizarea costurilor, exercitarea controlului asupra costurilor interne etc.

Divizia Vnzri este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a


directorului general, avnd ca principale misiuni: 18

- Contribuie la definirea i implementarea strategiei comerciale i de vnzri n reelele Via i Non Via; - Coordoneaz i dezvolt procesele i fluxurile de informaii n cadrul funciunii de vnzri i transversal; - Crearea unei abordri inovatoare pentru a consolida marca si poziia Groupama pe pia; - Dezvoltarea unei organizri eficiente i performante n vnzri, pentru domeniile Via i Non Via; - Conduce, coordoneaz i dezvolt activ reeaua de vnzri; - Contribuie la dezvoltarea i asigur implementarea politicilor, practicilor i procedurilor comerciale/ vnzri adaptate la specificul pietei de asigurari i la strategia general a Groupama Asigurri; - Asigur conformitatea operaiunilor coordonate (vnzri i suport vnzri) cu politicile Grupului, cele mai bune practici n domeniu, prevederile legale i normele CSA.

Centru Regional Vnzri


1) Implementarea la nivel de regiune a politicilor, strategiilor, regulamentelor, normelor i procedurilor specifice vnzrilor; 2) Implementarea noilor produse i a campaniilor de vnzare; 3) Stabilirea indicatorilor cheie de performan la nivel de regiune i monitorizarea rezultatelor pe KPI; 4) Gsirea i implementarea soluiilor de mbuntire a rezultatelor de vnzare (cantitativ i calitativ); eficientizarea canalelor de distribuie; 5) Gsirea solutiilor pentru dezvoltarea reelei/ forei de vnzri i luarea deciziilor aferente; 6) Coordonarea i dezvoltarea activitii de vnzri. Divizia Tehnic Non-Via i Marketing este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Particip la definirea strategiei GROUPAMA; - Dezvolt i implementeaz politici pentru produsele de asigurari generale (non via) (subscriere, creare de noi produse, adaptarea produselor, previziuni i rezultate) n conformitate cu strategia Companiei; - Dezvolt strategia de marketing a companiei; - Dezvolt, implementeaz i monitorizeaz Planurile Comerciale de Aciune; - Elaboreaz partea tehnic a planului strategic-operaional; - Face recomandri cu privire la strategia produselor: dezvoltarea i evoluia produselor (acoperiri, tarife, condiii de asigurare etc.), analiza evoluiei pieei i rezultatele interne; - Valideaz formularea strategiei de preuri/ tarifare.

Divizia Tehnic Via, Pensii i Bancassurance este coordonat de un Director de


Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Particip la definirea strategiei Companiei i aliniaz activitatea Diviziei Via i Pensii la strategia general a companiei; - Dezvolt, implementeaz i menine procese adecvate de control pentru activitatea coordonat (Indicatori Cheie de Performan etc.) - Asigur coordonarea activitilor de: dezvoltare produse i soluionare daune, subscriere i administrare polie via, suport vnzri i cea de pensii 19

- Dezvolt i implementeaz politici pentru produsele de via (subscriere, creare de noi produse, adaptarea produselor, previziuni i rezultate) n conformitate cu strategia Companiei; - Face recomandri cu privire la strategia de produs: dezvoltarea i evoluia produselor (acoperiri, tarife, condiii de asigurare s.a.), analiza evoluiei pieei i rezultatele interne; - Asigur conformitatea produselor de via i pensii cu legislaia n vigoare, politicile Grupului i cele mai bune practici n domeniu; - Dezvolt parteneriate pe termen lung cu bncile i companiile de leasing, prin intermediul unui cadru strategic, a unui plan comercial i de training anual, a unei game de produse customizate, a unui proces corespunztor de vnzare i al unor soluii IT inovatoare.

Direcia Produse i Daune Via


- Coordoneaz dezvoltarea si mentinerea portofoliului de produse de asigurare de viata, persoane si bancassurance n concordant cu strategia i obiectivele de business ale companiei. - Coordoneaza procesul de administrare a daunelor din asigurari viata si persoane in concordanta cu politica si procedurile companiei. - Coordoneaza activitatea de analiza si raportare a portofoliului de produse de asigurari de viata si daunele aferente. Departament Produse - Coordoneaz dezvoltarea si mentinerea portofoliului de produse de asigurare de viata, persoane si bancassurance n concordant cu strategia i obiectivele de business ale companiei - Coordoneaza activitatea de colectare si analiza periodica asupra produselor concurentei si oportunitatile de dezvoltare a portofoliului propriu - Monitorizeaza profitabilitatea si portofoliul de produse de asigurari de viata, persoane si bancassurance, colecteaza si analizeaza date in vederea identificarii oportunitatilor privind imbunatatirea produselor si cresterea profitabilitatatii lor - Elaborareaza previziuni i planuri de business pentru produsele de via Departament Administrare Daune - Coordoneaza procesul de instrumentare a daunelor din asigurari viata si persoane asigurnd respectarea politicilor si procedurilor companiei - Coordoneaza procesul de elaborare si implementare a procedurilor de instrumentare si gestionare a dosarelor de daune pentru asigurarile de viata si persoane, conform strategiei Companiei si a prevederilor legislative - Monitorizeaza si analizeaza activitatile specifice Departamentului Daune Viata si initiaza actiuni pentru scaderea daunalitatii si a numarului de reclamatii - Ofera consiliere interna si externa si este factor de decizie in acordarea rezolutiei pentru dosarele de daune pentru asigurarile de viata si persoane Birou Raportare Produse i Daune - Elaboreaza studii i rapoarte privind produsele de asigurare de viata, persoane si bancassurance - Elaboreaza studii si rapoarte privind daunele viata - Analizeaza evolutia pietei de asigurari prin colectarea periodica a datelor publicate de organisme si organizatii specifice - Participa la elaborarea previziunilor i planurilor de business pentru produsele de via

20

Direcia Subscriere i Administrare Portofoliu Via


- Contribuie la elaborarea i implementarea politicilor i procedurilor de subscriere i administrare polie pentru asigurrile de via conform strategiei Companiei i cerinelor i prevederilor legislative; - Analizeaz activitile curente de subscriere i initiaz aciuni pentru mbuntirea profitabilitii i eficienei; - Ofer consiliere i servete ca factor de decizie n orice dispute privind subscrierea produselor de via; Departament Subscriere - Elaboreaz i implementeaz norme i reguli de subscriere pentru asigurrile de via, accidente i asigurrile de cltorie; - Monitorizeaz respectarea regulilor de subscriere pentru asigurrile de via n cadrul companiei (atat pentru contractele noi ct i pentru modificri care implic subscrierea; - Dezvolta colaborare cu centre medicale pentru servisarea de calitate a subscrierii medicale, - Asigur comunicarea cu reasiguratorul n scopul respectrii termenilor contractuali din contractul de reasigurare;( fraza cu reasigurarea trebuie stearsa deoarece noi la produsele din INSIS nu avem nicio reasigurare) Departament Administrare Polie - Elaboreaz reguli de administrare a produselor de via; - Monitorizeaz respectarea normelor specifice privind administrarea polielor de asigurri de via; - Contribuie la crearea de noi proceduri i procese privind asigurrile de via, accidente de persoane i cltorii; - Administreaz poliele de asigurri de via (individuale si de grup), accidente de persoane i de cltorii, constnd n administrarea rennoirilor i indexrilor, modificri de contracte, anulari, rascumparari, repuneri n vigoare, paid-up-uri, plata dreputilor clienilor la maturitatea contractelor, retur de prime, relaii cu clientii; Birou Raportare Subscriere si Administrare Asigurari de Viata - Colecteaz informaiile necesare i ntocmeste raportri specifice privind subscrierea i administrarea asigurrilor de via; - Colaboreaz cu Divizia IT pentru efectuarea modificrilor necesare n sistem pentru implementarea de noi produse i rapoarte.

Departament Pensii
- Dezvolt noi produse de pensii facultative; - Monitorizeaz performanele produselor de pensii existente n portofoliul societii i propune mbuntiri ale acestora; - Coordoneaz activitatea de pensii n conformitate cu cerinele legale, normele C.S.S.P.P. i strategia Companiei; - Coordoneaz ntocmirea de rapoarte ctre autoritile de reglementare activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative si privind fondurile de pensii administrate, grup, conducere, auditori ai Societatii si ai fondurilor de pensii administrate, depozitarul fondurilor de pensii administrate; Birou Administrare Portofoliu i Implementare IT 21

- Contribuie la elaborarea i actualizarea normelor i regulamentelor interne privind administrarea portofoliului participanilor la fond; - Particip la pregtirea specificaiilor pentru implementarea aplicaiei informatice specifice; - Colaboreaz cu furnizorul de aplicaii informatice n vederea implementrii softului specific; - Administreaz baza de date a participanilor i asigur actualizarea acesteia - ine evidena conturilor individuale ale participanilor - Efectueaz activiti legate de actualizarea site-ului cu informaii referitoare la activitatea de pensii Birou Produse, Raportare i Arhiva - Dezvolt noi produse; - Modific produsele i/ sau documentele existente; - ntocmete rapoartele ctre autoritile de reglementare, grup si conducere privind Fondul de Pensii Private (FPF) - ntocmete rarpoarte ctre participani/beneficiari - Gestioneaz, pastreaz i arhiveaz documentele privind FPF, activitatea proprie, participani i beneficiari.

Divizia Operaiuni este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a


directorului general, avnd ca principale misiuni: - Asigur elaborarea i coordoneaz implementarea la nivel de Companie a politicilor i strategiilor de dezvoltare specifice pe operaiuni cu scopul de a realiza obiectivele strategice ale Companiei (de dezvoltare i profitabilitate). - Planific, organizeaz, coordoneaz i monitorizeaz divizia de operaiuni, cu scopul stabilirii i meninerii unei operri eficiente a afacerii, a realizarii de profit. - Asigur respectarea la nivelul operaiunilor coordonate a politicilor grupului i a bunelor practici din domeniu; - Asigur respectarea legalitii i a normelor C.S.A. viznd operaiunile derulate n cadrul Companiei i documentele aferente acestor operaiuni; - Asigur deservirea optim i la standarde ridicate de profesionalism a clienilor.

Direcia Daune Auto


- Elaboreaz i coordoneaz implementarea la nivel de Companie a politicilor (cuprinznd regulamente, norme i proceduri) viznd activitatea de daune auto; - Evalueaz activitatea directiei (operaiuni i proceduri specifice) i indicatorii specifici; asigur gsirea i implementarea de soluii / msuri pentru mbuntirea acesteia; - Monitorizeaz activitatea n cadrul direciei pentru a asigura conformitatea cu normele tehnice interne privind ntocmirea i soluionarea dosarelor de daun. Centru Regional Daune (Auto) Departament Carte Verde i Daune Auto Externe - Elaboreaz norme metodologice pentru regularizarea daunelor tip auto externe; - Elaboreaz norme metodologice pentru gestionarea daunelor din asigurri auto externe (RCA extern, Directiva IV UE si Carte Verde si casco extern; - Coordoneaz activitatea de gestionare a daunelor auto extern (de Carte Verde, si casco extern). 22

- Negociaz ncheierea contractelor de colaborare cu corespondenti externi pe sistemul Carte Verde, cu reprezentanti de despagubire pe Directiva IV UE pentru gestionarea i instrumentarea dosarelor de daun conform Regulamentelor Interne ale Consiliului Birourilor de la Londra si a Directivelor Europene; - ntocmeste orice situatii referitoare la daune RCA extern si Carte Verde solicitate de conducere, B.A.A.R., C.S.A., firme de audit etc.; Departament Relaii Teri i Dezvoltare - Realizeaz conexiunile cu colaboratorii externi ai Direciei Daune Auto (uniti service auto, furnizori piese, furnizori servicii soluii informatice de ntocmire devize, licitaii on-line, asisten rutier, tractri, expertize tehnice) - Propune i avizeaz noi colaborri cu unitai service, furnizori de piese auto, furnizori servicii. - Efectueaz analiza derulrii contractelor ncheiate; - Asigur suportul n dezvoltarea procedurilor de lucru interne de daune, a facilitilor de lucru, n corelarea activitii de daune cu tendinele pieei; - Propune aciuni comune ale Direciei Daune Auto i colaboratorilor externi n ceea ce privete susinerea de prezentari i training tehnic. Departament Daune Grave, Regrese i Reclamaii - Instrumenteaza dosarele de regres; analizeaza si ofera solutii in cazul daunelor grave definite conform normelor/ procedurilor interne. - Elaboreaza rapoarte privind modul de solutionare al daunelor grave; analizeaza veridicitatea reclamaiilor, ofera suport tehnic in solutionarea reclamatiilor; monitorizeaza reclamatiile la nivel de retea de daune, utilizand diverse criterii

Direcia Juridic Operaional


- Asigur informarea conducerii i a angajailor referitor la modificrile legislative care intereseaz activitatea operaional, asimilnd n cadrul direciei juridice ultimele prevederi; - Asigur derularea operaiunilor juridice specifice: soluionare a daunelor, recuperri, regrese etc.; - Colaboreaz cu diviziile de specialitate din Companie, oferind consiliere i suport juridic in vederea elaborarii si actualizarii Norme interne pentru Operaiuni asigurnd legalitatea acestora; - Reprezint interesele Companiei n faa instantelor de judecat, organelor arbitrale, de urmarire penala si a altor organe de jurisdictie, a notarilor publici, precum si in raporturile cu persoanele juridice sau fizice in cauzele de interes general al Societatii, litigii de munca, litigii comerciale, civile i contencios administrativ; - Umrete i ntocmete documentaia solicitat de ctre C.S.A., referitoare la activitatea operaional, ntocmeste raspunsuri si furnizeaza informatii, cu privire la situaiile n care asiguraii/ persoanele pagubite/ contractantii/ beneficiarii indemnizatiei de asigurare/ colaboratorii care au formulat, n atenia C.S.A., A.N.P.C. si alte autoritati, plangeri ori sesizari referitoare la activitatea Companiei; Centru Regional Juridic Birou Juridic (Vatamari i Raspunderi Civile) - Derureaz proceduri/ operaiuni juridice specifice pentru dosarele de vtmri i rspunderi civile 23

Reprezint interesele Companiei n faa instantelor de judecat pentru dosarele gestionate ntocmete propuneri i nelegeri amiabile pe dosarele de vtmri i rspunderi civile Urmrete raportrile pe daune pe vtmri i rspunderi civile Dezvolt i implementeaz norme i proceduri pentru operaiunile specifice derulate

Departament Juridic (Daune Grave, Regrese i Recuperari) - Identifica si intocmeste procedurile, urmrind recuperarea tuturor regreselor, inclusiv din riscuri financiare, att prin efort propriu, ct i prin prin societile de recuperri; - Urmareste recuperarea creantelor atat pe cale amiabila cat si executare silita; - Reprezint interesele Companiei n faa instantelor de judecat pentru dosarele gestionate - Identifica si propune nerecuperarea in cazuri nerentabile pentru companie; - ncheie contracte de compensri cu ali asigurtori - Urmrete raportrile pe daune grave - Dezvolt i implementeaz norme i proceduri pentru operaiunile specifice derulate Birou Recuperari (Risc Financiar) - Derureaz procedurile, urmrind recuperarea creantelor din riscuri financiare, n colaborare cu societatile de recuperri - Tine evidenta recuperrilor si menine relatiile cu societatile de recuperare a creantelor; - Elaboreaz analize i raportri pentru recuperrile de creane pe risc financiar, prin societile de recuperri. Birou Legalitate Produse i Protecie Juridic - Colaboreaz n cadrul echipelor de dezvoltare/ adaptare produse pentru elaborarea/ actualizarea condiiilor de asigurare, a proiectelor de conventii, a contractelor de asigurare, coasigurare i a formularisticii aferente; - Se asigur c normele, condiiile, formularele de asigurare i alte documente care constituie parte integrant a produselor de asigurare sunt n conformitate cu reglementrile legale n vigoare i cu normele C.S.A.; - ntocmeste i instrumenteaza dosarele de protectie juridica - ntocmete rspunsuri la reclamaii ale asigurailor i a persoanelor pgubite formulate, n atenia C.S.A., A.N.P.C.

Divizia Financiar este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a


directorului general, avnd ca principale misiuni: Particip la luarea deciziilor cheie privind iniiativele strategice, modelul operaional i execuia acestuia; - Evalueaz performana Companiei n ceea ce privete bugetul annual i strategia pe termen lung a Groupama Asigurri; - Dezvolt instrumente i sisteme care s ofere informaii financiare i operaionale de maxima importan Directorului General i face recomandri privind strategia i aperaiunile Companiei; - Pe baza strategiei Companiei, concepe i implementeaz strategiile economice i financiare, asigurnd traducerea lor ntr-un set coerent de practice i proceduri adaptate la nevoile specifice ale companiei.

Divizia BPM & IT

este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: 24

- Particip n cadrul proceselor de schimbare a firmei n vederea ndeplinirii obiectivului de a mbunti eficiena societii; - Particip la implementarea noii platforme IT de asigurri pentru Groupama Asigurri, n cooperare cu departamentul IT al Grupului; - Definete strategia IT a companiei; - Asigur instalarea i mentenan tuturor calculatoarelor i laptopurilor; - Administreaz serverele i aplicaiile companiei; - Asigur interfaa ntre diviziile de afaceri i dezvoltatorii/furnizorii de software.

Divizia Resurse Umane

este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Elaboreaz i implementeaz strategia de resurse umane a Companiei la nivel naional; - Elaboreaz i asigur implementarea politicilor, sistemelor i practicilor de resurse umane (training, recrutare i mobilitate, relaii de munc) adaptate la cultura organizaiei i orientate spre creterea performanei individuale i organizaionale; - Asigur respectarea la nivelul sistemelor de resurse umane a legislaiei muncii, a politicilor grupului i a bunelor practici din domeniu. Departament Dezvoltare Organizaional - Asist coordonatorii de uniti organizaionale n definirea/ dezvoltarea structurilor aferente / componente ale Companiei (organigram, fie de post i specificaia persoanei); - Concepe, propune i coordoneaz investigarea/ analiza diverselor aspecte legate de angajai (satisfacie, motivaie, angajament, fluctuaie, etc.), propunnd msuri pentru mbuntirea nivelului acestora; - Contribuie la transpunerea obiectivelor strategice ale Companiei n politici, programe i proceduri de RU; - Contribuie la dezvoltarea proceselor i sistemelor de resurse umane, urmrind integrarea i coerena lor; - Conduce, n colaborare cu Directorul de Resurse Umane, procesele de evaluare i clasificare a posturilor, a grilelor de salarizare aferente dar i a politicii de compensaii i beneficii i a procedurilor aferente; - Conduce procesul de management al performanei; - Concepe i implementeaz sistemul de management al carierei i talentelor. Departament Personal i Salarizare - Asigur uniformitatea / armonizarea i eficiena sistemelor de salarizare i administrare personal; - Dezvolt i implementeaz procedurile i formularele necesare activitilor de personal i salarizare; - Coordoneaz procesul de salarizare la nivel de companie; asigur dezvoltarea i implementarea aplicaiei informatice specifice i a CCM; - Soluioneaz problemele operaionale, fiscale etc., legate de sistemul de salarizare; - Contribuie la dezvoltarea i implementeaz sistemul de compensaii i beneficii al Companiei; - Coordonez administrarea dosarelor de personal n conformitate cu normele i prevederile legale; - Asigur respectarea legislaiei muncii i aplicarea corespunztoare a C.C.M. la nivelul 25

activitilor de salarizare i administrare personal coordonate; - Asigur elaborarea rapoartelor i analizelor de personal solicitate de conducere, instituii, grup i intern. Birou Salarizare Vnzri - Contribuie la dezvoltarea sistemului de remunerare n vnzri i a normelor i procedurilor interne privind remunerarea; - Organizeaz i administreaz centralizarea datelor i documentelor pe baza crora se calculeaz drepturile salariale pentru personalul de vnzri; Gestioneaz toate tipurile de documente de angajare i asigur parcurgerea circuitului stabilit al documentelor; - Contribuie la dezvoltarea i administreaz aplicaia de remunerare pentru personalul de vnzri; - Coordoneaz calcularea drepturilor salariale ale personalului pltit n acord; verific i supervizeaz calculul bonusurilor i penalizrilor n nchiderea de lun, conform prevederilor contractuale; - Asigur conformitatea sumelor calculate reprezentnd drepturile salariale ale angajailor din vnzri, cu indicatorii i obiectivele specifice asumate. Birou Salarizare - Implementeaz politica de salarizare a companiei, respectnd conformitatea cu CCM i legislaia muncii i fiscal; - ntocmete documentele necesare calculrii i ncasrii la timp a salariilor de ctre angajaii companiei; - Actualizeaz n aplicaiile informatice specifice informaiile privind angajaii; - ntocmete statele de plat lunare; - Calculeaz necesarul lunar de tichete de mas; - ntocmete declaraiile specifice ctre instituiile statului; - Intocmete fiele fiscale. Birou Personal - Implementeaz practicile de personal conforme cu legislaia muncii i cu normele i regulamentele interne ale companiei; - ntocmete documentele necesare angajrii/modificrii/desfacerii contractelor individuale de munc, precum i documentele necesare pensionrii pentru personalul companiei; - ntocmete, la solicitarea salariailor/fotilor salariai, documente speciale (adeverine) privind calitatea de salariat/fost; - Efectueaz nscrisuri n documentele speciale privind angajaii companiei (Carnet de munc, Registrul de eviden a salariailor, Dosar pensionare) n conformitate cu cerinele legale; - Respect n activitatea de personal, conformitatea cu legislaia muncii n vigoare, CCM i alte regulamente interne. Departament Training i Dezvoltare - Coordoneaz activitatea de Training i Dezvoltare la nivel naional n vederea facilitrii atingerii obiectivelor departamentale i realizrii strategiilor de Resurse Umane; - Coordoneaz si conduce dezvoltarea i evaluarea programelor specifice de training i dezvoltare n vederea alinierii la obiectivele strategice de business i a dezvoltrii continue a personalului; - Elaboreaz planul anual de training i dezvoltare; - Concepe i recomand soluii de training i dezvoltare organizaional pentru mbuntirea 26

aspectelor de performan, pentru susinerea prioritilor strategice; - Supervizeaz i asigur calitatea i coerena programele de training i dezvoltare la nivel naional (training intern, training extern) n vederea facilitrii atingerii obiectivelor departamentale i realizrii strategiilor de Resurse Umane; - Furnizeaz permanent asisten unitilor organizaionale n domeniul instruirii i dezvoltrii personalului.

Departamentul Comunicare i Relaii Publice este coordonat de un Director de


Departament aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: Dezvoltarea i implementarea planului anual de comunicare extern, sponsoring i comunicare intern Elaborarea i coordonarea programului de relaii publice al companiei Elaborarea materialelor i obiectelor care promoveaz brandul Groupama Asigurri Coordonarea aciunilor i evenimentelor de comunicare intern i extern Dezvoltarea coninutului site-urilor de internet i intranet ale companiei.

Direcia Audit, Control Intern i Antifraud este coordonat de un Director de Divizie


aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Elaborarea proiectelor strategiilor de Audit , Control Intern i Antifraud a Companiei, n conformitate cu normele n materie i implementarea acestora; - Asigurarea implementrii politicilor, sistemelor i practicilor de Audit , Control Intern i Antifraud adaptate la profilul industriei de asigurri i la strategia Companiei; - Colaborarea cu celelalte Divizii i Direcii pentru asigurarea funcionrii corespunztoare a ntregului sistem de control intern al Companiei; - Asigurarea conformitii sistemelor de Audit, Control Intern i Antifraud la legislaia aplicabil, politicile Grupului i cele mai bune practici din domeniu; - Dezvoltarea i monitorizarea aplicrii de ctre fiecare compartiment din structura Companiei a msurilor stabilite pe linia prevenirii fraudelor. CAP. III. OFERTA DE ASIGURRI DE BUNURI LA S.C. GROUPAMA S.A III.1.Contractul de asigurri de bunuri
O definitie: Asigurarea este o forma de protectie bazata p un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare. Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc. De ce si cand avem nevoie de o asigurare? Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute este cea mai importanta asigurare non-viata pe care o puteti incheia. Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, explozia , avarii la instalatiile electrice , apa ,gaz, pot sa distruga agoniseala de o viata. Daca pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista astazi solutii tehnice din ce in ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat. Aceleasi evenimente care pun in pericol cladirea locuintei pot afecta si bunurile (mobilier, aparatura electrocasnica, aparatura electronica, imbracaminte, unelte gospodaresti, alimente, etc.).

27

Un alt pericol, din pacate permanent, il reprezinta furtul prin efractie sau prin acte de talharie care, de asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putand duce si la distrugeri in locuinta. Actiunile rauvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce si ele distrugeri ale bunurilor sau cladirii. Toate aceste evenimente sunt tot atatea argumente care sustin necesitatea unei asigurari a locuintei si a bunurilor continute in aceasta. Asigurarea locuintei (a cladirii) este obligatorie atunci cand solicitati un credit bancar si garantarea acestuia catre banca o constituie locuinta. Asigurarea locuintei si a bunurilor continute in aceasta se poate incheia oricand in cursul anului. Incheierea acestui tip de asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a cladirii si bunurilor personale, mai ieftina decat achizitionarea unui sistem perfectionat de alarma sau chiar decat intretinerea anuala a unui caine de paza. Caracteristicile asigurarii .Ce se poate asigura ? Cladiri si alte constructii: cladiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si elemente fixe si detasabile de fundatie sau impamantare, instalatii fixe hidraulice, igienico-sanitare, de incalzire, lifturi, instalatii fixe de iluminat, instalatii de aer conditionat, toate aferente cladirilor; Bunuri casnice : mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, lenjerie, incaltaminte, imbracaminte, covoare, perdele, efecte personale, etc. cu exceptia banilor, pietrelor pretioase, bijuteriilor, marcilor postale, tablourilor, sculpturilor, colectiilor sau altor obiecte cu valoare artistica, stiintifica sau istorica, carepot fi protejate in anumite conditii. Riscurile pentru care se acorda despagubiri incendiu; trasnet; explozie (de gaze sau aburi); caderea pe cladire a aparatelor de zbor sau parti ale acestora si obiecte transportate de acestea; cutremur de pamant; inundatie; furtuna; grindina; ploaie torentiala; prabusiri sau alunecari de teren; greutatea stratului de zapada; avarii accidentale ale instalatiilor de apa, canal, sau incalzire; inundarea apartamentelor cu apa provenita de la vecini; pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane (terorism, vandalism); furt prin efractie al bunurilor. n baza poliei de asigurare , pot fi asigurate cldirile cu destinaie de locuin pentru riscurile de incendiu i alte pagube; bunurile casnice din locuinta pentru riscurile de incendiu i alte pagube; bunurile casabile pentru riscurile de crpare i spargere; centrala termic si instalatii de incalzire si climatizare pentru riscul de avarii accidentale ; asigurarea aparatelor electrice pentru acoperirea daunelor electrice prin scurtcircuit, supratensiune, variatii de tensiune ; asigurarea de raspundere civila , precum si asigurarea cardurilor , documentelor si cheilor apartinand persoanelor fizice , asigurarea gradinii cu rol exclusiv decorativ ,asigurarea de protectie juridica si asigurarea de accidente persoane.

Pentru protejarea bunurilor apartinand persoanelor juridice sau a persoanelor fizice pentru alte proprietati decat locuintele se pot emite polite de asigurare de incediu si alte calamitati, in baza carora ASIGURATORUL se angajeaza ca la producerea evenimentului asigurat sa il despagubeasca pe ASIGURAT, nominalizat in polita, cu conditia ca acesta sa fi platit si ASIGURATORUL sa fi incasat primele de asigurare stabilite. Polita de asigurare impreuna cu Conditiile de asigurare reprezinta acel contract incheiat intre GROUPAMA ASIGURARI in calitate de ASIGURATOR pe de o parte, si un client al sau, in calitate de Asigurat, pe de alta parte; prin polita Asiguratul se obliga sa plateasca o prima Asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca, la producerea unui anume risc prevazut in Conditiile de asigurare sa plateasca Asiguratului sau Beneficiarului desemnat de acesta,

28

DESPAGUBIREA/INDEMNIZATIA, in limitele si termenele convenite. Polita Groupama stabileste, in conditiile legislatiei in vigoare din Romania, raporturile dintre Asigurat si Asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti. Politele de asigurare pentru incediu si alte calamitati se incheie, de regula, pe formulare tiparite pe hartie autocopiativa, inseriate. Completarea rubricilor prevazute de formularul de polita intra in sarcina Asiguratorului, fiecare parte semnatara a contractului de asigurare avand raspunderea verificarii corectitudinii datelor. Conditiile de asigurare sunt tiparite si anexate la polita de asigurare si se vor preda Asiguratului. La rubrica Mentiuni speciale se pot completa datele privind evidenta incasarii ratelor convenite si alte mentiuni legate de derularea asigurarii. De asemenea, eventualele anexe, recomandarile in urma inspectiei de risc sau clauzele suplimentare fac parte integranta din contractul de asigurare si vor fi mentionate pe polita la rubrica de mentiuni speciale. Raporturile contractuale intre Asigurat si Asigurator se stabilesc prin prevederile formularului de polita, conditiilor de asigurare specifice formei de asigurare incheiate si documentatiilor anexe la polita de asigurare, care fac parte integranta din aceasta si anume: formular de cerere-chestionar completat si semnat de Asigurat corespunzator formei de asigurare; raportul inspectiei de risc; clauze anexa la polita care completeaza sau modifica anumite prevederi din contract; supliment de asigurare; inventare, tabele sau schite anexate la polita, care se refera la starea, felul, valoarea, adresa bunurilor asigurate, dotarile pentru diminuarea riscurilor, sau evolutia situatiei bunurilor in perioada de asigurare; documentele in legatura cu plata primei sau ratelor de prima convenite intre parti. Politele de asigurare Groupama Asigurari se emit pe formulare cu regim special, inseriate si avand aplicata stampila rotunda a Asiguratorului in coltul dreapta jos, respectiv agentiei care emite polita. Completarea datelor prevazute pe formularul de polita sau, dupa caz, in specificatia anexa la acesta, se face fara stersaturi, modificari sau completari ulterioare. Eventualele greseli aparute la emiterea politelor si constatate ulterior, care se refera la operatiuni aritmetice, completarea de date, trecerea unui ordin de marime altul decat cel real, se rezolva, de la caz la caz, prin: emiterea unui supliment de asigurare; corectarea directa pe formular cu obligatia semnarii si stampilarii in dreptul modificarii; anularea formularelor gresite si emiterea unei alte polite, in toate cazurile fiind insa necesar acordul prealabil al ambelor parti. Modificarea, denuntarea ori rezilierea politei se fac numai in conformitate cu prevederile exprese ale conditiilor de asigurare. La completarea formularului de polita se vor trece toate datele privind Asiguratul/Contractantul (nume, CUI/CNP, adresa, numar de telefon,email, fax) si adresa la care se gasesc bunurile asigurate, chiar daca acestea se regasesc si in cerereachestionar sau alt act anexat la polita. In situatia in care Asiguratul este persoana juridica, pe formularul de polita se completeaza numele persoanei care semneaza si se aplica stampila agentului economic respectiv. Emiterea politei de asigurare si inmanarea acesteia clientului se face dupa efectuarea platii primei de asigurare in numerar sau la prezentarea dovezii de plata in cazul achitarii prin documente de plata vizate de banca. La incasarile prin transfer bancar, nu se emit chitante. Pentru incasarile in numerar se emit chitante pe formular special. Datele completate pe formularul de polita privind Asiguratul, adresa bunurilor asigurate trebuie sa cuprinda denumirea completa, fara prescurtari. Celelalte precizari, conform prevederilor formularului de polita, se fac tinand cont de datele finale negociate. Daca aceste date nu mai corespund cu cele din cererea-chestionar initiala, completata si semnata de Asigurat, cererea-chestionar se va reface.

29

Se considera reinnoire o polita ce preia riscuri acopera bunuri asigurate definirea reinnoirii Incheierea unei noi polite de asigurare a carei valabilitate incepe in ziua urmatoare zilei expirarii politei active/existente, iar aceasta polita noua s-a emis si s-a achitat in timpul valabilitatii politei active/existente. O polita la care acoperirea nu este continua (exista cel putin o zi neacoperita) nu va fi considerata reinnoire si se va trata ca un risc nou cu aceleasi cerinte privind chestionarul, inspectia de risc, negocierea etc. Reinnoirea politelor se face prin completarea unui nou formular de polita, la care, in coltul din dreapta sus al formularului, la rubrica Inlocuieste polita nr. , se trece numarul politei expirate. Celelalte date din polita se vor completa conform situatiei existente la data reinnoirii; in mod obligatoriu va fi consultat Asiguratul pentru a comunica eventualele schimbari privind situatia bunurilor, a dotarilor impotriva riscurilor asigurate, adresei, nr. de telefon, fax, email, etc. Cu ocazia reinnoirii politei, se va proceda daca este cazul, la recalcularea cotatiei de prima si a primei de asigurare. 2. CEREREA - CHESTIONAR Este documentul prin care solicitantul unei asigurari (clientul) se adreseaza Asiguratorului precizand totodata si principalele date in legatura cu riscurile existente, in vederea prezentarii de catre acesta a unei oferte de asigurare. Anexarea la polita a cererii-chestionar completata, semnata si, dupa caz, stampilata de Asigurat este obligatorie. Completarea si semnarea de catre client a formularului de cerere-chestionar nu implica pentru acesta nici un fel de raspundere contractuala pana in momentul incheierii politei. Din momentul intrarii in vigoare a politei, cererea-chestionar se considera parte integranta a contractului de asigurare. Cererea-chestionar are valoare de document juridic in care Asiguratul si Asiguratorul consemneaza detalii tehnice privind riscurile asigurate, cum ar fi: existenta dotarilor pentru stingerea incendiilor si starea acestora, modul de asigurare a pazei bunurilor, existenta unor instalatii de alarmare in caz de efractie, dotarile pentru detectarea si semnalizarea incendiilor si starea acestora. Datorita acestui fapt, reprezentantul Groupama care incheie polita de asigurare este obligat sa verifice cu atentie modul de completare a cererii-chestionar de catre Asigurat si sa acorde consultanta pentru completarile impuse de situatie. Cererile-chestionar completate de clienti persoane juridice vor purta si stampila acestora. Nu se admit stersaturi si modificari pe formularul de cerere-chestionar anexat politei. Existenta acestora sau neconcordanta unor date constatate de reprezentantul Asiguratorului determina refacerea cererii-chestionar. Formularele de cerere-chestionar sunt astfel concepute incat sa acopere o arie cat mai larga a situatiilor intalnite in practica. De la caz la caz, se pot face completari (anexe) la cerereachestionar, cum ar fi, de exemplu, in situatiile in care se asigura mai multe bunuri decat rubricile prevazute pentru completare pe formular. O atentie deosebita se va acorda la completarea cererii-chestionar pentru daunele avute de Asigurat chiar daca nu a avut o polita de asigurare. In acest caz se vor lua informatii despre modul in care Asiguratul si-a luat masuri de prevedere pentru evitarea unor eventuale daune in viitor din aceleasi cauze. Urmarirea corectitudinii completarii cererii-chestionar cu toate datele necesare evaluarii corecte a riscurilor si primelor de asigurare este sarcina reprezentantului Groupama Asigurari care incheie polita de asigurare, acesta avand obligatia de a indica solicitantului modul de completare si datele la care trebuie sa raspunda in cerere.

30

3. EVALUAREA RISCULUI Evaluarea riscului este necesara petru stabilirea a doua lucruri: Daca se incheie asigurarea (riscurile sunt asigurabile). Daca se poate considera ca riscul de a se produce un eveniment asigurat prin polita de asigurare este probabil si nu cert. Ca si exemplu consideram un risc cert o constructie amplasata in zona inundabila a unui rau unde stim cu siguranta ca se va inunda, singura intrebare este cat de curand. Stabilirea pretului asigurarii in functie de riscurile dorite, activitatea prestata si fransizele acceptate. Pentru o activitate unde se presupune ca exista o frecventa ridicata a daunelor mici o fransiza mica poate aduce posibilitatea reducerii primei de asigurare. Nivelul de risc prezentat de bunurile ce se doresc asigurate, activitatile sau afacerea solicitantului unei asigurari se poate evalua in doua etape: Imediat dupa primirea cererii-chestionar, pe baza datelor consemnate de solicitantul asigurarii, in vederea prezentarii unei oferte de principiu, daca aceasta a fost ceruta; Dupa efectuarea unei inspectii de risc de catre reprezentatii Groupama Asigurari. Incheierea unei asigurari nu il absolva pe Asigurat de necesitatea respectarii actelor normative legale prin care i se stabilesc anumite obligatii si raspunderi, cum ar fi normele de prevenire a incendiilor si de dotare cu masini, utilaje, instalatii si substante pentru stingerea incendiilor si alte reglementari. Inspectia de risc se va efectua obligatoriu la incheierea politei de asigurare, inainte de intrarea in valabilitate a acesteia. Aceasta se poate efectua, de asemenea, si pe parcursul perioadei de asigurare in scopul verificarii evolutiei in timp a nivelului de risc. Aceasta se executa ori de cate ori exista dubii asupra mentinerii de catre Asigurat a conditiilor existente la incheierea politei, precum si periodic, in conformitate cu instructiunile emise de Administratia Centrala Groupama Asigurari. Se va face distinctie intre notiunea de inspectie de risc, operatiune executata in teren in scopul verificarii conditiilor in care sunt pastrate, intretinute, pazite, protejate bunurile asigurate si cea de evaluare a riscurilor, care presupune ANALIZA tuturor implicatiilor ce pot sa apara si a tuturor factorilor ce pot contribui la aparitia unor daune. Aceasta analiza presupune, adeseori, luarea in considerare si lamurirea unor aspecte legate de riscuri ce nu se asigura neaparat si deci, nu se regasesc in polita. Pentru cladiri si continut, la riscul de incendiu, de exemplu, se analizeaza si cel de furt, chiar atunci cand acesta nu este solicitat de client, deoarece adeseori cei care comit furturi cauta sa acopere urmele incendiind locul unde au operat. Daca cererea-chestionar intocmita de client nu corespunde cu situatia constatata in teren de reprezentantul Groupama Asigurari, se va proceda la refacerea acesteia, dupa care va fi prezentata clientului spre insusire si semnare, iar pentru persoanele juridice, stampilate. Rezultatele inspectiei de risc se concretizeaza intr-un raport, care se anexeaza politei, prezenta metodologie cuprinzand si modele de raport pentru fiecare forma de asigurare. Acestea nu sunt insa limitative, putandu-se trece orice alte precizari care sunt impuse de situatia concreta . In cazul in care se constata unele situatii ce pot determina sau agrava provocarea riscurilor, se procedeaza astfel: - cand situatia de fapt exclude incheierea asigurarii, se face o comunicare scrisa asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru remediere, dupa care, in baza unei noi inspectii si a constatarii remedierilor, se va accepta negocierea incheierii asigurarii;

31

- cand situatia, in general, se incadreaza in normele de siguranta, dar sunt necesare unele imbunatatiri, se fac recomandari in scris, sub rezerva inspectiei ulterioare. 4. INCHEIEREA SI DERULAREA ASIGURARILOR Asigurarea se considera incheiata prin plata primelor de asigurare si emiterea politei de asigurare si este valabila exclusiv pentru bunurile si riscurile specificate in polita. Asigurarea poate fi incheiata in lei sau valuta convertibila, plata putandu-se face in echivalentul in lei al primei stabilite in valuta la cursul BNR din ziua platii sau direct in valuta politei daca aceasta este acceptata de Groupama pentru plati (EUR, USD, CHF, GBP). Incheierea asigurarilor se face pe baza conditiilor emise de Groupama, fiind precedata de stabilirea conditiilor de acceptare preliminara de ambele parti, conform criteriilor calitative si cantitative de acceptabilitate. Dupa acceptarea preliminara a asigurarii, definitivarea incheierii asigurarii se face functie de categoria de bunuri si varianta de asigurare convenita intre parti, pe baza de inspectie de risc efectuata de catre reprezentantii Groupama Asigurari. Acceptabilitatea asigurarii din punct de vedere al Groupama Asigurari se apreciaza potrivit criteriilor calitative si cantitative de asigurare prevazute in prezentele norme sau stabilite prin conditiile specifice fiecarei forme de asigurare. Criteriul calitativ urmareste stabilirea indeplinirii de catre Asigurat a conditiilor de acceptare a asigurarii, impuse de contractul (polita) de asigurare sau, dupa caz, a recomandarilor Asiguratorului. Criteriul cantitativ are in vedere stabilirea cotatiilor de prime si a primelor de asigurare corespunzator riscurilor existente la Asigurat si care sunt in legatura directa cu bunurile ce fac obiectul asigurarii. Analiza pe criterii calitative si cantitative se face in cadrul operatiunii de evaluare a nivelului de risc si eventual, dupa caz, ca urmare a inspectiei de risc ce se efectueaza de catre reprezentantii Groupama Asigurari. La solicitarea clientului se poate prezenta o oferta de principiu, pe baza tarifelor de prime si cotatiile stabilite de catre Groupama Asigurari pentru fiecare forma de asigurare, urmand ca dupa efectuarea inspectiei de risc sa se procedeze la ajustarea cotatiilor, potrivit nivelului riscurilor existente concret la Asigurat. In orice oferta de acest gen se va mentiona faptul ca ea este orientativa si se va definitive dupa efectuarea inspectiei de risc. Oferta catre client, se face in concordanta cu formularul prevazut in anexa nr.1, prezentele instructiuni stabilind recomandari pentru fiecare forma de asigurare in parte sau conform modelului din anexa nr. 1. Modelele de specificatie-oferta prezentate nu sunt insa limitative, fiecare agentie avand posibilitatea de a practica forme proprii de prezentare a ofertei, cu conditia de a respecta recomandarile cu caracter general din prezenta metodologie sau stabilite prin alte reglementari interne (comunicari interne Groupama Asigurari). Oferta se poate inainta clientului impreuna cu o adresa in care se fac precizari in legatura cu datele prezentate in specificatie; de la caz la caz, indeosebi in situatia clientilor contactati pentru prima data si care nu detin date in legatura cu Groupama Asigurari. Orice oferta se va inainta cu un termen de valabilitate nu mai mare de 30 de zile de la data emiterii. Se recomanda ca in toate situatiile in care transmiterea ofertei nu s-a facut direct catre clientul interesat, sa se verifice primirea de catre acesta a ofertei de asigurare.

32

Negocierea reprezinta o etapa care nu este obligatorie si la care se ajunge numai in situatia in care clientul solicita efectuarea unor reduceri de cotatii, respectiv a primei de asigurare, plata in mai multe rate a primei sau eventual, unele clauze speciale. Orice clauza speciala care nu este standard (nu exista conditii si prt pentru aceasta) va fi acordata numai dupa ce s-a luat legatura cu Administratia Centrala si s-a luat acceptul acesteia pentru respective clauza. Daca in urma negocierii, datele din oferta se modifica, se vor face corecturile ce se impun pe copia formularului ramasa la reprezentantul Groupama Asigurari, pentru a se avea in vedere la emiterea politei. Incheierea si derularea asigurarilor in Groupama Asigurari se fac, de regula, prin parcurgerea urmatoarelor etape: completarea de catre cei interesati a formularului Groupama Asigurari de cerere-chestionar specific formei de asigurare ce urmeaza a fi incheiata; analiza conditiilor de acceptabilitate pe baza datelor din cerere si a criteriilor calitative de acceptabilitate din prezenta metodologie si eventual, la cererea clientului, avansarea unei oferte de principiu, pe baza cotatiilor initiale din tariful de prime; efectuarea inspectiei de risc; cotarea (ajustarea cotatiilor de baza), intocmirea notei de calcul, transmiterea ofertei catre client si negocierea; incasarea primei sau, dupa caz, a ratei I si depunerea la Groupama Asigurari a primelor incasate; emiterea, completarea cu datele negociate si semnarea politei de catre cele doua parti si inmanarea catre client a originalului si anexelor politei destinate Asiguratului. derularea, incasarea primei si /sau ratelor de prima, operarea pe baza de suplimente a modificarilor intervenite, urmarirea reinnoirii inspectiei de risc periodice, constatari daune si lichidarea acestora, notificari pe polite a daunelor platite, etc. De la caz la caz, functie de prevederile specifice anumitor forme de asigurare, unele din aceste etape pot lipsi; omiterea unei etape trebuie sa aiba insa justificare in conditiile de asigurare sau normele metodologice Groupama Asigurari. Agentiile Groupama Asigurari vor tine evidente clare, complete pentru fiecare Asigurat in parte, astfel incat sa se cunoasca in orice moment: situatia formelor de asigurare incheiate de un anumit client (firma sau grup de firme conduse de aceeasi autoritate sub diferite denumiri de agenti economici), adresa firmelor respective, persoanele de legatura si numerele de telefon ale acestora (eventual si de la domiciliu), situatia daunelor platite ca si a pretentiilor neacceptate de Asiurator, probleme deosebite legate de Asigurat, scadenta, rate scadente, reinnoiri, corespondenta, oferte de asigurare, articole din presa privind afacerile Asiguratului, etc. Pentru asiguratii importanti se va intocmi DOSARUL CLIENTULUI in care sa se regaseasca toate informatiile de interes pentru Groupama Asigurari. In acest sens in anexa nr.2 se prezinta un model de fisa Asiguratului cuprinzand datele de interes pentru Groupama Asigurari, dar care nu este limitativ. Operatiunile valutare (incasarea primelor de asigurare, plati, etc.) in sistemul Groupama Asigurari se deruleaza cu respectarea stricta a normelor legale in vigoare. 5. PERIOADA PENTRU CARE SE INCHEIE ASIGURAREA Asigurarea se incheie, de regula, pentru o perioada de 1 an. La cererea Asiguratului, polita de asigurare poate fi incheiata si pe o perioada mai scurta de timp, dar cel putin o luna conform clauzelor contractual. Pentru cazurile in care se solicita asigurari cu perioada mai mare de 1 an, se va solicita acordul scris al Administratiei Centrale. 6. SUMELE LA CARE SE INCHEIE ASIGURAREA Asigurarea se incheie la valoarea reala a bunurilor pentru fiecare bun, grupe de bunuri si persoane, potrivit prevederilor conditiilor de asigurare, tarifelor si competentelor

33

acordate. Se porneste de la principiul ca sumele asigurate sa reflecte valoarea reala a bunului, la acea data, adica valoarea sa de inlocuire (valoarea unui bun avind aceleasi caracteristici si acelasi grad de uzura). Sumele asigurate se stabilesc, dupa caz, in baza: - declaratiei Asiguratului, verificata si agreata de reprezentantii Groupama Asigurari; - datelor din evidentele contabile ale Asiguratului; - expertizelor efectuate de evaluatori autorizati; Costul expertizelor se suporta de Asigurat. Sumele asigurate in baza carora Groupama Asigurari preia raspunderea, sunt cele mentionate in polita de asigurare si este bines a se specific exact ce reprezinta ele, adica sunt valori de inlocuire de nou, sunt valori contabiele, evaluari, etc. Daca pe durata asigurarii intervin modificari fata de sumele asigurate initial, acestea pot fi modificate, cu plata corespunzatoare a diferentelor de prima. 7. FRANSIZA Sistemul de asigurare Groupama Asigurari prevede posibilitatea platii de catre Asigurat a unui cost al asigurarii mai redus decat cel rezultat din calculele efectuate in conformitate cu tarifele de prime, daca Asiguratul accepta sa retina in sarcina sa o suma determinata (convenita) care nu se despagubeste de catre Asigurator, denumita fransiza. Sunt domenii carora li se va aplica o fransiza obligatorie pe anumite riscuri conform tarifului de prima actual. Fransiza reprezinta partea din dauna care se suporta de catre Asigurat pentru fiecare eveniment; Indiferent de varianta de fransiza pentru care se opteaza aceasta va fi mentionata pe Polita evidentiindu-se riscurile pentru care se aplica. Exprimarea fransizei se poate face printr-o suma fixa sau in procente din suma asigurata ori din dauna cu un minim. Exemple: - Fransiza pentru riscul de Cutremur: 1% din SA - Fransiza pentru toate riscurile asigurate: 5% din dauna, minim 200 EUR 8. PRIMA DE ASIGURARE Prima de asigurare se calculeaza prin inmultirea sumei asigurate cu cotatia (exprimata in procente). Cotatiile prevazute in tarifele de prime sunt stabilite de regula, in baza anuala. La asigurarile incheiate pe o perioada mai mica de un an, primele de asigurare pentru perioada asigurata se calculeaza pro-rata temporis din prima de asigurare anuala. Orice luna inceputa se considera luna intreaga. In general plata primelor de asigurare se face anticipat si integral. La cererea Asiguratului, plata primelor de asigurare poate fi stabilita si in rate trimestriale egale sau in cazuri deosebite si in rate lunare sau semestriale. Rata I de prima se plateste anticipat si integral inainte de intrarea in vigoare a politei, iar ratele urmatoare pana la datele expres mentionate in polita. In caz de neplata a primelor, polita de asigurare se reziliaza automat la data scadenta a ultimei rate de prima neachitata in termen. Ca urmare, in astfel de situatii, Groupama Asigurari este in drept sa refuze plata oricarei despagubiri pentru daune aparute dupa neachitarea ultimei rate scadente, chiar daca Asiguratul, ulterior producerii evenimentului asigurat, achita rata restanta. Pentru a veni in sprijinul clientului in conditiile de asigurare s-a prevazut o perioada de gratie de maxim 15 zile pentru plata ratelor ulterioare primei rate de prima. In cazul producerii unei daune in aceasta perioada ea va fi acoperita atat timp cat clientul isi efectueaza plata

34

primei pana la sfarsitul periadei de gratie. Daca plata nu s-a efectuat in aceasta perioada polita se va rezilia incepand cu data scadentei primei mentionata in polita de asigurare. In cazul in care neachitarea la scadenta a unei rate de prima se datoreaza unor cauze neimputabile Asiguratului, polita poate fi repusa in vigoare, in baza unui supliment de asigurare, prin plata ratei restante, intr-un termen de pana la 30 zile de la data scadentei, cu conditia ca in aceasta perioada sa nu se fi inregistrat daune. Aceasta situatie trebuie dovedita cu un act din partea Asiguratului ( o decalratie pe proprie raspundere), care urmeaza a se constitui ca anexa la polita de asigurare (ca regula generala se va folosi formularul tip din anexa 3) precum si printr-o noua inspectie de risc. In situatiile in care se constata ca Asiguratul a achitat numai o parte din prima de asigurare convenita, respectiv din rata, la termenul scadent, se va proceda in felul urmator: anterior producerii evenimentului asigurat: se va instiinta in scris Asiguratul, luindu-se masuri de completare a sumei convenite ca prima sau rata scadenta; dupa producerea evenimentului asigurat: plata despagubirii se va face corespunzator raportului dintre suma efectiv achitata si cea convenita prin polita si care trebuia platita la termenul scadent depasit. Dovada platii primelor de asigurare revine Asiguratului, inscrisul constatator fiind chitanta sau dispozitia (ordinul) de plata vizat de banca. In situatiile in care ca urmare a negocierii cu viitorul Asigurat s-a cazut de acord asupra conditiilor de asigurare si a costului asigurarii (primei de asigurare), iar clientul urmeaza sa achite cu ordin de plata si alte mijloace de plata suma convenita in vederea emiterii politei, reprezentantul Asiguratorului va completa la cererea clientului decontul de prima cuprinzand datele clientului, sumele convenite ca prime si numarul de cont in care urmeaza a se face plata. In cazul in care, conform celor convenite, Asiguratul urmeaza a achita prima de asigurare sau ratele urmatoare prin ordin de plata, i se va transmite in timp util, anterior termenului scadent, un decont de prime. Acordarea unor reduceri a cotatiilor finale in cadrul etapei de negociere se face in anumite cazuri bine justificate, pe motivatii temeinice, dintre care: existenta de masuri si echipamente anti-incendiu performante sprinklere, drencere, senzori de fum, camere de luat vederi, etc; pentru liniile tehnologice moderne care prezinta un grad de risc diminuat fata de ramura industriala in care s-a facut incadrarea in conformitate cu tariful de prime si la care s-au luat masuri corespunzatoare de protectie, respectiv dotarea cu masini, instalatii, mijloace de prevenire si stingere a incendiilor peste limitele normale; Valoarea PML-ului este mai mica de 50% (vezi capitolul PML) Existenta unui department de risk-management tehnic in cadrul companiei Aprobarile pentru depasirea limitelor de competenta, derogarile, aprobarea unor tarife speciale ca si emiterea unor conditii specifice pentru alte forme de asigurare decat cele uzuale se acorda de catre Administratia Centrala numai in baza unor solicitari scrise din partea agentiilor care trebuie sa cuprinda date in legatura cu afacerea respectiva care, dupa caz, pot fi :denumirea clientului, felul afacerii sau activitatii, forma de asigurare solicitata sau incheiata, rezultatele inspectiei de risc, cu prezentarea riscurilor existente ca si a masurilor pentru diminuarea acestora, situatia contractelor existente intre Groupama Asigurari si clientul respectiv cu cifre concrete (prime contractate, incasate, daune platite, alte asigurari, in curs de negociere), caracterizare generala a colaborarii cu Asiguratul, alte aspecte legate de interesul Asiguratorului fata de client sau in legatura cu acesta, alte date de interes. Se va completa Anexa 4. 9. ROTUNJIREA SUMELOR ASIGURATE SI A PRIMELOR

35

Pentru simplificarea calculelor si evidentei, sumele asigurate si primele de asigurare se rotunjesc la doua zecimale astfel: fractiunile de genul 55,322 se vor rotunji neglijand a treia zecimala iar in polita de asigurare se va scrie in polita 55,32; iar cele de genul 55,326 inclusiv se rotunjesc in plus iar in polita de asigurare se va scrie 55,33; 10. INTRAREA IN VIGOARE A ASIGURARII Intrarea in vigoare a politei respectiv acoperirea efectiva a riscurilor ce fac obiectul contractului de asigurare este conditionata de plata costului asigurarii, denumit prima de asigurare si emiterea politei. Raspunderea Groupama Asigurari incepe cel mai devreme in ziua urmatoare datei emiterii politei si incasarii primei de asigurare si inceteaza in ultima zi din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea. 11. SUPLIMENTUL DE ASIGURARE De comun acord, se pot aduce modificari la polita de asigurare, oricand in cursul valabilitatii acesteia. In asemenea cazuri Asiguratorul emite un supliment de asigurare la polita originala care va face parte integranta din aceasta. Suplimentul de asigurare este un document emis in perioada de asigurare prin care se fac anumite precizari in legatura cu polita de asigurare, ca urmare a unor modificari intervenite in cadrul contractului incheiat intre parti (cum ar fi: majorarea sumelor asigurate, schimbarea adresei bunurilor asigurate, majorarea sau reducerea primelor de asigurare ca urmare a schimbarii conditiilor de risc, etc.) ulterior semnarii politei. Emiterea suplimentului de asigurare se face cu respectarea urmatoarelor reguli: suplimentul de asigurare nu poate tine loc de chitanta; fiecare supliment de asigurare se inregistreaza separat in condica de intrari/iesiri a agentiei; suplimentul de asigurare se emite in doua (sau trei exemplare, cand polita initiala este cesionata) se semneaza si se stampileaza, dupa caz, atat de Asigurator cat si de Asigurat, fiecare parte semnatara primind un exemplar; un exemplar din suplimentul de asigurare se pastreaza in dosarul politei; urmarirea incasarii ratelor, se va face corespunzator datelor din suplimentul de asigurare si din polita originala. Raspunderea Groupama Asigurari incepe cel mai devreme in ziua urmatoare datei emiterii suplimentului si inceteaza odata cu polita. 12. DEFINIREA EVENIMENTULUI Conform contractului de reasigurare pentru riscuri de catastrofa termenul de eveniment are urmatoarea insemnatate: 96 de ore consecutive pentru riscurile de furtuna, ploaie torentiala, uragan; 72 de ore consecutive pentru grindina si tornade; 168 de ore consecutive pentru cutremur, tsunami si eruptii vulanice; e ore consecutive si in limita unei localitati pentru Riscuri politice (greve revolte tulburari civile); 504 de ore consecutive pentru inundatii; 168 de ore consecutive pentru restul riscurilor.

36

Acest lucru inseamna ca toate daunele produse in respectivul interval vor afecta contractul de reasigurare ca fiind un eveniment. 13. DEFINIREA ACTIVITATILOR / RISCURILOR / OBIECTELOR CE NU SE ASIGURA PE ACEST TIP DE POLITA Asigurari de credite, garantii, riscuri anteprenoriale (functionarea unei afaceri); Orice risc legat de sateliti sau alte obiecte in spatiu, lansarea si transportul acestora; Riscuri petrochimice ( ca de exemplu dar nu limitat la rafinarii, combinate chimice etc); Extractie de petrol si gaze; Turbine cu gaz; Riscuri localizate in apa sau pe malul apei (cum ar fi dar nu limitat la porturi, poduri etc); Raspunderi civile sau profesionale (inclusiv raspunderea angajatorului sau D&O); Orice risc legat de asbestoza; Bijuterii, obiecte de valoare/arta; Orice dauna directa sau indirect legata de boli infectioase, epidemii sau pandemii; Orice risc localizat in subteran, tunele sau galerii; Orice tip de cultura agricola,plantatii inclusiv paduri, gradini sau parcuri; Animale, pasari, pesti sau altele asemenea; Riscuri bancare; Transport de bani; Infidelitatea angajatilor, disparitia, neonestitatea; Furtul simplu; Riscuri nucleare; Linii de transmisie sau distributie (electrica, gaze, apa, semnal video, telefonie, semnal radio, telegraf, etc) subterane sau supraterane inclusive stalpi sau trasee de cabluri; Razboi, invazie, confiscare, nationalizare, rechizitionare, razboi civil si altele asemenea; Orice act de terrorism; Greve, revolte, miscari civile (riscuri politice) la o limita mai mare de 5.000.000 EUR; Orice act de vandalism la o limita mai mare de 5.000.000 EUR; Orice cheltuiala legata de contaminare si/sau poluare; Orice dauna/risc legata de materiale radioactive; Orice daune/riscuri legate de munitie, arme, explozibili si altele asemenea; Orice pierdere electronica de date (inclusiv dar nu limitat la cele legate de virusi) inclusive cheltuieli/pierderi datorate intreruperii lucrului sau reducerii capacitatii de lucru; cladiri/constructiile parasite, nefolosite, ruinate sau degradate, fara usi, ferestre si sisteme de inchidere sau avand incuietorile deteriorate precum si bunurile din acestea; cladirile/constructiile situate in zone periclitate de inundatii, alunecari de teren, prabusiri de stanci, avalanse, daca prin studiile geotehnice sau prin acte publicitare, comunicari scrise ale organelor in drept se interzice construirea de locuinte in aceste zone, precum si bunurile din acestea; cladirile/constructiile ce au fost afectate de cutremur de pamant sau alte evenimente naturale si nu au fost refacute, reparate, consolidate corespunzator, precum si bunurile din acestea; constructiile subterane, fara cladiri deasupra (bordeie sau ghetarii in pamant), puturile, digurile, santurile, constructiile de ameliorare precum si constructiile usoare folosite temporar, precum si bunurile din acestea; constructiile cu caracter provizoriu care au o durata de existenta limitata precizata prin autorizatia de construire, precum si bunurile din acestea cum ar fi corturi, containere etc.; cladiri/constructii sau modernizari ale acestora, extinderi sau prelungiri pe verticala sau orizontala, executate fara autorizatie de constructie; cotetele din lemn pentru animale si pasari; bani (inclusiv valute), orice bunuri de patrimoniu, hartii de valoare, documente, registre sau titluri, acte, manuscrise, inregistrari pe benzi magnetice, dischete si alte suporturi de pastrare a informatiilor in vederea prelucrarii automate; bunuri scoase din uz sau care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinatia lor datorita degradarii; bunurile aflate, contrar normelor sau uzantelor, sub cerul liber; vehicule, ambarcatiuni sau aparate de zbor de orice fel;

37

bunurile depozitate in spatii comune doar daca sunt clar identificabile, acest lucru va trebui sa fie identificat in polita; serele numai cu acordul Administratiei Centrale. 14. DEFINIREA RISCURILOR 14.1 RISCUL DE INCENDIU Pentru definirea riscului de incendiu in cadrul asigurarii sunt necesare patru elemente: prezenta combustibilului; prezenta unei surse de aprindere; existenta unei arderi cu flacara scapate de sub control; producerea unei pagube materiale in urma arderii. Incendiul este o ardere declansata, scapata de sub control, in urma careia se produc pagube materiale si pentru a carei intrerupere si lichidare este necesara interventia printr-o actiune de stingere. Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu, nu constituie incendii: - arderea produselor in cuptoare sau instalatii similare; - unele aprinderi rezultate in urma functionarii instalatiilor electrice; - fumigatii care nu necesita interventie de stingere si alte situatii. La cercetarea incendiilor, in vederea stabilirii cauzei, se iau in considerare trei aspecte: - sursa ce a initiat arderea; - primul material care a ars; - imprejurarea. Sursele de caldura pentru initierea unui incendiu pot fi: soba supraincalzita, supraincalzirea unui echipament, aruncarea unei tigari aprinse, caldura produsa prin autoaprindere, caldura solara reflectata de obiecte tip lupa, cenusa incinsa sau jar, chibrituri, brichete, lampi de gatit, electricitate statica, corp de iluminat, arc electric produs de un scurtcircuit, energia rezultata prin frecare sau ca urmare a exploziei, trasnetului etc. Imprejurarea poate fi de exemplu: aprinderea funinginei de pe un cos necuratat si infundat prin caderea unor obiecte, aprinderea unui aparat prin care se vehiculeaza lichide inflamabile, actiune premeditata, caderea unui cablu aerian de tensiune, tigara nestinsa aruncata la intimplare, ciocnirea a doua autovehicule, spalarea unor textile cu lichide inflamabile in apropierea unei surse de caldura, cos de fum defect si aprinderea obiectelor combustibile din pod de la scintei scapate de acesta, jocul copiilor cu focul, supraincalzirea lagarelor unui motor, nerespectarea tehnologiei de lucru la un proces industrial, etc. In caz de incendiu se acorda despagubiri si pentru pagube produse prin afumare, patarea sau craparea peretilor, spargerea geamurilor sau diverse alte pagube datorita caldurii sau gazelor fierbinti provenite de la un incendiu produs fie din alta parte a aceleiasi cladiri sau alta constructie, fie la o cladire invecinata precum si pentru pagubele produse bunurilor distruse de pompieri pe timpul actiunii de stingere a incendiului. De asemenea, se acorda despagubiri si in cazurile in care la o amenintare brusca a unui incendiu de la o cladire invecinata ori pentru a se opri intinderea incendiului in aceeasi cladire, este nevoie, dupa caz, sa se darame anumite elemente de constructie sau o parte a unei cladiri. Politele prin care se asigura riscul de incendiu dau acoperire inclusiv pentru pagube materiale directe produse bunurilor prin: - carbonizarea totala sau partiala si topire cu sau fara flacara, ca urmare a unui incendiu; - avarieri accidentale produse de incendiu instalatiilor de gaze, apa, canal, incalzire centrala; - degajare de fum, gaz sau vapori ca urmare a incendiului.

38

Se precizeaza insa ca ceea ce se asigura pe o polita de incendiu este fenomenul in relatia cauzala cu sursa de aprindere si imprejurarea. Astfel sunt excluse de la acoperire urmatoarele: a) initierea incendiului de catre Asigurat, dovedita cu acte emise de organele abilitate (pompieri, politie) sau dovedita cu martori; b) aparitia incendiului ca urmare a unor acte de vandalism in situatia in care Asiguratul nu a fost acoperirit riscul de vandalism; c) daune produse obiectelor asigurate datorate unui foc utilitar sau unei surse de caldura de calire la cald, sau transporta un foc utilitar sau caldura (fluid incalzit). Aici se pot exemplifica situatiile de daune produse obiectelor de arta asigurate, amplasate din imprudenta in apropierea sobelor supraincalzite si care se topesc sau carbonizeaza, sau imbracamintea deteriorata ca urmare a contactului cu un godin in apropierea caruia a fost pusa la uscat; d) daune provocate prin parlire datorate, de exemplu, unui arc electric de scurtcircuit sau altele asemenea, asupra unor obiecte asigurate, daca situatia respectiva nu a fost incendiu, trasnet, sau alt risc asigurat (de exemplu in timpul operatiunii de sudura electrica dintr-o incapere, arcul electric format conduce la topirea sau deformarea unor obiecte asigurate amplasate in apropierea locului de sudura); e) daune cauzate motoarelor electrice cu combusie interna prin explozii produse in camera de combustie sau la elemente de contact din contactoarele electrice prin presiunea gazului din interiorul lor sau datorita arcului electric format la anclansare sau declansare; f) incediul provocat de cutremur va fi acoperit la riscul de cutremur g) avarierea echipamentelor electrice cauzata de curentul electic ce circula prin acestea fara aparitia focului , de exemplu ca rezultat al supra sarcinii, supratensiunii, defectelor de izolare , cum ar fi scurtcircuitul, lipsa impamintarii, contact imperfect, lipsa aparatelor de control, de masura sau a sigurantelor si releelor de protective daca incendiul nu s-a produs cu flacara. PRECIZARE: Se considera culpa grava in producerea pagubei, pentru care Groupama Asigurari nu acorda despagubiri, urmatoarele cazuri: a) incendierea intentionata a cladirilor sau altor constructii ori bunuri asigurate, producerea unei explozii sau inundatii in scopul distrugerii cladirilor sau altor constructii sau bunuri asigurate, carbonizarea sau topirea intentionata, daca aceste fapte rezulta din actele incheiate de organele abilitate (politie, pompieri sau altele). b) folosirea focului deschis, inclusiv a unei surse de lumina cu flacara deschisa in incaperi in care sunt depozitate sau manipulate produse usor combustibile (furaje, in, cinepa,etc.,) ori produse inflamabile sau usor inflamabile (benzina, titei si alte derivate petroliere); c) aprinderea sau nesupravegherea focului deschis, in apropierea unei cladiri sau altei constructii - inclusiv in cele in care se afla bunuri asigurate - cu peretii sau si invelitoarea acoperisului executate din materiale usor combustibile ( cum ar fi panourile sandwich cu poliuretan sau polietilena), cu exceptia cazurilor in care acestea sunt acoperite cu un strat de pamint ,tencuiala sau ceva asemanator; d) folosirea unor produse usor inflamabile pentru curatirea parchetului, dusumelelor, hainelor, sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse in aceeasi incapere si in aceelasi timp in care este aprins focul (chiar in soba, masini de gatit ), in care arde lumina cu flacara (chiar aparata de sita sau sticla) sau in care functioneaza resouri sau radiatoare electrice; e) fumatul in incaperi in care sunt depozitate furaje sau produse usor inflamabile ori in incaperi care sunt folosite pentru manipularea acestora si unde este interzis prin regulament; Atentie! Foarte expuse la riscul de incendiu sunt cladirile cu structura metalica si panouri sandwich mai ales cele cu izolatie de poliuretan, sau activitati ca productia de lemn, textile, sectiile de vopsire, depozitele de hartie/carton, transformatoarele electrice, depozite de carburanti, depozitele frigorifice, prelucrare mase plastic sau cauciucuri, tipografii.

39

14.2 RISCUL DE TRASNET Trasnetul este fenomenul de descarcare electrica naturala aperiodica, de mare intensitate, care se produce, in general, pe timp de furtuna intre nori si pamint. Forta unei asemenea descarcari este uriasa, intensitatea curentului in canalul fulgerului liniar putind ajunge pina la 200.000 Amperi si la o tensiune 150 mil. Volti. Scanteia care se formeaza poate atinge lungimi de ordinul zecilor de metri pina la citiva kilometri, dar este de scurta durata, de regula intre 0.1 si 1 sec, in canalul descarcarii atingindu-se temperaturi de 6.000 10.000C. Din cauza supratensiunii se pot produce spargeri de natura exploziva a unor elemente de constructie (in special a celor umede) cum ar fi stalpi de lemn, grinzi , ziduri putand sa mai apara ca daune: dezvelirea partiala a acoperisurilor, topirea burlanelor datorita curentului de mare intensitate si in mod deosebit incendiile. Trasnetul poate produce daune prin actiunea directa, sa loveasca direct intr-un obiectiv (actiune principala), sa patrunda in interior prin intermediul retelei electrice sau de apa, gaze etc., sau sa produca daune datorita inductiei electrostatice sau electromagnetice (actiune indirecta) caz in care nu se gasesc urme pe bunurile daunate. O instalatie de paratrasnet se compune din: elemente de captare care pot fi verticale, orizontale sau inclinate, elemente de coborare si legare la pamint (centura de impamintare). Aceste instalatii se verifica periodic de catre laboratoarele autorizate, priza de pamant trebuind sa aiba o valoare a rezistentei de sub 10 ohmi. Se acorda despagubiri pentru pagubele produse chiar daca trasnetul a avut loc la o oarecare distanta de cladirea asigurata sau care adaposteste bunurile asigurate, iar acestea au fost afectate datorita transmiterii trasnetului prin diverse retele cum ar fi cea de cablu tv. Politele Groupama Asigurari pentru bunuri exclud de la acoperire urmatoarele situatii: daune provocate aparatelor electrice si electronice ca urmare a efectului direct al trasnetului cazut pe retelele electrice de distributie si alimentare electrica. Facem precizarea ca asigurarea pentru asemenea situatii a echipamentelor electronice se poate face pe polita EEI care are o paleta de riscuri mult mai larga decit polita de incendiu si alte calamitati. daune provocate de trasnet din culpa Asiguratului , respectiv aparitia fenomenului ca urmare a unor manevre, operatii lucrari, etc., executate de asigurat, care au atras asupra bunurilor cuprinse de asigurare, ca exemplu lucrul cu mijloacele de ridicat sau montare de antene, stilpi metalici, pe timp de furtuna, daca situatia respectiva a fost dovedita cu martori sau prin actele emise de organele abilitate (pompieri, politie, organ abilitat). Atentie! Frecventa cea mai mare a acestor fenomene in tara noastra este in regiunea muntoasa, in zonele Brasov, Oradea, Cluj, Baia Mare. Cand nu exista instalatii de paratrasnet, se va analiza, in mod deosebit in localitatile urbane, daca exista constructii metalice inalte in vecinatate care asigura protectia contra trasnetului. La constructiile in forma de turn sau prevazute cu turle (biserici de exemplu) si foisoare prezenta unor instalatii de paratrasnet este obligatorie. Cele mai des lovite de trasnet sunt saivanele de oi, grajdurile de animale, silozurile si stalpii de retele electrice si in general cladirile sau bunurile amplasate in camp deschis sau care sunt mai inalte decat cladirile din jur.

14.3 RISCUL DE EXPLOZIE Explozia e definita ca un proces fizico-chimic ce consta intr-o ardere extrem de rapida si violenta caracterizata prin descompunerea substantei explozive implicate si transformarea

40

acesteia in alti compusi, in general gazosi, care are loc cu o mare dezvoltare de caldura (reactie exoterma) si efectuare de lucru mecanic. Mediul exploziv poate fi constituit dintr-un amestec exploziv de vapori, de lichide combustibile sau de gaze combustibile cu aerul, precum si de amestecul de pulberi combustibile si aer. Arderile rapide produse in general in spatii inchise, cu viteze care ating uneori viteza sunetului se numesc detonatii. Exploziile pot fi produse si de materiale (produse) explozive cu destinatie speciala, numite explozivi. In baza definitiei de mai sus, notiunea de explozie atribuita spargerii unor conducte sau recipiente este improprie. In aceste cazuri, spargerile nu au loc in urma unor reactii chimice, ci datorita ruperii materialului din care sunt fabricate conductele si recipientele, sub actiunea presiunii mari din interior, exercitata de o anumita substanta (aer comprimat, abur). Explozia propriu-zisa se produce atunci cind amestecul de substante combustibile are o anumita concentratie (intre limita superioara si inferioara de explozie, caracteristicile fiecarei substante explozive in parte) si vine in contact cu o sursa de aprindere. Sub limita inferioara de explozie amestecul nu poate sa arda si nici sa produca explozie datorita excesului de aer; peste limita superioara de explozie, arderea si explozia nu pot avea loc datorita lipsei de aer, amestecul fiind prea bogat in substanta exploziva. Acoperirea care se da prin polita Groupama Asigurari pentru riscul de explozie se refera atit la exploziile propriu-zise,asa cum sunt definite mai sus, cat si la daunele suferite de bunurile asigurate ca urmare a spargerii conductelor sau recipientelor sub presiune. Se acorda despagubiri pentru pagubele produse chiar daca explozia a avut loc la o oarecare distanta de cladirile asigurate sau adapostind bunurile asigurate, in afara celor cauzate de dispozitivele explozive. Sunt excluse insa urmatoarele situatii: a) distrugerea sau avarierea ocazionata de explozia spargerea unui boiler sau a unui alt vas, masina sau recipient in care presiunea interna este datorata exclusiv fluidului (abur, aer comprimat) aflat sub controlul Asiguratului; b) distrugerea sau avarierea vaselor masinilor sau aparatelor ori continutului acestora, rezultate ca urmare a imploziei (depresurizare interna) datorita scaderii presiunii din interiorul lor; Precizare importanta: Undele de soc (valurile de presiune) cauzate de avioane sau alte aparate aeriene care circula cu viteza sunetului sau viteze supersonice nu pot fi considerate explozii ele sunt acoperite pe riscul boom sonic. c) exploziile provocate de dispozitive explozive de orice tip, precum si efectul undei de soc provocate de explozii produse de dispozitive explozive la alte cladiri aflate in vecinatate; d) exploziile provocate din culpa Asiguratului, de exemplu ca urmare a transvazarii continutului unei butelii de aragaz sau alte gaze lichefiate aflate sub presiune, in conditiile interzise de legislatia in vigoare in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor. Atentie! Foarte expuse la acest risc sunt activitati precum producerea si depozitarea zaharului, centrale termice, industria moraritului, depozite de cereale inclusive faina, malai, productia de alcool, depozite de carburanti 14.4 RISCUL DE CADERE A APARATELOR DE ZBOR Polita de incediu si alte calamitati Groupama Asigurari acopera pentru caderea pe cladiri si alte constructii asigurate sau adapostind bunuri asigurate a urmatoarelor: avioane si alte aparate aeriene; articole aruncate din avioane sau aparate aeriene; meteoriti.

41

Sunt excluse de la acoperire urmatoarele situatii: a) urmarile undelor de soc(valuri de presiune) cauzate de avioane sau aparate aeriene care circula cu viteza sunetului sau supersonic acoperire prin boom sonic; b) daunele provocate de caderea pe cladire sau constructie a unor dispozitive explozive; c) caderea pe cladire sau constructie a unor corpuri, precum pietre, obiecte metalice sau diverse, aruncate cu mana sau dispozitive speciale de catre persoane rau intentionate. 14.5 RISCUL DE INUNDATIE In hidrologie, inundatia este definita ca fiind fenomenul de revarsare a raurilor si a lacurilor peste maluri datorita cresterii debitului de apa rezultat din topirea brusca a zapezilor sau datorita ploilor abundente, in bazinul de receptie al raurilor. In limbajul curent termenul respectiv este folosit si pentru situatia de devarsare brusca a unei cantitati de apa din instalatiile sanitare, de canalizare, ape pluviale, tehnologice. Acoperirea data prin politele de asigurare Groupama Asigurari se refera aici numai la prima situatie adica la inundatia naturala. Nu sunt cuprinse in acoperire urmatoarele riscuri: inundatiile produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare, sau in timpul schimbarii artificiale a cursurilor de apa. Prin timpul formarii lacului de acumulare se intelege umplere cu apa a lacului de acumulare pina la nivelul deversorului ; apele subterane care, fara a iesi la suprafata, patrund sau se infiltreaza in cladiri producand umezirea pardoselii, igrasierea peretilor, etc; apele din ploi sau din topirea zapezii, care se infiltreaza prin sol in interiorul cladirii; cauzele de producere a daunei din culpa Asiguratului prin neremedierea unor situatii cunoscute, generatoare de pagube prin inundare cu apa provenita din ploi, topirea zapezii sau ghetii, precum si de infiltrarea prin pereti sau plafoane a apei provenind de la sifoane si alte instalatii sanitare defecte, prost intretinute, uzate, etc. infiltratiile aparute in urma deteriorarii hidroizolatiei cladirilor, de la apa de ploaie sau din topirea ghetii sau zapezii; scurgerea de apa sau alte lichide aparute din culpa Asiguratului, ca neglijente ale acestuia : lasarea in pozitia deschis a robinetelor de apa, lasarea deschisa a ferestrelor pe timp de ploaie sau furtuna si altele asemenea. Se vor considera ca neaceptabile (neasigurabile) din punct de vedere al acestui risc cladirile si sau alte constructii (precum si continutului acestora) realizate pe riscul proprietarilor in zonele cu pericol de inundatie extreme, aceasta impunind ca la nivelul fiecarei sucursale, agentii sa cunoasca bine zonele respective, solicitandu-se date de la primarii sau de la filialele locale ale Institutului de Meteorologie si Hidrologie. Atentie! Cand se acopera acest risc se va tine seama de distanta pana la cel mai apropiat curs de apa/lac dar si de diferenta de nivel fata de acesta (nivelul minim al cladirii si nivelul normal al apei). Un curs de rau in cazul unor ploi abundente isi poate creste foarte usor nivelul cu 2-3 m. Se va acorda o atentie deosebita locatiilor aflate la subsolul cladirilor care pot fi inundate foarte usor in special garajelor subterane. Un dig care protejeaza pe o lungime mica cursul apei sau digurile betonate in care au crescut dj plante sau copaci nu pot fi considera ca masuri suficiente de protectie. In cazul depozitarii de marfuri, se va verifica pastrarea distantei minime de 15 cm intre marfa si podea (inaltimea standard al unui euro-palet) 14.6 RISCUL DE FURTUNA-GRINDINA-PLOAIE TORENTIALA Furtuna este definita ca stare de mare instabilitate a atmosferei, caracterizata prin vant puternic de peste 62km/h si/sau nori cumulonimbus, insotita de averse si descarcari electrice. Grindina consta in precipitatii solide care se formeaza in interiorul norilor cumulonimbus, alcatuite din particule de gheata cu un diametru de pana la 50 mm.

42

Ploaia este definita ca fiind precipitatiile atmosferice sub forma de picaturi provenite din condensarea vaporilor de apa din atmosfera. Sub aspectul producerii de daune este de luata in considerare numai ploaia torentiala, care prin efectele mecanice poate conduce la avarierea ori distrugerea unor bunuri. Analiza de risc are rolul de a stabili starea de intretinere a acoperisului si expunerea acestuia in conditii de producere a acestor fenomene; materialele din care este realizat acoperisul, vechimea cladirii, panta acestuia daca este cazul, daca cladirea este utilizata permanent sau sezonier sunt factori importanti care pot facilita producerea unui eveniment. Nu se vor acoperi: a) deteriorarea sau distrugerea antenelor radio si televiziune si a acesoriilor acestora; b) efectele indirecte ale furtunii, precum infiltratii ale apei de ploaie prin pereti, plansee sau terase neizolate, ne-etanse sau igrasierea peretilor. 14.7 RISCUL DE PRABUSIRE SAU ALUNECARE DE TEREN Alunecarea de teren este definita ca fiind deplasarea unei mase de roci/pamant aflate in panta, pe un fundament impermeabil (argila) prin inmuierea acestuia, dupa ploi indelungate. Pe langa acest fenomen geologic, riscul cuprinde si situatiile de prabusire a terenului din cauze naturale, ca urmare a unor fenomene geologice. In caz de prabusire sau alunecare de teren se acorda despagubiri numai daca aceste fenomene geologice se caracterizeaza prin dislocarea sau deplasarea terenului pe care se afla cladirea sau a terenului imediat invecinat, punandu-se in miscare mase de roci sau pamant, astfel ca schimbarile in configuratia terenului si efectele distrugatoare asupra cladirii pot fi constatate direct, fie ca fenomenele s-au produs din cauze naturale, fie ca au fost prilejuite, inlesnite sau agravate de lucrarile executate in vederea amplasarii cladirilor. In cazul in care, la o amenintare brusca de prabusire sau alunecare de teren, a fost nevoie, dupa caz, sa se darame ori demoleze cladirea ori cladirile asigurate sa fie mutate in alt loc, despagubirea va reprezenta cheltuielile la stramutare, la care se pot adauga cheltuieli cu pierderile de materiale. Nu se acorda despagubiri in situatiile in care se constata ca pagubele au fost produse de prabusire sau alunecare de teren, precum si in cazul imposibilitatii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea cladirilor in urma unei prabusiri sau alunecari de teren, daca aceste fenomene au fost prijeluite, inlesnite sau agravate de: lucrari edilitare de orice fel; sapaturi in alte scopuri decat cele mentionate la alin. 1 din acest paragraf, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor; lucrari de prospectiuni, explorari sau exploatari miniere sau petroliere, la suprafata sau in profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor, daca unitatile care au efectuat lucrarile respective sunt obligate expres, prin dispozitii legale, sa plateasca despagubiri. Nu sunt pagube produse de prabusire sau alunecare de teren si nu se acorda despagubiri, in caz de : tasare (lasare) a terenului de fundatie fie sub sarcina constructiei, fie datorita altor cauze; subsidenta; formare de crapaturi in terenul fundatiei sau in terenul din preajma cladirii, datorita variatiei de volum a terenului, ca urmare a contractiei, umflarii sau inghetului dezghetului. 14.8 RISCUL DE GREUTATEA ZAPEZII / GHETII SI DEMOLAREA Greutatea zapezii/ ghetii Greutatea stratului de zapada depus ca si a ghetii formate pe cladiri sau alte constructii poate sa devina in anumite conditii o cauza generatoare de daune. Cazul cel mai elocvent este cel al serelor a caror constructie a fost executata pe baza proiectelor tip, ce aveau in vedere obligativitatea mentinerii in interiorul serei a unei

43

anumite temperaturi strict necesare recoltelor si implicit a mentinerii intre anumite limite de temperatura in interiorul serei se considera ca este imposibila depunerea unui strat de zapada, la contactul cu geamurile serei zapada topindu-se. Greutatile ulterioare aparute in aprovizionarea cu combustibili nu au mai permis respectarea acestei conditii, fiind astfel periclitata nu numai recolta, ci si constructia propriu zisa. Greutatea stratului de zapada sau ghetii este un risc ce se poate insa manifesta si la alte tipuri de constructii (cladiri) de locuit, social-culturale, administrative, industriale, agrozootehnice etc., daunele produse putand fi partiale sau totale. Analiza de risc are rolul de a stabili starea de intretinere a acoperisului si expunerea acestuia in conditii de producere a acestor fenomene; materialele din care este realizat acoperisul, vechimea cladirii, panta acestuia daca este cazul, daca cladirea este utilizata permanent sau sezonier sunt factori importanti care pot facilita producerea unui eveniment.

b. Demolarea Se vor despagubi demolarea, demontarea sau mutarea in alt loc a cladirii sau a unei constructii in care se aflau bunurile asigurate, daca aceasta se face pentru a opri intinderea incendiului sau la o amenintare brusca de inundatie, prabusire sau alunecare de teren; in cazul inundatiei se acorda despagubiri numai daca in momentul in care, producandu-se inundatia in aceasta zona, apare in fapt amenintarea brusca, care determina stramutarea cladirii. Atentie! Foarte afectate de acest risc poti fi acoperisurile de terase, soproane, stalpi, antene si altele asemenea. 14.9 Riscul de cutremur Cutremurul este definit ca fiind un fenomen complex de zguduire a scoartei pamintului , provocat de eliberari masive de energie, care se produc in adancime sub actiunea fortelor tectonice, a vulcanismului sau prabusirii straturilor. Aprecierea tariei unui cutremur se face prin magnitudine (masura a energiei declansate in epicentru) sau prin intensitate (masura a efectelor distructive ale cutremurului intr-o zona limitata din aria afectata). Intervalul de timp la care se succed cutremurele, modurile de manifestare precum si efectele acestora asupra constructiilor au un caracter imprevizibil, puternic aleator. Din aceasta cauza, eficienta masurilor de protectie antiseismica poate fi judecata numai in mod statistic, avind in vedere modul in care un eveniment seismic se incadreaza in sirul de evenimente asteptate pe perioade de timp, inclusiv din punct de vedere al intensitatii precum si proportia constructiilor afectate in diferite grade de avariere si a caror comportare are un impact social si economic semnificativ. In cazurile de pagube produse de cutremur se acorda despagubiri pentru pagubele efectiv produse prin actiunea miscarii seismice. Cand producerea acestui fenomen nu se poate stabili cu certitudine, se va cere o comunicare scrisa de la Institutul de Fizica a Pamintului si Seismologie. Se acorda despagubiri atat pentru daunele directe provocate de cutremur cat si pentru cazurile in care, in urma unui cutremur de pamint a devenit imposibila folosirea cladirii sau a altei constructii si este necesara, dupa caz, demontarea sau mutarea in alt loc a acesteia (acestora). In Romania, la realizarea cladirilor si a altor constructii, este obligatorie respectarea Normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,

44

agrozootehnice si industriale-indicativ P 100/92 emis de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului(MLPAT). In aceste conditii in situatia asigurarii unor cladiri sau alte constructii realizate dupa anul 1990, pe baza de proiecte realizate de specialisti in arhitectura si sistematizare, de regula, nu pot apare probleme deosebite legate de riscul de cutremur. Asemenea probleme se pun insa in situatia cladirilor mai vechi, care au avut de suferit in urma cutremurelor anterioare. Se precizeaza ca la nivelul primariilor exista liste cu cladirile si alte constructii afectate de cutremure, cu esalonarea acestora pe grupe de urgente pentru efectuarea reconsolidarilor si care pot fi consultate atunci cand situatia impune. Pentru informarea specialistilor Groupama Asigurari care executa inspectii de risc, protectia antiseismica a constructiilor se realizeaza: a) In proiectarea antiseismica, prin: alegerea unor amplasamente favorabile din punct de vedere al comportarii la actiunea seismica si evitarea fundarii pe terenuri nefavorabile, daca amplasamentul nefavorabil nu poate fi evitat, se vor lua masuri speciale; asigurarea structurii de rezistenta a constructiei cu proprietatile necesare de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductibilitate conform prevederilor normativului N102. b) In executia constructiilor, prin: introducerea in opera a unor materiale de calitatea celor prevazute in proiect, calitate atestata conform prevederilor legale; aplicarea unor tehnologii de executie corespunzatoare; respectarea pe santier a detaliilor de alcatuire prevazute in proiect. c) In exploatarea constructiilor, prin: adoptarea de masuri de exploatare si de intretinere care sa asigure pastrarea nediminuata a capacitatii de rezistenta a structurii; urmarirea in timp a starii constructiei pentru detectarea prompta a eventualelor avarii si eliminarea cauzelor acestora; interventii in caz de necesitate asupra constructiei. Atentie! Sunt considerate mai rezistente la cutremur cladirile cu structura din beton armat, metal si cele din lemn fata de cele din caramida sau alte materiale. In acelasi timp este foarte important ca intreaga cladire sa nu aiba combinatii de structuri care vor avea comportament diferit la cutremur iar la imbinarea acestora vor aparea daune cu siguranta. Un risc mai ridicat il prezinta cladirile inalte in special cele tip turn. Sunt considerate mai sigure cladirile ce au in sectiune orizontala forme geometrice simple (patrat, dreptunghi, cerc) fata de cele gen H, T, Z etc. 14.10 RISCURILE POLITICE In sensul conditiilor de asigurare Groupama Asigurari, termenul de politic se refera la formele de activitate sociala care se extind asupra sferei relatiilor dintre clase, paturi sau grupuri sociale, ca si a acelora dintre indivizi si acestea, in lupta pentru cucerirea, mentinerea si consolidarea puterii in societate sau pentru controlul ei. Sunt acoperite, deci, situatiile de daune materiale provocate ca urmare a oricarui fenomen social de natura politica, precum: greve, revolte si/sau tulburari civile. Nu sint cuprinse in acoperire: a) pierderile rezultate din incetarea lucrului; b) daunele sau pierderile ocazionate sau intimplate prin confiscare, distrugerea sau rechizitionarea din ordinul guvernului de drept sau a oricarei autoritati publice. 14.11 AVARII ACCIDENTALE ALE INSTALATIILOR DE APA, CANAL SAU INCALZIRE CENTRALA

45

In acest caz sunt acoperite daunele materiale provocate de scaparile accidentale, neasteptate, nefortate si neintentionate produse la instalatiile mai sus prezentate intamplate Asiguratului. Orice dauna materiala extinsa si la terte persoane (de exemplu vecini) nu cade in sarcina Groupama Asigurari. Excluderile sunt cele prezentate in polita de incendiu si alte calamitati. 14.12 INUNDAREA APARTAMENTELOR DE APA PROVENITE DE LA VECINI In baza politei se despagubesc daunele materiale provocate de inundarea apartamentului de catre vecini. In cazul in care se dovedeste ca inundarea apartamentului s-a produs din culpa vecinului (robinete deschise, proasta intretinere a instalatiilor sanitare etc.) dupa plata despagubirii se poate declansa actiunea judecatoreasca de recuperare a daunei platite. Daca valoarea daunei este mica si nu se justifica o procedura judecatoreasca de recuperare a ei se va atentiona in scris partea responsabila de producerea daunei ca in eventualitatea producerii unui nou eveniment se va trece la actionarea lui in judecata. 14.13 RISCUL DE VANDALISM Situatiile care apar in practica sunt doua: vandalism prin efractie sau vandalism fara efractie. Analiza de risc are rolul de a stabili incadrarea fata de posibilitatile concrete, de la locul de amplasare, de manifestare a unor fenomene sociale din categoria actelor de vandalism. Pentru zonele cunoscute ca prezentand frecvent asemenea fenomene ca de exemplu: zone din apropierea stadioanelor, baruri, cazinouri, cartiere marginase rau famate, in apropierea cladirilor guvernamentale sau a diverselor organizatii. Probabilitatea de manifestare a acestui risc in mediul este mai ridicata decat in mediul rural. 14.14 RISCUL DE FURT In baza politelor emise de Groupama Asigurari prin care se asigura riscul de furt, se acorda despagubiri pentru pagubele produse direct sau indirect de: a) furt prin efractie a bunurilor sau valorilor inscrise in polita de asigurare, aflate la adresa mentionata in polita; b) furtul prin acte de talharie al bunurilor inscrise in polita de asigurare , aflate in localul asigurat, daca acesta s-a savirsit in localul mentionat in polita, prin acte de violenta sau amenintari, in conditiile prevazute de codul penal, asupra Asiguratului sau a uneia sau mai multor persoane din serviciul Asiguratului; c) furt prin utilizarea cheilor originale, insa numai daca acestea au fost obtinute prin acte de talharie comise asa cum se prevede la lit b) de mai sus; d) spargerea sau deteriorarea, cu prilejul furtului sau tentativei de furt prin efractie, a peretilor, tavanelor, usilor, dusumelelor la cladiri sau alte constructii apartinand Asiguratului, precum si a mobilierului; e) cheltuielile de curatare si cele de inlocuire a incuietorilor avariate. Excluderi privind furtul: Cele prevazute in conditiile privind asigurarea bunurilor, precum si: a) insusirea ilegala, falsificarea, frauda sau alte acte comise intentionat sau din neglijenta grava a Asiguratului sau prepusii sai; b) pierdere inexplicabila, disparitie misterioasa, lipsuri la inventar, lipsuri cauzate de greseli de contabilitate sau greseli de numarare in timpul inventarului; c) furt simplu, furt prin inselatorie, precum si in cazurile in care nu se poate dovedi efractia sau talharia.

46

Alte dispozitii privind riscul de furt: Asigurarea se incheie numai in conditiile in care, pentru bunurile asigurate, sunt indeplinite cel putin doua din urmatoarele masuri de protectie si securitate: sisteme de alarma montate si operationale in locurile de patrundere in incaperea in care se afla bunurile respective (usi, geamuri, etc.) conectata la companii de paza sau la politie sau; usile exterioare ale locatiei (incaperilor) in care se afla bunurile asigurate sa fie incuiate cu broaste cu chei, lacate ori zavoare interioare iar geamurile, inclusiv cele de la usi sa fie protejate cu grilaje de fier sau Paza permanenta care sa acopere posibilele locuri de acces ale eventualilor hoti in locatie. Un sistem de alarma neconectat la o firma de paza nu va fi luat in considerare fiind considerat total ineficient. In eventualitatea absentei Asiguratului sau prepusilor sai, ori pe timpul cat activitatea in afacerea sa este susupendata, usile, inclusiv celelalte deschideri din cladirea asigurata sa fie tot timpul incuiate, si toate sistemele de siguranta existente in momentul in care se face oferta sau asupra carora se cade de acord ulterior, in special sistemele de alarma antifurt sa fie bine intretinute si mentinute in stare de functionare. Asiguratul este obligat sa organizeze testarea si inspectarea acestora cel putin o data pe an. Termenul furt prin efractie este definit ca actul unei persoane patrunde intr-o cladire prin spargere/fortare ale usilor geamurilor sau peretilor; Termenul furt prin acte de talharie este definit ca actul unei persoane care foloseste violenta, amenintarea, vatamarea corporala, impotriva Asiguratului sau din angajatii sai fortandu-l sa abandoneze bunurile asigurate sau cheile locatiei asigurate; 15. OBLIGATIILE ASIGURATULUI PE TIMPUL VALABILITATII CONTRACTULUI / POLITEI DE ASIGURARE In afara obligatiilor prevazute in Conditiile formei de asigurare respective, Asiguratul mai este obligat sa avizeze Groupama Asigurari imediat, in scris, despre orice modificare ce ar putea agrava riscul, chiar daca aceasta modificare are loc impotriva vointei lui. In particular, o agravare a riscului are loc cand: - mijloacele de siguranta care existau la momentul cand s-a facut oferta sau au fost ulterior stipulate in polita sunt inlaturate sau reduse in numar, capacitate sau dimensiune; - urmare a pierderii unei chei de la intrarea cladirii asigurate, incuietoarea nu este inlocuita cu una de aceeasi calitate; - in cladirea in care sunt incaperile asigurate sau intr-o cladire alaturata se desfasoara lucrari de constructii, se monteaza schele, instalatii sau alte obiecte; - incaperile direct invecinate cu cele asigurate sau situate deasupra sau dedesubtul acestora devin permanent sau temporar neocupate; - activitatea este temporar sau permanent intrerupta. In eventualitatea producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: - sa aiba grija ca pana la cercetarea faptelor sa ramana neatinse toate urmele efractiei in caz de furt prin efractie, precum si toate dovezile despre imprejurarile talhariei talhariei, in caz de furt prin acte de talharie, luand masuri pentru pastrarea si paza bunurilor ramase; - sa informeze imediat despre aceasta Groupama Asigurari si organele abilitate pentru cercetarea evenimentului, cel tarziu in interval de 48 de ore de la momentul cand a luat la cunostinta despre paguba; - sa trimita Asiguratorului si organelor abilitate pentru cercetarea evenimentului o lista semnata de Asigurat cuprinzand bunurile lipsa, distruse sau avariate; - sa comunice imediat Asiguratorului gasirea bunurilor furate; - sa urmeze instructiunile Asiguratorului referitoare la prevenirea pierderii sau avariei si la preintampinarea si reducerea oricarei pagube ce s-ar putea intampla. Asiguratul va permite Asiguratorului sa intreprinda investigatii referitoare la cauza si cuantumul pagubei si la marimea despagubirii, furnizandu-i in scris toate informatiile ce ar putea fi necesare precum si toate documentele relevante.

47

In caz de neindeplinire a obligatiilor, Asiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirii sau sa micsoreze cuantumul acesteia daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei. 16. METODOLOGIA INCHEIERII ASIGURARILOR PENTRU CLADIRI, ALTE CONSTRUCTII SI CONTINUT Conform conditiilor de asigurare, bunurile asigurate se impart in doua categorii: Cladiri si alte constructii fiind exclusa valoarea terenului Continut Din punct de vedere tehnic notiunea de cladire cuprinde: a) constructii care sunt terminate si sunt receptionate - cladirile si alte constructii destinate unor activitati economice sau sociale, care se asigura in integralitatea lor constructiva, respectiv cu fundatie, soclu, pereti, plansee, acoperis, pardoseli, ferestre, usi, scari, putul liftului. Impreuna cu cladirile (constructiile) se asigura ca facand parte din acestea si conductele de alimentare cu apa pentru instalatiile sanitare si incalzire (inclusiv calorifere) din interiorul constructiei, conductele de canalizare interioare, obiectele sanitare, conductoarele instalatiei de iluminat si prize ingropate sub tencuiala, tavanele false si corpurile de iluminat tip plafoniera sau spot inglobate (incorporate) in acestea b) cladirile aflate in curs de constructie, in integritatea lor constructiva (inchise prin pereti, usi, ferestre, acoperis); in acest caz, se va evidential la rubrica mentiuni speciale orice dauna ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare si/sau finisare nu va fi acoperita. Se va cere acordul Administratiei Centrale pentru astfel de cazuri. c) cladirile de locuit (inclusiv subsolurile, pivnitele, mansardele si podurile) si constructiile servind pentru ateliere, mori sau alte ocupatii profesionale; d) dependintele cladirilor de locuit; e) magaziile, inclusiv adaposturile pentru animale mici sau pasari, cu pereti din caramida, piatra, lemn sau beton, cu inaltime de cel putin 1,5 m si care din punct de vedere constructiv se asimileaza cu magaziile, grajdurile, surile, patulele, precum si fanarele; f) cramele, serele si ghetariile (care au pereti si deasupra solului), prevazute in proiect sa reziste la greutatea zapezii sau ghetii. Prin sere asigurabile se inteleg acele constructii realizate partial din zidarie, avand cadre metalice sau din beton armat si dotate cu toate instalatiile de incalzire necesare, care functioneaza pe toata durata anului, cu destinatia economica pentru care au fost proiectate; g) orice alte cladiri si constructii asemanatoare, inclusiv constructiile pe talpi si cele care nu sunt direct pe sol ci la o anumita distanta de sol, pe stalpi de sustinere; h) imprejmuirile construite din: beton si fier forjat, stalpi si panouri din material lemnos prelucrat si executat ingrijit, stalpi si panouri metalice, sau din piatra de orice fel sau caramida. In functie de materialele de constructie folosite se definesc 2 tipuri de cladiri: Cladiri de tip A sunt constructiile care au structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu peretii exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic; Cladiri de tip B sunt constructiile care au peretii exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic Pentru cladirile cu destinatie locuinta, fransizele pentru riscul de cutremur de pamant, alunecari de teren si inundatie sunt obligatorii, neputand fi eliminate. Ele reprezinta 10.000 euro (pentru cladirile de tip B) sau 20.000 euro (pentru cladirile de tip A) pentru fiecare locuinta in parte. Pentru acest tip de destinatie, nu se mai aplica fransizele standard la cutremur prevazute in tarif. Pentru cladirile cu destinatie mixta (locuinta si alta destinatie), la locuinta fransizele pentru riscul de cutremur de pamant, alunecari de teren si inundatie sunt obligatorii, neputand fi eliminate si vor fi de 10.000 euro (pentru cladirile de tip B) sau 20.000

48

euro (pentru cladirile de tip A) pentru fiecare locuinta in parte iar pentru restul cladirii se pot defini alte fransize conform tarifului de prime. Pentru continut, in cazul tipului de destinatie descris mai sus, fransizele aferente celor 3 riscuri (cutremur, alunecari de teren si inundatii din cauze naturale) existente la cladire, nu sunt obligatorii aplicandu-se in continuare fransizele standard din tarif. Fransiza se aplica separat pe categorii de bunuri (cladiri sau continut). Atentie! pentru preluarea in asigurare a cladirilor construite de dinainte de 1945 inclusiv, se va cere acordul administratiei centrale; pentru cladirile si bunurile aflate in cladirile care se regasesc pe Lista cladirilor expertizate tehnic, nu se va acoperi riscul de cutremur (este vorba de imobilele expertizate tehnic si incadrate pe clase de risc seismic si categorii de urgenta); se poate lua in considerare anul ultimei consolidari in locul anului de constructie in stabilirea cotatiei si fransizei, cu conditia ca Asiguratul sa prezinte acte doveditoare care sa ateste finalizarea lucrarilor de consolidare efectuate la cladirea asigurata si in care sa se precizeze majorarea gradului de rezistenta la cutremur cat si imbunatatirea caracteristicilor structurale ale cladirii; lucrarile de restaurare/ renovare/ finisare/ reparatie nu pot fi considerate lucrari de consolidare a structurii de rezistenta si deci nu vor putea influenta schimbarea conditiile de subscriere in sensul celor de mai sus. Atentie! Pentru constructiile mai vechi pentru care nu exista autorizatie de constructie, este acceptat la dauna orice document oficial de tipul celui de la Administratia Financiara / cadastru / extras de carte funciara. Nu pot fi asigurate si, ca urmare, in caz de avarie nu se fac constatari pentru: cladirile si alte constructii degradate sau ruinate care nu pot servi pentru locuit sau pentru vreo alta destinatie economica; imprejmuirile simple, cu exceptia celor de la pct. IV.1, lit. h), constructiile subterane fara cladiri deasupra lor (bordeiele de pe pamant, ghetariile in pamant), puturile, digurile, santurile, iezaturile si constructiile de ameliorare (amenajarile tehnice exterioare); constructiile usoare, aflate in afara de oras, municipiu sau de vatra satului si folosite temporar, cum sunt: baracile, colibele, saivanele si alte constructii aemanatoare; cladirile parasite sau care nu au proprietar; cotetele de lemn pentru animale sau pasari sub 1,5 m inaltime. Sumele la care se incheie asigurarea: Pentru mijloace fixe: cladiri si alte constructii, masini, utilaje, instalatii, echipamente, motoare, unelte si alte mijloace fixe si obiecte de inventar la: valoarea de inlocuire de nou, aceasta reprezentand costul construirii, procurarii ori producerii din nou a bunurilor respective sau a unor bunuri similare din punct de vedere constructiv si al parametrilor de functionare, la preturile uzuale de pe piata locala. Nu se pot asigura la valoarea de inlocuire bunurile scoase din uz sau inutilizabile pentru folosirea curenta; valoarea ramasa, aceasta reprezentand valoarea din nou din care se scade uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intrtinere a bunului asigurat. Pentru mijloace circulante, dupa caz, pretul de cost, de productie ori pretul de achizitie inclusiv TVA sau exclusiv TVA ( acest lucru precizandu-se clar in polita de asigurare) , respectiv la: valoarea maxima a stocului existent la un moment dat; valoarea medie a stocurilor pe perioada asigurarii (clauza stoc de marfa ajustabil) ajustabila periodic;

49

Pentru cheltuielile in legatura cu curatirea locului in caz de dauna, tariful de piata pentru executarea unor lucrari, dar nu mai mult de 10% din suma asigurata. Se pot asigura: cladirile si alte constructii (inclusiv instalatiile fixe aferente de incalzire, electrice, sanitare, ascensoare, etc.); masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, motoarele, uneltele, inventarul gospodaresc, alte mijloace fixe si obiecte de inventar; mijloace circulante (marfurile, materiile prime si auxiliare, materialele, semifabricatele, produsele finite si alte mijloace circulante materiale); Aceste bunuri se asigura numai in conditiile in care se afla pastrate in spatii inchise si asigurate din punct de vedere al securitatii; Incheierea asigurarilor se face la cererea beneficiarilor (potentialului Asigurat), in baza conditiilor emise de Groupama Asigurari, in functie de categoria de bunuri si varianta de asigurare, cu sau fara fransiza, conform optiunii clientului si a posibilitatilor noastre. Etapele care se parcurg sunt urmatoarele: punerea la dispozitia clientului a formularului de cerere-chestionar ; acordare de consultanta pentru completarea corecta a cererii-chestionar; analiza pe criterii calitative, conform precizarilor din prezentele norme a conditiilor de acceptabilitate a asigurarii; efectuarea inspectiei de risc si completarea raportului; evaluarea cladirii sau a bunurilor, sau verificarea valorilor declarate de viitorul Asigurat in conformitate cu precizarile normelor Groupama Asigurari; pentru cladiri evaluarea se va face in baza tabelelor din anexe; extragerea cotatiilor de baza din tariful de prime privind asigurarea cladirilor si continutului; efectuarea ajustarii cotatiilor de prima de baza (din tabel) in conformitate cu nivelul de risc evaluat in cadrul inspectiei in teren; prezentarea ofertei scrise catre client sau cu respectarea punctelor si precizarilor din modelul postat pe Connect; negocierea ofertei; transmiterea catre client a decontului de prime, document in baza caruia clientul procedeaza la emiterea ordinului de plata sau, dupa caz, incasarea primei in numerar; emiterea politei; derularea si urmarirea politei. Prima de asigurare este diferentiata in functie de riscurile acoperite, dotarile si masurile de protectie impotriva acestora, perioada asigurata si de eventuala fransiza convenita intre Asigurat si Asigurator si se calculeaza in baza cotatiilor din tariful de prime privind asigurarea cladirilor si continutului. Acceptabilitatea asigurarii, din punct de vedere al Groupama Asigurari, se stabileste potrivit criterilor calitative cu privire la riscurile ce sunt acoperite prin polita sau a altor riscuri care desi nu sunt acoperite pot conduce in anumite situatii la producerea evenimentului asigurat si la plata daunelor de catre Asigurator. Se considera NEACCEPTABILE, pe criterii calitative, pe langa cele definite la capitolul DEFINIREA ACTIVITATILOR/RISCURILOR/OBIECTELOR CE NU SE ASIGURA PE ACEST TIP DE POLITA urmatoarele riscuri: cladiri realizate din materiale combustibile in cea mai mare parte sau avand numai acoperisul din materiale combustibile ca: sindrila, stuf, carton asfaltat, paie etc., care totodata prezinta instalatii electrice sau de incalzire cu defectiuni ce pot conduce la incendiu;

50

cladiri sau alte constructii afectate de cutremur si la care nu s-au executat lucrari de reconsolidare care sa readuca respectiva constructie la gradul de rezistenta initial; orice situatii in care prezenta simultana a unor materiale combustibile, usor inflamabile si a unor surse de initiere a incendiului, creaza situatii de pericol; situatii de activitati sau tehnologii care presupun lucrul cu substante usor inflamabile ca benzina, neofalina, alcool si la care nu s-au prevazut conditii (masuri) speciale de prevenire a incendiilor in conformitate cu normele si normativele tehnice in vigoare; bunurile pentru care se solicita asigurarea la furt, dar nu sunt indeplinite prevederile exprese din conditii ce se refera la riscul de furt; cladiri sau alte constructii, precum si continut, amplasate in zone inundabile ale unor rauri sau afluenti ai acestora sau in zone cunoscute ca prezentand frecvent alunecari de teren sau avalanse, construite in mod riscant de proprietari, cu incalcarea recomandarilor in vigoare ale organelor de stat centrale sau locale; riscuri prevazute ca excluse in proiectele de executie a unor constructii, cum ar fi greutatea stratului de zapada la serele construite dupa unele proiecte tip care prevad in mod expres: scheletul serei nu poate prelua sarcini provenite din zapada, precum si altele asemenea; alte situatii in care masurile de diminuare a riscurilor nu sunt suficiente, incadrandu-se in categoria celor stabilite prin conditiile pentru forma respectiva de asigurare, ca fiind neacceptabile. Din punct de vedere al Groupama Asigurari acceptabilitatea asigurarii se analizeaza in doua momente distincte: inainte de efectuarea inspectiei de risc, pe baza datelor din cererea-chestionar, daca din datele in cadrul discutiei initiale, pana la completarea cererii-chestionar, rezulta in mod clar neindeplinirea conditiilor de a fi cuprins in asigurare, se comunica aceasta solicitantului, fara a se mai completa formularul de cerere-chestionar; dupa efectuarea inspectiei de risc, pe baza constatarilor directe ale reprezentantului Groupama Asigurari. Definitivarea conditiilor de incheiere a politei de asigurare, dupa acceptarea preliminara de ambele parti, se face in urma inspectiei de risc, in cadrul careia se verifica exactitatea datelor din cererea-chestionar completata in faza preliminara, inscrierea starii de fapt constatate, eventual refacerea cererii-chestionar si incadrarea situatiei fata de prevederile legale si reglementarile specifice privind dotarea, folosirea si protectia constructiilor, mijloacelor si personalului impotriva riscurilor pentru care se solicita asigurarea. Totodata inspectia de risc reprezinta activitatea de verificare in teren in vederea aprecierii de ordin calitativ si cantitativ a riscurilor existente in locul in care se gasesc bunurile asigurate, ca si a celor din imprejurimi care, in anumite conditii, pot afecta bunurile respective, conducand la aparitia evenimentului asigurat. Se analizeaza pe rand fiecare dintre riscurile acoperite atat la Asigurat, respectiv dupa caz, cladirea, constructia asigurata sau in care se gasesc bunurile asigurate, cat si in vecinatati in vederea depistarii acelor imprejurimi sau conditii care pot determina manifestarea evenimentului asigurat sau pot contribui la cresterea acestuia in amploare, sporind daunele ce urmeaza a fi platite de Groupama Asigurari la producerea evenimentului asigurat. 17. EVALUAREA CLADIRILOR In mod obligatoriu, in cererea chestionar la rubrica Suprafata totala va apare suprafata totala construita a cladirii, constructiei, in m.p., care sa constituie elementul de discutie in situatii de daune, atasandu-se si schita cladirii sau constructiei, care sa poata constitui o baza pentru verificarea corectitudinii evaluarii facute de agenti. Problema evaluarii bunurilor in situatia mijloacelor fixe, masini, echipamente, utilaje, instalatii, motoare, unelte realizate in serie mare, uzuale, comune, nu pune probleme deosebite. De regula, Asiguratul are inregistrate aceste bunuri in evidentele contabile, poseda facturile

51

de cumparare, cunoscandu-se caracteristicile tehnice, anul de fabricatie ca si cel de achizitionare, numarul de ore de functionare. Exista, de asemenea documente privind reparatiile capitale sau curente efectuate, costul acestora etc. O problema deosebita o pun evaluarile privind bunurile unicate, antichitatile, colectiile diverse sau obiecte de arta, precum mobila stil, tesaturi, tapiterii, tablouri, sculpturi, lucrari pe sticla, piane, pianine si alte instrumente muzicale cu valoare unitara ridicata, manuscrise sau alte obiecte avand o valoare artistica, stiintifica sau istorica, la care asigurarea se incheie numai in baza pretului de catalog (daca exista) sau a evaluarii efectuate de expert autorizat pentru asemenea operatiuni. In asemenea situatii, la polita de asigurare se anexeaza un tabel cu valorile de catalog sau rezultate in urma expertizarii, insotit de prezentari pentru identificarea fiecarei lucrari (obiect de arta): denumirea (felul bunului), descrierea obiectului si alte date pentru identificare (de exemplu, in cazul tablourilor: numele autorului, dimensiunile, precizari privind subiectul, suportul: pe panza, pe lemn, litogravura, felul si dimensiulnile ramei: rama lemn sau turnata, dupa caz, culoarea: aurie, dimensiunile ramei: 70 50 cm.). Pentru mijloacele circulante, sumele asigurate se stabilesc la pretul de achizitie lucru ce trebuie sa se consemneze in cererea chestionar in mod obligatoriu. Incheierea politelor pentru marfa asigurata la valoarea medie a stocurilor se poate face in doua moduri: stoc mediu ajustabil se va considera ca suma asigurata valoarea medie estimata a stocului pentru un an de zile urmand ca Asiguratul sa faca comunicari lunare privitoare la stocul efectiv avut iar regularizarea se va face trimestrial sau anual. Pentru aceste cazuri se va folosi Clauza de stoc variabil; stoc maxim se va considera suma asigurata valoarea maxima ce o poate avea Asiguratul la un moment dat in depozit. 18. INSPECTIA DE EVALUARE A RISCURILOR SI AJUSTAREA COTATIILOR DE PRIMA Primul si cel mai important aspect incadrarea in una din grupele prevazute in tariful de prime care se urmareste in cadrul inspectiei de evaluare a riscurilor este. Se va lua in considerare activitatea propriu zisa desfasurata in acea cladire si nu numai codul CAEN si obiectul de activitate al respective societati. In cazul in care sunt mai multe activitati desfasurate intr-o cladire sau in cladiri foarte apropiate apartinand aceluiasi Asigurat se va considera activitatea cea mai periculoasa. Cotatiile de baza din cele doua tabele sunt stabilite functie de destinatia cladirii, gradul de periculozitate al procesului tehnologic sau al activitatilor desfasurate, precum si de felul materialelor utilizate, depozitate si /sau manipulate. Situatiile practice intalnite pot fi foarte multe si se rezolva numai prin experienta si abilitatea reprezentantului Groupama Asigurari. Dam aici cateva exemple ce urmeaza a fi avute in vedere, cu observatia ca acestea nu au un caracter limitativ: o cladire avand destinatia initiala de locuinta si transformata in magazin de marfuri generale, va fi incadrata in grupa a-I-a din tariful de prime. In situatia in care in magazinul respectiv se desfac produse chimice in cantitati si cu o compozitie ce conduce la un pericol de incendiu crescut, cum ar fi de exemplu vopsele, acest fapt nu va conduce insa automat la incadrarea sa la grupa a 6-a corespunzator felului produselor desfacute (chimice), incadrarea facandu-se la grupa a 2-a. In cadrul inspectiei de evaluare a riscului se va proceda insa la o corecta apreciere a pericolului de incendiu aplicandu-se o majorare astfel incat cotatia de prima anuala rezultata in urma ajustarii va fi mai mare decat la un magazin care desface numai produse greu combustibile; daca in acelasi spatiu comercial cu un magazin ce desface produse lichide usor inflamabile avem si un magazin (raion) de piese auto de exemplu, respectiv produse greu

52

combustibile si se doreste de catre client numai asigurarea acestui raion, inspectia de evaluare a riscului nu se va rezuma strict la bunurile asigurate ci in ansamblu, fiind determinata in ultima instanta de riscul cel mai ridicat existent in vecinatatea sau in cladirea respectiva; in situatia unui depozit de materiale generale amplasat in incinta unui combinat metalurgic de exemplu, incadrarea se va face de asemenea la grupa corespunzatoare acestui gen de activitate, respectiv a 2-a si nu la ramura metalurgie; riscurile prezentate de vecinatate vor fi de asemenea tratate pentru incendiu si alte calamitati, respectiv printr-o ajustare corespunzatoare a pericolelor prezentate; in cazul unei magazii (depozit) de produse usor inflamabile ca toluen, benzen, in cantitati mari, incadrarea in grupa a-2-a nu se mai justifica, riscul existent fiind similar cu cel prezentat de o fabrica de toluen si totodata se va urmari si realizarea masurilor constructive si de dotare cu instalatii speciale de prevenire si stingere a incendiilor precum si a masurilor tehnico-organizatorice prevazute in normativele ii normele tehnice in vigoare. Se precizeaza ca efectuarea inspectiei de risc la cladirea adapostind bunuri ce urmeaza a se asigura este obligatorie si pentru acele situatii in care nu se asigura si cladirea ci numai continutul acesteia. Deoarece in caz de cutremur riscul de incendiu se poate manifesta ca urmare a acestuia, este obligatorie analiza acestui risc (cutremur) si in situatiile in care se asigura numai bunurile din cladire, nu si cladirea. In situatia in care se constata ca asiguratul nu indeplineste unele conditii care reprezinta obligatia stabilita prin normele de protectie impotriva incendiilor in vigoare, cum ar fi de exemplu lipsa dotarii cu furtunuri sau tevi de refulare a hidrantilor interiori existanti sau altele asemanatoare, de la caz la caz, functie de intinderea si gravitatea situatiei, nu se incheie polita sau se incheie cu o clauza care precede masura respectiva si termenul de indeplinire de catre asigurat, stabilit de comun acord cu acesta. Urmarirea realizarii masurii in cadrul termenul stabilit revine reprezentantului Groupama Asigurari care a incheiat polita sau altei persoane din cadrul Agentiei numita de conducerea acesteia. Riscul de trasnet In situatia in care exista instalatii de protectie contra trasnetului se va verifica vechimea si starea acestora, integritatea instalatiei (elementele de captare, coborarea, priza de pamant) si daca se efectueaza verificarea periodica a rezistentei de dispersie a prizei de pamant de catre un laborator autorizat, aspect care se constata din buletinul de verificare emis de acesta. Cand nu exista instalatii de paratrasnet, se va analiza, in mod deosebit in localitatile urbane, daca exista constructii metalice inalte care asigura protectia contra trasnetului. Nu se pune deci problema respectiva la blocurile de locuinta amplasate in localitati. Insa la constructiile in forma de turn (inalte) sau prevazute cu turle (biserici de exemplu), foisoare si constructii izolate, prezenta unor asemenea instalatii este insa obligatorie. Analiza riscului de trasnet se va face de la caz la caz, functie de evolutia acestuia pe zone geografice, dotarea cu asemenea instalatii la cladirile civile se impune in zonele cunoscute ca reprezentand fenomene orajoase (descarcari atmosferice) indeosebi in zonele de munte. Se va manifesta deci prudenta in acoperirea acestui risc pentru cladirile situate in aceste zone, indeosebi in locuri inalte (dealuri) si mai ales a caselor izolate, cabanelor etc. care nu dispun de instalatii de paratrasnet corect executate si intretinute. Criteriul de acoperire in acest caz este de ordin calitativ, excluzandu-se situatiile considerate ca neasigurabile. Riscul de explozie Analiza acestui risc presupune luarea in vedere a altor elemente pe parcursul inspectiei de risc, cum ar fi:

53

existenta in sau sub cladirea (constructia) asigurata a unor conducte de gaze combustibile sau pentru transportul lichidelor inflamabile, a unor butelii de aragaz, hidrogen, recipiente sub presiune. existenta in depozit, magazie etc., sau in incaperile asiguratului a unor materiale sub diferite forme, care in anumite conditii pot conduce la explozie, ca de exemplu carbid (care in combinatie cu apa genereaza acetilena, gaz exploziv) sau a unor reactivi chimici, produse petroliere, vopsele etc. existenta unei centrale termice functionand pe gaze, in cladirea asigurata sau in care se gasesc bunurile avute in vedere pentru asigurare. existenta riscului de explozie in cladiri sau constructii invecinate cu cladirea ce se asigura (de ex., in vecinatatea unei statii de incarcat butelii, benzinarii, etc.). Constatarea unor situatii deoasebite de pericol de explozie este de asemenea un criteriu calitativ de neacceptare a asigurarii de catre Groupama. Existenta unui risc de explozie crescut, generat de prezenta unor produse, substante prezentand pericol de explozie nespecifice ramurii de activitate (industriale) de baza, in care s-a facut incadrarea (de exemplu in cazul unui hotel unde se afla depozitate substante cu pericole de explozie, de ex. carbid, tuburi cu oxigen, hidrogen etc. in vederea efectuarii reparatiilor si a unor modificari constructive) determina incadrarea intr-o alta grupa, corespunzator riscului crescut existent. Cotatiile de baza din tabelele pentru ramurile industriale cu procese tehnologice ce reprezinta pericol de explozie (chimie, depozite de carburanti, silozuri etc) au fost astfel calculate incat cuprind riscurile specifice, dar cu conditia existentei tuturor dotarilor stabilite prin normativele tehnice (echipamente in protectie antiexploziva, masuri de ordin constructiv, instalatii de detectie etc). Precizam ca absenta acestora sau nefunctionarea lor constituie criterii de neacceptabilitate a asigurarii. Riscul de cutremur Va avea in vedere urmatoarele elemente: anul executiei (receptiei) cladiri sau constructiei; comportarea constructiei la cutremurele ce au avut loc pe durata existentei acesteia; elementele rezultate din proiect privind rezistenta la cutremur; eventualele lucrari de reconsolidari, extinderi, modificari constructive, dotari cu instalatii, masini, utilaje care au putut conduce la modificarea conditiilor initiale de rezistenta. Analiza acestui risc va avea in vedere atat apreciere de ordin calitativ, in sensul criteriului de acceptabilitate a asigurarii cat si cantitativ, respectiv de aplicare a unor coeficienti de corectie, daca este cazul. Riscul de inundatie Se vor considera ca neacceptabile pentru asigurare cladirile si /sau constructiile (inclusiv continut) realizate pe riscul proprietarilor in zone cu pericol de inundatie (viituri) extreme. O atentie speciala se va acorda apartamentelor, birourilor, etc. la care pardoseala este realizata din parchet si la care in cazul producerii evenimentului asigurat (INUNDATIE) pe langa alte daune ca deteriorarea zugravelilor si altor bunuri apare si necesitatea refacerii parchetului. De asemenea, in cazul unor zugraveli deosebite sau a decoratiunilor realizate prin lipire cu aracet (stucaturi din ipsos, tapet) si care in caz de inundatie se distrug, astfel incat este necesara refacerea in totalitate, se va proceda la ajustarea corespunzatoare, cotatia aditionala putandu-se majora chiar si de 10 ori fata de cea din tabel. Se vor trata ca neasigurabile depozitele adapostind marfuri sau alte bunuri ce pot fi deteriorate de catre apa, aflate in subsolul unor cladiri sau constructii la care canalizare

54

este defecta si in situatia unor ploi torentiale se ajunge la infrundarea acesteia si inundarea subsolului. Precizam ca situatiile de patrundere a apei provenind de la ploi prin acoperis (de exemplu in cazul apartamentelor situate la ultimul nivel in blocuri) nu se pot trata ca urmare a unei inundatii, aparand datorita infiltrarii prin planseul cladirii care nu are realizata corespunzator izolatia hidrofuga. De asemenea, pagubele produse prin infiltrare de la sifonul defect al instalatiei sanitare se va interpreta ca aparitia brusca si neasteptata a unor scurgeri de apa prin deteriorarea instalatiei sau ca urmare a unor neglijente. Riscul de furtuna-grindina Cotatiile de baza din tarif sunt stabilite pentru zonele geografice in care acest risc este redus, cum ar fi de exemplu municipiul Bucuresti. Inspectia de risc in acest caz are rolul de a stabili eventualele situatii care in caz de furtuna ar putea constitui elemente favorizante pentru producerea evenimentului asigurat, cum ar fi de exemplu un copac inalt, masiv, cu trunchiul putred in vecinatatea cladirii asigurate. O astfel de situatie se va incadra automat in categoria neacceptabile pentru asigurare. O atentie deosebita se va acorda situatiei cladirilor (constructiilor) cu suprafete acoperite cu elemente de constructie casabile (geamuri, instalatii pentru utilizarea energiei solare etc.) situate in zone in care acest risc este crescut, pentru care se vor stabili cotatii speciale, conform Conditiilor specifice privind asigurarea bunurilor casabile pentru cazurile de spargere sau crapare.

Riscurile politice (greve, tulburari civile) Inspectia de risc are rolul de a analiza incadrarea locului in care se gasesc bunurile asigurate fata de eventualele daune ce s-ar putea plati in situatii de greve si tulburari civile. Important din acest punct de vedere sunt urmatoarele: amplasarea fata de eventualele zone de manifestare a unor asemenea fenomene sociale (piata publica, strada centrala sau zona putin circulata); posibilitatile de manifestare a acestui risc in zona respectiva a tarii (mediu urban prezinta de exemplu un risc crescut fata de mediul rural). Riscul de vandalism Inspectia de risc are rolul de a stabili incadrarea situatiei respective fata de posibilitatile concrete, de la locul de amplasare a bunurilor asigurate, de manifestare a unor fenomene sociale din categoria actelor de vandalism. Tratarea diverselor situatii se face de la caz la caz. O atentie deosebita se va acorda la tratarea acestui risc (ca si a riscurilor politice) bunurilor casabile, precum vitrine, placi pentru tejghele, mese, rafturi, captuseli interioare sau placari exterioare ale peretilor, scarilor, coloanelor, caz in care se aplica prvederile din conditiile Groupama Asigurari privind asigurarea bunurilor casabile pentru cazurile de spargere sau crapare si tariful de prime la asigurarea bunurilor casabile. Riscul de furt In caz de furt, inspectia necesita o analiza temeinica a posibilitatilor de sustragere (furt) a bunurilor asigurate, care se va face in principal prin urmarirea in teren a criteriilor de ordin calitativ si cantitativ, prezentate in Anexa nr. 16. Tariful de prime pentru calculul coeficientului de ajustare a tarifului de asigurare la riscul de furt. La stabilirea cotatiilor pentru continut se vor mai avea in vedere urmatoarele:

55

in situatia masinilor, utilajelor, instalatiilor fixate in fundatie sau de elementele de constructie din obiectivele la care exista masuri de securitate corespunzatoare (paza permanenta, instalatii de alarmare etc.), cotatiile pentru riscul de furt din tarif se pot reduce cu pana la 50%, functie de tipul acestora. pentru marfuri si alte bunuri avand volum si greutate mare pentru a caror sustragere sunt necesare mijloace mecanizate de ridicare si autovehicule de mare capacitate si efectuarea mai multor transporturi, se poate reduce cotatia la riscul de furt din tarif cu pana la 30%, functie de tipul acestora si de conditiile de securitate; aceasta precizare este valabila in situatia cand intreaga cantitate de bunuri asigurate, sau cea mai mare parte din ea, indeplineste conditia respectiva legata de volum si greutate. Se precizeaza ca existenta unui contract intre asigurat si o societate specializata de paza nu reprezinta in toate situatiile o conditie pentru reducerea cotatiei, din experienta de pana acum a societatii noastre rezultand cateva situatii in care furturile au fost comise chiar de catre personalul angajat si platit sa pazeasca bunurile respectiva. Deoarece asemenea situatii se elucideaza greu, pe cale judecatoreasca, este de preferat sa angajam pentru contractarea asigurarii numai situatiile clare in care personalul de paza nu are acces, respectiv cheile de la incaperile (cladirile) adapostind bunurile asigurate si cand exista in plus si gratii la ferestre sau alte conditii care sa inpiedice patrunderea la acestea. 19. CALCULUL PRIMEI DE ASIGURARE Prima de asigurare este diferentiata in functie de riscurile acoperite, dotarile si masurile de protectie impotriva acestora, perioada asigurata si de eventuala fransiza convenita intre Asigurat si Asigurator, oglindite in cotatia de prima. Prima de asigurare rezulta din inmultirea sumei asigurate cu cotatia de prima.

III.2.Asigurarea cldirilor , a altor construcii i a coninutului acestora pentru cazurile produse de incendiu i alte calamiti
1. CONTRACTUL DE ASIGURARE 1.1 n baza contractului de asigurare reglementat de polia de asigurare i de prezentele condiii de asigurare, Societatea de asigurare-reasigurare Groupama Asigurri S.A. denumit i Asigurtor asigur bunurile aparinnd Asiguratului pentru pagube cauzate acestuia prin producerea evenimentului asigurat de unul din riscurile menionate n faa de poli i care nu contrazic Excluderile Generale sau Excluderile Speciale corespunztoare. 1.2 Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig s plteasc o prim societii Groupama Asigurri S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligndu-se ca, la producerea evenimentului, s plteasc Asiguratului sau Beneficiarului desemnat, o indemnizaie n limitele i termenele convenite. 1.3 Asiguratul trebuie s aibe un interes asupra bunului asigurat. 1.4 Asiguratul rmne propriul lui Asigurtor pentru o franiz sau sum determinat care nu se despgubete de ctre Asigurtor. La calculul cuantumului indemnizaiei franiza se aplic separat pe categorii de obiective (cldiri sau coninut). 1.5 Pentru categoria Cldire, in cazul in care obiectul asigurrii este locuin, pentru riscurile inundaie, prbuiri sau alunecri de teren i cutremur franiza este sum determinat, n cuantum de 10.000 EUR pentru cladirile tip B si 20.000 EUR pentru cladirile tip A, conform definitiilor de la pct 2. 1.6. n cazul polielor pentru care drepturile de despgubire sunt cesionate n favoarea unui ter, orice modifcare a contractului de asigurare se va face numai cu acordul scris al acestuia. 2. OBIECTUL ASIGURRII Sunt asigurabile prin prezentul contract de asigurare, bunurile definite n acest capitol, stabilite prin localizarea riscului indicat n poli la rubrica Amplasarea bunurilor asigurate i n diferite alte suprafee aflate la o distan nu mai mare de 40 m.

56

n categoria cldiri i alte construcii se includ toate construciile menionate n cererea de asigurare (fiind exclus valoarea terenului), n perimetrul i cu respectarea celor menionate n paragraful precedent. Sunt cuprinse elemente fixe sau detaabile de fundaie sau mpmntare, precum i urmtoarele instalaii fixe din perimetrul cldirilor: igienico-sanitare, instalaii utilizate exclusiv pentru nclzirea localurilor asigurate (numai evile i caloriferele cu excepia centralelor termice), instalaii electrice fixe (cu excepia corpurilor de iluminat), instalaii de aer condiionat (numai tubulatura cu excepia utilajului care produce acest lucru). Tipuri de cldiri: Cldiri de tip A - construciile care au structura de rezisten din beton armat, metal ori lemn sau cu pereii exteriori din piatr, crmid ars sau din orice alte materiale rezultate n urma unui tratament termic i/sau chimic; Cldiri de tip B - construciile care au pereii exteriori din crmid nears sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic i/sau chimic. n categoria coninut sunt incluse: - maini, utilaje (inclusiv cabina, motorul, inele de ghidare, contragreutatea i troliul ascensorului, centrala termic, utilajul ce produce aerul condiionat), inclusiv cele agricole, ustensile, piesele de schimb pentru acestea precum i postamentele respective; - echipamente, inclusiv instalaii de prevenire i alarmare; - mobilier, dulapuri blindate, birotic, aparatur electronic i electrotehnic; - utilaje de ridicare i instalaii diferite de cele cuprinse n capitolul cldiri; - rezervoare i silozuri altele dect cele zidite i din beton; - mijloace de cntrire, de traciune precum i mijloace de transport nenmatriculabile; - mrfuri incluznd: materii prime, materiale, produse semifabricate i finite; bunuri n curs de fabricaie, n depozit sau stocuri de rezerv; materiale de consum, ambalaje, rebuturi i deeuri de fabricaie, suporturi. n aceast categorie se pot asigura i acele bunuri care prin natura lor sunt destinate a se gsi temporar sau permanent sub cerul liber (utilaje agricole, rezervoare, piscine, aparate de aer condiionat, recipiente GPL, sisteme de supravegher i/sau alarmare etc.) Pentru persoane fizice, n categoria coninut sunt incluse: mobilier casnic, alte dotri i tot necesarul pentru uzul casnic i personal al Asiguratului i al persoanelor cu care acesta coabiteaz. 3. TERITORIALITATE 3.1 Aceast asigurare este valabil pentru bunurile i cldirile aflate pe teritoriul Romniei. 4. NCHEIEREA CONTRACTULUI I PLATA PRIMEI 4.1 Asigurarea se ncheie de regul pe o perioad de 1 an. Perioada minim de asigurare este de o lun, orice lun nceput se consider lun ntreag. Prima pentru fiecare lun se calculeaz n proporie de 1/12 din prima anual. 4.2 Asigurarea se consider ncheiat numai prin ncasarea primei de asigurare sau a celei dinti rate a acesteia. Primele de asigurare se calculeaz conform tarifului de prime al Groupama Asigurri S.A. Prima de asigurare minim este de 10 lei. 4.3 n cazul n care sumele asigurate sunt stabilite n valut, prima de asigurare se poate achita n valut sau n echivalentul n lei a sumei respective, calculat la cursul de referin stabilit de B.N.R. n data plii. 4.4 Asigurarea nu este considerat ncheiat, chiar dac polia a fost semnat, n cazul n care nu a fost pltit prima integral sau cea dinti rat a primei de asigurare. 4.5 Dup ncheierea asigurrii, Groupama Asigurri S.A. ia asupra sa riscul producerii evenimentului asigurat, ncepnd cu data fixat n poli, dar n nici un caz nainte de orele 24 ale zilei n care s-a pltit prima, data ncetrii contractului rmnnd neschimbat. 4.6 n cazul n care ratele ulterioare de prim nu sunt pltite n termen de 15 zile calendaristice de la termenele stabilite, contractul de asigurare se consider reziliat de plin drept fr punere n ntrziere sau alt somaie, rezilierea opernd de la data scadenei. Dac ulterior, dar nu mai trziu de 30 de zile de la data scadenei, Asiguratul pltete rata de prim datorat, polia poate fi repus n drepturi, cu condiia ca, pe perioada dintre data scadenei i data plii primei, s nu se fi nregistrat nici un eveniment care s genereze o solicitare de despgubire din partea Asiguratului i nici o schimbare major a condiiilor de risc.

57

5. RISCURILE PENTRU CARE SE ACORD INDEMNIZAIE Groupama Asigurri S.A. l despgubete pe Asigurat pentru pagubele materiale directe cauzate de : 5.1. Riscuri de baz (standard sau FLEXA) a) incendiu; b) trsnet; c) explozie; d) cderea aparatelor de zbor; e) lovirea de ctre vehicule. n cadrul acestui contract se acord indemnizaie i pentru pagubele produse accidental bunurilor asigurate, de: carbonizarea total sau parial ori topirea, chiar i fr flacr precum i afumarea cauzat de incendiu. EXCLUDERI SPECIALE LA PCT. 5.1 n cadrul acestei seciuni nu se acoper: pagube cauzate de incendiu rezultat din cutremur sau erupii vulcanice; pagubele produse la aparate i instalaii care sunt consecine ale unui incendiu sau explozii datorate uzurii sau a slabei ntreineri. 5.2. Riscuri extinse Sunt incluse sub aceast acoperire riscurile de la pct. 5.1 - Riscuri de baz (standard sau FLEXA) la care se adaug i pagubele produse de: a) inundaie b) furtun; c) prbuiri sau alunecri de teren; d) greutatea zpezii; e) demolarea. EXCLUDERI SPECIALE LA PCT. 5.2. n cadrul acestei seciuni nu se acoper pagube cauzate de: Cutremure sau erupii vulcanice; Refularea apei din sistemul de canalizare ca urmare a unei avarii accidentale (de exemplu: nfundare, spargere etc.); Inundarea apartamentelor de apa provenit de la vecini; Prbuiri sau alunecri de teren, ca urmare a unor lucrri efectuate de ctre Asigurat sau la solicitarea acestuia, fr respectarea normelor legale n vigoare. n cadrul prezentei seciuni nu se acord indemnizaie pentru pagubele produse: cldirilor sau altor construcii care nu au fost date n folosin i bunurilor care se afl n aceste cldiri; bunurilor aflate n aer liber, cu excepia bunurilor care au fost proiectate i construite pentru a lucra n aer liber. 5.3. Toate riscurile Sunt incluse sub aceast acoperire riscurile de la pct. 5.1 - Riscuri de baz (FLEXA) i de la pct. 5.2 Riscuri extinse la care se adaug i pagubele produse de: a) cutremur; b) avarii accidentale; Excluderi speciale: pagubele produse instalaiilor nsi i costurile aferente reparrii acestora; pagube datorate uzurilor, ruginii, coroziunii, sau slabei ntreineri a conductelor sau instalaiilor; pagubele produse n timpul lucrrilor de construcie sau reparare. c) inundaie de la vecini; d) furt, prin care se convine a se acorda indemnizaie numai pentru pagubele produse de: - furtul prin efracie al bunurilor asigurate din ncperi, comis prin spargerea pereilor, acoperiului, tavanelor, uilor, ferestrelor, duumelelor sau prin stricarea sau forarea dispozitivelor de nchidere, cu condiia ca uile exterioare sau cile de acces n localul asigurat s fie ncuiate cu dispozitive de nchidere, iar ncperile situate la parterul cldirii s aib toate geamurile protejate cu sisteme de alarmare sau sisteme de protecie, cum ar fi: obloane de lemn ori bare de fier sau grilaje de fier ncastrate sau ncuiate cu dispozitive de nchidere sau folie antiefracie;

58

- sustragerea bunurilor asigurate prin tlhrie; - furtul bunurilor asigurate prin folosirea cheilor originale obinute anterior prin acte de tlhrie; - tentativa de furt prin efracie prin care s-au produs pagube cldirilor/ncperilor n care se afl bunurile asigurate. Se despgubesc cheltuieli de curare, reparare i costuri de nlocuire a ncuietorilor avariate n limita a 5% din suma asigurat pentru cldire. Excluderi speciale: furtul simplu la care nu exist urme de efracie. e) cderi de corpuri; f) riscuri politice; Excluderi speciale: pierderi financiare de orice fel datorate ntreruperii activitii; spargerea geamurilor. g) Vandalism. Excluderi speciale: pierderi financiare de orice fel datorate ntreruperii activitii; spargerea geamurilor. 6. EXCLUDERI GENERALE n baza prezentei polie nu se acord indemnizaie pentru daunele cauzate direct sau indirect de: 6.1 Pagube indirecte ca de exemplu: reducerea valorii bunului dup reparaie, scderea preurilor bunurilor, ntrzieri n livrarea bunurilor, lips de locaie, de profit etc., chiar ca urmare a unor cauze cuprinse n polia de asigurare. 6.2 Pagube produse prin ntreruperea folosirii bunurilor ori prin ntreruperea produciei, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse n polia de asigurare. 6.3 Defecte sau erori existente la data intrrii n vigoare a poliei, de care Asiguratul sau reprezentanii si au avut cunotin. 6.4 Explozia (spargerea) unui boiler sau instalaii sub presiune (aflat() sub incidena normelor ISCIR) n care presiunea intern este datorat exclusiv fluidului aflat sub controlul Asiguratului. 6.5 Intenia ca form a vinoviei, dac aceasta rezult din actele ncheiate de organele n drept (poliie, pompieri, procuratur sau alte organe de cercetare) a: - Asiguratului, Beneficiarului sau Contractantului; - persoanelor fizice care convieuiesc n mod statornic cu Asiguratul, Beneficiarul sau Contractantul; - reprezentanilor legali ai Asiguratului, Beneficiarului sau Contractantului. 6.6 Rzboi (chiar nedeclarat), rzboi civil sau operaiuni de rzboi, invazie, ocupaie militar, insurecie, sabotaj, dictatur militar sau uzurpare de putere, aciunea unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n numele sau n legtur cu orice organizaie politic, conspiraie, confiscare, naionalizare, expropriere, rechiziionare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau oricrei autoriti publice. Pagube produse direct sau indirect prin aciunea dispozitivelor explozive sau armelor de foc. 6.8 Explozii sau emanaii de cldur sau radiaii provenite din fuziunea sau fisiunea nuclear, precum i de radiaiile provocate de accelerarea artificial a particulelor. 6.9 Poluare i/sau contaminare provocate direct sau indirect, precum i pagubele produse de efectul undelor de oc generate de spargerea ziudului sonic de ctre aeronave. 6.10 Sunt, de asemenea, excluse daunele: orice form de nghe din cauze naturale; care decurg din producia sau distribuia anormal a frigului sau de scurgerea lichidului frigorific, chiar dac sunt cauzate de evenimente acoperite prin poli; produse instalaiilor i aparaturii electrice (inclusiv cabluri de conectare) numai prin aciunea curentului electric nsui, supratensiune sau supranclzire, dac nu au fost urmate de incendiu; produse bunurilor numai din cauza uzurii, fermentaiei, oxidrii, cldurii, precum i cele produse de afumare, ptare sau prlire, provenite dintr-o surs normal de cldur, inclusiv la bunurile supuse la foc sau cldur pentru prelucrare, numai dac pagubele nu au fost produse de incendiu; produse de joasa presiune, de nalt presiune, factori de solicitare i alte avarii accidentale mecanice n timpul funcionrii (dac nu s-a convenit altfel); reprezentnd cheltuielile fcute pentru transformarea sau mbuntirea strii bunurilor n comparaie cu cea de dinaintea daunei i cele pentru recondiionri sau reparaii nereuite;

59

solul slab al fundaiei (fenomenul de tasare); apa freatic; lucrrile n subteran, tuneluri, cariere de piatr, pietri, nisip i extracii de argil; infiltrarea apei de ploaie, a grindinei sau a zpezii prin geamuri nenchise, neetane sau alte deschizturi, n afara cazului n care aceste deschizturi s-au produs de riscurile asigurate; infiltrarea prin sol n interiorul cldirii a apelor provenite din ploi sau din topirea zpezii; apa ptruns n cldire prin acoperi, datorit proastei izolaii; neremedierea din culpa Asiguratului a unor situaii cunoscute, generatoare de pagube prin inundare cu ap provenit din ploi, topirea zpezii sau gheii, precum i de infiltrarea prin perei sau plafoane a apei provenind de la instalaii sanitare defecte, prost ntreinute, uzate etc. 6.11 Asigurtorul nu va fi rspunztor n cadrul prezentului contract pentru pagubele, pierderile de consecin sau avarii de orice fel, cauzate, provenite sau mrite, direct sau indirect, de: Utilizarea sau neutilizarea Internetului sau a altor faciliti similare; Orice transmisie electronic de date sau alte informaii; Orice virus electronic de computer sau altele de acest gen; Utilizarea sau neutilizarea adreselor de Internet, Website sau alte facilti similare; Orice date sau alte informaii trimise prin intermediul Website sau alte faciliti similare; Orice pierderi de date sau daun la computere i calculatoare, inclusiv dar nu limitat la hardware sau software (dac nu au fost cauzate de cutremur, incendiu, inundaie sau furtun); Orice atentat la drepturile de proprietate intelectual (inclusiv dar nu limitat la mrci nregistrate, drepturi de autor sau invenii i inovaii). Dac din aceste cauze rezult evenimente asigurate de felul celor cuprinse la cap.5 (riscuri asigurate), rspunderea Asigurtorului acoper numai efectele produse de aceste evenimente i nu acoper cauza producerii acestor evenimente. 6.12 Asigurtorul nu va fi rspunztor i nu va despgubi franiza prevzut n poli, care urmeaz s fie suportat de Asigurat de fiecare dat cnd se petrece evenimentul asigurat. 6.13 Daune cauzate direct sau indirect de folosire a bunurilor n alt scop dect destinaia lor. 6.14 Daunele cauzate direct sau indirect sau ca o consecint a terorismului, prin care se nelege actul comis prin folosirea violenei, intenionat i nejustificat, de o persoan sau grup de persoane prin care se aduc pagube materiale unor bunuri sau vieii, cu intenia de a influena orice administrare politic sau cu scopul inducerii fricii n populaie sau n unele segmente ale populaiei. 7. BUNURI CARE NU SE CUPRIND N ASIGURAREA DE INCENDIU Nu sunt asigurate n baza prezentului contract urmtoarele bunuri: avioane, ambarcaiuni, vagoane de cale ferat, autovehicule care necesit nmatricularea; bani, hrtii de valoare, documente registre sau titluri, acte, manuscrise; nregistrri pe benzi magnetice, dischete i alte suporturi de pstrare a informaiilor n vederea prelucrrii automate; pietre preioase, obiecte din platin, aur, argint; mrci potale, tablouri, sculpturi, colecii sau alte obiecte care au o valoare artistic, tiinific sau istoric; efectele personale aparinnd Asiguratului sau prepuilor si aflate la adresa menionat n polia de asigurare, dac nu s-a convenit altfel; recolte, plantaii, pduri; bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit cu destinaia lor, datorit degradrii, sere, solarii; animale vii. 8. SUMELE LA CARE SE FACE ASIGURAREA 8.1 Cldirile i bunurile menionate expres n specificaia la prezentul contract, se asigur pentru fiecare cldire/bun sau grup de bunuri n parte, astfel: A. pentru mijloace fixe: cldiri i alte construcii, maini, utilaje, instalaii, echipamente, motoare, unelte i alte mijloace fixe i obiecte de inventar, suma asigurat trebuie s reprezinte valoarea real a bunurilor adic, valoarea de nou a bunului respectiv din care se scade, dup caz, uzura n raport cu vechimea i starea de ntreinere a bunului asigurat. B. pentru mijloace circulante suma asigurat trebuie s reprezinte, dup caz, preul de cost sau de producie ori preul de achiziie, respectiv la:

60

valoarea maxim a stocului existent la un moment dat; valoarea medie a stocurilor existente pe perioada asigurrii; valoarea stocului existent la data ncheierii asigurrii, ajustat periodic pe baza declaraiei Asiguratului. C. Pentru bunuri casnice suma asigurat trebuie s reprezinte valoarea din nou (preul de nlocuire) a bunului respectiv. 8.2 Pe durata asigurrii, sumele asigurate pot fi majorate, reevaluate sau indexate, cu plata corespunztoare a primelor de asigurare. 8.3 Asigurarea pentru o sum care depete valoarea real a bunului este nul dac Asiguratul sau Contractantul au acionat cu rea credin, acesta neavnd dreptul la restituirea primei. Dac Asiguratul sau Contractantul nu au activat cu rea credin, contractul este eficace pn la concurena valorii reale a bunului asigurat i acetia au dreptul de a obine o reducere proporional a primei. 8.4 Dac suma asigurat a bunului asigurat prin acest contract este mai mic dect valoarea real la momentul producerii daunei, indemnizaia cuvenit se reduce corespunztor raportului dintre suma prevzut i valoarea bunului la data producerii evenimentului asigurat (regula proporionalitii). 8.5 n cazul n care sunt asigurate mai multe bunuri sau mai multe pri de bunuri, regulile de mai sus se aplic pentru fiecare bun sau partid de bunuri, neadmindu-se compensri ntre bunuri sau pri de bunuri. 9. OBLIGAIILE ASIGURATULUI 9.1 La ncheierea asigurrii, Asiguratul este obligat s rspund n scris la chestionarele Asigurtorului, cu privire la mprejurrile eseniale, referitoare la risc, pe care le cunoate. Dac mprejurrile eseniale privind riscul, aa cum au fost declarate de Asigurat, se modific n cursul valabilitii contractului, Asiguratul este obligat s comunice n scris Asigurtorului schimbarea, imediat ce a cunoscut-o, urmnd ca prima de asigurare s fie ajustat corespunztor, dac este cazul. Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a fcut comunicarea la Groupama Asigurri S.A. cu privire la circumstanele privind riscul Groupama Asigurri S.A. are dreptul: nainte de producerea evenimentului asigurat, s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s-l denune dac, cunoscnd exact circumstanele, nu ar fi ncheiat asigurarea; dup producerea evenimentului asigurat, s reduc indemizaia cuvenit corespunztor raportului dintre prima stabilit i cea care, cunoscndu-se exact mprejurrile, ar fi fost datorat, sau s refuze plata indemnizaiei dac, fa de aceste mprejurri asigurarea nu s-ar fi ncheiat. 9.2 Asiguratul va plti primele de asigurare n cuantumul i la termenele prevzute n polia de asigurare. Plata primei se face la sediul Asigurtorului sau al mputerniciilor si. Dovada plii primelor de asigurare revine Asiguratului, nscrisul constatator final fiind polia de asigurare n care se menioneaz plata primei, chitana, ordinul de plat sau alt document probator al plii. 9.3 Asiguratul este obligat: S ntrein obiectul asigurrii n bune condiii, n conformitate cu dispoziiile legale i s ia toate msurile necesare n scopul prevenirii producerii riscului asigurat; S permit Asigurtorului dreptul de a verifica modul de ntreinere a obiectului asigurat; S nu fac sau s nu admit modificri care ar duce la mrirea riscului, cu excepia cazului n care exist confirmarea Asigurtorului; S asigure i s ntrein n stare foarte bun mijloacele tehnice pentru nlturarea sau diminuarea riscurilor i s se conformeze msurilor stabilite prin norme generale sau specifice obiectivului asigurat de ctre organele abilitate. n cazul nerespectrii obligaiilor de la literele a), b), c), d) ale punctului 9.3 de mai sus Groupama Asigurri S.A. poate diminua sau chiar refuza plata indemnizaiei n funcie de gravitatea faptei. 9.4 n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: s ia, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor asigurate, pstrarea i paza bunurilor rmase i pentru prevenirea degradrii ulterioare; s ntiineze n scris Asigurtorul despre producerea evenimentului asigurat n maxim 48 ore, furniznd date cu privire la natura i ntinderea pagubei. Dac n cazul nerespectrii acestui termen nu s-a putut stabili cauza produceri evenimentului asigurat i evalua dauna, Groupama Asigurri S.A. poate refuza plata indemnizaiei; s ntiineze imediat, n caz de incendiu, explozie sau furt Asigurtorul i organele competente (poliie, pompieri etc) cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, solicitnd ntocmirea de acte cu privire la cauzele i mprejurrile producerii daunei i pagubele provocate;

61

s pun la dispoziia Asigurtorului toate actele ntocmite de organele competente precum i cele necesare pentru verificarea existenei bunurilor i a valorii lor n vederea stabilirii dreptului de indemnizare (registre contabile, facturi etc. cerute de GROUPAMA ASIGURRI S.A. sau de experi ori mputernicii ai acestuia). n acest sens, Asiguratul trebuie s pstreze starea de fapt existent n momentul producerii evenimentului asigurat i s pregteasc o list detaliat a pagubelor suferite cu privire la calitatea, cantitatea i valoarea bunurilor distruse sau avariate. s permit Asigurtorului s fac investigaii cu privire la cauza i mrimea pagubei, precum i la mrimea indemnizaiei pe care o are de pltit; s ia toate msurile, pentru conservarea dreptului de regres al Groupama Asigurri S.A., astfel: s se abin de la orice recunoatere fa de teri a responsabilitii n cazul evenimentului asigurat; s se abin de la ncheierea oricrei tranzacii, renunarea de a ncasa sau ncasarea oricrei indemnizaii, fr acordul prealabil scris al Groupama Asigurri S.A.; s ndeplineasc toate actele legate de procedura judiciar i/sau extrajudiciar, necesare pentru exercitarea dreptului de regres cerut de Groupama Asigurri S.A. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute de la lit. a) la lit. f), Asigurtorul are dreptul de a refuza plata indemnizaiei, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii daunei sau este mpiedicat exercitarea dreptului de regres. 9.5 Asiguratul are obligaia de a informa Groupama Asigurri S.A. despre ncheierea unei asigurri cu un alt Asigurtor pentru aceleai bunuri i acelai risc. n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul trebuie s comunice la Groupama Asigurri S.A. numele celorlali asigurtori, iar dauna se va plti n mod proporional de fiecare Asigurtor. 9.6 Dac Asiguratul sau Contractantul simuleaz producerea evenimentului asigurat, sau exagereaz cu cuantumul daunei, folosind spre justificare mijloace sau documente mincinoase sau frauduloase, modific sau altereaz cu intenie urmele i rmiele evenimentului asigurat sau faciliteaz agravarea pagubei, Asiguratul decade din orice drept la indemnizaie i la restituirea proporional a pri din prima datorat, iar contractul de asigurare e considerat reziliat de drept. Prevederea alineatului precedent se aplic i dac Asiguratul sau Contractantul declar distruse sau pierdute bunuri care nu existau n momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage ori tinuiete bunuri salvate sau recuperate dup producerea evenimentului asigurat. 10. OBLIGAIILE ASIGURTORULUI. CONSTATAREA, DETERMINAREA CUANTUMULUI DAUNEI I PLATA INDEMNIZAIEI 10.1 Constatarea daunei se face de Asigurtor n maxim 7 zile calendaristice de la data avizrii scrise a Asiguratului, direct sau prin mputernicii, mpreun cu Asiguratul sau mputerniciii si, inclusiv prin experi, dac s-a convenit n acest mod de cele dou pri. Termenul de mai sus se poate prelungi n cazul unui cutremur sau alte calamiti ce afecteaz o arie mai larg. 10.2 La producerea unei pagube pentru care s-a formulat o cerere de indemnizare, Asigurtorul sau orice alt persoan autorizat de acesta poate, fr a-i afecta drepturile decurgnd din contract sau a-i mri responsabilitatea care-i revine conform procedurilor acesteia: s preia i menin controlul asupra bunurilor; s administreze n mod rezonabil conservarea acestor bunuri. Bunurile preluate, aflate sub controlul sau n administrarea Asiguratului n condiiile prevzute n paragraful de mai sus, nu pot fi abandonate de ctre Asigurat Asigurtorului. 10.3 Stabilirea i plata indemnizaiei se face de ctre Asigurtor, n funcie de starea bunului n momentul producerii evenimentului asigurat. 10.4 Indemnizarea nu poate depi suma la care s-a fcut asigurarea, nici cuantumul pagubei i nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat. n cazul n care suma asigurat a fost stabilit n valut, indemnizaia se va plti n lei la cursul de referin comunicat de B.N.R. n data producerii evenimentului asigurat. 10.5 n cazul n care, la data daunei, Asiguratul nu are achitat integral prima de asigurare, Asigurtorul are dreptul de a reine din indemnizaia cuvenit ratele de prim datorate pn la sfritul perioadei de asigurare. 10.6 Cuantumul pagubei reprezint diferena dintre valoarea bunurilor asigurate n momentul producerii evenimentului asigurat i valoarea celor rmase dup producerea daunei.

62

n caz de daun total, cuantumul pagubei reprezint valoarea asigurat a bunurilor la data producerii evenimentului asigurat, din care se scade, dup caz, valoarea la aceai dat a resturilor ce se mai pot ntrebuina sau valorifica, cu respectarea pct.10.5. Prin daun total se nelege pierderea sau distrugerea n ntregime a bunurilor, sau n aa mod nct refacerea prin reparare, nlocuire, recondiionare sau restaurare a prilor componente sau pieselor avariate nu mai este posibil, sau costul acestora depete valoarea asigurat la data producerii evenimentului asigurat. n caz de daun parial, cuantumul pagubei reprezint: costul reparaiei prilor componente sau pieselor avariate ori costul de nlocuire, recondiionare sau restaurare astfel nct bunul asigurat s ajung la starea sa imediat anterioar producerii evenimentului asigurat. Din acest cuantum se scad eventualele deeuri care se mai pot valorifica. Prin daun parial se nelege avarierea bunurilor n aa fel nct acestea se pot reface ori mai pot fi folosite prin repararea prilor componente sau a pieselor avariate sau prin nlocuirea, recondiionarea sau restaurarea acestora. 10.7 La avarierea unui (sub)ansamblu se ia n considerare nlocuirea numai a prilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dac, cu prilejul reparaiei s-a nlocuit integral (sub)ansamblul. 10.8 n cuantumul pagubei se includ i pagubele produse bunurilor asigurate de avarii sau distrugeri prilejuite de msurile de salvare luate n timpul producerii evenimentului asigurat, cheltuielile fcute n vederea limitrii pagubelor (inclusiv cheltuieli legate de intervenia pompierilor pentru stingerea incendiilor), cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrrilor de curire a locului unde s-a produs paguba (ridicarea molozului, aluviunilor etc) dac sunt necesare n urma unor pagube produse de cauze cuprinse n asigurare, cheltuieli legate de expertiza daunelor precum i cheltuieli de proiectare, toate n limita a 10% din suma asigurat i n cadrul sumei asigurate. 10.9 Plata indemnizaiei va fi efectuat de Groupama Asigurri S.A., numai dup ce Asiguratul: va proba legitimitatea sa de a obine plata indemnizaiei; va declara dac i ce asigurri a ncheiat pentru acelai risc; va preda toat documentaia cerut de Groupama Asigurri S.A., inclusiv cea necesar pentru executarea aciunii de subrogare i regres. nceperea procedurii de evaluare i stabilire a indemnizaiei, nu constituie o recunoatere a obligaiilor de plat a acesteia. n cazul polielor cesionate n favoarea unei societi (banc, societate de leasing etc.), plata indeminizaiei se face numai cu acordul scris al societii n favoarea creia s-au cesionat drepturile de despgubire, dac nu s-a convenit altfel. 10.10 Plata indemnizaiei se va face n termen de 15 zile de la data depunerii ntregii documentaii cerut de Groupama Asigurri S.A., cu excepia riscului de furt, caz n care plata indemnizaiei se va efectua dup cel puin 30 zile de la producerea evenimentului asigurat, cu condiia primirii raportului oficial al organelor de cercetare (poliie, procuratur) privind stadiul investigaiilor sale. 10.11 n situaia prezentat la art 9.5 dac totalul indemnizaiilor care ar trebui pltite n conformitate cu toate contractele de asigurare depete valoarea daunei, Groupama Asigurri S.A. va plti numai o parte a indemnizaei care rezult din repartizarea proporional a indemnizaiilor datorate de ctre toi asigurtorii, fiind exclus orice responsabilitate solidar, astfel nct indemnizaia total pltit Asiguratului s nu depeasc valoarea daunei. 10.12 Dup fiecare pagub, suma asigurat se micoreaz, cu ncepere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurate, cu suma cuvenit drept indemnizaie, asigurarea continund pentru suma rmas; prima de asigurare pentru aceiai perioad rmne neschimbat. La cererea Asiguratului, suma asigurat poate fi completat printr-o asigurare suplimentar, contra plii diferenei de prim corespunztoare. 10.13 Asigurtorul poate s acorde avansuri din indemnizaie la cererea expres a Asiguratului. 10.14 La plata indemnizaiei, n cazul unei daune totale, Asigurtorul are dreptul s cear n maximum 30 de zile de la data plii acesteia, iar Asiguratul este obligat s pun la dispoziie, bunurile pentru care s-a pltit respectiva indemnizaie. 10.15 Asigurtorul va fi ndreptit s amne plata indemnizaiei dac, n legtur cu paguba, a fost deschis mpotriva Asiguratului o anchet de ctre poliie sau o procedur penal, pn la finalizarea anchetei. 11. DISPOZIII FINALE

63

11.1 n lipsa unei prevederi contrare, n cazul n care bunul asigurat este nstrinat, contractul de asigurare se reziliaz de drept. n cazul n care Asiguratul sau Contractantul nu anun n termen de 3 zile nstrinarea bunului asigurat, restituirea primei de asigurare se va face de la data comunicrii scrise, cu respectarea pct 11.6. 11.2 n cazul n care asigurarea aceluiai risc este repartizat ntre mai muli asigurtori n cote determinate (coasigurare) fiecare dintre acetia este inut s plteasc indemnizaia numai proporional cu cota respectiv, chiar dac polia este unic i este semnat de toi asigurtorii. 11.3 n mod obinuit, contractul de asigurare nceteaz prin ajungerea la termen. Contractul de asigurare nceteaz prin plata indemnizaiei dac prin producerea evenimentului asigurat, obiectul asigurrii este complet distrus. 11.4 Prile pot aduce modificri la prezentul contract oricnd n cursul valabilitii acestuia, modificrile respective intrnd n vigoare de la data ce se va conveni n scris ntre pri. 11.5 Ca urmare a comunicrii producerii evenimentului asigurat, i nu mai devreme de 30 de zile de la definitivarea raporturilor ntre pri, dup plata indemnizaiei, Groupama Asigurri S.A. sau Asiguratul au dreptul de a denuna prezentul contract cu un preaviz de 20 zile. 11.6 La solicitarea scris, Groupama Asigurri S.A. va restitui Asiguratului sau Contractantului partea de prim relativ la perioada cuprins ntre data ncetrii contractului i termenul pn la care a fost ncheiat contractul, numai n cazurile n care nu s-au pltit ori nu se datoreaz despgubiri pentru evenimente produse n perioada de valabilitatea contractului de asigurare. Prima pentru fiecare lun se calculeaz n proporie de 1/12 din prima anual. 11.7 n cazul nerespectrii obligaiilor de ctre una din pri, contractul se desfiineaz de drept, fr a mai fi necesar punerea n ntrziere i fr orice alt notificare. 11.8 n cazul denunrii contractului de ctre oricare din pri sau rezilierii, prevederilor acestuia se aplic pentru toate cazurile de daun survenite nainte de denunare sau reziliere, pn la lichidarea definitiv a acestora. 11.9 Eventualele litigii aprute ntre pri se vor rezolva pe cale amiabil sau de ctre instanele judectoreti competente din Romnia. 11.10 Dreptul de a ridica pretenii fa de Asigurtor privind achitarea indemnizaiei se stinge n termen de 2 ani din momentul naterii acestui drept. 11.11 Respectarea i ndeplinirea condiiilor privind acest contract, n msura n care se refer la obligaiile care i revin Asiguratului, precum i prezumia c declaraiile i rspunsurile Asiguratului la chestionare i cererea de asigurare sunt adevrate, vor fi o condiie ce precede orice rspundere care revine Asigurtorului. 11.12 Specificaiile anexate vor fi considerate ca fcnd parte integrant din acest contract i expresia acest contract va fi neles ca incluznd Specificaiile (anexe, clauze etc). Orice cuvnt sau expresie cruia (creia) i se atribuie un neles special n acest contract, va avea acelai neles oricnd este folosit().

III.3. Asigurarea mainilor , utilajelor i a instalaiilor pentru cazuri de avarii accidentale CONDIII GENERALE DE ASIGURARE
1. CONTRACTUL DE ASIGURARE 1.1 Contractul de asigurare este reglementat de Polia de Asigurare, de Condiiile Generale de Asigurare, de Condiiile specifice de asigurare ale fiecrei polie, de Clauzele Speciale, n cazul n care sunt menionate n mod expres n poli, de Actele Declarative/ Adiionale i de alte nelegeri scrise, semnate de pri, toate fcnd parte integrant din contract. 1.2 Asigurtorul se angajeaz sa-l despgubeasc pe Asigurat n conformitate cu conditiile, excluderile i prevederile de mai jos i cu condiia ca acesta s fi pltit primele de asigurare convenite. 2. FORMA CONTRACTULUI

64

2.1 Contractul de asigurare se ncheie n scris, sub sanciunea nulitii, pe baza completrii unui chestionar, parte a contractului. Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dac exist un nceput de dovad scris. 2.2 Expresia "aceasta polit", ori de cate ori este folosit, va fi citit ca incluznd Polia de asigurare i restul documentelor aferente conform punctului 1.1. Orice cuvnt sau expresie cruia i se atribuie un neles special n aceasta polit, va avea acest neles oriunde este folosit. 2.3.Dispoziiile aliniatului precedent se aplic i tuturor modificrilor ulterioare aduse contractului de asigurare. 3. COASIGURAREA 3.1 n cazul n care asigurarea aceluiai risc este repartizat ntre mai multe societi de asigurare n cote determinate, Asigurtorul rspunde numai proporional cu cota sa de participare. 4. IMPREJURARILE ESENIALE REFERITOARE LA RISC 4.1 Persoana cu care urmeaz s se ncheie asigurarea este obligat s rspund n scris la ntrebrile formulate de Asigurtor in Chestionarul de asigurare, cu privire la mprejurrile eseniale referitoare la risc pe care le cunoate. 4.2 n toate cazurile n care mprejurrile eseniale privind riscul, la care face referire alineatul 1, se schimb n cursul executrii contractului, Asiguratul este obligat s comunice n scris Asiguratorului schimbarea, imediat ce a cunoscut-o. 4.3 Asiguratul va anuna imediat Asiguratorul n scris n legtur cu: 4.3.1 modificarea oricrei circumstane eseniale a riscului iniial; 4.3.2 orice modificare sau adugire fcut unui obiect asigurat; 4.3.3 nerespectarea condiiilor de operare recomandate, dac aceasta duce la creterea riscului de apariie a daunei; 4.3.4 orice schimbare a profesiunii sau a activitatii sale; 4.3.5 schimbri n ceea ce privete interesul asiguratului (cum ar fi ncetarea sau lichidarea activitii sau plasarea sub administrare judiciar). ntr-un asemenea caz, continuarea asigurrii va fi decis de ctre Asigurator printr-un act adiional. 4.4 Ca urmare a comunicrii, Asigurtorul are dreptul s propun asiguratului modificarea corespunztoare a contractului, conform noilor mprejurri privind riscul, sau s-l denune, n cazul n care n aceste noi mprejurri contractul nu s-ar fi ncheiat. Asigurtorul va ntiina n scris Asiguratul privind modificrile aduse contractului, sau va denuna contractul de asigurare. 4.5 Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a fcut imediat Asiguratorului comunicarea cu privire la schimbarea mprejurrilor eseniale privind riscul, Asiguratorul are dreptul, nainte de producerea evenimentului asigurat: s propun Asiguratului modificarea contractului, cu ajustarea corespunztoare a primelor; s denune contractul, cu returnarea integral a primelor ncasate, n cazul n care, cunoscnd exact mprejurrile, acesta nu s-ar fi ncheiat. 4.6 Dup producerea evenimentului asigurat, Asigurtorul are dreptul s reduc indemnizaia cuvenit, corespunztor raportului dintre prima de asigurare stabilit i cea care, cunoscndu-se exact mprejurrile, ar fi cuvenit, sau s refuze plata indemnizaiei dac, fa de acele mprejurri, contractul nu s-ar fi ncheiat, restituind integral prima de asigurare ncasat. 4.7 n cazurile prevzute la art. 4.5 i 4.6 , dac Asiguratul a fost de rea credin, nainte de producerea evenimentului asigurat Asigurtorul va denuna contractul, iar dup producerea acelui eveniment va refuza plata indemnizaiei, fr restituirea primelor de asigurare.

65

5. INEXISTENA RISCULUI 5.1 Dac nainte de intrarea in valabilitate a poliei, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibil, precum i n cazul n care dup nceperea valabilitii poliei, producerea riscului a devenit imposibil, contractul se reziliaz de drept. 6. INTERESUL ASIGURABIL 6.1. Asiguratul trebuie s aib un interes fa de obiectul asigurrii pe care o ncheie, respectiv, n cazul producerii evenimentului asigurat Asiguratul va suferi o pierdere material. 6.2 n cazul n care interesul asigurabil lipsete, contractul ncheiat este nul de drept i Asigurtorul are dreptul de a reine primele ncasate n cazul n care Contractantul este de rea credin . 6.3 Dac interesul asigurabil aparine altei persoane, chiar si partial, Contractantul va trebui s declare acest fapt n mod explicit, n scris, nainte de ncheierea contractului, aceasta fiind o mprejurare esenial pentru evaluarea riscului, n sensul i cu efectele ce decurg din dispoziiile articolului 5. 6.4 n cazul n care asigurarea este ncheiat n contul altei persoane sau n favoarea celui care va rezulta ca titular al interesului asigurabil n momentul producerii evenimentului asigurat, Contractantul trebuie s respecte obligaiile care decurg din contractul de asigurare, n afara celor care, prin natura lor, nu pot fi respectate dect de Asigurat. 6.5 Drepturile ce decurg din despgubire l privesc pe Asigurat sau pe Beneficiar; Contractantul, chiar dac este n posesia poliei, nu poate exercita aceste drepturi, exceptie, cand contractantul asigurarii are si calitatea de asigurat. 6.6 Asigurtorul poate opune Asiguratului, Beneficiarilor sau terilor care invoc drepturi decurgnd din contractul de asigurare, toate excepiile care sunt opozabile Contractantului. 7. NCHEIEREA CONTRACTULUI I PLATA PRIMEI DE ASIGURARE 7.1 Asigurarea este considerat ncheiat prin emiterea poliei de ctre Asigurtor, acesta prelund riscul producerii evenimentului asigurat ncepnd de la data fixat n poli, dar n nici un caz nainte de ora 24 a zilei n care s-a ncasat prima de asigurare, perioada prevzut n contract rmnnd neschimbat, dac nu s-a convenit altfel. 7.2 Prima de asigurare se plateste anticipat integral sau n rate, la termenele precizate n poli. 7.3 n cazul n care polia a fost emis dar nu a fost ncasat prima de asigurare sau cea dinti rat a primei, asigurarea se consider suspendat pn la ora 24 a zilei n care s-a efectuat plata daca nu s-a convenit altfel. 7.4 La expirarea unui termen de 30 zile de la data de nceput a asigurrii prevzut n poli, dac prima de asigurare sau cea dinti rat a primei nu a fost pltit, asigurarea se reziliaz n mod automat de ctre Asigurtor, Asiguratul avnd obligaia de a restitui exemplarul original al poliei aflat n posesia sa. 7.5 In cazul in care ratele ulterioare de prima nu sunt platite in termen de 15 zile calendaristice de la termenele de scadenta stabilite, contractul de asigurare se considera suspendat pentru inca 15 zile si reintra n vigoare la ora 24 a zilei plii, ramnnd neschimbate scadentele stabilite n contract. 7.6 In cazul prevazut la 7.5, ncepnd cu a 30-a zi de la data scadentei ratei polita va fi reziliata fara punere in intarziere si fara restituirea primelor de asigurare platite. 7.7 Pentru daunele produse n perioada de suspendare Asigurtorul nu pltete despgubiri, perioada de asigurare prevzut n contract nefiind prelungit cu durata suspendrii.

66

8. COMPENSAREA 8.1 Asigurtorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaz pn la sfritul anului de asigurare, n temeiul prezentului contract, cu orice indemnizaie cuvenit Asiguratului sau Beneficiarului. 9. DOVADA PLII PRIMEI DE ASIGURARE 9.1 n toate cazurile dovada platii primelor de asigurare revine Asiguratului, nscrisul constatator fiind chitanta, dispozitia de plata sau alt document probator al platii. n cazul n care sumele asigurate sunt stabilite n valut, prima de asigurare se poate achita n valut sau n echivalentul n lei a sumei respective calculat la cursul de referin stabilit de B.N.R. n data plii. 10. OBLIGAIA DE PREVENIRE A PRODUCERII EVENIMENTULUI ASIGURAT 10.1 Asiguratul este obligat sa ia, pe cheltuiala sa, toate masurile uzuale rezonabile si sa se conformeze tuturor recomandrilor facute de catre Asigurator pentru prevenirea producerii daunei, in conformitate cu prevederile legale si cu recomandarile producatorului pentru operarea, inspectarea i revizia obiectelor asigurate, precum i cu orice alte reglementri impuse de guvern, municipalitate, corpuri legislative care sunt n vigoare i se refer la operarea i ntreinerea echipamentelor asigurate. 11. INSPECIA DE RISC 11.1 Asigurtorul va avea dreptul, ori de cate ori considera necesar, sa inspecteze si sa examineze riscul. Asiguratul are obligatia de a pune la dispozitia reprezentantilor Asiguratorului toate detaliile si informatiile necesare pentru evaluarea riscului att la momentul ncheierii poliei ct i n cursul derularii contractului. 11.2 Exercitarea de ctre Asigurtor a dreptului de a inspecta nu-l scutete pe Asigurat sau Contractant de nici una din obligaiile lui. 12. DAUNE CAUZATE DE VICIUL ASCUNS 12.1 Cu excepia acordului contrar expres, Asigurtorul nu va despgubi pagubele provocate de viciul ascuns al bunului asigurat. 12.2 Dac viciul a agravat paguba, Asigurtorul, cu excepia acordului contrar expres, pltete numai despgubirea care ar fi czut n sarcina sa dac viciul nu ar fi existat. 13. NSTRINAREA OBIECTULUI ASIGURARII 13.1 n lipsa unui acord contrar expres, n cazul n care obiectul asigurarii este nstrinat, contractul de asigurare inceteaza de drept, fr ndeplinirea vreunor formaliti ulterioare. 13.2 Contractantul sau Asiguratul care nu anun n termen de 15 zile nstrinarea obiectului asigurarii pierde dreptul la restituirea prii proporionale de prim. 14. OBLIGAIILE ASIGURATULUI N CAZUL PROCEDURII EVENIMENTULUI ASIGURAT 14.1 n cazul producerii unui eveniment asigurat, care poate da natere la o pretentie de despgubire n baza prezentului contract de asigurare, Asiguratul este obligat: 14.1.1 sa ntiineze n maximum 48 de ore, telefonic i n scris, Asigurtorul, dnd informaii asupra naturii i mrimii pagubei; dac din cauza nerespectrii acestui termen nu s-a putut stabili cauza i ntinderea pagubei, Asigurtorul poate refuza plata despgubirii.

67

14.1.2 s ia, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubei; Cheltuielile cu privire la obligaia mentionat la alineatul precedent cad n sarcina Asiguratorului numai n limitele prevzute la art. 16.5, dac msurile au fost luate judicios. 14.1.3 s conserve prile afectate i s le pun la dispoziia reprezentantului Asiguratorului, sau a unui expert al acestuia pentru inspecie; 14.2 n toate cazurile, la cererea Asiguratorului, Asiguratul are obligatia sa puna la dispozitia acestuia actele si informatiile solicitate, sa-i permita acestuia efectuarea de cercetari prin orice mijloace legale si sa colaboreze cu acesta la realizarea de investigatii si proceduri avnd ca scop stabilirea realitatii, circumstanelor si marimii pagubei precum i a cauzelor producerii evenimentului asigurat. 14.3 Asiguratul are obligaia s conserve dreptul de regres al Asiguratorului. n acest sens Asiguratul trebuie: 14.3.1 s se abin de la orice recunoatere fa de teri a responsabilitii n producerea evenimentului asigurat; 14.3.2 s se abin de la ncheierea oricrei tranzacii, de la renunarea la dreptul de regres precum i de la ncasarea oricrei indemnizaii fr acordul prealabil scris al Societii; 14.3.3 s ndeplineasc toate actele, formalitile i procedurile judiciare i extrajudiciare necesare pentru exercitarea dreptului de regres al Societii. 14.3.4 s ntiineze, n cel mai scurt timp, n termenul prevzut la 14.1.1, organele de poliie sau pompierii n cazul n care pierderea sau avarierea s-a produs datorit furtului prin efracie, actelor de talhrie sau unui incendiu; 14.4 De la data avizarii in scris, Asigurtorul are obligatia n termen de 5 zile lucrtoare s efectueze constatarea daunei i s stabileasc mrimea ei direct sau prin mputernicii, mpreun cu Asiguratul sau mputerniciii si, inclusiv prin experi, dac s-a convenit n acest mod de cele dou pri. Termenul de mai sus se poate prelungi n cazul unui cutremur sau alte calamiti ce afecteaz o arie mai larg. Dac reprezentantul Asiguratorului nu efectueaz constatarea n intervalul de timp stabilit, Asiguratul este ndreptait s nceap reparaiile sau nlocuirile. Asiguratorul are dreptul s refuze plata despgubirii referitoare la bunul avariat dac reparaia nu este bine efectuat. 14.5 Asiguratul trebuie s pregteasc o list detaliat a pagubelor suferite care s conin informaii despre calitatea, cantitatea i valoarea bunurilor distruse sau avariate. La cererea Societii, Asiguratul va prezenta o descriere separat cu privire la alte bunuri asigurate existente n momentul producerii evenimentului asigurat, cu indicarea valorilor respective. De asemenea, n scopul evalurii pagubelor, Asiguratul trebuie s pun la dispoziia Societii registrele contabile, facturile i orice alte documente care ar putea fi cerute de Asigurtor sau de experii acestuia pentru investigaii i verificri, dup caz. 14.6 n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute la articolul 14, Asiguratul va pierde dreptul la indemnizaie, dac din acest motiv nu se poate stabili realitatea, mrimea sau cauzele producerii prejudiciului ori nu se poate exercita dreptul de regres, sau va primi o indemnizaie diminuat proporional, n msura n care nendeplinirea obligaiilor a dus la mrirea pagubei. 15. SIMULAREA SAU EXAGERAREA CU INTENIE A PAGUBEI 15.1 Dac o daun este rezultatul unei fraude sau dac s-a fcut vreo declaraie fals n legtur cu acea daun, sau dac orice mijloace frauduloase au fost folosite de ctre Asigurat sau orice reprezentant al acestuia cu scopul de a obine un beneficiu sub prezenta poli, Asiguratul decade din dreptul la indemnizatie iar Asigurtorul poate rezilia contractul fr restituirea proporional a primei de asigurare. 15.2 n mod deosebit, prevederile de la alineatul precedent se aplic dac Asiguratul sau Contractantul declar distruse sau pierdute bunuri care nu existau n momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage sau msluiete bunuri, acte sau aciuni care nu au

68

fost distruse sau furate ori tinuiete sau sustrage bunuri salvate sau recuperate dup producerea evenimentului asigurat. 16. STABILIREA INDEMNIZAIEI 16.1 Stabilirea indemnizaiei este fcut de Asigurtor pe baza tuturor clauzelor contractuale inndu-se ntotdeauna cont de franiza stabilit n contractul de asigurare. 16.2 Dac despgubirea, calculat potrivit condiiilor contractului de asigurare, este mai mic dect franiza, Asigurtorul nu pltete despgubirea; dac despgubirea astfel calculat depete franiza, aceasta se scade din despgubire. 16.3 n ceea ce privete asigurrile de bunuri, la stabilirea indemnizaiei se ia n calcul valoarea pe care bunurile o au n momentul producerii evenimentului asigurat, innd seama i de natur, calitate, vechime, depreciere, folosin, adoptare de noi metode, invenii i alti factori similari. De asemenea, calculul indemnizaiei se va face innd cont i de valoarea eventualelor recuperri care va fi sczut din cuantumul pagubei. 16.4 Indemnizatia nu poate depi suma asigurat, nici cuantumul pagubei i nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat, cu excepia cazului n care, n aceast din urm situaie, n contract exist prevederi exprese contrare. 16.5 Cheltuielile prevzute la art. 14.1.2 sunt n sarcina Societii numai n msura n care acestea se dovedesc a fi justificate, pentru limitarea i diminuarea efectelor evenimentului asigurat i nu depesc, singure sau mpreun cu indemnizatia i eventualele cheltuieli de judecata, suma asigurat. Cheltuielile de acest gen vor fi limitate la maxim 50% din valoarea diminurii daunei. 17. PLATA INDEMNIZAIEI 17.1 Plata indemnizaiei va fi efectuat de Asigurtor numai dup ce Asiguratul: 17.1.1 va face dovada dreptului de a obine plata indemnizaiei; 17.1.2 va declara dac i ce asigurri a mai ncheiat pentru acelai risc; 17.1.3 va preda toat documentaia cerut de Asigurtor, inclusiv cea necesar pentru a exercita aciunea de regres; 17.2 n cazul asigurrii de rspundere civil, Asigurtorul pltete indemnizaia nemijlocit celui pgubit, n msura n care acesta nu a fost deja despgubit de Asigurat; indemnizaia se pltete Asiguratului n cazul n care acesta dovedete c a despgubit pe cel pgubit. 17.3 nceputul procedurii de stabilire a indemnizaiei, cuantificarea sau plata unor sume nu constituie o recunoatere a obligaiei Societii de a indemniza; ca urmare, Asigurtorul i pstreaz dreptul de a opune noi excepii care pot conduce la o cuantificare diferit a indemnizaiei sau chiar la negarea dreptului la indemnizaie. 17.4 Plata indemnizaiei se face n termen de maximum 30 de zile de la data depunerii ultimului document la dosarul de dauna. 17.5 n cazul n care, ca urmare a plii indemnizaiei aferente unei daune totale, suma asigurat rmas n vigoare este zero, contractul de asigurare nceteaz de drept ncepnd cu data producerii evenimentului asigurat fr returnarea primei pentru perioada ramas pn la expirarea poliei. 17.6 Plata indemnizaiei se va face ctre Asigurat n moneda n care s-a ncasat prima de asigurare. Orice factura de reparatii in lei se va achita in lei. 17.7 Urmare a plii unei indemnizaii asigurarea rmne n continuare n vigoare pentru o sum asigurat redus cu valoarea indemnizaiei pltite, cu excepia cazului n care suma asigurat este rentregit, la solicitarea Asiguratului, prin plata unei prime suplimentare i emiterea unui act adiional. n cazul n care dup o daun platit Asiguratul nu i rentregete suma asigurat, pentru urmatoarele pli se va aplica regula proporionalitii. 17.8. n cazul unor bunuri n care Asiguratul este o alt persoan dect Proprietarul bunului asigurat (sau o alta persoan cu puteri similare), atunci despgubirea nu va putea fi pltit pn

69

cnd persoana respectiva nu i va da, n scris, acordul de plat, indicnd persoana careia i se va achita despgubirea sau parte din aceasta. 18. ASIGURAREA LA ALI ASIGURTORI 18.1 Asiguratul are obligaia de a informa Asigurtorul despre ncheierea unei asigurri cu un alt Asigurtor pentru acelai risc, inclusiv n cazul asigurrilor obligatorii. 18.2 Avnd n vedere c existena unei alte asigurri pentru acelai risc reprezint o mprejurare esenial pentru evaluarea riscului, se aplic dispoziiile art. 4. 18.3 n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul trebuie s comunice Societii numele tuturor celorlali Asigurtori precum i condiiile de ncheiere a contractelor cu acetia. 18.4 Asiguratul va solicita fiecrui Asigurtor plata indemnizaiei datorate de acesta n baza contractului de asigurare ncheiat cu el. 18.5 n cazul existenei mai multor asigurri ncheiate pentru acelai bun, Asigurtorul este obligat la plat, proporional cu suma asigurat i pn la concurena acesteia, fr ca Asiguratul s poat ncasa o despgubire mai mare dect prejudiciul efectiv, consecin direct a riscului.

19. REGULA PROPORIONALITATII 19.1 Dac valoarea obiectului asigurrii, n momentul producerii evenimentului asigurat, stabilit pe baza tuturor condiiilor contractuale, depete suma asigurat, indemnizaia este egal cu despgubirea care ar fi trebuit s fie pltit conform tuturor condiiilor contractuale, diminuat proporional cu raportul dintre suma asigurat i valoarea obiectului asigurarii in momentul producerii evenimentului asigurat, dac nu s-a convenit altfel prin contract. 19.2 Din cuantumul astfel calculat va fi sczut franiza prevzut n contract. 19.3 Normele de mai sus se aplic pentru fiecare obiect al asigurarii. 20. FAPTE SVRITE INTENIONAT 20.1 Asigurtorul nu datoreaz indemnizaie dac riscul asigurat a fost produs cu intenie ori culp grav de ctre: 20.1.1 Asigurat, Beneficiar, Contractant, un membru din conducerea acestora sau orice alta persoan juridica care lucreaz n aceast calitate; 20.1.2 persoanele fizice majore care, n mod statornic, locuiesc i gospodresc mpreun cu Asiguratul, Beneficiarul, Contractant sau prepuii Asiguratului sau Beneficiarului. 20.2 Asigurtorul nu datoreaz indemnizaie dac riscul asigurat a fost produs: 20.2.1 prin comiterea cu intenie de catre Asigurat sau Beneficiar a unor fapte incriminate de dispoziiile legale privind circulaia pe drumurile publice ca infraciuni savrite cu intentie; 20.2.2 n timpul participrii Asiguratului sau Beneficiarului la svrirea vreunei infraciuni contra patrimoniului ori contra vieii, integritii corporale i sntii, aa cum sunt prevzute de Codul penal, precum i n timpul sustragerii de la urmrirea penal pentru asemenea fapte; 20.2.3 ca urmare a sinuciderii sau a ncercrii de a o comite. 21. DREPTUL DE DENUNARE A CONTRACTULUI DE ASIGURARE

70

21.1 Oricnd pe durata sa de valabilitate, contractul de asigurare poate fi denunat n scris de ctre oricare din cele 2 Pari, cu un preaviz de cel puin 30 de zile calendaristice. Acest termen ncepe s curg de la data cnd Partea destinatar a luat la cunotin sau ar fi putut lua la cunostin de intenia de denunare transmis de cealalt Parte. Dac notificarea nu se poate transmite din cauz c Partea destinatar i-a schimbat adresa de notificare, fr s comunice acest lucru celeilalte Pri, sau n cazul respingerii sau refuzului de a primi notificarea (inclusiv in cazul lipsei de la domiciliu / resedinta / sediu si / sau al expirarii termenului de pastrare a corespondentei), notificarea respectiv se consider primit la data la care se constat imposibilitatea transmiterii acesteia sau, dup caz, respingerea sau refuzul de a primi notificarea. Primele de asigurare pltite pentru perioada ulterioar denunrii se restituie, daca este cazul, la cererea Asiguratului. 22. ADRESAREA COMUNICRILOR 22.1 Toate comunicrile cu privire la executarea prezentului contract trebuie s fie efectuate n scris, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire dup cum urmeaz: 22.1.1 cele destinate Societii, la sediul legal al acesteia, aa cum rezult din poli sau din modificrile succesive nscrise, conform legii, n Registrul Comerului; 22.1.2 cele adresate Contractantului, la adresa indicat n poli sau la aceea care a fost mentionat expres de ctre Contractant pentru trimiterea comunicrilor. 22. EXCLUDERI GENERALE 23.1 Asigurtorul nu ofer acoperire pentru: 23.1.1 franizele menionate n poli, care vor fi suportate de ctre Asigurat (dac mai multe obiecte asigurate vor fi afectate de acelai risc, se va aplica doar franiza cea mai mare); 23.1.2 fapta sau omisiunea premeditate sau neglijena grav a Asiguratului sau reprezentanilor si; 23.1.3 Orice consecine ale rzboiului, invaziei, aciunii unui duman extern, ostilitilor (indiferent dac rzboiul a fost declarat sau nu), rzboiului civil, revoluiei, insureciei, puterii militare sau uzurprii de putere, unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n legtur cu orice organizaie politic sau conspiraie; 23.1.4 Orice consecine sau rspunderi legale, indiferent de natura lor, ale radiaiilor provenite din fuziunea sau fisiunea nuclear, ale contaminrilor radioactive, ale radiaiilor ionice sau ale contaminrii radioactive datorate oricrui combustibil nuclear sau deeurilor nucleare rezultate n urma arderii combustibilului nuclear. n cazul acestei excluderi, prin ardere se nelege orice proces independent de fisiune nuclear; 23.1.5 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect din arme nucleare; 23.1.6 daune cauzate direct sau indirect sau ca o consecin a terorismului prin terorism se nelege orice act sau pregtire n vederea aciunii sau ameninare cu aciunea plnuit pentru a influena guvernul de jure sau de facto al oricrei naiuni sau orice grupare politic sau care urmrete scopuri politice, religioase, ideologice sau similar pentru intimidarea publicului sau a unei pri a acestuia a oricrei naiuni de ctre orice persoan sau grup/grupuri de persoane, indiferent dac acioneaz n nume propriu sau n numele sau n legtur cu vreo organizaie sau guvern de jure sau de facto i care: 23.6.1.1 pune n pericol viaa unor persoane, altele dect cele care comit aciunea; 23.6.1.2 implic violena mpotriva uneia mai multor persoane; 23.6.1.3 implic daune la bunuri; 23.6.1.4 creaz un risc pentru sntatea sau sigurana publicului sau a unei pri a acestuia; 23.6.1.5 este proiectat s interfereze cu sau s ntrerup un sistem electronic; 23.1.7 daune cauzate de poluare i contaminare a mediului, chiar dac au fost provocate de evenimente asigurate;

71

23.1.8 pagubele, pierderile de consecin sau avarii de orice fel cauzate, provenite sau mrite, direct sau indirect de utilizarea sau neutilizarea Internetului sau a altor faciliti similare; orice virus electronic de computer sau altele de acest gen; utlizarea sau neutilizarea adreselor de internet, website sau alte faciliti similare; orice date sau alte informaii trimise prin intermediul web-site sau alte faciliti similare; orice pierdere de date; orice atentat la drepturile de proprietate intelectual (inclusiv dar nu limitat la mrci nregistrate, drepturi de autor sau invenii i inovaii); 23.1.9 confiscare, expropriere, naionalizare, rechiziionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau oricrei autoriti publice; 23.1.10 pierderea sau distrugerea sau deteriorarea care rezult din orice tip de daune indirecte sau de consecin, chiar ca urmare a producerii unor riscuri acoperite prin prezenta poli. 23.1.11 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect din arme, munitii, explozibili; 23.1.12 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect de prelucrarea produselor petroliere, gaze naturale sau GPL; 23.1.13 liniile de transmisie i distribuie electricitate, ap, canalizare, gaz, date, inclusiv sistemele de sprijin ale acestora, care se afl la o distan mai mare de 50 de metri de locaia asigurat; 23.2 n orice aciune, proces sau procedur judiciar n care Asigurtorii afirm c datorit prevederilor excluderii nr. 23.1.7 de mai sus orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere nu sunt acoperite, este sarcina Asiguratului s dovedeasc contrariul. 24. JURISDICIE 24.1 Leagea aplicabil prezentului contract de asigurare este legea romn. 24.2 Orice diferend decurgnd din sau n legtur cu prezentul contract de asigurare, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinarea / ncetarea acestuia, se va soluiona de prti pe cale amiabil. Daca o astfel de soluionare pe cale amiabil nu mai este posibil, litigiul dintre prti se va soluiona potrivit legii romne, de ctre instanele judectoresti competente din Romnia. 25. ALTE REGLEMENTRI 25.1 Toate impozitele i taxele prezente i viitoare referitoare la prima de asigurare, la poli i alte acte care depind de aceasta, sunt n sarcina Asiguratului. 25.2 Prevederile prezentelor Condiii Generale se completeaz cu cele ale condiiilor Specifice de asigurare i cu dispoziiile legale n materie. 25.3 Dreptul de a ridica pretenii fa de Asigurtor privind achitarea despgubirii se stinge n termen de 2 (doi) ani din momentul ivirii acestui drept. 25.4 n cazul indemnizatiilor de asigurare (despgubirilor) pentru care exist/a fost desemnat un beneficiar (banc, instituie financiar nebancar etc.), despgubirea nu va putea fi pltit pn cnd entitatea sau persoana care are calitatea de beneficiar/a fost desemnat ca beneficiar al despgubirii nu i va da, n scris, acordul de plat, indicnd dac despgubirea se va achita n favoarea sa ori a Asiguratului / altui Beneficiar i n ce proporie.

CONDIII SPECIFICE DE ASIGURARE


1. BUNURILE I RISCURILE ASIGURATE

72

1.1 S.C. GROUPAMA ASIGURRI S.A. denumit n continuare Asigurtor i Asiguratul nominalizat n Poli au convenit de comun acord ca pe baza cererii scrise a Asiguratului precum i a celorlalte declaraii scrise referitoare la aceast poli, cu condiia ca Asiguratul s fi pltit prima de asigurare convenit i cu respectarea ntocmai a condiiilor, excluderilor i clauzelor convenite de comun acord, Asigurtorul se oblig s plteasc despgubirile Asiguratului n forma i cuantumul prevzute n poli pentru pagubele produse n perioada asigurat prin avarierea sau distrugerea brusc i neprevzut din cauze interne a bunurilor sau pri ale acestora menionate i localizate conform Anexelor i Specificaiilor anexate, din cauze ca: 1.1.1 defeciuni, pene, scurt circuit sau deranjamente electrice sau mecanice; 1.1.2 Cu derogare de la punctul 12. ale Conditiilor Generale se vor acoperi : 1.1.2.1 material i turnare defectuoase, erori de proiectare; 1.1.3.2 greeli de montare sau instalare, execuie defectuoas; 1.1.4 nepricepere sau neglijen n utilizarea acestora; 1.1.5 insuficiena apei n boilere, explozie, dezmembrare datorat forei centrifuge; precum i orice alte cauze care nu sunt expres excluse, care fac necesar reparaia sau nlocuirea bunului respectiv. 1.2 Asigurarea este valabil doar pentru utilajele i echipamentele menionate n Anexa. Prezenta poli de asigurare acoper bunurile asigurate care au fost acceptate n urma testelor de funcionare, n timpul lucrului sau n pauz, ori demontate n scopul currii sau reparrii, ori aflate n cursul efecturii acestor operaiuni, ori n cursul mutrii n alt loc la aceeai adres, ori n cursul remontrii ulterioare. 1.3 Urmtoarele obiecte nu sunt asigurate n baza prezentelor condiii: 1.3.1 aparate de zbor, satelii, inclusiv sistemele de lansare i de transport ale acestora, ambarcaiuni sau echipamente navale i alte mijloace de transport terestru; 1.3.2 vehicule nmatriculabile; 1.3.3 utilaje de foraj; 1.3.4 utilaje folosite pentru sparea de tunele i lucrrile miniere subterane; 1.3.5 utilaje aflate pe platformele de la malul apelor, n porturi sau pe barje/pontoane; 1.3.6 utilaje care se folosesc n gropi de gunoi sau gropi/puncte de colectare a deeurilor sau altele asemenea; 1.3.7 utilaje care recupereaz deeuri subterane sau subacvatice; 1.3.8 utilaje agricole; 1.3.9 Echipamente, maini i utilaje mai vechi de 10 ani, dac nu se convine altfel. 2. EXCLUDERI SPECIFICE Asigurtorul nu va fi rspunztor pentru: 2.1 Franiza prevzut n poli, care urmeaz s fie suportat de Asigurat, din fiecare eveniment asigurat; franiza se va aplica asupra valorii totale a pagubelor rezultate n urma unui eveniment, dac nu este prevzut altfel (se completeaza cu mentiunea de la Excluderi generale se va aplica doar fransiza cea mai mare) 2.2 Pagube la piesele care pot fi schimbate, pri care prin ntrebuinarea i/sau natura lor sufer un grad mai mare de depreciere sau alte consumabile ca de exemplu: matrie, modele, cilindri gravai, cuzinei refractari, unelte de sfrmare, cuite de tiere/mcinare, burghie, cilindri de metal sau poansoane pentru gravat sau perforat, pnz de filtru, freze, obiecte din sticl, lmpi de iluminare, proiectoare, curele, benzi de elevatori, cabluri ne-electrice, anvelope de cauciuc, ageni de operare (lubrifiani, combustibili, catalizatori, etc.); 2.3 Pagube produse de incendiu, stingerea acestuia sau demolarea ulterioar a construciei, fulger, explozie chimic (cu excepia exploziilor gazelor de fum din cazane), cdere a aparatelor aeriene sau obiecte din acestea, furt sau tentativ de furt, prbuire a cldirilor, inundaie, cutremur, alunecare de teren, avalan, uragan, furtun, erupie vulcanic sau alte catastrofe naturale, lovire de autovehicule, cdere de corpuri de orice fel; 2.4 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect din greve, revolte, tulburari civile si vandalism ; 2.5 Pagube pentru care, prin lege sau contractual, rspunde furnizorul, beneficiarul sau reparatorul/unitatea care asigur ntretinerea;

73

2.6 Pagube produse de erori sau defecte existente la nceperea acestei polie, de care Asiguratul sau reprezentanii si au cunotin, indiferent dac aceeste erori sau defecte erau sau nu cunoscute Asigurtorului; 2.7 Pagube produse prin aciunea intenionat sau neglijen cu efecte grave a Asiguratului sau a reprezentanilor si. Prin reprezentanii si n sensul prezentei polie se neleg: proprietarul, acionarii i alte persoane numite sau alese n conformitate cu prevederile legale i autorizate s reprezinte Asiguratul; 2.8 Pagube de consecin direct a influenei continue a funcionrii (ex. uzur, gurire, eroziune, coroziune, ruginire, depunere de piatr la cazane, etc.) 2.9 Pagube indirecte sau de consecin de orice fel precum i pagubele produse terilor. 2.10 Vtmrile corporale i prejudiciile materiale suferite de personalul angajat al Asiguratului. n orice aciune, proces sau alt procedur judectoreasc, n care Asigurtorul pretinde c pierderea, avarierea sau distrugerea nu este asigurat prin aceast poli, sarcina probei c un astfel de prejudiciu este acoperit, revine Asiguratului. 3. SUMA ASIGURAT 3.1 Suma asigurat trebuie s fie egal cu preul de nlocuire al mainilor cu maini noi de acelai fel i aceeai capacitate, respectiv cu costul de nlocuire inclusiv cheltuielile de transport, taxele vamale i costul montrii. 3.2 Dac la producerea unui eveniment asigurat se constat c sumele asigurate sunt inferioare celor necesar a fi asigurate, valoarea despgubirii prin aceast poli se va reduce corespunztor raportului dintre suma asigurat i suma necesar a fi fost asigurat. Aceast condiie se aplic separat fiecrui bun. 4. STABILIREA I PLATA DESPGUBIRILOR 4.1 Asigurtorul l va despgubi pe Asigurat numai pentru pagubele materiale suferite. Despgubirea nu poate depi, n legtur cu fiecare din bunurile asigurate, suma asigurat menionat n Specificaie pentru fiecare din ele i nici pe total suma asigurat prevzut n Poli. 4.2 Asigurtorul va plti: 4.2.1. n cazul bunurilor care vor fi reparate - cheltuielile efectuate pentru a readuce maina avariat la starea de folosin anterioar plus costul demontrii i montrii n scopul efecturii reparaiilor, ca i cheltuielile obinuite de transport la i de la atelierul de reparaii, taxele vamale i impozitele, n msura n care aceste cheltuieli au fost prevzute n suma asigurat. Dac reparaiile sunt executate la un atelier care aparine Asiguratului, Asigurtorul va plti costul materialelor i salariile pentru reparaii. Din despgubire se va scdea valoarea componentelor neafectate cu excepia cazului n care, pentru nlocuirea piesei sau subansamblului afectat, se dovedete c este nevoie de nlocuirea altor piese sau subansambluri ne-avariate, caz n care se vor despgubi i acele piese sau subansambluri. n cazul n care costul reparaiilor detaliat mai sus este egal sau depete valoarea bunului asigurat imediat anterioar producerii pagubei, bunul va fi considerat distrus, iar despgubirea se va stabili conform prevederilor din pct. 4.2.2 de mai jos. 4.2.2 n cazul n care un bun asigurat este distrus valoarea despgubirii va fi egal cu valoarea real a bunului imediat anterioar producerii pagubei, inclusiv cheltuielile obinuite de transport, costul montrii i taxele vamale, cu condiia ca aceste cheltuieli s fi fost prevzute n suma asigurat; aceast valoare real se calculeaz prin deducerea deprecierii din costul de nlocuire a bunului. Asigurtorul va plti de asemenea cheltuielile normale de demontare a mainii distruse. Din despgubire se va scade valoarea componentelor neafectate. Cheltuielile suplimentare pentru munca suplimentar, lucrul pe timp de noapte, lucrul n timpul srbtorilor legale, cheltuieli de curare a locului i pentru transport special vor fi acoperite prin acest contract numai dac aceasta s-a prevzut n scris. 4.3 Aceast poli nu acoper costul modificrilor, adugirilor sau mbuntirilor.

74

Costul reparaiilor provizorii va fi suportat de Asigurtor numai dac acestea constituie parte a reparaiilor finale i nu majoreaz costul total al reparaiilor. Asigurtorul va efectua plata numai dup ce i se vor prezenta documente satisfctoare care vor atesta efectuarea reparaiilor sau dup caz, a nlocuirii sau pe baza unui deviz antecalcul ntocmit de Asigurtor. Dup fiecare pagub, suma asigurat se micoreaz cu ncepere de la data evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurate, cu suma cuvenit drept despgubire, asigurarea continund pentru suma rmas. La cererea asiguratului, suma rmas poate fi rentregit prin plata unei prime suplimentare corespunztoare. 5. OBLIGAIILE SPECIFICE ALE ASIGURATULUI 5.1 Respectarea riguroas i ndeplinirea condiiilor prevzute n aceast poli, n msura n care se refer la obligaiile care-i revin Asiguratului, precum i presupunerea c declaraiile i rspunsurile Asiguratului la chestionar, ca i cele din cererea de asigurare sunt adevrate, vor fi o condiie ce precede orice rspundere ce revine Asigurtorului. 5.2 Asiguratul este obligat s ia, pe cheltuiala sa, toate msurile care se impun i s se conformeze tuturor recomandrilor fcute de Asigurtor pentru prevenirea pierderii sau avarierii n conformitate cu prevederile legale i recomandrile productorului. 5.5 Asiguratul are obligaia de a nu face sau admite modificri care ar duce la majorarea riscului, cu excepia cazului n care continuarea asigurrii este confirmat n scris de Asigurtor. Nerespectarea aliniatelor de la capitolul OBLIGAIILE ASIGURATULUI poate duce la refuzul efecturii plii despgubirii sau reducerea corespuztoare a acesteia n funcie de modificarea riscului. 6. DISPOZIII SPECIFICE 6.1 n toate cazurile de daun, un reprezentant al Asigurtorului trebuie s fac constatarea pierderii sau avariei nainte de efectuarea reparaiei. Nerespectarea acestui paragraf poate duce la refuzul plii despgubirii. 6.1 Asigurtorul are dreptul s refuze plata despgubirii referitoare la un bun avariat dac acesta este meninut n folosin fr a fi reparat dup ce s-a naintat pretenia de despgubire, sau dac reparaia temporar nu a fost efectuat cu consimmntul Asigurtorului. 6.2 Asiguratul are obligaia de a respecta programul de ntreinere i reparaii al mainilor i utilajelor n conformitate cu normele tehnice stabilite de productor. Asigurtorul are dreptul s refuze plata despgubirii chiar n cazul ntmplrii unor evenimente asigurate, dac se constat c Asiguratul nu a respectat programul de ntreinere tehnic al respectivelor utilaje. 6.3 Asiguratul va aciona, va colabora i va permite s se acioneze, pe cheltuiala Asigurtorului, de maniera necesar sau cerut de acesta din urm, n vederea obinerii oricror drepturi sau compensaii, precum i a eliberrii de obligaia de plat a despgubirii unor tere persoane (altele dect cele asigurate prin prezenta poli), la care Asigurtorul este sau va fi ndreptit sau subrogat prin plata despgubirii sau compensarea pierderii sau avariei conform prezentei polie, dac acestea vor fi sau vor deveni necesare nainte sau dup plata despgubirii de ctre Asigurtor. Orice litigiu ntre Asigurtor i Asigurat, n legtur cu aplicarea poliei de asigurare se rezolv de instanele de judecat competente n Romnia. 6.4 Asigurtorul va fi ndreptit s nu acorde despgubiri: 6.4.1 dac are dubii n ceea ce privete dreptul Asiguratului de a primi despgubirea, pn la primirea dovezilor necesare; 6.4.2 dac, n legtur cu o cerere de despgubire, a fost instituit mpotriva Asiguratului o anchet de ctre poliie sau o procedur penal, pn la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale. 6.4.3 dac nu a respectat programul de ntreinere i reparaii al mainilor i utilajelor n conformitate cu normele tehnice stabilite de productor. 7. CLAUZE SUPLIMENTARE

75

7.1 Clauzele suplimentare formeaz mpreun cu asigurarea de baz o unitate, ea neputnd continua fr aceasta. Dac protecia prin asigurarea de baz nceteaz, nceteaz i protecia prin asigurarea suplimentar. Rezilierea asigurrii suplimentare nu afecteaz n nici un fel asigurarea de baz.

III.4. Asigurarea lucrrilor de construcii-montaj i a rspunderii constructului 1.1 Contractul de asigurare este reglementat de Polia de Asigurare, de Condiiile Generale de Asigurare, de Condiiile specifice de asigurare ale fiecrei polie, de Clauzele Speciale, n cazul n care sunt menionate n mod expres n poli, de Actele Declarative/ Adiionale i de alte nelegeri scrise, semnate de ctre pri, toate fcnd parte integrant din contract. 1.2 Asigurtorul se angajeaz sa-l despgubeasc pe Asigurat n conformitate cu condiiile, excluderile i prevederile de mai jos i cu condiia ca acesta s fi pltit primele de asigurare convenite.

2. FORMA CONTRACTULUI

2.1 Contractul de asigurare se ncheie n scris, sub sanciunea nulitii, pe baza completrii unui chestionar, parte a contractului. Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dac exist un nceput de dovad scris. 2.2 Expresia "aceasta polit", ori de cate ori este folosit, va fi citit ca incluznd Polia de asigurare i restul documentelor aferente conform punctului 1.1. Orice cuvnt sau expresie cruia/creia i se atribuie un neles special n aceasta polit, va avea acest neles oriunde este folosit/folosit. 2.3.Dispoziiile aliniatului precedent se aplic i tuturor modificrilor ulterioare aduse contractului de asigurare.

3. COASIGURAREA

3.1 n cazul n care asigurarea aceluiai risc este repartizat ntre mai multe societi de asigurare n cote determinate, Asigurtorul rspunde numai proporional cu cota sa de participare.

4. MPREJURRILE ESENIALE REFERITOARE LA RISC

4.1 Persoana cu care urmeaz s se ncheie asigurarea este obligat s rspund n scris la ntrebrile formulate de ctre Asigurtor n Chestionarul de asigurare, cu privire la mprejurrile eseniale referitoare la risc pe care le cunoate. 4.2 n toate cazurile n care mprejurrile eseniale privind riscul, la care face referire alineatul 1, se schimb n cursul executrii contractului, Asiguratul este obligat s comunice n scris societii schimbarea, imediat ce a cunoscut-o. 4.3 Asiguratul va anuna imediat Asigurtorul n scris n legtur cu: 76

4.3.1 modificarea oricrei circumstane eseniale a riscului iniial; 4.3.2 orice modificare sau adugire fcut unui obiect Asigurat; 4.3.3 nerespectarea condiiilor de operare recomandate, dac aceasta duce la creterea riscului de apariie a daunei; 4.3.4 orice schimbare a profesiunii sau a activitatii sale; 4.3.5 schimbri n ceea ce privete interesul Asiguratului (cum ar fi suspendarea, ncetarea sau lichidarea activitii sau plasarea sub administrare judiciar). ntr-un asemenea caz, continuarea asigurrii va fi decis de ctre Asigurtor printr-un act adiional. 4.4 Ca urmare a comunicrii, Asigurtorul are dreptul s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului, conform noilor mprejurri privind riscul, sau s-l denune, n cazul n care n aceste noi mprejurri contractul nu s-ar fi ncheiat. Asigurtorul va ntiina n scris Asiguratul privind modificrile aduse contractului, sau va denuna contractul de asigurare. 4.5 Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a fcut imediat societii comunicarea cu privire la schimbarea mprejurrilor eseniale privind riscul, Asigurtorul are dreptul, nainte de producerea evenimentului Asigurat: s propun Asiguratului modificarea contractului, cu ajustarea corespunztoare a primelor; s denune contractul, cu returnarea integral a primelor ncasate, n cazul n care, cunoscnd exact mprejurrile, acesta nu s-ar fi ncheiat. 4.6 Dup producerea evenimentului asigurat, Asigurtorul are dreptul s reduc indemnizaia cuvenit, corespunztor raportului dintre prima de asigurare stabilit i cea care, cunoscnduse exact mprejurrile, ar fi cuvenit, sau s refuze plata indemnizaiei dac, fa de acele mprejurri, contractul nu s-ar fi ncheiat, restituind integral prima de asigurare ncasat. 4.7 n cazurile prevzute la art. 4.5 i 4.6 , dac Asiguratul a fost de rea credin, nainte de producerea evenimentului asigurat Asigurtorul va denuna contractul, iar dup producerea acelui eveniment va refuza plata indemnizaiei, fr restituirea primelor de asigurare.
5. INEXISTENA RISCULUI

5.1 Dac nainte de intrarea n valabilitate a poliei, riscul Asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibil, precum i n cazul n care dup nceperea valabilitii poliei, producerea riscului a devenit imposibil, contractul inceteaza de drept.
6. INTERESUL ASIGURABIL

6.1. Asiguratul trebuie s aib un interes fa de obiectul asigurrii pe care o ncheie, respectiv, n cazul producerii evenimentului asigurat Asiguratul va suferi o pierdere material. 6.2 n cazul n care interesul asigurabil lipsete, contractul ncheiat este nul de drept i Asigurtorul are dreptul de a reine primele ncasate n cazul n care Contractantul este de rea credin. 6.3 Dac interesul asigurabil aparine altei persoane, chiar si partial, Contractantul va trebui s declare acest fapt n mod explicit, n scris, nainte de ncheierea contractului, aceasta fiind o mprejurare esenial pentru evaluarea riscului, n sensul i cu efectele ce decurg din dispoziiile articolului 5. 6.4 n cazul n care asigurarea este ncheiat n contul altei persoane sau n favoarea celui care va rezulta ca titular al interesului asigurabil n momentul producerii evenimentului Asigurat, 77

Contractantul trebuie s respecte obligaiile care decurg din contractul de asigurare, n afara celor care, prin natura lor, nu pot fi respectate dect de ctre Asigurat. 6.5 Drepturile ce decurg din despgubire l privesc pe Asigurat sau pe Beneficiar; Contractantul, chiar dac este n posesia poliei, nu poate exercita aceste drepturi. 6.6 Asigurtorul poate opune Asiguratului, Beneficiarilor sau terilor care invoc drepturi decurgnd din contractul de asigurare, toate excepiile care sunt opozabile Contractantului.
7. NCHEIEREA CONTRACTULUI I PLATA PRIMEI DE ASIGURARE

7.1 Asigurarea este considerat ncheiat prin emiterea poliei de ctre Asigurtor, aceasta prelund riscul producerii evenimentului asigurat ncepnd de la data fixat n poli, dar n nici un caz nainte de ora 24 a zilei n care s-a ncasat prima de asigurare, perioada prevzut n contract rmnnd neschimbat, dac nu s-a convenit altfel. 7.2 Prima de asigurare se plateste integral sau in rate, la termenele precizate in polita. 7.3 n cazul n care polia a fost emis dar nu a fost ncasat prima de asigurare sau cea dinti rat a primei, asigurarea se consider suspendat pn la ora 24 a zilei n care s-a efectuat plata daca nu s-a convenit altfel. 7.4 La expirarea unui termen de 30 zile de la data de nceput a asigurrii prevzut n poli, dac prima de asigurare sau cea dinti rat a primei nu a fost pltit, asigurarea se reziliaz n mod automat de ctre Asigurtor, Asiguratul avnd obligaia de a restitui exemplarul original al poliei aflat n posesia sa. 7.5 n cazul n care ratele ulterioare de prim nu sunt pltite n termen de 15 zile calendaristice de la termenele de scaden stabilite, contractul de asigurare se consider suspendat pentru nc 15 zile i reintr n vigoare la ora 24 a zilei plii, rmnnd neschimbate scadenele stabilite n contract. 7.6 n cazul prevzut la 7.5, ncepnd cu a 30-a zi de la data scadenei ratei polia va fi reziliat fr punere n ntrziere i fr restituirea primelor de asigurare pltite. Orice plat efectuat de catre Asigurat dup expirarea termenului de psuire, nu repune asigurarea in vigoare, suma pltit urmnd a fi restituit. 7.8 Pentru daunele produse n perioada de suspendare Asigurtorul nu pltete despgubiri, perioada de asigurare prevzut n contract nefiind prelungit cu durata suspendrii.
8. COMPENSAREA

8.1 Asigurtorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaz pn la sfritul anului de asigurare, n temeiul prezentului contract, cu orice indemnizaie cuvenit Asiguratului sau Beneficiarului.
9. DOVADA PLII PRIMEI DE ASIGURARE

9.1 n toate cazurile, dovada plii primelor de asigurare revine Asiguratului, nscrisul constatator fiind chitana, dispoziia de plat sau alt document probator al plii. n cazul n care sumele asigurate sunt stabilite n valut, prima de asigurare se poate achita n valut sau n echivalentul n lei al sumei respective calculat la cursul de referin stabilit de B.N.R. n data plii.
10. OBLIGAIA DE PREVENIRE A PRODUCERII EVENIMENTULUI ASIGURAT

78

10.1 Asiguratul este obligat s ia, pe cheltuiala sa, toate msurile uzuale rezonabile i s se conformeze tuturor recomandrilor fcute de ctre Asigurtor pentru prevenirea producerii daunei, n conformitate cu prevederile legale i cu recomandrile productorului pentru operarea, inspectarea i revizia obiectelor asigurate, precum i cu orice alte reglementri impuse de Guvern, municipalitate, corpuri legislative, care sunt n vigoare i se refer la operarea i ntreinerea echipamentelor asigurate.
11. INSPECIA DE RISC

11.1 Asigurtorul va avea dreptul, ori de cate ori consider necesar, s inspecteze i s examineze riscul. Asiguratul are obligaia de a pune la dispoziia reprezentanilor Asigurtorului toate detaliile i informaiile necesare pentru evaluarea riscului att la momentul ncheierii poliei ct i n cursul derularii contractului. 11.2 Exercitarea de ctre Asigurtor a dreptului de a inspecta nu-l scutete pe Asigurat sau Contractant de nici una din obligaiile lui.
12. DAUNE CAUZATE DE VICIUL ASCUNS

12.1 Cu excepia acordului contrar expres, Asigurtorul nu va despgubi pagubele provocate de viciul ascuns al bunului asigurat. 12.2 Dac viciul a agravat paguba, Asigurtorul, cu excepia acordului contrar expres, pltete numai despgubirea care ar fi czut n sarcina sa dac viciul nu ar fi existat.
13. NSTRINAREA OBIECTULUI ASIGURRII

13.1 n lipsa unui acord contrar expres, n cazul n care obiectul asigurarii este nstrinat, contractul de asigurare inceteaza de drept, fr ndeplinirea vreunor formaliti ulterioare. 13.2 Contractantul sau Asiguratul care nu anun n termen de 15 zile nstrinarea obiectului asigurrii pierde dreptul la restituirea prii proporionale de prim.
14. OBLIGAIILE ASIGURATULUI N CAZUL PRODUCERII EVENIMENTULUI ASIGURAT

14.1 n cazul producerii unui eveniment asigurat, care poate da natere la o pretenie de despgubire n baza prezentului contract de asigurare, Asiguratul este obligat: 14.1.1 s ntiineze n maximum 48 de ore, telefonic i n scris, Asigurtorul, dnd informaii asupra naturii i mrimii pagubei; dac din cauza nerespectrii acestui termen nu s-a putut stabili cauza i ntinderea pagubei, Asigurtorul poate refuza plata despgubirii. 14.1.2 s ia, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubei; Cheltuielile cu privire la obligaia menionat la alineatul precedent cad n sarcina societii numai n limitele prevzute la art. 14.6, dac msurile au fost luate judicios. 14.1.3 s conserve prile afectate i s le pun la dispoziia reprezentantului Asigurtorului, sau a unui expert al acestuia pentru inspecie; 14.2 n toate cazurile, la cererea societii, Asiguratul are obligaia s pun la dispoziia acesteia actele i informaiile solicitate, s-i permit acesteia efectuarea de cercetri prin orice mijloace legale i s colaboreze cu aceasta la realizarea de investigaii i proceduri avnd ca scop stabilirea realitii, circumstanelor i mrimii pagubei precum i a cauzelor producerii evenimentului asigurat.

79

14.3 Asiguratul are obligaia s conserve dreptul de regres al societii. n acest sens Asiguratul trebuie: 14.3.1 s se abin de la orice recunoatere fa de teri a responsabilitii n producerea evenimentului asigurat; 14.3.2 s se abin de la ncheierea oricrei tranzacii, de la renunarea la dreptul de regres precum i de la ncasarea oricrei indemnizaii fr acordul prealabil scris al societii; 14.3.3 s ndeplineasc toate actele, formalitile i procedurile judiciare i extrajudiciare necesare pentru exercitarea dreptului de regres al societii. 14.3.4 s ntiineze, n cel mai scurt timp, n termenul prevzut la 14.1.1, organele de poliie sau pompierii n cazul n care pierderea sau avarierea s-a produs datorit furtului prin efracie, actelor de talhrie sau unui incendiu; 14.4 De la data avizrii n scris, Asigurtorul are obligaia n termen de 7 zile lucrtoare s efectueze constatarea daunei i s stabileasc mrimea ei direct sau prin mputernicii, mpreun cu Asiguratul sau mputerniciii si, inclusiv prin experi, dac s-a convenit n acest mod de ctre cele dou pri. Termenul de mai sus se poate prelungi n cazul unui cutremur sau alte calamiti ce afecteaz o arie mai larg. Dac reprezentantul Asigurtorului nu efectueaz constatarea n intervalul de timp stabilit, Asiguratul este ndreptait s nceap reparaiile sau nlocuirile. 14.5 Asiguratul trebuie s pregteasc o list detaliat a pagubelor suferite care s conin informaii despre calitatea, cantitatea i valoarea bunurilor distruse sau avariate. La cererea societii, Asiguratul va prezenta o descriere separat cu privire la alte bunuri asigurate existente n momentul producerii evenimentului asigurat, cu indicarea valorilor respective. De asemenea, n scopul evalurii pagubelor, Asiguratul trebuie s pun la dispoziia societii registrele contabile, facturile i orice alte documente care ar putea fi cerute de ctre Asigurtor sau de experii acestuia pentru investigaii i verificri, dup caz. 14.6 n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute la articolul 14, Asiguratul va pierde dreptul la indemnizaie, dac din acest motiv nu se poate stabili realitatea, mrimea sau cauzele producerii prejudiciului ori nu se poate exercita dreptul de regres, sau va primi o indemnizaie diminuat proporional, n msura n care nendeplinirea obligaiilor a dus la mrirea pagubei.
15. SIMULAREA SAU EXAGERAREA CU INTENIE A PAGUBEI

15.1 Dac o daun este rezultatul unei fraude, sau dac s-a fcut vreo declaraie fals n legtur cu acea daun, sau dac orice mijloace frauduloase au fost folosite de ctre Asigurat sau orice reprezentant al acestuia cu scopul de a obine un beneficiu sub prezenta poli, Asiguratul decade din dreptul la indemnizaie iar Asigurtorul poate rezilia contractul fr restituirea proporional a primei de asigurare. 15.2 n mod deosebit, prevederile de la alineatul precedent se aplic dac Asiguratul sau Contractantul declar distruse sau pierdute bunuri care nu existau n momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage sau msluiete bunuri, acte sau aciuni care nu au fost distruse sau furate ori tinuiete sau sustrage bunuri salvate sau recuperate dup producerea evenimentului asigurat.
16. STABILIREA INDEMNIZAIEI

16.1 Stabilirea indemnizaiei este fcut de ctre Asigurtor pe baza tuturor clauzelor contractuale inndu-se ntotdeauna cont de franiza stabilit n contractul de asigurare.

80

16.2 Dac despgubirea, calculat potrivit condiiilor contractului de asigurare, este mai mic dect franiza, Asigurtorul nu pltete despgubirea; dac despgubirea astfel calculat depete franiza, aceasta se scade din despgubire. 16.3 n ceea ce privete asigurrile de bunuri, la stabilirea indemnizaiei se ia n calcul valoarea pe care bunurile o au n momentul producerii evenimentului asigurat, innd seama i de natur, calitate, vechime, depreciere, folosin, adoptare de noi metode, invenii i ali factori similari. De asemenea, calculul indemnizaiei se va face innd cont i de valoarea eventualelor recuperri care va fi sczut din cuantumul pagubei. 16.4 Indemnizaia nu poate depi suma asigurat, nici cuantumul pagubei i nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat, cu excepia cazului n care, n aceast din urm situaie, n contract exist prevederi exprese contrare. 16.5 Cheltuielile prevzute la art. 14.1.2 sunt n sarcina societii numai n msura n care acestea se dovedesc a fi justificate, pentru limitarea i diminuarea efectelor evenimentului asigurat i nu depesc, singure sau mpreun cu indemnizaia i eventualele cheltuieli de judecat, suma asigurat. Cheltuielile de acest gen vor fi limitate la maxim 50% din valoarea daunei.
17. PLATA INDEMNIZAIEI

17.1 Plata indemnizaiei va fi efectuat de ctre Asigurtor numai dup ce Asiguratul: 17.1.1 va face dovada dreptului de a obine plata indemnizaiei; 17.1.2 va declara dac i ce asigurri a mai ncheiat pentru acelai risc; 17.1.3 va preda toat documentaia cerut de ctre Asigurtor, inclusiv cea necesar pentru a exercita aciunea de regres; 17.2 n cazul asigurrii de rspundere civil, Asigurtorul pltete indemnizaia nemijlocit celui pgubit, n msura n care acesta nu a fost deja despgubit de ctre Asigurat; indemnizaia se pltete Asiguratului n cazul n care acesta dovedete c a despgubit pe cel pgubit. 17.3 nceputul procedurii de stabilire a indemnizaiei, cuantificarea sau plata unor sume nu constituie o recunoatere a obligaiei societii de a indemniza; ca urmare, Asigurtorul i pstreaz dreptul de a opune noi excepii care pot conduce la o cuantificare diferit a indemnizaiei sau chiar la negarea dreptului la indemnizaie. 17.4 Plata indemnizaiei se face n termen de maximum 15 de zile de la data completrii documentaiei dosarului de daun. 17.5 n cazul n care, ca urmare a plii indemnizaiei aferente unei daune totale, suma asigurat rmas n vigoare este zero, contractul de asigurare nceteaz de drept ncepnd cu data producerii evenimentului asigurat fr returnarea primei pentru perioada ramas pn la expirarea poliei. 17.6 Plata indemnizaiei se va face ctre Asigurat n RON. La plata indemnizatiei, toate sumele exprimate in EUR, USD, etc. (suma asigurata, fransiza, limita maxima de despagubire, sublimita per eveniment) se vor considera in RON la cursul de schimb oficial, al BNR, de la data producerii evenimentului. 17.7 Urmare a plii unei indemnizaii asigurarea rmne n continuare n vigoare pentru o sum asigurat redus cu valoarea indemnizaiei pltite, cu excepia cazului n care suma asigurat este rentregit, la solicitarea Asiguratului, prin plata unei prime suplimentare i emiterea unui act adiional. n cazul n care dup o daun platit Asiguratul nu i rentregete suma asigurat, pentru urmatoarele pli se va aplica regula proporionalitii.

81

17.8. n cazul unor bunuri, n care Asiguratul este o alt persoan dect proprietarul bunului asigurat (sau o alt persoan cu puteri similare), atunci despgubirea nu va putea fi pltit pn cnd persoana respectiva nu i va da, n scris, acordul de plat, indicnd persoana creia i se va achita despgubirea sau parte din aceasta.
18. ASIGURAREA LA ALI ASIGURTORI

18.1 Asiguratul are obligaia de a informa Asigurtorul despre ncheierea unei asigurri cu un alt Asigurtor pentru acelai risc, inclusiv n cazul asigurrilor obligatorii. 18.2 Avnd n vedere c existena unei alte asigurri pentru acelai risc reprezint o mprejurare esenial pentru evaluarea riscului, se aplic dispoziiile art. 4. 18.3 n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul trebuie s comunice societii numele tuturor celorlali Asigurtori precum i condiiile de ncheiere a contractelor cu acetia. 18.4 Asiguratul va solicita fiecrui Asigurtor plata indemnizaiei datorate de acesta n baza contractului de asigurare ncheiat cu el. 18.5 n cazul existenei mai multor asigurri ncheiate pentru acelai bun, Asigurtorul este obligat la plat, proporional cu suma asigurat i pn la concurena acesteia, fr ca Asiguratul s poat ncasa o despgubire mai mare dect prejudiciul efectiv, consecin direct a riscului.
19. REGULA PROPORIONALITII

19.1 Dac valoarea obiectului asigurrii, n momentul producerii evenimentului asigurat, stabilit pe baza tuturor condiiilor contractuale, depete suma asigurat, indemnizaia este egal cu despgubirea care ar fi trebuit s fie pltit conform tuturor condiiilor contractuale, diminuat proporional cu raportul dintre suma asigurat i valoarea obiectului asigurarii in momentul producerii evenimentului asigurat, dac nu s-a convenit altfel prin contract. 19.2 Din cuantumul astfel calculat va fi sczut franiza prevzut n contract. 19.3 Normele de mai sus se aplic pentru fiecare obiect al asigurrii.
20. FAPTE SVRITE INTENIONAT

20.1 Asigurtorul nu datoreaz indemnizaie dac riscul asigurat a fost produs cu intenie ori din culp grav de ctre: 20.1.1 Asigurat, Beneficiar, Contractant, un membru din conducerea acestora sau orice alta persoan juridica care lucreaz n aceast calitate; 20.1.2 persoanele fizice majore care, n mod statornic, locuiesc i gospodresc mpreun cu Asiguratul, Beneficiarul, Contractantul sau prepuii Asiguratului sau Beneficiarului. 20.2 Asigurtorul nu datoreaz indemnizaie dac riscul Asigurat a fost produs: 20.2.1 prin comiterea cu intenie de ctre Asigurat sau Beneficiar a unor fapte incriminate de dispoziiile legale privind circulaia pe drumurile publice ca infraciuni svrite cu intenie (cu referire la utilajele de santier care pot fi inmatriculate si care pot circula pe drumurile publice); 20.2.2 n timpul participrii Asiguratului sau Beneficiarului la svrirea vreunei infraciuni contra patrimoniului ori contra vieii, integritii corporale i sntii, aa cum sunt prevzute de Codul penal, precum i n timpul sustragerii de la urmrirea penal pentru asemenea fapte; 82

20.2.3 ca urmare a sinuciderii sau a ncercrii de a o comite.


21. DREPTUL DE DENUNARE A CONTRACTULUI DE ASIGURARE

21.1 Oricnd pe durata sa de valabilitate, contractul de asigurare poate fi denunat n scris de ctre oricare dintre cele 2 pari, cu un preaviz de cel puin 20 de zile calendaristice. Acest termen ncepe s curg de la data cnd partea destinatar a luat la cunotin sau ar fi putut lua la cunostin de intenia de denunare transmis de cealalt parte. Dac notificarea nu se poate transmite din cauz c partea destinatar i-a schimbat adresa de notificare, fr s comunice acest lucru celeilalte pri, sau n cazul respingerii sau refuzului de a primi notificarea (inclusiv n cazul lipsei de la domiciliu / reedin / sediu i / sau al expirrii termenului de pstrare a corespondenei), notificarea respectiv se consider primit la data la care se constat imposibilitatea transmiterii acesteia sau, dup caz, respingerea sau refuzul de a primi notificarea. Primele de asigurare pltite pentru perioada ulterioar denunrii se restituie, la cererea Asiguratului, dac este cazul.
22. ADRESAREA COMUNICRILOR

22.1 Toate comunicrile cu privire la executarea prezentului contract trebuie s fie efectuate n scris, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, dup cum urmeaz: 22.1.1 cele destinate societii, la sediul legal al acesteia, aa cum rezult din poli sau din modificrile succesive nscrise, conform legii, n Registrul Comerului; 22.1.2 cele adresate Contractantului, la adresa indicat n poli sau la aceea care a fost menionat expres de ctre Contractant pentru trimiterea comunicrilor.
23. EXCLUDERI GENERALE

23.1 Asigurtorul nu ofer acoperire pentru: 23.1.1 franizele menionate n poli, care vor fi suportate de ctre Asigurat (dac mai multe obiecte asigurate vor fi afectate de acelai risc, se va aplica doar franiza cea mai mare); 23.1.2 fapta sau omisiunea premeditate ale Asiguratului sau ale reprezentanilor si; 23.1.3 orice consecine ale rzboiului, invaziei, aciunii unui duman extern, ostilitilor (indiferent dac rzboiul a fost declarat sau nu), rzboiului civil, revoluiei, insureciei, puterii militare sau uzurprii de putere, unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n legtur cu orice organizaie politic sau conspiraie; 23.1.4 orice consecine sau rspunderi legale, indiferent de natura lor, ale radiaiilor provenite din fuziunea sau fisiunea nuclear, ale contaminrilor radioactive, ale radiaiilor ionice sau ale contaminrii radioactive datorate oricrui combustibil nuclear sau deeurilor nucleare rezultate n urma arderii combustibilului nuclear. n cazul acestei excluderi, prin ardere se nelege orice proces independent de fisiune nuclear; 23.1.5 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect din arme nucleare; 23.1.6 daune cauzate direct sau indirect sau ca o consecin a terorismului prin terorism se nelege orice act sau pregtire n vederea aciunii sau ameninare cu aciunea plnuit pentru a influena guvernul de jure sau de facto al oricrei naiuni sau orice grupare politic sau care urmrete scopuri politice, religioase, ideologice sau similar pentru intimidarea publicului sau a unei pri a acestuia a oricrei naiuni de ctre orice persoan sau grup/grupuri de persoane,

83

indiferent dac acioneaz n nume propriu sau n numele sau n legtur cu vreo organizaie sau guvern de jure sau de facto i care: 23.6.1.1 pune n pericol viaa unor persoane, altele dect cele care comit aciunea; 23.6.1.2 implic violena mpotriva uneia mai multor persoane; 23.6.1.3 implic daune la bunuri; 23.6.1.4 creaz un risc pentru sntatea sau sigurana publicului sau a unei pri a acestuia; 23.6.1.5 este proiectat s interfereze cu sau s ntrerup un sistem electronic; 23.1.7 daune cauzate de poluare i contaminare a mediului, chiar dac au fost provocate de evenimente asigurate; 23.1.8 pagubele, pierderile de consecin sau avarii de orice fel cauzate, provenite sau mrite, direct sau indirect de utilizarea sau neutilizarea internetului sau a altor faciliti similare; orice virus electronic de computer sau altele de acest gen; utilizarea sau neutilizarea adreselor de internet, website sau alte faciliti similare; orice date sau alte informaii trimise prin intermediul web-site sau alte faciliti similare; orice pierdere de date; orice atentat la drepturile de proprietate intelectual (inclusiv dar nu limitat la mrci nregistrate, drepturi de autor sau invenii i inovaii); 23.1.9 confiscare, expropriere, naionalizare, rechiziionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau oricrei autoriti publice; 23.1.10 pierderea sau distrugerea sau deteriorarea care rezult din orice tip de daune indirecte sau de consecin, chiar ca urmare a producerii unor riscuri acoperite prin prezenta poli; 23.1.11 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect din arme, muniii, explozibili; 23.1.12 orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere legal provocat sau care rezult direct sau indirect de prelucrarea produselor petroliere, gaze naturale sau GPL; 23.1.13 liniile de transmisie i distribuie electricitate, ap, canalizare, gaz, date, inclusiv sistemele de sprijin ale acestora, care se afl la o distan mai mare de 50 de metri de locaia asigurat; 23.1.14 ncetarea total sau parial a lucrului, mai puin perioada de intrerupere tehnologica a lucrului, daca conditiile speciale nu prevad altfel. 23.2 n orice aciune, proces sau procedur judiciar n care Asigurtorul afirm c datorit prevederilor excluderii nr. 23.1.7 de mai sus orice daun, distrugere, deteriorare sau rspundere nu sunt acoperite, este sarcina Asiguratului s dovedeasc contrariul.
24. JURISDICIE

24.1 Leagea aplicabil prezentului contract de asigurare este legea romn. 24.2 Orice diferend decurgnd din sau n legtur cu prezentul contract de asigurare, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinarea / ncetarea acestuia, se va soluiona de pri pe cale amiabil. Daca o astfel de soluionare pe cale amiabil nu mai este posibil, litigiul dintre pri se va soluiona potrivit legii romne, de ctre instanele judectoreti competente din Romnia.
25. ALTE REGLEMENTRI

25.1 Prevederile prezentelor Condiii Generale se completeaz cu cele ale condiiilor specifice de asigurare i cu dispoziiile legale n materie. 25.2 Legea aplicabil contractului de asigurare este legea romn. 84

25.3 n cazul constatrii insolvabilitii asigurtorului, asiguraii/beneficiarii asigurrii/terele persoane pgubite pot s se adreseze Fondului de garantare conform art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile n Romnia. 25.4 Dreptul de a ridica pretenii fa de Asigurtor privind achitarea despgubirii se stinge n termen de 2 (doi) ani din momentul producerii acestui drept. 25.5 n cazul indemnizaiilor de asigurare (despgubirilor) pentru care exist/a fost desemnat un Beneficiar (banc, instituie financiar nebancar etc.), despgubirea nu va putea fi pltit pn cnd entitatea sau persoana care are calitatea de Beneficiar/a fost desemnat ca Beneficiar al despgubirii nu i va da, n scris, acordul de plat, indicnd dac despgubirea se va achita n favoarea sa ori a Asiguratului / altui Beneficiar i n ce proporie. III.5. Asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracie sau prin tlhrie
CONDITII DE ASIGURARE A BANILOR SI ALTOR VALORI PE PERIOADA DEPOZITARII

acte de

In cuprinsul prezentelor conditii se adopta urmatoarele definitii: Asigurare: Asigurator: Asigurat: Limita raspunderii: Despagubire: Risc: Prima de asigurare: Prima de asigurare estimata: Prima minima: contractul de asigurare; societate de asigurari, Groupama Asigurri S.A.; subiect titular al interesului asigurat; limita maxima pana la care Groupama Asigurri S.A. raspunde in cazul producerii evenimentului asigurat in timpul perioadei de asigurare; suma datorata de Groupama Asigurri S.A. asiguratului in cazul producerii evenimentului asigurat; posibilitatea producerii evenimentului asigurat avand consecinta o paguba; suma datorata de Asigurat in schimbul asumarii riscului de catre Asigurator; prima de asigurare corespunzatoare volumului estimat de depozitat, la momentul incheierii politei; Prima minima datorata de Asigurat calculata ca procent din prima de asigurare estimata la incheierea asigurarii. Prima minima reprezinta 80% din prima de asigurare estimata; document semnat de parti, care impreuna cu Conditiile de asigurare, Cererea Chestionar si Specificatia alcatuiesc contractul de asigurare; eveniment definit in conditiile contractuale, prin producerea caruia rezulta daune asupra interesului asigurat;

Polita:

Eveniment asigurat:

85

Fransiza:

partea din dauna pe care o suporta Asiguratul, de fiecare data cand se produce evenimentul asigurat, cu prioritate fata de obligatiile de plata ale societatii de asigurare si care rezulta din contractul de asigurare.

1. CONTRACTUL DE ASIGURARE 1.1. In baza contractului de asigurare, Societatea Groupama Asigurri S.A., denumita si Asigurator, asigura banii si/sau alte valori din seifuri pentru Asiguratul nominalizat in polita de asigurare pentru pagube cauzate acestuia prin producerea evenimentului asigurat. 1.2. Prin contractul de asigurare, Asiguratul se obliga sa plateasca o prima de asigurare societatii Groupama Asigurri S.A., iar aceasta preia riscul producerii unui anume eveniment, obligandu-se ca, la producerea evenimentului asigurat, sa plateasca Asiguratului o despagubire in limitele si termenele convenite, in conditiile in care circumstantele riscului sunt cele prezentate de Asigurat in Cerereachestionar. 1.3. Asiguratul trebuie sa aiba un interes asupra bunului asigurat. 1.4. Polita se incheie in baza unei Cereri-Chestionar semnata de Asigurat si a Specificatiei anexate, care fac parte integranta din contractul de asigurare. 2. OBIECTUL ASIGURARII Prin aceasta polita se pot asigura:

2.1. Banii (numerar) si/sau alte valori (pietre pretioase, obiecte sau lingouri din platina, aur, argint, hartii de valoare, timbre, etc.) aflate in seifurile Asiguratului.
3. INCHEIEREA CONTRACTULUI SI PLATA PRIMEI DE ASIGURARE 3.1. Asigurarea se incheie pentru perioada mentionata in polita de asigurare. 3.2. Asigurarea se considera incheiata In momentul emiterii politei de asigurare si numai daca prima de asigurare sau prima rata a acesteia a fost ncasata. 3.3. Asigurarea nu este considerata incheiata, chiar daca polita a fost emisa, in cazul in care nu a fost platita prima integral sau cea dintai rata a primei de asigurare. 3.4. Dupa incheierea asigurarii, GROUPAMA ASIGURRI preia riscul producerii evenimentului asigurat, incepand cu prima zi de valabilitate a politei, dar nu mai devreme de orele 24 ale zilei in care s-a platit prima sau intaia rata a primei de asigurare, data incetarii contractului ramanand neschimbata. 3.5. Se pot asigura si sume in valuta, plata primei de asigurare si a eventualelor daune facandu-se in lei la cursul valutar interbancar comunicat de B.N.R. in data platii primei de asigurare, respectiv in data producerii daunei. 3.6. In cazul in care ratele ulterioare de prima nu sunt platite in termen de 15 zile calendaristice de la termenele stabilite, contractul de asigurare se considera reziliat de drept fara punere in intarziere sau alta somatie.

4. TERITORIALITATE
4.1. Asigurarea este valabila pe intreg teritoriul Romaniei.

86

5. RISCURILE ACOPERITE
5.1. In baza prezentei polite, Groupama Asigurri S.A. acorda despagubiri pentru pierderea valorilor asigurate intamplata in timpul perioadei de asigurare, ca urmare a: a) oricarui act de talharie si/sau atac armat; b) furtului prin efractie. c) grevelor, revoltelor populare, tulburarilor civile; d) actelor de vandalism sau sabotaj; e) riscurilor de incendiu, trasnet, explozie, caderi de corpuri; f) riscurilor de furtuna, uragan, ploaie torentiala, grindina, inundatie (ca urmare a calamitatilor naturale sau ca urmare a avarierii accidentale a conductelor de apa), prabusire sau alunecare de teren, avalanse; g) cutremurelor h) unui accident auto auto in urma caruia au fost afectate premisele in care sunt depozitati banii asigurati; 5.2. In asigurare se poate include si costul reparatiei sau inlocuirii seifurilor din cladiri, avariate ca o consecinta directa a unui furt sau tentative de furt asupra valorilor depozitate, care a avut loc in timpul perioadei de asigurare. 5.3. Asigurarea se incheie numai in conditiile in care sunt indeplinite urmatoarele masuri de siguranta: 5.3.1. - seifurile in care sunt pastrate valorile sa fie tinute incuiate, cheile fiind intotdeauna pastrate de salariatul Asiguratului desemnat special in acest sens; 5.4. Asigurarea este valabila numai in conditiile in care, n afara orelor de program, valorile asigurate din incinta asigurata sunt pastrate intr-un seif incuiat, iar cheile sa fie intotdeauna pastrate de un salariat al Asiguratului desemnat special in acest sens.

6. EXCLUDERI
GROUPAMA ASIGURRI nu acorda despagubiri pentru: 6.1. Orice pierdere intamplata datorita fraudei, lipsei de onestitate (necinstei) sau neglijentei reprezentantilor, angajatilor sau prepusilor Asiguratului ori a companiilor angajate in depozitarea si securitatea valorilor. 6.2. Pierderea suferita cu ocazia depozitarii fara respectarea stricta a reglementarilor legale specifice acestor activitati - norme legale emise de BNR, norme legale emise de Ministerul Administratiei si Internelor sau alte acte normative emise de alte institutii abilitate in acest domeniu. 6.3. Furtul savarsit prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau folosirea unei chei false. 6.4. Razboi (chiar nedeclarat), razboi civil sau operatiuni de razboi, invazie, ocupatie militara, insurectie, acte de terorism, dictatura militara sau uzurpare de putere, conspiratie, confiscare, nationalizare, expropriere, rechizitionare, distrugere sau avariere din ordinul oricarui guvern de drept sau de fapt sau oricarei autoritati publice.

6.5. Lipsuri datorate erorilor sau omisiunilor.

87

6.6. Pierderea banilor intamplata in localul Asiguratului sau in alte incinte, care nu sunt special amenajate pentru efectuarea de plati sau incasari in numerar, cu exceptia cazului in care banii se gaseau incuiati in seifuri. 6.7. Pierderea sau avarierea cauzata, produsa sau agravata de: - radiatii ionizante sau contaminare prin radioactivitate de la orice combustibil nuclear sau deseuri nucleare; - influente ale substantelor radioactivive, toxice, explozive sau alte asemenea, provenite de la instalatiile nucleare sau a unui component nuclear a acestora. 6.8. Pierderi acoperite prin polite de fidelitate.

7. SUMA ASIGURATA
7.1. Asigurarea se incheie la valorile declarate de Asigurat si agreate de Groupama Asigurri S.A., valori care reprezinta limitele raspunderii Asiguratorului. Valoarea declarata o reprezinta valoarea maxima a banilor/valorilor aflate in seifuri in oricare din zilele perioadei asigurate. 7.2. Pe durata asigurarii limitele raspunderii pot fi majorate sau micsorate, cu avizarea Asiguratorului si regularizarea corespunzatoare a primelor de asigurare. 7.3. In toate cazurile despagubirea nu poate depasi suma asigurata nici limitele raspunderii prevazute in Polita de asigurare, nici cuantumul pagubei, nici valoarea banilor/valorilor aflate in seifuri. 7.4. In cazul in care asigurarea s-a incheiat pentru o suma inferioara valorii reale a sumei maxime depozitate, sau Asiguratul a modificat aceasta suma fara a aviza Asiguratorul in vederea recalcularii primei de asigurare si plata diferentei de prima, in caz de dauna despagubirea se reduce corespunzator cu raportul dintre suma asigurata si cuantumul sumelor efectiv depozitate pe perioada de valabilitate a politei de asigurare. 8. PRIME DE ASIGURARE 8.1. Prima de asigurare se calculeaza prin aplicarea cotei de prima la suma asigurata stabilita conform Capitolului 7. Perioada minima de asigurare este de o luna. Orice luna inceputa se considera luna intreaga. 8.2. Prima de asigurare se poate achita integral, la data incheierii asigurarii, sau in rate. In cazul in care prima de asigurare calculata cu ocazia regularizarii este mai mica decat prima de asigurare estimata la data incheierii asigurarii, Asiguratul este obligat la plata unei prime minime calculata conform mentiunilor din preambulul contractului de asigurare (Definitii). 8.3. n cazul n care, la sfrsitul perioadei de asigurare, valoarea totala a banilor si/sau a valorilor depozitate este diferita de suma maxima asigurata a politei, prin regularizare, se recalculeaza prima de asigurare efectiva. Prima minima nu face obiectul regularizarii. 8.4. La sfarsitul perioadei de asigurare sau periodic, daca s-a convenit astfel intre parti, Asiguratul va comunica in scris, in termen de 10 zile lucratoare, volumul total al banilor si/sau altor valori care au facut obiectul asigurarii. 8.5. Dupa primirea decontului de la Groupama Asigurri S.A., privind regularizarea primei definitive, decontarea sumelor intre Asigurat si Asigurator se va face in cel mult 10 zile lucratoare.

88

9. OBLIGATIILE ASIGURATULUI 9.1. La incheierea contractului de asigurare, Asiguratul va raspunde in scris la intrebarile formulate in Cererea-Chestionar facand cunoscute toate circumstantele referitoare la risc, pe care le cunoaste. 9.2. Daca circumstantele esentiale privind riscul se vor schimba in cursul perioadei de asigurare, Asiguratul este obligat sa comunice la Groupama Asigurri S.A. schimbarea, imediat ce a cunoscut-o. 9.3. Daca Asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete, sau daca nu a facut comunicarea la Groupama Asigurri S.A. cu privire la toate circumstantele riscului, Groupama Asigurri S.A. are dreptul: 9.3.1. - inainte de producerea evenimentului asigurat, sa propuna Asiguratului modificarea corespunzatoare a contractului sau sa-l denunte daca, cunoscand circumstantele, nu ar fi incheiat asigurarea; 9.3.2. - dupa producerea evenimentului asigurat, sa reduca despagubirea cuvenita, corespunzator raportului dintre prima stabilita si cea care, cunoscandu-se exact circumstantele, ar fi fost datorata, sau sa refuze plata despagubirii daca, fata de aceste imprejurari, asigurarea nu s-ar fi incheiat. 9.4 Asiguratul are obligatia, sa permita Asiguratorului, ori de cate ori acesta considera necesar pe perioada de derulare a contractului de asigurare, inclusiv la sediul Asiguratului, consultarea documentelor care atesta frecventa si marimea valorilor depozitate procese verbale de predare-primire sau oricare alte documente cu valoare probatorie care pot atesta, cu ocazia regularizarilor sau in caz de dauna, cuantumul sumelor depozitate. In temeiul contractelor de prestari servicii (depozitare) incheiate de Asigurat cu clientii sai, acesta va pune la dispozitia Groupama Asigurri S.A. toate documentele clientului cu valoare probatorie care atesta valoarea sumelor depozitate. 9.5. Asiguratul va tine o evidenta riguroasa a valorilor in registrele sale si va transmite Asiguratorului, in eventualitatea producerii unei daune, informatii extrase din aceste evidente. 9.6. Asiguratul va lua toate masurile rezonabile pentru pastrarea in siguranta a valorilor care fac obiectul asigurarii si va anunta in cel mai scurt timp la Groupama Asigurri S.A. orice eveniment ce poate da nastere unei pretentii de despagubire. 9.7. Asiguratul are obligatia, in cazul producerii unui eveniment asigurat: 9.7.1. - sa instiinteze imediat autoritatile competente despre producerea evenimentului asigurat si sa acorde asistenta pentru descoperirea persoanelor vinovate si recuperarea daunelor; 9.7.2. - sa instiinteze in scris Groupama Asigurri S.A., in termen de maximum 2 zile lucratoare, despre producerea pagubei, urmand ca ulterior sa formuleze pretentia sa de despagubire, furnizand dovezile de care dispune, precum si informatiile solicitate de Groupama Asigurri S.A.; 9.7.3. - sa depuna la Asigurator urmatoarele documente necesare intocmirii dosarului de dauna: a) instiintare scrisa cu privire la producerea evenimentului asigurat; b) declaratii scrise ale Asiguratului sau ale persoanelor care au asigurat paza (certificate de Asigurat) privind desfasurarea evenimentului; c) fotocopii ale urmatoarelor documente: contractul de prestari servicii incheiat de Asigurat cu clientii sai si/sau cu firma care asigura paza; extrase din registrele de evidenta a intrarilor si iesirilor de numerar si/sau valori; documente care atesta frecventa si marimea valorilor depozitate procese verbale de predare-primire sau oricare alte documente cu valoare probatorie care pot atesta cuantumul sumelor depozitate; d) acte emise de autoritatile competente (organe de politie, de urmarire penala, etc); 9.8. In cazul neindeplinirii obligatiilor prevazute la art. 9.7., Asiguratorul are dreptul sa refuze plata despagubirii, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.

89

9.9. Groupama Asigurri S.A. poate sa foloseasca, pe propria sa cheltuiala, in numele Asiguratului, toate mijloacele legale de care dispune pentru recuperarea valorilor care fac obiectul unei cereri de despagubire in baza acestei polite de asigurare, Asiguratul avand obligatia sa-i acorde asistenta si sprijin in acest scop. Dupa plata despagubirii, toate drepturile pe care Asiguratul le are fata de terti, sunt cesionate in favoarea Groupama Asigurri S.A. pana la concurenta sumei platite drept despagubire. 9.10. Daca la data producerii evenimentului asigurat mai exista o alta polita de asigurare incheiata de/sau in numele Asiguratului si care acopera total sau partial aceleasi valori, prin aceasta polita Groupama Asigurri S.A. va plati numai o parte a despagubirii care rezulta din repartizarea proportionata a daunei, datorata de fiecare asigurator in parte. 9.11. Asiguratul este obligat ca la primirea despagubirii sa predea la Groupama Asigurri S.A. toate documentele necesare pe care le detine si sa indeplineasca toate formalitatile necesare exercitarii de catre acesta a dreptului de regres fata de tertii vinovati de producerea pagubei. 9.12. Asiguratul raspunde de prejudiciile aduse Groupama Asigurri S.A. prin acte care ar impiedica realizarea dreptului prevazut la art. 9.11. 9.13. Daca Asiguratul renunta la dreptul sau de regres sau daca din vina lui exercitarea acestui drept nu mai este posibila, Groupama Asigurri S.A. este eliberat de obligatia de a plati despagubirea pana la limita sumei reprezentand dreptul de regres. Daca plata despagubirii a fost deja efectuata, Asiguratul este obligat sa inapoieze despagubirea incasata. 10. CONSTATAREA DAUNEI SI PLATA DESPAGUBIRII 10.1. Constatarea si determinarea cuantumului daunei se face de Asigurator, direct sau prin imputerniciti, impreuna cu Asiguratul sau imputernicitii sai, inclusiv prin experti, daca una din parti considera necesar. 10.2. Daca Asiguratul simuleaza producerea evenimentului asigurat, sau exagereaza cu intentie cuantumul daunei, folosind spre justificare mijloace sau documente mincinoase sau frauduloase, modifica sau altereaza cu intentie urmele si ramasitele evenimentului asigurat sau faciliteaza agravarea pagubei, Asiguratul decade din orice drept la despagubire si la restituirea proportionala a partii din prima datorata, iar contractul de asigurare e considerat reziliat de drept. 10.3. Despagubirea nu poate depasi suma la care s-a facut asigurarea, nici cuantumul pagubei si nici valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat. 10.4. In cazul in care, la data daunei, Asiguratul nu are achitata integral prima de asigurare, Asiguratorul are dreptul de a retine din despagubirea cuvenita ratele de prima datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare, precum si prima de asigurare corespunzatoare reintregirii de suma asigurata. 10.5. In termen de 10 zile lucratoare de la formularea de catre Asigurat a pretentiilor de despagubire si completarea dosarului de dauna prin depunerea dovezilor cu privire la evenimentul produs, Asiguratorul se obliga sa plateasca suma cu titlu de despagubire. Asiguratorul are dreptul sa faca plata despagubirii numai dupa determinarea cauzei producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei, pe baza informatiilor Asiguratului. 10.6. Asiguratorul va fi indreptatit sa amane plata despagubirii daca, in legatura cu paguba, a fost deschisa impotriva Asiguratului o ancheta de catre politie sau o procedura penala, pana la finalizarea anchetei, respectiv a procedurii penale.

90

11. DISPOZITII FINALE 11.1. Orice litigiu aparut intre Asigurat si Asigurator in legatura cu prezenta polita de asigurare, se va rezolva pe cale amiabila sau de catre instantele de judecata competente din Romania. 11.2. Partile au posibilitatea sa rezilieze acest contract oricand in cursul valabilitatii sale, astfel: 11.2.1. Propunerea se face in scris cu cel putin 30 de zile calendaristice inaintea datei de la care se solicita rezilierea contractului; in adresa se vor insera motivele pentru care se solicita rezilierea contractului; 11.2.2. In cazul rezilierii, in termen de 15 zile lucratoare de la data incetarii contractului, partile vor proceda la punctajul si regularizarea sumelor datorate Asiguratorului, diferenta astfel stabilita urmand a fi achitata din initiativa debitorului, pe baza procesului verbal de punctaj, in termen de 10 zile lucratoare de la data efectuarii punctajului. In cazul rezilierii sau denuntarii politei, prevederile acesteia se aplica pentru toate cazurile de dauna survenite inainte de denuntare sau reziliere, pana la lichidarea definitiva a acestora. 11.3. De comun acord, partile pot aduce modificari la prezentul contract, oricand in cursul valabilitatii acestuia, modificarile respective intrand in vigoare de la data ce se va conveni, in scris. 11.4. Respectarea si indeplinirea corespunzatoare de catre Asigurat a clauzelor si prevederilor prezentei polite, precum si prezumtia ca declaratiile si raspunsurile la cererea chestionar de asigurare sunt adevarate vor fi o conditie ce precede orice raspundere care revine Asiguratorului.

11.5. Dreptul de a ridica pretentii fata de Asigurator privind achitarea despagubirii se stinge in termen de 2 ani de la data producerii evenimentului asigurat. 11.6. In cursul valabilitatii politei de asigurare, Asiguratorul are dreptul sa efectueze inspectii de risc ori de cate ori considera necesar. In cazul in care, cu acest prilej se constata degradarea conditiilor de protectie existente la data incheierii asigurarii, sau nerespectarea eventualelor recomandari stabilite, ori aparitia unor defectiuni generatoare de pericole, Groupama Asigurri S.A. poate suspenda asigurarea pe baza de notificare scrisa, ea putand fi repusa in vigoare dupa remedierea neajusurilor constatate.

III.6. Asigurarea complex a gospodriilor persoanelor fizice

CONDIII DE ASIGURARE PENTRU ASIGURAREA COMPLEX A GOSPODRIEI PERSOANELOR FIZICE Asigurarea locuin ei cu extra acoperiri

n prezentul contract de asigurare se adopt urmtoarele definiii: Asigurtor Groupama Asigurri S.A. denumit mai jos i Asigurtorul; Asigurat Persoana fizic parte a contractului de asigurare ncheiat cu Asigurtorul i care este titulara interesului asigurabil. Asiguratul poate fi una i aceeai persoan cu Contractantul sau Beneficiarul. Noiunea de Asigurat cuprinde i acele persoane care, n mod statornic, locuiesc mpreun i care au

91

calitatea de so/soie i persoane pentru care Asiguratul rspunde potrivit legii. Contractant Persoana care ncheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o alt persoan i se oblig fa de Asigurtor s plteasc prima de asigurare. Beneficiar Entitatea creia i se va plti despgubirea, n baza prezentului Contract de asigurare. Risc Asigurat Eveniment viitor, posibil dar incert, pentru ale crui urmri / consecine se ncheie contractul de asigurare. Suma Asigurat Suma maxim n limita creia Asigurtorul pltete indemnizaia / despgubirea n conformitate cu condiiile de asigurare. Dauna (paguba) Prejudiciul efectiv suferit de ctre Asigurat n urma producerii evenimentului asigurat. Contractul de asigurare Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig s plteasc o prim Asigurtorului, iar acesta se oblig ca, la producerea unui anume risc, s plteasc Asiguratului sau Beneficiarului despgubirea sau suma asigurat, denumit n continuare indemnizaie, n limitele i n termenele convenite. Din Contractul de asigurare fac parte integrant: Cererea Chestionar i orice declaraie a Asigurtorului, specificaii tehnice etc. Polia de asigurare Documentul semnat de pri care dovedete ncheierea Contractului de asigurare. Indemnizaie/ Despgubire Suma pe care Asigurtorul o achit Asiguratului / Beneficiarului n cazul producerii riscului Asigurat. Franiz Valoarea fix sau procentual care rmne n sarcina exclusiv a Asiguratului, fr ca el s poat, cu riscul decderii din dreptul la despgubire, s o asigure la alte societi. Prim de asigurare Valoarea datorat de catre Asigurat n schimbul prelurii riscului de ctre Asigurtor (preul asigurrii). Data aniversar Data la care se mplinesc perioade de 12 luni ntregi de la data intrrii n valabilitate a poliei. Prin prima de asigurare aniversar, se nelege prima de asigurare aferent unei noi perioade de asigurare de 12 luni.

1. CONTRACTUL DE ASIGURARE

1.1. Contractul de asigurare este reglementat de Polia de Asigurare, de Condiiile Generale de Asigurare, de Condiiile specifice de asigurare ale fiecrei polie, de Clauzele Speciale, n cazul n care sunt menionate n mod expres n poli, de Actele Declarative/ Adiionale i de alte nelegeri scrise, semnate de ctre pri, toate fcnd parte integrant din contract. 1.2. n baza contractului de asigurare reglementat de polia de asigurare i de prezentele condiii de asigurare, Asiguratul se oblig s plteasc o prim societii Groupama Asigurri S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, oblignduse, ca la producerea evenimentului, s plteasc Asiguratului sau Beneficiarului desemnat, o indemnizaie n limitele i termenele convenite. Se vor considera ncheiate numai seciunile la care sunt completate sumele asigurate i prima de asigurare pe faa de poli i numai pentru riscurile menionate pe faa de poli.

92

1.3. Asiguratul rmne propriul lui Asigurtor pentru o franiz sau sum determinat care nu se despgubete de ctre Asigurtor. Franiza se aplic separat, pentru fiecare Seciune n parte. n cazul asigurrii bunurilor, franiza se aplic separat pe categorii de bunuri (cldiri sau coninut). 1.4. n cazul polielor pentru care drepturile de despgubire sunt cesionate n favoarea unui ter, orice modificare a Contractului de asigurare se va face numai cu acordul scris al acestuia. 1.5. Specificaiile anexate vor fi considerate ca fcnd parte integrant din acest contract i expresia acest contract va fi neles ca incluznd Specificaiile (anexe, clauze etc). Orice cuvnt sau expresie cruia (creia) i se atribuie un neles special n acest contract, va avea acelai neles oricnd este folosit().

2. TERITORIALITATE
Asigurarea este valabil numai pe teritoriul Romniei i n cadrul perimetrului asigurat daca nu se specific altfel prin clauze. Perimetrul asigurat cuprinde: locuina, construcii anexe, curtea, grdina, mprejmuirile, alte amenajri (parcare, loc de joac, spaii de depozitare), ncperile i spaiile de folosin exclusiv (garaj, box) situate la adresa menionat n polia de asigurare, dac nu s-a convenit altfel.

3. INTERESUL ASIGURABIL
3.1. Asiguratul trebuie s aib un interes fa de obiectul asigurrii pe care o ncheie, respectiv, n cazul producerii evenimentului asigurat Asiguratul va suferi o pierdere. 3.2 n cazul n care interesul asigurabil lipsete, contractul ncheiat este nul de drept i Asigurtorul are dreptul de a reine primele ncasate n cazul n care Contractantul este de rea credin. 3.3 Dac interesul asigurabil aparine altei persoane, chiar i parial, Contractantul va trebui s declare acest fapt n mod explicit, n scris, nainte de ncheierea contractului, aceasta fiind o mprejurare esenial pentru evaluarea riscului. 3.4 n cazul n care asigurarea este ncheiat n contul altei persoane sau n favoarea celui care va rezulta ca titular al interesului asigurabil n momentul producerii evenimentului asigurat, Contractantul trebuie s respecte obligaiile care decurg din contractul de asigurare, n afara celor care, prin natura lor, nu pot fi respectate dect de Asigurat. 3.5 Drepturile ce decurg din despgubire l privesc pe Asigurat sau pe Beneficiar; Contractantul, chiar dac este n posesia poliei, nu poate exercita aceste drepturi.

4. SUMA ASIGURAT
4.1 Suma asigurat reprezint limita maxim a rspunderii Asigurtorului stabilit prin contractul de asigurare, pe perioada asigurat. Suma asigurat se poate stabili n RON, EUR, USD sau CHF, n aceeai moned pentru toate asigurrile pentru care a optat Asiguratul. n cadrul fiecrei seciuni ale poliei este definit suma asigurat pentru respectiva seciune. 4.2 Pentru toate Seciunile i Clauzele prezentei polie se va alege o singur moned n care vor fi exprimate sumele asigurate i primele de asigurare.

5. REGULA PROPORIONALITII

5.1 Dac valoarea obiectului asigurrii, n momentul producerii evenimentului asigurat, stabilit pe baza tuturor condiiilor contractuale,

93

depete suma asigurat, indemnizaia este egal cu despgubirea care ar fi trebuit s fie pltit conform tuturor condiiilor contractuale, diminuat proporional cu raportul dintre suma asigurat i valoarea obiectului asigurrii n momentul producerii evenimentului asigurat, dac nu s-a convenit altfel prin contract. Se acord derogare de la regula proporionalitii n limita a 15% din suma asigurat. 5.2 Din cuantumul astfel calculat va fi sczut franiza prevzut n contract. 5.3 Normele de mai sus se aplic pentru fiecare obiect al asigurrii.

6. NCHEIEREA CONTRACTULUI I PLATA PRIMEI


6.1. Asigurarea se ncheie de regul pe o perioad de 1 an, perioada fiind menionat n polia de asigurare. Perioada minim de asigurare este de o lun. Orice lun nceput se consider lun ntreag. Prima pentru fiecare lun se calculeaz n proporie de 1/12 din prima anual. Poliele ntocmite pe perioade de un an, se pot rennoi automat pe perioade de un an, prin plata primei de asigurare aniversar sau a celei dinti rate a acesteia, prin emiterea unui supliment de rennoire. 6.2. Asigurarea se consider ncheiat numai prin ncasarea primei de asigurare sau a celei dinti rate aferent perioadei acesteia. Primele de asigurare se calculeaz conform tarifului de prime al Groupama Asigurri S.A. Prima de asigurare minim este de 10 lei. Prima de asigurare se poate plti integral sau n rate, la termenele precizate n poli. Orice rat ncasat parial va fi considerat nencasat iar polia se va rezilia dac n perioada de graie definit la pct. 6.5 nu se pltete diferena de prim. 6.3. n cazul n care sumele asigurate sunt stabilite n valut, prima de asigurare se poate achita n valut sau n echivalentul n lei a sumei respective, astfel: dac s-a emis decont de prim, se va plti suma menionat n acesta, reprezentnd contravaloarea ratei; dac nu s-a emis decont de prim, se va plti valoarea ratei calculat la cursul de referin stabilit de B.N.R. din data efecturii plii. 6.4 Dup ncheierea asigurrii, Groupama Asigurri S.A. ia asupra sa riscul producerii evenimentului asigurat, ncepnd cu data fixat n poli, dar n nici un caz nainte de orele 24 ale zilei n care s-a pltit prima sau prima rat a acesteia, data ncetrii contractului rmnnd neschimbat. 6.5 n cazul n care ratele ulterioare de prim nu sunt pltite n termen de 15 zile calendaristice (perioada de graie) de la termenele de scaden stabilite, contractul de asigurare se consider suspendat pentru nc 15 zile calendaristice i reintr n vigoare la ora 24 a zilei plii, rmnnd neschimbate scadenele stabilite n contract. 6.6 Dac ulterior datei scadente, dar nu mai trziu de 30 de zile de la data scadenei, Asiguratul pltete rata de prim datorat, polia poate fi repus n drepturi n baza unei cereri de repunere n vigoare a poliei completat de Asigurat, cu condiia ca, pe perioada dintre data scadenei i data plii primei, s nu se fi nregistrat nici un eveniment care s genereze o solicitare de despgubire din partea Asiguratului i nici o schimbare major a condiiilor de risc, perioada de asigurare prevzut n contract nefiind prelungit cu durata suspendrii. 6.7 Pentru daunele produse n perioada de suspendare Asigurtorul nu pltete despgubiri. 6.8 n cazul prevzut la 6.6, ncepnd cu a 31-a zi de la data scadenei ratei, polia va fi reziliat fr punere n ntrziere i fr restituirea

94

primelor de asigurare pltite. 6.9 n toate cazurile dovada plii primelor de asigurare revine Asiguratului, nscrisul constatator fiind chitana, dispoziia de plat sau alt document probator al plii. 6.10 Pagubele suferite de Asigurat n perioada termenului de graie sunt acoperite prin asigurare cu condiia ca Asiguratul s achite rata de prim n perioada de graie. Dac Asiguratul nu pltete rata de prim restant nici n termenul de graie acordat, contractul se consider reziliat de drept, fr punere n ntrziere i fr orice alt formalitate prealabil, cu ncepere de la ora 0.00 a zilei urmtoare scadenei ratei de prim restant, menionat n contractul de asigurare.

7. ASIGURAREA LA ALI ASIGURTORI


7.1. Asiguratul are obligaia de a informa Asigurtorul despre ncheierea unei asigurri cu un alt Asigurtor pentru acelai risc, inclusiv n cazul asigurrilor obligatorii. 7.2. n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul trebuie s comunice Groupama Asigurri S.A. numele tuturor celorlali Asigurtori precum i condiiile de ncheiere a contractelor cu acetia, iar dauna se va plti n mod proporional de fiecare Asigurtor, exceptnd asigurarea de accidente persoane. 7.3. Asiguratul va solicita fiecrui Asigurtor plata indemnizaiei datorate de acesta n baza contractului de asigurare ncheiat cu el. 7.4. n cazul existenei mai multor asigurri ncheiate pentru acelai bun, Asigurtorul este obligat la plat, proporional cu suma asigurat i pn la concurena acesteia, fr ca Asiguratul s poat ncasa o despgubire mai mare dect prejudiciul efectiv, consecin direct a riscului. 7.5. Aliniatele 7.3. i 7.4. nu se vor aplica pentru poliele obligatorii de asigurare a locuinelor unde, pentru riscurile acoperite de polia de asigurare obligatorie, Groupama Asigurri S.A. va plti numai dup ce Asigurtorul poliei obligatorii a efectuat plata iar valoarea despgubirii excede valoarea asigurat pe acea poli.

8. OBLIGAIILE ASIGURATULUI I ASIGURTORULUI


ASIGURATUL se oblig: 8.1 La ncheierea asigurrii, Asiguratul este obligat s rspund n scris la chestionarele Asigurtorului, cu privire la mprejurrile eseniale, referitoare la risc, pe care le cunoate. Dac mprejurrile eseniale privind riscul, aa cum au fost declarate de Asigurat, se modific n cursul valabilitii contractului, Asiguratul este obligat s comunice n scris Asigurtorului schimbarea, imediat ce a cunoscut-o (n termen de maxim 15 zile calendaristice de la data la care aceasta a intervenit), urmnd ca prima de asigurare s fie ajustat corespunztor, dac este cazul. Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a fcut comunicarea la Groupama Asigurri S.A. cu privire la circumstanele privind riscul, Groupama Asigurri S.A. are dreptul: a) nainte de producerea evenimentului asigurat, s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s-l denune dac, cunoscnd exact circumstanele, nu ar fi ncheiat asigurarea; b) dup producerea evenimentului asigurat, s reduc indemizaia cuvenit corespunztor raportului dintre prima stabilit i cea care, cunoscndu-se exact mprejurrile, ar fi fost datorat, sau s refuze plata indemnizaiei dac, fa de aceste mprejurri asigurarea nu s-ar fi ncheiat.

95

8.2 Asiguratul va plti primele de asigurare n cuantumul i la termenele prevzute n polia de asigurare. Plata primei n numerar se face la sediul Asigurtorului sau al mputerniciilor si. Dovada plii primelor de asigurare revine Asiguratului, prin chitan, ordin de plat sau alt document probator al plii. 8.3 Asiguratul este obligat: a) s ntrein obiectul asigurrii n bune condiii, n conformitate cu dispoziiile legale specifice sau ale productorului i s ia toate msurile necesare n scopul prevenirii producerii riscului asigurat; b) s permit Asigurtorului dreptul de a verifica modul de ntreinere a obiectului asigurat, oricnd pe parcursul asigurrii; c) s nu fac sau s nu admit modificri care ar duce la mrirea riscului, cu excepia cazului n care exist confirmarea Asigurtorului; d) s asigure i s ntrein n stare foarte bun mijloacele tehnice pentru nlturarea sau diminuarea riscurilor i s se conformeze msurilor stabilite prin norme generale sau specifice obiectivului asigurat de ctre organele abilitate; e) s anune Asigurtorul despre nstrinarea bunului asigurat; f ) s exploateze (inclusiv revizii i reparaii) centralele termice, instalaiile de climatizare, instalaiile de nclzire cu panouri solare n conformitate cu prevederile documentaiei tehnice de nsoire i a prescripiilor tehnice; g) s asigure revizia acestora la intervalele de timp prevzute n prescripiile tehnice i/sau recomandrile productorului i n legislaia n vigoare. Pentru centralele termice, fiecare verificare va fi atestat printr-un buletin de verificare emis de o firm autorizat de ISCIR; h) s respecte instruciunile i recomandrile fabricantului pentru aparatele electrice, electronice i electrocasnice asigurate referitor la amplasare i instalare, modul de utilizare, service i ntreinere; i) s repare bunul asigurat n cazul apariiei unor defeciuni sau funcionri anormale, la uniti de reparaii specializate; j) n cazul n care la ncheierea asigurrii Asigurtorul stabilete msuri obligatorii, cu termen de realizare, asiguratul este obligat la ndeplinirea acestora; k) s anune asigurtorul n termen de 7 zile calendaristice de la pronunarea/comunicarea hotrrii instanei/instanelor (n cazul n care se exercit cile de atac) asupra soluiei date n cauz, n cadrul asigurrii de protecie juridic; l) s se apere n proces, innd seam i de recomandrile asigurtorului, care are dreptul, n aprarea intereselor sale, s indice asiguratului angajarea unui aprtor n prima instan i cile de atac, cu excepia asigurrii de protecie juridic n cadrul creia asiguratul are libertatea de alegere a avocatului, precum i s uzeze de calea interveniei n interesul asiguratului atunci cnd consider necesar. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevazute de la lit. a) la lit. l) ale punctului 8.3 de mai sus Groupama Asigurri S.A. poate diminua sau chiar refuza plata indemnizaiei n funcie de gravitatea faptei. 8.4 n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: a) s ia, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor asigurate, pstrarea i paza bunurilor rmase i pentru prevenirea degradrii ulterioare; b) s ntiineze n scris si telefonic Asigurtorul, n termen de maxim 48 ore de la data producerii evenimentului asigurat,

96

furniznd date complete i corecte cu privire la natura i ntinderea pagubei. Dac n cazul nerespectrii acestui termen nu s-a putut stabili cauza producerii evenimentului asigurat i evalua dauna, Groupama Asigurri S.A. poate refuza plata indemnizaiei; c) s ntiineze imediat, n caz de incendiu, explozie sau furt Asigurtorul i organele competente (poliie, pompieri, organele medicale etc) cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, solicitnd ntocmirea de acte cu privire la cauzele i mprejurrile producerii daunei i pagubele provocate; d) dac situaia o cere, s pun la dispoziia Asigurtorului toate actele ntocmite de organele competente precum i cele necesare pentru verificarea existenei bunurilor i a valorii lor n vederea stabilirii dreptului de indemnizare (act de proprietate/ motenitor, contract de vnzare-cumprare, autorizaie de construcie, registre contabile, facturi etc. cerute de Groupama Asigurri S.A. sau de experi ori mputernicii ai acestuia). n acest sens, Asiguratul trebuie s pstreze starea de fapt existent n momentul producerii evenimentului asigurat i s pregteasc o list detaliat a pagubelor suferite cu privire la calitatea, cantitatea i valoarea bunurilor distruse sau avariate. e) s permit Asigurtorului s fac investigaii cu privire la cauza i mrimea pagubei, precum i la mrimea indemnizaiei pe care o are de pltit; f ) s ia toate msurile, pentru conservarea dreptului de regres al Groupama Asigurri S.A., astfel: - s se abin de la orice recunoatere fa de teri a responsabilitii n cazul evenimentului asigurat; - s se abin de la ncheierea oricrei tranzacii, renunarea de a ncasa sau ncasarea oricrei indemnizaii, fr acordul prealabil scris al Groupama Asigurri S.A.; - s ndeplineasc toate actele legate de procedura judiciar i/sau extrajudiciar, necesare pentru exercitarea dreptului de regres cerut de Groupama Asigurri S.A.; g) s se prezinte la medicul legist, n cazul vtmarilor corporale, n vederea emiterii unor acte din care s rezulte tipul i gravitatea invaliditii; h) n cazul daunelor provocate unor tere persoane, acestea trebuie s fac dovada prejudiciului suferit (cu acte doveditoare de la poliie, pompieri, medic legist etc.); i) Asiguratul, rudele sale, reprezentanii legali sunt obligai s consimt la vizita medicilor agreai de Groupama Asigurri S.A. i s mputerniceasc medicii curani s furnizeze toate informaiile necesare despre starea sntii acestuia. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute de la lit. a) la lit. i) ale punctului 8.4 de mai sus, Asigurtorul are dreptul de a refuza plata indemnizaiei, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii daunei sau este mpiedicat exercitarea dreptului de regres. 8.5 Dac Asiguratul sau Contractantul simuleaz producerea evenimentului asigurat sau exagereaz cu cuantumul daunei, folosind spre justificare mijloace sau documente mincinoase sau frauduloase, modific sau altereaz cu intenie urmele i rmiele evenimentului asigurat sau faciliteaz agravarea pagubei, Asiguratul decade din orice drept la indemnizaie i la restituirea proporional a prii din prima datorat, iar contractul de asigurare e considerat reziliat de drept. Prevederea alineatului precedent se aplic i dac Asiguratul sau Contractantul declar distruse sau pierdute bunuri care nu existau

97

n momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage ori tinuiete bunuri salvate sau recuperate dup producerea evenimentului asigurat. n cazul n care asiguratul este un proprietar care i nchiriaz imobilul, acesta trebuie s: a) predea chiriaului bunul nchiriat ntr-o stare bun; b) menin bunurile nchiriate ntr-o stare bun care s permit ntrebuinarea; c) ia toate msurile necesare pentru ca locatarul s se poat folosi liber i independent de orice constrngeri, de bunul imobil nchiriat; d) fac toate reparaiile necesare, cu excepia reparaiilor mici sau locative n cursul derulrii contractului de nchiriere. Dac asiguratul este chiria, acesta trebuie s: a) ntrebuineze bunul nchiriat ca un bun proprietar; b) plteasc preul locaiunii la termenele stabilite; c) efectueze reparaiile mici sau locative ale imobilului nchiriat. 8.6 Au aceleai obligaii i se supun acelorai excluderi ca i Asiguratul: a) prepuii asiguratului sau orice persoane pentru faptele crora acesta rspunde potrivit legii; b) chiriaii, subchiriaii n cazul n care asiguratul i-a nchiriat imobilul asigurat. ASIGURTORULUI i revin urmtoarele obligaii: a) s constate, s evalueze pagubele rezultate ca urmare a producerii riscului asigurat i s plteasc despgubirea Asiguratului, ori persoanei care a fost prejudiciat sau asiguratului, n cazul n care face dovada c a despgubit persoana prejudiciat; b) s furnizeze, la cerere, Asiguratului, orice informaii legate de contractul de asigurare aflat n derulare, inclusiv informaii referitoare la plile efectuate ca urmare a unei daune/producerii unui risc asigurat; c) s restituie Asiguratului primele corespunztoare perioadei rmase neacoperite prin asigurare, atunci cnd asigurarea nceteaz naintea termenului convenit la ncheierea contractului, iar restituirea a fost prevzut expres n condiiile de asigurare, cu condiia s nu fi existat nici o daun lichidat sau n curs de lichidare pn la data solicitrii de ncetare a contractului i/sau de restituire a primelor; d) s asigure confidenialitatea datelor i informaiilor transmise de ctre Asigurat.

9. EXCLUDERI GENERALE
Nu se acord indemnizaie pentru daunele cauzate provenite sau mrite direct sau indirect de: 9.1. Rzboi (chiar nedeclarat), rzboi civil sau operaiuni de rzboi, invazie, ocupaie militar, insurecie, sabotaj, dictatur militar sau uzurpare de putere, aciunea unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n numele sau n legtur cu orice organizaie politic, conspiraie, confiscare, naionalizare, expropriere, executare silit, rechiziionare, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau oricrei autoriti publice. 9.2. Aciunea dispozitivelor explozive sau armelor de foc. 9.3. Reacii nucleare, explozie atomic, radiaii nucleare sau contaminri radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile, precum i prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase (radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile). 9.4. Poluare i/sau contaminare. 9.5. De evenimente datorate sau legate de azbest sau de orice materiale coninnd azbest n orice cantiti. 9.6. Pierderile de consecin sau avarii de orice fel produse de: a) utilizarea sau neutilizarea Internetului sau a altor faciliti similare;

98

b) orice transmisie electronic de date sau alte informaii; c) orice virus electronic de computer sau altele de acest gen; d) utilizarea sau neutilizarea adreselor de Internet, website sau alte facilti similare; e) orice date sau alte informaii trimise prin intermediul Website sau alte faciliti similare; f ) orice pierderi de date; g) orice atentat la drepturile de proprietate intelectual (inclusiv dar nu limitat la mrci nregistrate, drepturi de autor sau invenii i inovaii). Dac din aceste cauze rezult evenimente asigurate de felul celor cuprinse la capitolul riscuri asigurate pentru cldire i coninut, rspunderea Asigurtorului acoper numai efectele produse de aceste evenimente i nu acoper cauza producerii acestor evenimente. 9.7. Amenzile de orice fel, penalitile i dobnzile, indexrile, cheltuielile de executare a hotrrilor privind plata despgubirilor cu excepia acoperirii pentru Seciunea de protecie juridic, cheltuielile de judecat la plata crora este obligat Asiguratul prin hotrre penal. 9.8. Daune de consecin ca urmare a producerii riscurilor asigurate constnd n pagubele materiale indirecte i pierderile financiare de orice fel (exemplu, dar nu limitativ: lipsa folosinei bunurilor avariate sau distruse, pierderi de profit etc.). 9.9. Orice prejudicii comise cu intenie de ctre Asigurat. 9.10. Consecinele participrii Asiguratului la un pariu. 9.11. Pagubele ca urmare a unei fapte comise de asigurat sub influena alcoolului, narcoticelor, stupefiantelor, excitantelor, medicamentelor neprescrise de medic sau prescrise, dar la care s-a depit doza recomandat. 9.12. Cereri de despgubire frauduloase ori avnd la baz declaraii false. 9.13. Pagube produse de evenimente neacoperite prin polia de asigurare. 9.14. Pagubele existente la data intrrii n vigoare a poliei sau evenimente cauzatoare de daune de care Asiguratul avea cunotiin. 9.15. Pagube produse n perioada ct polia de asigurare a fost denunat sau reziliat, precum i daune produse n perioada de suspendare. 9.16. Pagube produse n perioada de graie dac nu s-a pltit prima de asigurare pn la finalul acesteia. 9.17. Terorism sau o consecin a acestuia prin terorism se nelege orice act sau pregtire n vederea aciunii sau ameninare cu aciunea plnuit pentru a influena guvernul de jure sau de facto al oricrei naiuni sau orice grupare politic sau care urmrete scopuri politice, religioase, ideologice sau similar pentru intimidarea publicului sau a unei pri a acestuia, a oricrei naiuni de ctre orice persoan sau grup/grupuri de persoane, indiferent dac acioneaz n nume propriu sau n numele sau n legtur cu vreo organizaie sau guvern de jure sau de facto i care: - pune n pericol viaa unor persoane, altele dect cele care comit aciunea; - implic violena mpotriva uneia sau mai multor persoane; - implic daune la bunuri; - creeaz un risc pentru sntatea sau sigurana publicului sau a unei pri a acestuia; - este proiectat s interfereze cu sau s ntrerup un sistem electronic. Asigurtorul nu va fi rspunztor i nu va despgubi franiza prevzut n poli, care urmeaz s fie suportat de Asigurat de fiecare dat cnd se petrece evenimentul asigurat, iar n calculul despgubirii nu se ia n calcul valoarea sentimental personal.

99

Acestor excluderi generale li se adaug excluderile specifice care figureaz la nivelul fiecrei Seciuni.

10. MODIFICAREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE


10.1 Prile, de comun acord, pot aduce modificri la contractul de asigurare oricnd n cursul valabilitii acestuia, modificrile respective intrnd n vigoare de la data ce se va conveni n scris ntre pri. 10.2 Oricnd pe durata sa de valabilitate, contractul de asigurare poate fi denunat n scris de ctre oricare din cele dou Pri, cu un preaviz de cel puin 30 de zile calendaristice, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire. Acest termen ncepe s curg de la data cnd Partea destinatar a luat la cunotin sau ar fi putut lua la cunotin de intenia de denunare transmis de cealalt Parte. Dac notificarea nu se poate transmite din cauz c Partea destinatar i-a schimbat adresa de notificare, fr s comunice acest lucru celeilalte Pri, sau n cazul respingerii sau refuzului de a primi notificarea (inclusiv n cazul lipsei de la domiciliu / reedin / sediu i / sau al expirrii termenului de pstrare a corespondenei), notificarea respectiv se consider primit la data la care se constat imposibilitatea transmiterii acesteia sau, dup caz, respingerea sau refuzul de a primi notificarea. Primele de asigurare pltite pentru perioada ulterioar denunrii se restituie, dac este cazul. 10.3 n cazul denunrii sau rezilierii contractului de asigurare, prevederile acestuia se aplic pentru toate cazurile de daun survenite nainte de data denunrii sau rezilierii, pn la lichidarea definitiv a acestora. n aceste cazuri, primele de asigurare pentru perioada rmas pn la expirare nu se mai restituie. 10.4 n cazul nerespectrii obligaiilor de ctre una dintre pri, contractul se desfiineaz de drept, fr a mai fi necesar punerea n ntrziere i fr orice alt notificare. 10.5 Dac se constat c Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete cu privire la datele luate n considerare la ncheierea asigurrii, ori c acestea s-au modificat ulterior i Asiguratul nu a fcut ntiinarea n scris ctre Asigurtor imediat ce a cunoscut modificrile intervenite pe parcursul valabilitii contractului de asigurare, legate de aceste date menionate n declaraia de asigurare, precum i schimbarea mprejurrilor eseniale privind posibilitatea producerii riscului asigurat, Groupama Asigurri are dreptul: nainte de producerea evenimentului asigurat: a) s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului de asigurare. Dac Asiguratul nu este de acord cu modificarea propus, s denune contractul cu efect de la data propunerii de modificare; b) n cazul n care, cunoscnd exact mprejurrile i toate datele din declaraia de asigurare, nu ar fi ncheiat contractul de asigurare, s denune contractul cu efect imediat. Dup producerea evenimentului asigurat: a) s reduc despgubirea cuvenit corespunztor raportului dintre prima stabilit i cea care, cunoscndu-se exact mprejurrile, ar fi fost cuvenit; b) s refuze plata despgubirii, n cazul n care cunoscnd exact toate datele din declaraia de asigurare, contractul nu s-ar fi ncheiat, restituind Asiguratului primele pltite. 10.6 n cazul n care contractul de asigurare se modific prin acordul scris al prilor ori se denun/reziliaz, la stabilirea diferenelor de prim se procedeaz astfel:

100

Restituire de prime ctre Asigurat. Asiguratului i se restituie diferena dintre prima ncasat i reinerile calculate astfel: Groupama Asigurri S.A. reine de la Asigurat primele pentru perioada expirat, pe luni de asigurare, n proporie de 1/12 din prima anual. Fraciunile de lun se consider lun ntreag. Orice restituire de prim se face numai la solicitarea scris a Asiguratului. ncasare de prim de la Asigurat. n cazul modificrii contractului de asigurare, primele care se ncaseaz de la Asigurat pentru perioada rmas pn la expirare, pe luni de asigurare, se calculeaz n proporie de 1/12 din prima anual. Fraciunile de lun se consider lun ntreag.

11. SANCIUNI
11.1 Orice inexactitate intenionat sau nu, orice omisiune, ne d dreptul de a invoca nulitatea contractului sau reducerea despgubirilor datorate, n cazul producerii unui eveniment. 11.2 n cazul simulrii de ctre Asigurat/Contractant a producerii evenimentului asigurat, a exagerrii cu intenie a cuantumului daunei, folosind spre justificare mijloace sau documente mincinoase sau frauduloase, modificrii sau alterrii cu intenie a urmelor i rmielor evenimentului asigurat sau facilitrii agravrii pagubei, acesta decade din orice drept la despgubire i de la restituirea proporional a prii din prima datorat, iar contractul de asigurare este considerat reziliat de drept. Prevederea acestui articol se aplic de asemenea dac Asiguratul declar distruse sau pierdute bunuri care nu existau n momentul producerii evenimentului asigurat, ascunde, sustrage ori tinuiete bunuri salvate sau recuperate dup producerea evenimentului asigurat.

12. DISPOZIII FINALE


12.1 n lipsa unei prevederi contrare, n cazul n care bunul asigurat este nstrinat, contractul de asigurare se reziliaz de drept, restituirea primei de asigurare fcndu-se de la data comunicrii scrise, cu respectarea pct. 12.5. n cazul n care Contractantul sau Asiguratul nu anun n termen de 15 zile nstrinarea obiectului asigurrii poate pierde dreptul la restituirea prii proporionale de prim. 12.2 n cazul n care asigurarea aceluiai risc este repartizat ntre mai muli asigurtori n cote determinate (coasigurare), fiecare dintre acetia este inut s plteasc indemnizaia numai proporional cu cota respectiv, chiar dac polia este unic i este semnat de toi asigurtorii. 12.3 n mod obinuit, contractul de asigurare nceteaz prin ajungerea la termen. n cazul n care, n timpul valabilitii contractului, ca urmare a plii indemnizaiei aferente unei daune totale, suma asigurat rmas n vigoare este zero, acoperirea pentru respectivul obiect asigurat nceteaz de drept ncepnd cu data producerii evenimentului asigurat fr returnarea primei pentru perioada ramas pn la expirarea poliei. 12.4 Eventualele litigii aprute ntre pri se vor rezolva pe cale amiabil sau de ctre instanele judectoreti competente din Romnia. Orice litigii n legtur cu aplicarea prezentelor condiii care nu se pot rezolva pe cale amiabil, se soluioneaz de ctre instanele de judecat din Romnia. 12.5 Dreptul de a ridica pretenii fa de Asigurtor privind achitarea indemnizaiei se stinge n termen de 2 ani din momentul naterii acestui drept pentru asigurrile de bunuri i de 3 ani pentru cele de rspundere civil. 12.6 Respectarea i ndeplinirea condiiilor privind acest contract, n msura n care se refer la obligaiile care i revin Asiguratului,

101

precum i prezumia c declaraiile i rspunsurile Asiguratului la chestionare i cererea de asigurare sunt adevrate, vor fi o condiie ce precede orice rspundere care revine Asigurtorului. Orice declaraie neadevrat poate duce la decderea din dreptul de a primi despgubire. 12.7 n cazul asigurrii persoanelor, pentru Seciunea respectiv, protecia nceteaz la producerea evenimentului asigurat, respectiv decesul sau stabilirea unui grad de invaliditate mai mare sau egal cu 50%. 12.8 Solicitarea pentru acoperirea riscurilor cuprinse n Seciunile II - V sau clauze speciale este acceptat numai n cazul n care a fost solicitat i ncheiat asigurarea pentru Seciunea I. 12.9 La solicitarea acoperirii riscurilor Seciunii I, asigurarea categoriei cldirilor cu destinaie de locuin, a construciilor anexe i a coninutului se preiau n asigurare numai pentru aceleai riscuri asigurate. 12.10 n orice aciune, proces sau litigiu n care Asigurtorul pretinde, potrivit prezentelor condiii, c un eveniment nu este acoperit prin polia de asigurare, sarcina probei de acoperire revine Asiguratului. 12.11 n limitele despgubirilor pltite, Asigurtorul se subrog n toate drepturile Asiguratului contra celor rspunztori de producerea pagubei, cu condiia ca acetia s nu fie Asiguratul, persoanele care n mod statornic domiciliaz mpreun cu acesta sau orice persoane sau prepui ai Asiguratului, pentru faptele crora acesta rspunde potrivit legii. 12.12 Asiguratul rspunde de prejudiciile aduse Asigurtorului prin acte care ar mpiedica realizarea dreptului de regres. Dac, din vina Asiguratului, exercitarea regresului nu mai este posibil, acesta este obligat s napoieze despgubirea ncasat n termen de maximum 5 zile lucrtoare de la data solicitrii Asigurtorului. 12.13 Toate impozitele i taxele prezente i viitoare referitoare la prima de asigurare, la poli i alte acte care depind de aceasta, sunt n sarcina Asiguratului. 12.14 n cazul indemnizaiilor de asigurare (despgubirilor) pentru care exist/a fost desemnat un beneficiar (banca, instituie financiar nebancar etc.), despgubirea nu va putea fi pltit pn cnd entitatea sau persoana care are calitatea de beneficiar/a fost desemnat ca beneficiar al despgubirii nu i va da, n scris, acordul de plat, indicnd dac despgubirea se va achita n favoarea sa ori a Asiguratului / altui Beneficiar i n ce proporie. 12.15 Legea aplicabil contractului de asigurare este legea romn. 12.16 n cazul constatrii insolvabilitii Asigurtorului, Asiguraii/Beneficiarii asigurrii/terele persoane pgubite pot s se adreseze Fondului de garantare conform art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile n Romnia. 12.17 Prevederile prezentelor Condiii Generale se completeaz cu cele ale condiiilor Specifice de asigurare i cu dispoziiile legale n materie.

III.7. Asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru

CONDIII GENERALE PRIVIND ASIGURAREA DE RSPUNDERE A TRANSPORTATORULUI, N CALITATE DE CRU, PENTRU MRFURILE TRANSPORTATE CU AUTOVEHICULE PE TERITORIUL ROMNIEI

102

n cuprinsul prezentelor condiii se adopt urmtoarele definiii: ASIGURARE: POLI: ASIGURTOR: ASIGURAT: CONTRACTANT: BENEFICIAR: PRIM DE ASIGURARE: MARF: VEHICULE RUTIERE: CONTRACT DE TRANSPORT RUTIER DE MRFURI: ACTE DE LIVRARE: DOCUMENTE DE TRANSPORT: LIMITA RSPUNDERII: DESPGUBIRE: RISC : EVENIMENT ASIGURAT: FRANIZ : contractul de asigurare; document semnat de pri, necesar pentru existena contractului; societatea de asigurare-reasigurare Groupama Asigurri S.A.; subiectul titular al interesului asigurat; persoana cu care Groupama Asigurri S.A. ncheie contractul de asigurare, dac aceasta este diferit de Asigurat; subiectul cruia i este pltit despgubirea, dac este diferit de Asigurat pe baza manifestrii de voin a acestuia din urm; suma datorat de Asigurat n schimbul asumrii riscului de ctre Asigurtor; orice produs care formeaz obiectul livrrii sau al contractului de transport; automobile, vehicule articulate, remorci i semiremorci, chiar neataate; contract comercial n baza scrisorii de transport, pentru funcionarea cruia este necesar existena a 3 (trei) pri contractante: expeditor, transportator i destinatar; procese-verbale de recepie sau autorecepie, facturile, listele de specificaie, avizele de expediie; scrisoarea de trsur sau de transport, foaia de parcurs sau alte documente asemntoare; o limit maxim pn la care Groupama Asigurri S.A. rspunde n cazul producerii evenimentului asigurat n timpul perioadei de asigurare; suma datorat de Groupama Asigurri S.A. n cazul producerii evenimentului asigurat; posibilitatea de a se produce evenimentul asigurat, avnd consecin o pagub; eveniment definit n condiiile contractuale prin producerea cruia rezult daune asupra interesului asigurat; partea din daun care rmne n sarcina Asiguratului.

1. CONTRACTUL DE ASIGURARE 1.1. n baza contractului de asigurare reglementat de polia de asigurare, de prezentele condiii generale de asigurare i de orice alte suplimente ataate la acestea, Asigurtorul acoper consecinele financiare ale rspunderii civile legale pe care Asiguratul le poate nregistra n calitatea sa de transportator de mrfuri pe ci rutiere din Romnia, pentru vehiculele rutiere menionate expres n SPECIFICAIA poliei de asigurare. 1.2. Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig s plteasc o prim de asigurare societii Groupama Asigurri S.A., iar aceasta preia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligndu-se ca la producerea acestuia s plteasc Asiguratului sau Beneficiarului desemnat de acesta, despgubirea cuvenit. 1.3. Oricnd n cursul valabilitii contractului, de comun acord, se pot aduce modificri acestuia. n astfel de cazuri Asigurtorul va emite un supliment la polia de asigurare, care va face parte integrant din aceasta, modificrile respective intrnd n vigoare la data convenit ntre pri.

103

2. OBIECTUL ASIGURRII 2.1. Asigurtorul acoper prin asigurare consecinele financiare ale rspunderii civile legale la care Asiguratul se poate expune n calitatea sa de transportator de mrfuri pe osele la transporturile pe care acesta le efectueaz pe teritoriul Romniei. 3. CLAUZA DE TERITORIALITATE I TEMPORALITATE 3.1. Asigurarea acoper rspunderea transportatorului pentru contractele de transport de mrfuri pe osele, cnd locul primirii mrfii i locul prevzut pentru eliberare sunt situate n Romnia. 3.2. Rspunderea Asigurtorului ncepe din momentul n care - n urma verificrii ncrcturii, a documentului de transport i a existenei actelor de livrare - mrfurile sunt luate n sarcin de ctre vehiculul rutier pentru a ncepe transportul, dar nu mai devreme de data ncheierii poliei de asigurare i plata primei de asigurare i ia sfrit n momentul n care cruul a pus la dispoziia reprezentantului destinatarului vehiculul rutier pentru descrcare. 4. NCHEIEREA CONTRACTULUI I PLATA PRIMEI DE ASIGURARE 4.1. Asigurarea se poate ncheia pe perioade de 1 an sau de minimum 3 luni. 4.2. Asigurarea se ncheie n baza completrii cererii-chestionar, prealabil nceperii riscului, de ctre Asigurat. 4.3. Asigurarea se poate ncheia n baza : a) Clauzei RTI 01 (Asigurare la Limit de rspundere / autovehicul / transport) sau b) Clauzei RTI 02 (Asigurare la Limit Total de rspundere / an) 4.4. Dup ncheierea asigurrii, Asigurtorul ia asupra sa riscul producerii evenimentului asigurat ncepnd de la data fixat n poli, dar n nici un caz nainte de orele 00 00 ale zilei urmtoare celei n care s-a pltit prima de asigurare, data ncetrii contractului rmnnd neschimbat. 4.5. Primele de asigurare se achit anticipat i integral la emiterea poliei de asigurare. 4.6. Asigurtorul poate accepta plata primei de asigrare n rate subanuale; n aceast situaie, n caz de producere a unui eveniment asigurat, din despgubire se vor reine ratele de prim restante. 4.7. n cazul plii primei de asigurare n rate subanuale, ratele se vor achita anterior datei scadente menionate n polia de asigurare. Polia de asigurare se reziliaz automat la data scadent a ultimei rate de prim neachitat n termen. 4.8. n caz de neachitare la scaden a unei rate de prim, polia poate fi repus n vigoare numai cu acordul scris al Asigurtorului, prin plata ratei restante ntr-un termen de maximum 30 de zile de la data scadenei, cu condiia ca n aceast perioad Asiguratul s nu fi nregistrat daune. 4.9. Polia de asigurare se poate ncheia n condiiile stabilirii unor franize deductibile, exprimate n mod direct sau indirect n polia de asigurare sau n condiiile specifice ori alte suplimente anexate poliei. 5. RSPUNDERILE ASIGURATE 5.1. Prezentul contract acoper rspunderea legal a Asiguratului, n calitatea sa de transportator de mrfuri pentru avarii i pierderi materiale survenite la mrfurile transportate pe timpul unui transport executat pe osele, cu vehicule autorizate legal, care au la baz o culp a transportatorului i/sau a conductorului autovehiculului.

104

Dac vehiculul rutier coninnd mrfurile este transportat pe o parte a parcursului pe cale ferat, cale navigabil interioar sau aerian, n executarea unui contract de transport unic, fr descrcri-ncrcri ulterioare, prezentul contract se aplic, fr excepie, pentru ansamblul transportului. 5.2. n msura n care un eveniment asigurat a survenit sau este iminent, prin prezentul contract sunt acoperite, pn la limita rspunderii menionat n poli, i cheltuielile efectuate cu acordul prealabil al Asigurtorului pentru: - aprarea contra preteniilor nejustificate care sunt formulate contra Asiguratului i cheltuielile fcute de Asigurat n procesul civil, dac a fost obligat la dezdunare (inclusiv n cazul n care aciunea penal pus n micare nu mai este judecat, iar aciunea civil rmne n competena instanei penale); - expertize efectuate la mrfurile n disput de ctre experi neutri; - limitarea sau evitarea avariilor sau pierderilor materiale, n msura n care acestea angajeaz rspunderea Asigurtorului i sunt rezonabil efectuate; - salvarea, distrugerea sau eliminarea mrfii avariate. 6. EXCLUDERI GENERALE 6.1. Prezenta poli de asigurare nu acoper consecinele urmtoarelor evenimente: a) rzboi, rzboi civil (indiferent dac rzboiul a fost sau nu declarat), invazie, aciune a unui duman extern, ostiliti, insurecie, putere militar (dictatur) sau uzurpare de putere, aciune a unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n numele sau n legtur cu orice organizaie politic, conspiraie, represalii, aciunea torpilelor, prezena minelor i a altor mijloace de lupt similare i n general a tuturor evenimentelor de rzboi ct i a actelor de sabotaj, terorism sau piraterie avnd un caracter politic sau asimilate rzboiului; b) capturare, sechestrare, rechiziionare, expropriere cu fora sau deinere, distrugere sau avariere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau a oricrei autoritai publice; c) revolt, tulburri civile, greve, greve patronale sau alte evenimente similare; d) efectele directe sau indirecte ale exploziei atomice, ale radiaiilor sau infestrii radioactive, ca urmare a folosirii energiei atomice sau a materialelor fisionabile; e) violare a embargoului, contraband, comer prohibit sau clandestin, confiscare, punere sub sechestru sau rechiziionare; f) orice form de sechestru, cauiune sau alte garanii financiare; g) amenzi de orice fel i cheltuieli penale; 7. EXCLUDERI SPECIALE 7.1. Prezenta poli de asigurare nu acoper nici consecinele urmtoarelor evenimente: a) orice pretenii de despgubire, altele dect cele pentru pierderea sau avarierea mrfurilor, acoperite prin poli, diferenele de curs valutar i, n general, toate obstacolele ridicate n cursul unei exploatri sau operri comerciale n legatur cu mrfurile transportate; b) carantin, dezinfecie, msuri sanitare; c) dolul sau pagube produse cu intenie de Asigurat sau prepuii acestuia; d) pagube cauzate de ctre mrfurile transportate unor obiecte sau persoane; e) incendiul, explozia, pagubele produse de ape i de influena temperaturii atunci cnd, n cursul transportului, mrfurile sunt descrcate din vehiculul rutier, chiar dac spaiile sau ncperile respective sunt utilizate sau se afl n exploatarea Asiguratului; f) influena temperaturii atmosferice;

105

g) cheltuieli fcute pentru transformarea sau mbuntirea bunurilor n comparaie cu starea lor la momentul nceperii rspunderii, cele pentru repararea unor avarii sau distrugeri produse de cauze necuprinse n asigurare i nici cele pentru reparaii, recondiionri sau restaurri nereuite; h) pagube produse n situaia n care: - autovehiculul cu care se execut transportul nu avea certificat de nmatriculare valabil sau alt autorizaie de circulaie valabil; - autovehiculul a fost condus de ctre o persoan care se afla sub influena buturilor alcoolice; - autovehiculul, n momentul accidentului, era condus de ctre o persoan care nu are autorizaie sau permis valabil de conducere pentru categoria respectiv de vehicule rutiere, creia permisul de conducere i-a fost retras, anulat sau reinut n vederea anulrii, ori ca urmare a suspendrii dreptului de a conduce; - autovehiculul a fost condus de ctre o persoan care, dup producerea accidentului, s-a sustras de la recoltarea probelor biologice n vederea stabilirii alcoolemiei ori a prsit locul accidentului, n situaiile n care acest fapt nu este permis prin dispoziiile legale; - avarierea mrfurilor transportate n timpul comiterii unei infraciuni svrite cu intenie, ori n timpul cnd conductorul autovehiculului, autor al unei infraciuni svrite cu intenie ncearc s se sustrag de la urmrire. Faptele prevzute la lit. h) de mai sus, trebuie s rezulte din actele ncheiate de organele n drept. i) poluarea coninutului cisternelor ce poate determina, ca urmare a amestecrii sau a schimbrii gustului i/sau a mirosului, fie o depreciere a coninutului, fie cheltuieli pentru readucerea n stare normal a mrfurilor transportate; j) poluarea produs de revrsarea coninutului vehiculelor rutiere cistern ori a altor mrfuri periculoase; k) ntrzierea n livrarea mrfurilor; l) furtul total sau parial al mrfii, cu excepia cazurilor n care Asigurtorul a agreat acoperirea unor astfel de riscuri la ncheierea poliei de asigurare, prin plata unei prime suplimentare. m) influena temperaturii ca urmare a absenei, proastei funcionri, insuficienei sau opririi aparatelor frigorifice sau de nclzire a vehiculelor rutiere, cu excepia cazurilor n care Asigurtorul accept acoperirea unor astfel de riscuri la ncheierea poliei, prin plata unei prime suplimentare. 7.2. Orice alte cheltuieli, n afara celor menionate la art. 5.2., nu sunt acoperite prin prezenta poli. 7.3. Sunt excluse din asigurare, n afar de cazul n care ele au fost nominal desemnate i fac obiectul unei acceptri speciale, urmtoarele mrfuri: a) transporturile efectuate n baza conveniilor potale internaionale; b) transporturile funerare; c) transporturile efectelor de strmutare; d) bijuterii, perle i pietre preioase, blnuri, obiecte de art i de colecie sau alte obiecte care au o valoare artistic, tiinific sau istoric; e) metale preioase, bani, bilete de banc, monede, cecuri, aciuni, obligaiuni, cupoane i orice alte hrtii de valoare; f) mrfuri considerate periculoase conform legilor i reglementrilor n vigoare; g) mrfuri perisabile, stabilite la ncheierea poliei pentru un numr de vehicule rutiere solicitat de Asigurat; Prevederile art. 7.3. se aplic, de asemenea, i atunci cnd mrfurile destinate transportului sunt menionate sub o denumire comun, cum ar fi: mrfuri de orice natur. 7.4. Prezenta asigurare nu acoper pagubele rezultate din pierderea sau avarierea mrfii, total sau parial, care a avut drept cauz o culp a persoanei care are dreptul s dispun de marf, un ordin al acesteia nerezultnd dintr-o culp a Asiguratului, un viciu propriu al mrfii sau circumstane pe care Asiguratul nu putea s le evite i a cror consecine nu le putea preveni i dac pierderea sau avaria rezult din riscuri particulare inerente uneia sau mai multora dintre urmtoarele situaii:

106

a) for major; b) diferena dintre cntarul folosit la primirea produselor spre transport i cel folosit la eliberarea acestora ctre destinatar; c) culpa expeditorului sau destinatarului sau a nsoitorului mrfii, prepus al acestora, dac acesta exist i nu a luat toate msurile necesare pentru asigurarea integritii mrfii; d) folosirea de vehicule rutiere neadaptate specificului mrfurilor transportate precum i folosirea de vehicule descoperite, fr prelat, dac aceast folosire a fost convenit n mod expres cu expeditorul, prin contractul de transport sau se impune prin normele specifice de transport; e) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru mrfurile expuse prin felul lor la stricciuni sau avarieri, cnd aceste mrfuri nu sunt ambalate sau sunt ru ambalate sau aceasta nu a putut fi observat la primirea mrfii spre transport; f) lipsurile constatate la destinaie la mrfurile a cror cntrire nu este obligatorie i nici nu au fost cntrite de cru sau cele din colete, saci, butoaie etc., dac vehiculul rutier, respectiv coletele, sacii, butoaiele etc. nu poart urme de violare sau sustragere, n cazul n care nu se dovedete c ele se datoresc culpei transportatorului; g) manipularea, ncrcarea, stivuirea, ancorarea sau descrcarea mrfii de ctre expeditor, destinatar sau de ctre persoane care acioneaz n contul expeditorului sau al destinatarului; h) predarea de ctre expeditor a unor mrfuri excluse la transport, sub denumire fals, inexact sau incomplet; i) natura unor mrfuri expuse, datorit cauzelor inerente nsi naturii lor, fie la pierdere total sau parial, fie la avarie n special prin spargere, ruginire, deteriorare intern i spontan, uscare, curgere, pierdere normal n greutate sau prin aciunea insectelor sau a roztoarelor; j) insuficiena sau imperfeciunea marcajelor sau a numerelor coletelor sau neindicarea de ctre expeditor n documentele de transport i eventual pe ambalaje, a particularitilor specifice produselor, care necesitau condiii speciale sau msuri de precauie n timpul transportului; k) transportul de animale vii. 7.5. n orice aciune, proces sau alt procedur judectoreasc, n care Asigurtorul pretinde c rspunderea nu este asigurat prin prezenta poli de asigurare, sarcina probei de acoperire prin asigurare revine Asiguratului. 8. LIMITELE RSPUNDERll 8.1. Rspunderea asumat de Asigurtor este limitat pe eveniment i pe perioada asigurat la nivelul limitei rspunderii stabilit prin prezenta poli. 8.2. Cu toate acestea, despgubirea datorat de ctre Asigurtor nu va putea depai valoarea mrfurilor la data i locul primirii lor pentru transport i nici suma justificat a avariilor i pierderilor materiale produse mrfurilor. 8.3. Asigurtorul nu va putea fi inut rspunztor de consecinele vreunei nelegeri convenite de Asigurat, prin care acesta i mrete rspunderea, dect dac aceast nelegere a fost acceptat n prealabil de ctre Asigurtor, n scris, i doar n schimbul unei prime suplimentare. 8.4. Cheltuielile de expertiz, ca i cele fcute de Asigurat n procesul civil, dac a fost obligat la dezdunare (inclusiv n cazul n care aciunea penal pus n micare nu mai este judecat, iar aciunea civil rmne n competena instanei penale), efectuate cu acordul prealabil al Asigurtorului, se despgubesc n limita sumei asigurate. 9. OBLIGAIILE ASIGURATULUI 9.1. Asiguratul este obligat s rspund n scris la ntrebrile formulate de Asigurtor, cu privire la mprejurrile eseniale referitoare la risc pe care le cunoate. Dac mprejurrile eseniale referitoare la risc se modific n perioada de valabilitate a poliei, Asiguratul este obligat s

107

comunice n scris Asigurtorului schimbarea, care se poate referi la orice modificare cu privire la forma de organizare, adres, obiect de activitate, caracteristicile i ntinderea geografic a transporturilor efectuate, condiiile generale de transport care genereaz modificri ale ntinderii i limitelor rspunderii sale, orice renunare la regres i orice acorduri sau nelegeri, ncheiate cu firme avnd acelai domeniu de activitate sau cu clieni, de natur a agrava riscul. 9.2. Asiguratul are obligaia s ntrein vehiculele n bune condiii i n conformitate cu dispoziiile legale, n scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate. Asigurtorul are dreptul s verifice modul n care vehiculele sunt ntreinute; n cazul n care se constat nerespectarea obligaiilor Asiguratului, Asigurtorul are dreptul s denune asigurarea, n scris, ncepnd cu ziua urmtoare notificrii. 9.3. Asiguratul are obligaia s plteasc primele de asigurare n cuantumul i la termenele prevzute n poli. 9.4. De asemenea, Asiguratul mai are urmtoarele obligaii: - s declare existena altor asigurri pentru aceeai rspundere la Asigurtori diferii, att la ncheierea poliei de asigurare ct i pe parcursul valabilitii acesteia; - de a constata la ncrcare, prin conductorul auto sau alt persoan abilitat, starea aparent a mrfii i a ambalajelor, precum i exactitatea numrului de colete i a cantitii mrfurilor ncredinate spre transport de ctre furnizor/expeditor; aceste remarci trebuiesc nscrise n scrisoarea de trsur; - s ia msuri, potrivit cu mprejurrile, pentru executarea corespunztoare a transportului, pentru pstrarea i paza bunurilor aflate n custodia cruului pe tot parcursul transportului i pentru limitarea pagubelor. 9.5. n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: a) s ntiineze imediat, dac este cazul, potrivit practicii din ara respectiv, organele poliiei, unitile de pompieri sau alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii accidentului, solicitnd ntocmirea de acte cu privire la cauzele i mprejurrile producerii accidentului i la pagubele produse; b) s ntiineze Asigurtorul, n scris, de ndat de la data lurii la cunotiin, dar n cel mult 2 (dou) zile lucrtoare n caz de furt i 5 (cinci) zile lucrtoare n celelalte cazuri, n afara situaiilor n care se justific faptul c o ntrziere mai mare este o consecin a unui caz fortuit sau de for major, despre orice avarie sau pierdere produs mrfii transportate ce ar intra sub incidena acoperirii acordate prin prezentele condiii de asigurare sau orice reclamaii n legtur cu asigurarea; c) s nu recunoasc nici o rspundere i s nu fac nici o ofert, promisiune sau plat fr acordul prealabil al Asigurtorului; d) s se apere n proces innd seama i de eventualele recomandri fcute de Asigurtor. Asigurtorul este ndreptit, n cazurile n care apreciaz c este necesar, n procesul civil, s indice Asiguratului s-i angajeze aprtor att n prim instan ct i n cile de atac. Asigurtorul poate folosi i calea interveniei n interesul Asiguratului rspunztor de producerea prejudiciului, n conformitate cu art. 49 i urmtoarele din Codul de procedur civil, ori de cte ori n acest fel se asigur o mai bun aprare a intereselor Asigurtorului; e) s pun la dispoziia Asigurtorului toate actele i dovezile necesare pentru verificarea existenei i valorii mrfurilor transportate precum i pentru constatarea, evaluarea i stabilirea despgubirilor, conform Anexei nr. 1. f) s conserve dreptul de regres mpotriva terilor vinovai de producerea pagubei. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute la acest capitol Asigurtorul are dreptul s refuze plata despgubirii, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat i ntinderea pagubei. 10. OBLIGAIILE ASIGURTORULUI

108

10.1. Asigurtorul are obligaia s constate i s evalueze pagubele, n maxim 5 zile de la primirea ntiinrii producerii evenimentului, prin reprezentanii si, mpreun cu Asiguratul sau beneficiarul/primitorul mrfurilor avariate, inclusiv prin experi, dac exist puncte de vedere diferite cu privire la marfa n disput i se convine n acest mod de ctre cele dou pri. 10.2. Asigurtorul are, de asemenea, obligaia s stabileasc i s plteasc despgubirile cuvenite n baza documentaiei complete privind cauzele i mprejurrile n care s-a produs riscul asigurat, precum i cea care probeaz ntinderea pagubei. Asigurtorul va presta serviciile care i incumb n cadrul unei perioade de maximum 15 zile de la primirea cererii de despgubire. Dac se constat c Asiguratul trebuie s mai prezinte documente pentru determinarea cauzelor i a mprejurrilor n care s-a produs evenimentul asigurat, precum i a ntinderii pagubei, termenul de 15 zile se va calcula de la data primirii ultimului document. 11. CONSTATAREA, EVALUAREA I STABILIREA DESPGUBIRII 11.1. Constatarea i evaluarea pagubei, precum i stabilirea despgubirii, se fac de ctre Asigurtor. 11.2. Despgubirea nu poate depai limita rspunderii, nici cuantumul pagubei, stabilit n baza actelor justificative i nici valoarea bunurilor preluate n custodie de Asigurat. Despgubirea include i pagubele produse de avarieri sau distrugeri prilejuite de msurile de salvare luate n timpul producerii evenimentului asigurat, precum i cheltuielile fcute n vederea limitrii pagubelor, dac acestea sunt necesare ca urmare a unor cauze cuprinse n asigurare. 11.3. Nimeni nu poate beneficia de acoperirea oferit de prezenta poli de asigurare dac nu justific faptul c a suferit un prejudiciu. 11.4. n cazul n care valorile mrfurilor transportate sunt mai mari dect valorile asigurate, despgubirea se va reduce proporional, astfel cum se prevede n Clauza RTI 01 sau Clauza RTI 02 (n baza creia s-a ncheiat asigurarea). 11.5. Dac paguba s-a produs din vina a doi sau mai muli transportatori, fiecare dintre ei va suporta cota parte din despgubirea cuvenit, proporional cu partea sa de rspundere. n cazul n care nu se poate stabili care dintre transportatori a produs pagube, atunci toi transportatorii vor suporta o parte din despgubire, proporional cu cota parte din contravaloarea prestaiei de transport ncasate. 11.6. Despgubirile datorate de ctre Asigurtor pentru pierderea total sau parial a mrfii transportate, pentru cauze care implic rspunderea transportatorului, se calculeaz dup preul din factura care nsoete transportul, iar cnd transportul se face fr factur, dup preul mrfii la data i locul ncrcrii, inndu-se seama, atunci cnd este cazul, i de gradul lor de uzur. 11.7. Cuantumul despgubirii reprezint: a) n caz de pagub total: valoarea bunurilor preluate n custodie din care se scade, dup caz, valoarea resturilor ce se mai pot ntrebuina sau valorifica. Prin pagub total se nelege pierderea sau distrugerea n ntregime a bunurilor sau n aa mod nct refacerea prin reparare, nlocuire, recondiionare sau restaurare nu mai este posibil, sau costul acestor operaii depete valoarea bunurilor preluate n custodie. b) n caz de pagub parial: costul reparaiei prilor componente sau pieselor avariate ori costul de nlocuire, recondiionare sau restaurare, din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot ntrebuina ori valorifica sau valoarea pierderii de calitate (deprecierea) care diminueaz valoarea bunurilor respective. Gradul de depreciere se stabilete n procente, pe baz de expertiz, comparativ cu starea lor la data i locul ncrcrii. Prin pagub parial se nelege avarierea bunurilor n aa fel nct acestea se pot reface ori mai pot fi folosite prin repararea prilor componente sau a pieselor avariate ori prin nlocuirea, recondiionarea sau restaurarea acestora, ori pierderea de calitate (deprecierea) a bunurilor

109

rmase dup producerea evenimentului asigurat i care diminueaz valoarea bunurilor respective. 11.8. Despgubirile se pltesc de Groupama Asigurri S.A. n lei sau n valut convertibil, n funcie de modalitatea n care s-au pltit primele de asigurare. n cazul n care Asiguratul a suportat cheltuieli n lei i valut, iar primele de asigurare au fost pltite n valut, Asigurtorul va despgubi cheltuielile fcute de ctre Asigurat potrivit modalitii n care au fost efectuate acestea. 11.9. n cazul n care, la data daunei, Asiguratul nu are achitat integral prima de asigurare, Asigurtorul are dreptul de a reine din despgubirea cuvenit ratele de prim datorate pn la sfritul perioadei de asigurare. 11.10. Asigurtorul este, de asemenea, ndreptit: - s amne plata despgubirii dac exist instituit mpotriva Asiguratului o anchet sau procedur penal n legtur cu dauna, pn la finalizarea anchetei sau, respectiv, a procedurii penale; - s nu plteasc despgubiri n cazul n care cererea de despgubire are la baz declaraii false sau dac Asiguratul (sau oricare alt persoan care acioneaz n numele su) a contribuit n mod deliberat ori prin neglijen grav la producerea daunei. 12. DISPOZIII FINALE 12.1. n cazul n care cererea sau declaraia Asiguratului este neadevrat ori cererea de despgubire este frauduloas sau n mod evident exagerat, ori are la baz declaraii false, aceast asigurare va fi nul, iar Asigurtorul nu va fi obligat s fac nici o plat n baza ei. 12.2. Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a adus la cunotina Asiguratorului schimbrile eseniale privind riscul, Asigurtorul are dreptul: a) nainte de producerea evenimentului asigurat: s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a poliei sau s o denune de la data cnd au intervenit schimbrile, n cazul n care schimbrile aprute exclud meninerea n vigoare a asigurrii, cu restituirea primei de asigurare pltit pentru perioada ulterioar denunrii sau cu restituirea integral a primei de asigurare pltit, n cazul n care, cunoscnd exact mprejurrile, nu ar fi ncheiat polia. b) dup producerea evenimentului asigurat: s reduc despgubirea cuvenit corespunztor raportului dintre prima stabilit i cea care, cunoscndu-se exact mprejurrile, ar fi fost cuvenit sau s refuze plata despgubirii, dac fa de acele mprejurri polia nu s-ar fi ncheiat. 12.3. Dreptul de a ridica pretenii fa de Asigurtor privind achitarea despgubirii se stinge n termen de doi ani din momentul producerii evenimentului asigurat. 12.4. n cazul denunrii sau rezilierii poliei de asigurare, prevederile acesteia se aplic pentru toate cazurile de daun survenite nainte de denunare sau reziliere, pn la lichidarea definitiv a acestora. 12.5. Respectarea riguroas i ndeplinirea condiiilor prevzute n prezentele condiii, n msura n care se refer la obligaiile care i revin Asiguratului, precum i presupunerea c declaraiile Asiguratului, ca i cele din cererea de asigurare sunt adevrate, vor fi o condiie ce precede orice rspundere care revine Asigurtorului. 12.6. Dac la data producerii evenimentului asigurat existau i alte contracte de asigurare ncheiate de Asigurat sau n favoarea Asiguratului, care acoper pagube produse ntr-un eveniment ce intr sub incidena poliei de asigurare, Asigurtorul platete n baza poliei de asigurare diferena dintre valoarea pagubei i valoarea total a pagubelor acoperite prin celelalte contracte de asigurare. 12.7. n limitele despgubirilor pltite n baza poliei de asigurare, Asigurtorul este subrogat n toate drepturile Asiguratului sau beneficiarilor de despgubiri contra celor raspunztori de producerea pagubelor, alii dect Asiguratul.

110

12.8. Asiguratul rspunde de prejudiciile aduse Asigurtorului prin acte care ar mpiedica realizarea dreptului prevzut n art. 12.7. de mai sus. 12.9. Dac Asiguratul renun la dreptul su de regres sau dac, din vina lui, exercitarea acestui drept nu mai este posibil, Asiguratorul este eliberat de obligaia de a plti despgubirea pn la limita sumei reprezentnd dreptul de regres. Daca plata a fost deja efectuat, Asiguratul este obligat s napoieze despgubirea ncasat. 12.10. Orice litigiu ntre Asigurat i Asigurtor decurgnd din sau n legtur cu aceasta poli de asigurare, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinarea lui, se va soluiona pe cale amiabil sau prin arbitraj organizat de Camera de Comer i Industrie a Romniei n conformitate cu Regulile de procedur arbitrar ale acestei Camere. Hotrrea arbitrar este definitiv i obligatorie.

ANEXA NR. 1 la CONDITII GENERALE PRIVIND ASIGURAREA DE RASPUNDERE A TRANSPORTATORULUI, IN CALITATE DE CARAUS PENTRU MARFURILE TRANSPORTATE CU AUTOVEHICULEPE TERITORIULROMANIEI

ACTE NECESARE PENTRU REGULARIZAREA DAUNELOR DE RSPUNDERE A TRANSPORTATORULUI, N CALITATE DE CRU


1. Avizarea producerii evenimentului de ctre transportator ctre Asigurtor. n ntiiare se vor preciza: felul bunurilor avariate sau distruse, data, locul, cauzele i mprejurrile producerii evenimentului asigurat, locul unde se afl bunurile avariate sau distruse i valoarea estimat a pagubei, n vederea comunicrii unor eventuale instruciuni cu privire la marf i la efectuarea constatrii pagubelor. Avizarea ctre Groupama Asigurri S.A. se va la tel: / fax: face

2.* n cazurile de daun provocat mrfii ca urmare a unui accident de circulaie se vor anexa i urmtoarele documente: 2.1. copie dup licena de transportator; 2.2. document al Poliiei din care s rezulte vinovia participanilor la evenimentul rutier; 2.2. documente sau date privind cellalt autovehicul implicat n accident: nr. de nmatriculare al autovehiculului, numele i prenumele conductorului auto, adresa complet a deintorului autovehiculului i copia tichetului de asigurare (RCA sau carte verde) sau date extrase din documentul de asigurare (numrul i societatea care au emis acest document). 3. Fotocopia contractului de transport i a comenzii de transport din care s rezulte, concret, att obligaiile transportatorului precum i ale beneficiarului transportului respectiv, respectiv toate datele referitoare la transportul efectuat (felul mijlocului de transport, data i locul ncrcrii, ruta, durata transportului, temperatura necesar transportului n cazul mrfurilor perisabile etc.). n cazul contractelor cadru ncheiate pe perioade limitate, se va anexa, pentru transportul n cauz, fotocopia telexului sau a scrisorii prin care firma expeditoare solicit executarea transportului i din care trebuie s rezulte condiiile concrete n care trebuie s se execute acest transport. 4. Fotocopia scrisorii de trasur completat cu toate datele cerute de imprimat pentru transportul respectiv. n caz de daun, n scrisoarea de trsur trebuie s existe meniunea fcut de beneficiarul mrfii referitoare la eventualele degradri sau distrugeri ale mrfii. 5. Fotocopie dup factura de plat a transportului.

111

6. Fotocopii dup facturile mrfii care a fost transportat, din care trebuie s rezulte tipul, cantitatea de marf transportat i preurile n lei i/sau valut per kg./buc./etc. 7.** Fotocopia certificatului fitosanitar A.T.P. care nsoete marfa transportat, n cazul mrfurilor ce necesit eliberarea obligatorie a acestui certificat (produse alimentare alterabile, fructe, etc.). 8. Fotocopia foii de parcurs pentru transportul respectiv. 9. Acte oficiale din care s rezulte, cauzele care au determinat nerespectarea duratei de transport prevzut n contractul de transport, n cazul n care depirea duratei de transport a cauzat degradarea mrfii. 10. Fotocopii ale diagramelor tahograf care trebuie s corespund strict cu perioada transportului. 11.** Fotocopii ale diagramelor termograf care s corespund, n toate cazurile, cu perioada transportului. 12. Declaraiile conductorului auto din care s rezulte cauzele, mprejurrile i vinovia n producerea degradrii mrfii. 13. Procesul-verbal ncheiat de transportator cu privire la cauzele i mprejurrile producerii daunelor la marfa transportat. 14. Procesul-verbal de constatare al pagubelor ntocmit cu participarea unui reprezentant al firmei transportatoare, a unui reprezentant al beneficiarului (proprietarului) mrfii, a unui reprezentant din partea Asigurtorului i, dup caz, a unui inspector de calitate (neutru). 15. Fotografii ale mrfii avariate, efectuate de oricare dintre prile implicate. 16. Procesul-verbal de distrugere a mrfii deteriorate, cu participrea beneficiarului, a transportatorului i a unui reprezentant al Asigurtorului. 17. Modul de eventual valorificare a recuperrilor. 18. Scrisoarea de solicitare a despgubirii a pgubitului ctre societatea de transport. 19. Fotocopia documentului de plat din care s reias c societatea de transport a despgubit pgubitul. 20. Scrisoarea de solicitare a despgubirii din partea Asiguratului ctre Groupama Asigurri S.A.
NOTA: * ) Acte necesare n cazul daunelor provocate la marf ca urmare a unor accidente de circulaie. **) Acte necesare n cazul daunelor provocate la marfa perisabil.

III.8. Asigurarea obinuit a animalelor


CONDIII GENERALE DE ASIGURARE A ANIMALELOR

n cuprinsul prezentelor condiii se adopt urmtoarele definiii:


Asigurare: Groupama Asigurri S.A.: Asigurat: Contractant: Beneficiar: Suma asigurat: Despgubire: Risc: Prim de asigurare: Poli: contractul de asigurare; Societate de asigurare, avnd calitatea de Asigurtor; Persoana care are un contract de asigurare ncheiat cu Asigurtorul; Persoana cu care Groupama Asigurri S.A. ncheie contractul de asigurare, dac aceasta este diferit de asigurat subiectul cruia i este pltit despgubirea, dac este diferit de Asigurat; limita maxim pn la care Groupama Asigurri S.A. rspunde n cazul evenimentului asigurat; suma datorat de Groupama Asigurri S.A. Asiguratului/Beneficiarului n cazul producerii evenimentului asigurat; posibilitatea producerii evenimentului asigurat avnd consecin o pagub; sum datorat de Asigurat n schimbul asumrii riscului de ctre Asigurtor; document semnat de pri, necesar pentru existena contractului de asigurare; 112

Eveniment asigurat: Franiz:

eveniment definit n condiiile contractuale, prin producerea cruia rezult daune asupra interesului asigurat; partea de daun pe care o suport Asiguratul, cu prioritate fa de obligaiile de plat ale societii de asigurare i care rezult din contractul de asigurare.

1. DISPOZIII GENERALE 1.1. n baza contractului de asigurare reglementat de polia de asigurare i de prezentele condiii de asigurare, precum i a ncasrii primelor de asigurare, Groupama Asigurri S.A., denumit i Asigurtor, asigur animalele indicate n poli i n cererea chestionar, la locaia indicat n poli. 1.2. Asiguratul trebuie s aib un interes patrimonial cu privire la animalele asigurate.
1.3. Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig s plteasc o prim societii Groupama Asigurri S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligndu-se ca, n cazul producerii acestuia, s plteasc Asiguratului sau Beneficiarului desemnat o despgubire n limitele i la termenele convenite. 1.4. Oricnd n cursul valabilitii contractului, de comun acord, prile pot aduce modificri acestuia. n astfel de cazuri, Groupama Asigurri S.A. va emite un supliment la polia de asigurare, care va face parte integrant din contractul de asigurare. 1.5. Asiguratul rmne propriul lui asigurtor pentru o franiz sau o sum determinat, care nu se despgubete de ctre Asigurtor. n caz de daun, din despgubire se va scdea franiza prevzut n poli.

2. OBIECTUL ASIGURRII 2.1. n baza prezentelor condiii generale se pot asigura urmtoarele animale: a) bovinele n vrst de peste 6 luni pn la 10 ani inclusiv; b) porcinele n vrst de peste 3 luni; c) porcinele care au o greutate de cel puin 30 kg indiferent de vrsta lor, aflate n ngrtorie. Porcinele n ngrtorie se asigur doar n cazul persoanelor juridice. d) ovine i caprine n vrst de peste 6 luni; 2.2. n baza unor clauze speciale se pot asigura i animalele din alte specii. 2.3. Se asigur numai animalele strict identificabile prin crotaliu sau microcip. 3. RISCURILE ASIGURATE 3.1. riscurile asigurate sunt: - moartea animalelor ca urmare a accidentelor; - moartea animalelor ca urmare a bolilor; - tierea (sacrificarea) animalelor dispus de o autoritate veterinar, n cazul unui accident care pune n pericol iminent viaa acestora, numai dac tierea (sacrificarea) a fost dispus de o autoritate veterinar, potrivit legislaiei n vigoare; - tierea (sacrificarea) animalelor n scopul aplicrii unor msuri sanitar-veterinare speciale pentru prevenirea i combaterea epizootiilor sau n cazul unor boli grave, incurabile, care pun n pericol iminent viaa animalelor, numai dac tierea (sacrificarea) a fost dispus de o autoritate veterinar, potrivit legislaiei n vigoare.

113

3.2. Nu se despgubete moartea i / sau sacrificarea animalelor ca urmarea bolilor : febra aftoas, stomatita vezicular, boala vezicular a porcului, pesta bovin, pesta micilor rumegtoare, pleuropneumonia contagioas bovin, dermatita viral nodular, febra vii de Rift, Bluetongue, variola ovin i caprin, pesta african a calului, pesta porcin african, pesta porcin clasic, pesta aviar i pseudopesta aviar, encefalopatia spongiform bovin i scrapia. 3.3. Se consider accidente urmtoarele evenimente, ntmplate att la locaia prevzut n poli ct i la pune, n situaia n care punatul liber constituie modul normal de hrnire a animalelor respective, iar acest lucru a fost consemnat n cerereachestionar:
a) incendiul, explozia, trsnetul, aciunea curentului electric, cutremurul de pmnt, prbuirea, alunecarea sau surparea de teren, inundaia, furtuna, uraganul, viscolul, avalana de zpad, grindina, ngheul;

b) atacul animalelor slbatice sau altor animale, muctura erpilor, neptura insectelor veninoase, otrvirea subit (intoxicaia) cu ierburi sau cu substane toxice, umflarea din cauza furajelor (meteorizarea acut); se consider accidente i intoxicaiile animalelor produse la pune, numai dac diagnosticul a fost stabilit de ctre o autoritate veterinar;
c) insolaia, asfixierea, necul, lovirea sau rnirea subit, cderea, cderea pe animale a unor corpuri ca de exemplu: copaci, blocuri de ghea sau de zpad, bolovani etc., leziunile interne provocate de nghiirea de obiecte (cu excepia leziunilor de reticulit sau pericardit traumatic), distocia (ftarea grea), castrarea fcut de organele veterinare;

d) accidentele rutiere (ntmplate numai n deplasarea animalelor la i de la pune). 3.4. Nu se pot asigura: a) animalele aflate n gospodriile (unitile) care nu respect regulile zooigienice i sanitar-veterinare de ngrijire, hrnire, ntreinere i exploatare a animalelor, din care cauz animalele sunt ameninate de mbolnvire; b) animalele bolnave, inclusiv rahitice, istovite, schiloade, oarbe, cele care au suferit un accident, cele din localitile n care s-a stabilit carantin, cu excepia animalelor din speciile care sunt imune la boala pentru care s-a declarat carantin; c) animalele aparinnd persoanelor fizice din localitile situate n Delta Dunrii. 4. NCHEIEREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE; RSPUNDEREA ASIGURTORULUI 4.1. Asigurarea se ncheie n baza cererii-chestionar, care face parte integrant din polia de asigurare, pentru toate animalele sntoase din aceeai specie, ras i grup de vrst. Numrul de identificare al animalelor asigurate va fi menionat n mod expres n cererea-chestionar sau ntr-o anex la poli. 4.2. Asigurarea se ncheie pe o perioad de 1 an. La cerere, asigurarea se poate ncheia i pe o perioad mai mic, dar cel puin pe 3 luni.
4.3. Asigurarea se consider ncheiat numai prin emiterea poliei de asigurare i ncasarea primei de asigurare sau a celei dinti rate a primei de asigurare convenite.

114

4.4. Asigurarea nu este considerat ncheiat, chiar dac polia a fost emis, n cazul n care nu a fost pltit prima integral sau cea dinti rat a primei de asigurare. 4.5. Rspunderea Asigurtorului ncepe: a) n caz de accident, dup 5 zile de la plata primei de asigurare sau a ratei I; b) n caz de boal, dup 60 zile de la plata primei de asigurare sau a ratei I. 4.6. n cazul n care un animal asigurat piere naintea celor 5 zile prevzute la pct. 4.5. lit. a, prima de asigurare pltit pentru acel animal se restituie asiguratului. 4.7. Rspunderea Asigurtorului nceteaz la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a ncheiat asigurarea, nscris n poli.

4.8. n cazul morii animalelor din cauz de accident, se ine seama n ceea ce privete nceputul rspunderii Groupama Asigurri S.A. de data accidentului.
4.9. Se consider c animalele au murit din cauza unui accident i atunci cnd accidentul a cauzat o mbolnvire care a dus la decesul animalelor n cursul perioadei asigurrii, cu condiia de a se stabili realitatea accidentului i legtura cauzal ntre accident i mbolnvirea prilejuit de acesta (de exemplu: decesul animalelor din cauza turbrii, dac aceast boal a fost prilejuit de o muctur sau o rnire, cauzat de un animal turbat; decesul animalelor din cauza avortului, dac acesta a fost prilejuit de o lovire).

4.10. Se consider c animalele au murit din cauza unei boli cnd aceste boli au favorizat producerea unor accidente care au dus la decesul animalelor. 5. SUMA ASIGURAT 5.1. Suma asigurat pe animal se stabilete pe baza declaraiei asiguratului, dar nu poate depi valoarea de pe piaa local a animalului respectiv. 5.2. n cazul n care animalele sunt achiziionate cu cel mult 6 luni nainte de data ncheierii asigurrii, suma asigurat se poate stabili la valoarea de achiziie. n caz de supraasigurare, Asiguratul accept c despgubirea nu va putea depi valoarea animalului la data producerii evenimentului asigurat, astfel cum este definit la pct. 11.6. Suma asigurat se stabilete n lei. Pentru animalele achiziionate din import n valut convertibil (EURO, USD), sau pentru animalele la care pe piaa local exist oferte n valut convertibil, suma asigurat se poate stabili i n valut. 5.3. Pentru porcinele aflate n ngrtorie, suma asigurat se stabilete pe baza greutii medii a animalelor i a preului mediu de vnzare a crnii n viu practicat pe piaa local.
Greutatea medie se calculeaz innd seama de limitele de greutate minim i maxim declarate de asigurat, care nu pot fi mai mici de 30 kg, respectiv mai mari de 140 kg.

6. PRIMA DE ASIGURARE 6.1. Prima de asigurare reprezint suma pe care Asiguratul se oblig, prin contractul de asigurare, s o plteasc Asigurtorului la termenele stabilite, n schimbul asumrii riscului de ctre Asigurtor. 6.2. Asigurtorul nu este obligat s reaminteasc Asiguratului termenele scadente de plat ale ratelor de prim. 6.3. Primele de asigurare se calculeaz conform tarifului de prime al Groupama Asigurri S.A.
6.4. n cazul unei asigurri ncheiate pe o perioad mai mic de 1 an, primele se calculeaz pe numrul lunilor de asigurare, aplicndu-se pe fiecare lun sau fraciune de lun 1/12 din prima anual. 6.5. Primele de asigurare pot fi achitate i n rate; numrul de rate, cuantumul i data scadent a acestora sunt cele menionate n poli.

115

6.6. n situaia n care o rat de prim, ulterioar celei dinti, nu este pltit n termen de 15 zile calendaristice de la termenul stabilit n poli, contractul de asigurare se consider reziliat de drept, fr punere n ntrziere sau ndeplinirea vreunei alte formaliti, iar primele de asigurare deja pltite nu se restituie. 6.7. Pentru asigurrile ncheiate n valut convertibil, prima de asigurare stabilit se pltete n lei, la cursul de la data plii. 6.8. Plata primei se va face la sediul Asigurtorului sau al mputerniciilor si. Dovada plilor primelor de asigurare revine Asiguratului, nscrisul constatator final fiind chitana, ordinul de plat, sau alt document probator al plii.

7. ASIGURAREA SUPLIMENTAR 7.1. Asiguraii care au asigurri n curs pot ncheia asigurri suplimentare pentru majorarea sumelor asigurate iniial, precum i pentru asigurarea altor animale dect cele asigurate iniial (animale intrate ulterior n gospodrie), dar care fac parte din aceeai specie, ras i grup de vrst cu cele asigurate. Aceste asigurri suplimentare se pot ncheia i pe o perioad mai mic de 3 luni, dac asigurarea iniial expir ntr-un termen mai scurt. 7.2. La asigurarea suplimentar, rspunderea asigurtorului ncepe potrivit pct. 4.5. i nceteaz odat cu rspunderea n baza asigurrii iniiale. 8. EXCLUDERI 8.1. Asigurtorul nu acord despgubiri n urmtoarele situaii: a) animalele au murit din cauza btrneii; b) animalele au fost tiate din iniiativa Asiguratului, fr ca acestea s fi prezentat semne de boal i fr s fi existat o dispoziie de tiere dat de o autoritate veterinar, potrivit legislaiei n vigoare; c) animalele au fost tiate (sau reformate i apoi tiate) din motive de ordin gospodresc, din cauza lipsei de productivitate sau a scderii capacitii de munc ori de reproducie; d) animalele au murit datorit lipsei de furaje sau datorit unor boli cauzate de furajarea insuficient cantitativ i / sau calitativ e) animalele ce trebuiau sacrificate (sau carnea animalelor sacrificate) sunt predate societilor comerciale de industrializare a crnii iar asiguraii primesc n schimb de la aceste uniti alte animale; f) moartea animalelor produs de: rzboi (chiar nedeclarat), rzboi civil sau operaiuni de rzboi, invazie, ocupaie militar, folosirea energiei atomice sau materialelor fisionabile, insurecie, tulburri civile, revolte, greve, acte de sabotaj, dictatur militar, sau uzurpare de putere, vandalism, aciunea unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n numele sau n legtur cu orice persoan politic, conspiraie, confiscare, naionalizare, expropiere, rechiziionare; g) neglijena grav a asiguratului h) producerea i / sau mrirea pagubei s-a produs din culpa Asiguratului. i) animalele au murit ca urmare a leziunilor de reticulit sau pericardit traumatic j) animalele au murit ca urmare a bolilor specificate la pct. 3.2. 8.2. Se consider culp n producerea pagubei, urmtoarele cazuri: uciderea intenionat sau maltratarea animalelor; 116

furajarea necorespunztoare a animalelor (furajarea cu bun tiin a animalelor din orice specie cu furaje mucegite ori alterate sau cu vreji de cartofi; furajarea cabalinelor exclusiv cu paie, pleav sau coceni; furajarea - punarea sau hrnirea la grajd - cu bun tiin a rumegtoarelor cu trifoi, lucern, mzriche, n stare verde sau insuficient uscat i alte asemenea fapte); punatul cu bun tiin a animalelor pe locuri interzise de organele n drept - primrii, autoriti veterinare, agricole, silvice etc.; ntreinerea i/sau adpostirea i/sau exploatarea necorespunztoare a animalelor; neanunarea la timp a medicului veterinar n cazurile de mbolnvire i accidente, dac asiguraii puteau cunoate - dup starea animalelor - c acestea sunt bolnave sau accidentate i dac au avut posibilitatea s fac aceast anunare; neexecutarea tratamentului recomandat de medicul veterinar pentru animalele bolnave sau accidentate; neprezentarea animalelor la vaccinri i tratamente dispuse de autoritile veterinare n scopul prevenirii sau combaterii bolilor infecto-contagioase sau parazitare, precum i nerespectarea carantinei stabilit pentru localitatea respectiv; folosirea focului deschis i a instalaiilor improvizate de iluminare i nclzire n spaiile de adpostire a animalelor. 8.3. Se consider culp n mrirea pagubei, partea de pagub care s-a mrit n urma morii animalelor de carne sau ca urmare a faptului c o parte sau ntreaga cantitate de carne a devenit necomestibil, n urmtoarele cazuri: neanunarea la timp a autoritilor veterinare despre boala sau accidentul animalelor, datorit crui fapt nu s-a mai putut da dispoziia de tiere; nerespectarea dispoziiei de tiere sau neexecutarea la timp a acesteia; 9. OBLIGAIILE ASIGURATULUI 9.1. Asiguraii sunt obligai s-i ntrein animalele n bune condiii i n conformitate cu regulile zooigienice i sanitar veterinare de ngrijire, hrnire, ntreinere, adpostire i exploatare a animalelor, lund, potrivit cu mprejurrile, msuri mpotriva accidentrii, mbolnvirii ori morii animalelor, precum i pentru limitarea pagubelor. Asigurtorul are dreptul s verifice modul cum animalele asigurate sunt ntreinute. 9.2. Dac Asiguratul nu respect regulile zooigienice i sanitar veterinare de ngrijire, hrnire, ntreinere i exploatare a animalelor, Asigurtorul poate denuna contractul de asigurare, pe baz de notificare scris, fr restituirea primelor de asigurare deja pltite. Asigurarea poate fi repus n vigoare, n scris, pn la expirarea asigurrii prevzut n poli, numai dup remedierea neajunsurilor constatate. Pentru riscurile survenite n perioada ct asigurarea a fost denunat, Asigurtorul nu acord despgubiri. 9.3. Asiguraii sunt obligai s anune medicul veterinar de circumscripie despre boala sau accidentul animalului i s execute tratamentul prescris de acesta. 9.4. Asiguratul este obligat s notifice imediat, n scris, Asigurtorului, despre orice modificare privind riscul i s ia, pe cheltuiala sa i potrivit cu mprejurrile, toate msurile suplimentare de prevenire a producerii unor pagube. 9.5. n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: a) s ntiineze Asigurtorul n scris despre pieirea animalelor asigurate, cel mai trziu n dou zile lucrtoare de la data producerii evenimentului asigurat, asupra naturii 117

i mrimii pagubei. ntiinarea va cuprinde date referitoare la: specia, rasa, sexul, numrul animalelor moarte, data i cauza morii acestora. b) s ntiineze imediat, n caz de incendiu sau explozie, organele de poliie, unitile de pompieri ori alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat, cernd ntocmirea de acte cu privire la cauzele i mprejurrile producerii evenimentului asigurat i pagubele provocate; c) s depun la Asigurtor actele ntocmite de organele prevzute la lit. b; d) s pstreze cadavrele animalelor sau resturile lor n vederea examinrii acestora de ctre reprezentantul Asigurtorului. Dac cadavrele animalelor sau resturile lor au trebuit s fie distruse sau ngropate n cazuri justificate ori predate serviciului de ecarisaj sau unei societi comerciale, nainte de examinarea acestora de ctre reprezentantul Asigurtorului, Asiguratul este obligat s solicite medicului veterinar de circumscripie sau, dup caz, serviciului de ecarisaj sau societii comerciale unde au fost predate animalele, s examineze cadavrele animalelor sau resturile lor i s elibereze o dovad scris de distrugere, ngropare sau predare. n dovad se vor arta: specia, rasa, sexul, vrsta, greutatea, starea de ntreinere a animalului, data i cauza morii acestuia. e) s permit Asigurtorului s fac investigaii referitoare la cauza i mrimea pagubei, precum i la mrimea despgubirii pe care o are de pltit; f) s pun la dispoziia Asigurtorului toate actele i evidenele necesare pentru verificarea existenei i valorii animalelor asigurate, precum i pentru stabilirea dreptului la despgubiri.
9.6. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute la pct. 9.1. - 9.5., Asigurtorul are dreptul s refuze plata despgubirii, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat i ntinderea pagubei.

10. OBLIGAIILE ASIGURTORULUI


10.1. Asigurtorul are obligaia s constate dauna mpreun cu Asiguratul sau mputerniciii acestuia, i cu consultarea medicului veterinar, sau prin experi dac se convine astfel de ctre cele dou pri. 10.2. Asigurtorul este obligat s efectueze constatarea daunei n termen de 48 ore de la data primirii ntiinrii de daun. 10.3. Constatarea daunei nu nseamn recunoaterea preteniei de despgubire. 10.4. n cazul recunoaterii preteniei de despgubire, Asigurtorul are obligaia s stabileasc i s plteasc drepturile cuvenite, n baza documentaiei complete privind cauzele i mprejurrile n care s-a produs riscul asigurat. 10.5. Asigurtorul va presta serviciile ce i incumb n cadrul unei perioade de maxim 15 zile lucrtoare de la primirea cererii de despgubire. Dac se constat c Asiguratul trebuie s mai prezinte documente pentru determinarea cauzelor i a mprejurrilor n care s-a produs evenimentul asigurat, precum i a ntinderii pagubei, termenul de 15 zile se va calcula de la data primirii ultimului document.

11. CONSTATAREA I EVALUAREA DAUNELOR, STABILIREA I PLATA DESPGUBIRILOR 11.1. Constatarea daunei se efectueaz de ctre reprezentanii Asigurtorului, mpreun cu Asiguratul sau mputerniciii acestuia, i cu consultarea medicului veterinar de liber practic, curant sau consultant, sau, dup caz, a medicului veterinar mputernicit sau oficial. Constatarea daunei se finalizeaz cu ntocmirea Procesului-verbal de pieire a animalelor. n procesul-verbal se stabilesc: cauza i mprejurrile morii sau tierii (sacrificrii) animalelor, valoarea acestora i eventualele recuperri.

118

11.2. Asiguratul nu poate emite pretenii de despgubire dac nu a achitat primele de asigurare la termenele stabilite n poli. 11.3. Despgubirea nu poate depi suma asigurat, nici cuantumul pagubei i nici valoarea animalului la data producerii evenimentului asigurat. Despgubirile se pltesc de Groupama Asigurri S.A. n lei sau n valut convertibil, n funcie de modalitatea n care s-au pltit primele de asigurare. Pentru asigurrile ncheiate n valut dar pentru care prima de asigurare s-a pltit n lei, despgubirea se va plti n lei la cursul de la data daunei. 11.4. n toate cazurile, din despgubire se va scdea franiza prevzut n poli. 11.5. Prin cuantumul pagubei se nelege valoarea animalului ce se despgubete, din care s-a sczut valoarea recuperrilor.
n situaia n care animalul a fost sacrificat din dispoziia autoritilor sanitar veterinare iar Asiguratul a primit din fonduri bugetare o sum de bani sau un alt animal drept despgubire, acestea se vor constitui ca recuperare.

Dac ulterior acordrii despgubirii de ctre Groupama Asigurri S.A., Asiguratul primete cu titlu de despgubire o sum de bani sau un alt animal n locul celui pierit, atunci Asiguratul are obligaia ca n termen de 5 zile s anune Groupama Asigurri S.A. pentru recalcularea despgubirii. 11.6. Prin valoarea animalului la data producerii evenimentului asigurat, se nelege valoarea de pe piaa local, a unui animal sntos din aceeai specie, ras, sex, vrst, stare de ntreinere i productivitate. 11.7. n cazul n care valoarea animalului este mai mare dect suma asigurat, se despgubete o parte din cuantumul pagubei, corespunztoare raportului dintre suma asigurat i valoarea animalului.
11.8. n cazul porcinelor aflate n ngrtorie, valoarea animalelor se stabilete n funcie de greutatea brut (n viu) i de preul mediu de vnzare pe kg n viu practicat pe piaa local. Se acord despgubiri pentru acele animale care la data morii au avut o greutate de cel puin 30 kg, precum i pentru cele care nu au avut o greutate de cel puin 30 kg, dar care aveau vrsta de cel puin 3 luni.

Suma asigurat pe baza creia se stabilete despgubirea este cea care rezult din aplicarea preului mediu de vnzare a crnii n viu practicat pe piaa local - dar nu mai mult dect suma asigurat pe kg - la greutatea real n stare vie i sntoas a porcinei moarte, limitat la greutatea maxim declarat de asigurat, chiar dac porcina avea, la data morii sau tierii (sacrificrii), o greutate mai mare. 11.9. La calcularea despgubirilor, cheltuielile fcute n vederea prevenirii sau micorrii pagubei (taxe de consultaie, costul medicamentelor, taxe de tiere etc.) nu se iau n considerare. 11.10. Asigurtorul acord despgubire numai n cazul n care Asiguratul a achitat primele de asigurare la termenele stabilite n poli.
n cazul n care la data daunei Asiguratul nu are achitat integral prima de asigurare, GROUPAMA ASIGURRI S.A. va reine din despgubirea cuvenit ratele de prim datorate pn la sfritul perioadei de asigurare.

11.11. Groupama Asigurri S.A. are dreptul s refuze plata despgubirii, dac Asiguratul (direct sau prin alte persoane) nu a ntiinat, n termenul stabilit, pieirea animalelor asigurate, dei a avut posibilitatea s o fac, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat i mrimea pagubei. 12. DISPOZIII FINALE

119

12.1. Asigurrile ncheiate pentru animale sub limita minim a vrstei de asigurare nu se consider nule, n cazul n care animalul piere n cursul perioadei asigurrii, dup mplinirea vrstei minime, dar naintea restituirii primelor de asigurare ca urmare a constatrii erorii la ncheierea asigurrii.

12.2. n cazul asigurrilor ncheiate pentru animalele prevzute la pct. 3.4. lit a, Groupama Asigurri S.A. poate denuna contractul de asigurare n condiiile prevzute la pct. 9.2.
12.3. n cazul asigurrilor ncheiate pentru animalele prevzute la pct. 3.4. lit.b;

a) dac situaia animalului se constat naintea pieirii acestuia, Groupama Asigurri S.A. poate denuna asigurarea n scris, ncepnd cu ziua urmtoare a datei ntiinrii. n caz de denunare, dac Asiguratul nu a cunoscut i nu a putut s cunoasc situaia animalului, primele se recalculeaz pe perioada de la data ncheierii asigurrii pn la data denunrii contractului, iar diferena se restituie Asiguratului. Dac Asiguratul a cunoscut sau a putut s cunoasc situaia animalului, primele ncasate nu se restituie. b) dac situaia animalului se constat dup pieirea acestuia, Groupama Asigurri S.A. nu acord despgubiri n cazul n care Asiguratul a cunoscut sau a putut s cunoasc situaia animalului, dar nu a declarat-o, iar primele ncasate nu se restituie.
12.4. Asigurrile ncheiate pentru animalele prevzute la pct. 3.4. lit. c sunt nule de drept de la data ncheierii, iar primele de asigurare ncasate se restituie integral.

12.5. Dac Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete ori dac nu a fcut de ndat cunoscut Asigurtorului schimbarea mprejurrilor eseniale privind riscul, Asigurtorul are dreptul, nainte de producerea evenimentului asigurat, s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s l denune n cazul n care, cunoscnd exact mprejurrile, nu l-ar fi ncheiat. 12.6. Dup producerea evenimentului asigurat, Asigurtorul are dreptul s reduc despgubirea cuvenit corespunztor raportului dintre prima stabilit i cea care, cunoscndu-se exact mprejurrile, ar fi fost datorat, sau s refuze plata despgubirii, dac fa de acele mprejurri asigurarea nu s-ar fi ncheiat. 12.7. n limita despgubirilor pltite Asiguratului, Groupama Asigurri S.A. se subrog n toate drepturile acestuia contra celor rspunztori de producerea i mrirea pagubelor. Asiguratul rspunde de prejudiciile aduse Asigurtorului prin acte care ar mpiedica realizarea acestui drept. 12.8. Asiguratul este obligat s pun la dispoziia Asigurtorului toate informaiile, actele i orice dovezi n legtur cu producerea i mrimea pagubei i cu stabilirea celor rspunztori de producerea acesteia. 12.9. n termen de 15 zile dup producerea evenimentului asigurat i plata despgubirii, Asigurtorul poate s denune contractul de asigurare, dac acesta a rmas n vigoare, prin notificare scris, notificarea producnd efecte ncepnd cu a 20-a zi de la data notificrii. Primele de asigurare pltite pentru perioada ulterioar denunrii se restituie. 12.10. n cazul denunrii sau rezilierii poliei, prevederile acesteia se aplic pentru toate cazurile de daun survenite nainte de denunare sau reziliere, pn la lichidarea definitiv a acestora. 12.11. Orice litigiu n legtur cu aplicarea poliei de asigurare ntre Asigurtor i Asigurat se rezolv pe cale amiabil sau de ctre instanele de judecat competente din Romnia. 120

12.12. Orice cuvnt sau expresie cruia (creia) i se atribuie un neles special n aceast poli, va avea acest neles oricnd este folosit (). 12.13. n cazul n care, la data formulrii cererii de despgubire, exist o alt asigurare acoperind aceeai pierdere, Asigurtorul va plti sau contribui la despgubirea pierderii n mod proporional. III.9. Asigurarea culturilor agricole
Asigurare: Groupama Asigurri S.A.: Asigurat: Beneficiar Contractul de asigurare; Societate de asigurari, avnd calitatea de Asigurtor; Subiectul titular al interesului asigurat; Subiectul cruia i este pltit despgubirea, dac este diferit de Asigurat; Suma asigurat: Limita maxim pn la care Groupama Asigurri S.A. rspunde n cazul evenimentului asigurat; Despgubire: Suma datorat de Groupama Asigurri S.A. Asiguratului/Beneficiarului n cazul producerii evenimentului asigurat; Risc: Posibilitatea producerii evenimentului asigurat avnd consecin o pagub; Prim: Sum datorat de Asigurat n schimbul asumrii riscului de ctre Asigurtor; Poli: Document semnat de pri, care mpreun cu Condiiile de asigurare alctuiesc contractul de asigurare; Eveniment asigurat: Eveniment definit n condiiile contractuale, prin producerea cruia rezult daune asupra interesului asigurat; Franiz: Partea de daun pe care o suport Asiguratul, cu prioritate fa de obligaiile de plat ale societaii de asigurare i care rezult din contractul de asigurare; 1. DISPOZIII GENERALE 1.1. n baza contractului de asigurare reglementat de polia de asigurare i de prezentele condiii de asigurare, Groupama Asigurri S.A., denumit i Asigurtor, asigur culturile de cmp, rodul viilor i al pomilor fructiferi aparinnd Asiguratului, indicate n cererea chestionar. Se pot asigura att culturile i rodul viilor/pomilor fructiferi de pe terenurile n proprietate, ct i cele de pe terenurile primite n folosin sau luate n arend. 1.2. Asiguratul trebuie s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. 1.3. Asigurarea se refer doar la producia principal. 1.4. Prin contractul de asigurare, Asiguratul se oblig s plteasc o prim societii Groupama Asigurri S.A., iar aceasta ia asupra sa riscul producerii unui anume eveniment, obligndu-se ca, n cazul producerii acestuia, s plteasc Asiguratului sau Beneficiarului desemnat o despgubire n limitele i la termenele convenite. 1.5. Asiguratul rmne propriul lui asigurtor pentru o franiz sau o sum determinat, care nu se despgubete de ctre Asigurtor.

2. RISCURILE ASIGURATE

121

2.1. Groupama Asigurri S.A. l despgubete pe Asigurat pentru pierderea cantitativ de producie, cauzat de: grindin, incendiu, efecte directe ale ploii toreniale, furtun/uragan, prbuire/alunecare de teren cultivat, nghe trziu de primvar i nghe timpuriu de toamn, n funcie de varianta de acoperire aleas. Pentru cultura de tutun se acoper i pagubele suferite prin pierderi calitative de pe urma grindinei. 2.2. Variantele de acoperire sunt urmtoarele: A. grindin, incendiu din orice cauz; B. grindin, incendiu din orice cauz, efecte directe ale ploii toreniale, furtun/uragan, prbuire/alunecare de teren cultivat; C. grindin, incendiu din orice cauz, efecte directe ale ploii toreniale, furtun/uragan, prbuire/alunecare de teren cultivat, nghe trziu de primvar i nghe timpuriu de toamn. Grindina este precipitaia care cade sub form de granule de ghea de diferite forme i mrimi, singure sau mpreun cu ploaie n averse repezi, cu caracter torenial, precedat i nsoit de vnt puternic i descrcri electricetunete, fulgere, trsnete. n caz de grindin se acord despgubiri pentru pagubele produse ca urmare a efectelor mecanice ale acesteia sau ca urmare a depozitrii la baza plantelor a unui strat de ghea. Ploile toreniale sunt precipitaii de scurt durat care dau o cantitate mare de ap ntr-un interval de timp mic (peste 5 litri/minut/mp); ploile toreniale sunt caracterizate prin intensitate mare i durat scurt de timp. n cazul producerii acestora, se acord despgubiri pentru pagubele produse ca urmare a efectelor mecanice directe, respectiv: dezvelirea seminelor i splarea solului din jurul plantelor, dezrdcinarea plantelor, mlirea produs de uvoaie provenite de pe versani, luarea plantelor, ruperea tulpinilor sau florilor, culcarea la pmnt a plantelor, cderea boabelor. Prin furtun, respectiv uragan, se nelege o micare a aerului determinat de starea vremii, cu o vitez minim a vntului corespunztoare gradului 6 pe scara Beaufort (minim 10,8 m/s), care poate avea ca efect ruperea tulpinilor, lstarilor, florilor, ciorchinilor de vi-de-vie, scuturarea seminelor (boabelor). Dac aceast vitez nu s-a putut msura, se acord despgubiri dac micarea aerului a produs pagube similare la acelai fel de culturi aflate n mprejurimi. Nu se despgubesc acele pagube provocate de furtun care ndeplinesc condiiile prevzute de Legea nr. 381/2002. ngheurile trzii de primvar sunt fenomene de scdere a temperaturii stratului de aer sub limita de rezisten biologic a plantelor dup intrarea acestora n perioada de vegetaie activ; sunt considerate ngheuri trzii de primvar cele care survin dup data medie calendaristic de nregistrare a ultimului nghe, nscris n caracterizarea climateric a zonelor i localitilor. ngheurile timpurii de toamn reprezint scderea temperaturii stratului de aer de lng sol sub zero grade Celsius, nainte de ncheierea normal a ciclului vegetativ sau de ajungere (normal) a culturilor la maturitatea de recoltare; sunt considerate ngheuri timpurii de toamn scderile de temperatur sub limita de rezisten a plantelor, care survin naintea datei medii calendaristice de nregistrare a primului nghe, care figureaz n caracterizarea climateric a zonelor i localitilor. 2.3. Pagubele - produse de riscuri asigurate (cu excepia ngheurilor trzii i timpurii) - care reprezint mai puin de 10% din producia medie asigurat/hectar, separat pe fiecare fel de cultur sau plantaie, se suport de asigurat. La culturile i plantaiile asigurate afectate de ngheuri trzii i timpurii se despgubesc numai pagubele mai mari de 20 % din producia medie asigurat/hectar. 2.4. n situaia n care pagubele produse de riscuri asigurate se situeaz peste limita prevzut la pct. 2.3., despgubirea se va calcula lund n consideraie franiza deductibil nscris n poli. Franiza deductibil se calculeaz ca procent din suma asigurat pe hectar, dac n poli nu se prevede altfel.

3. NCHEIEREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE; RSPUNDEREA ASIGURTORULUI 3.1. Asigurarea se poate ncheia oricnd n cursul anului, dar nu mai trziu cu o lun nainte de data la care n mod normal se recolteaz culturile respective, fiind valabil pentru anul agricol n curs. 3.2. Nu se pot asigura :

122

Culturile agricole de pe suprafee mai mici de 1ha; Rodul viilor i al pomilor fructiferi de pe suprafee mai mici de 0,5 ha; Culturile agricole, rodul viilor i al pomilor fructiferi care au suferit n anul agricol n curs pagube din orice cauz, precum i cele care, la data ncheierii asigurrii, nu garanteaz randamentul normal specific speciei i soiului asigurat. 3.3. Din aceeai specie de plante se asigur ntreaga suprafa cultivat, respectiv exploatat n anul agricol n

curs. 3.4. Asigurarea se ncheie n baza cererii chestionar, care face parte integrant din polia de asigurare. 3.5. Asigurarea se consider ncheiat numai prin emiterea poliei de asigurare, plata primei de asigurare sau a celei dinti rate a primei de asigurare convenite. 3.6. Asigurarea nu este considerat ncheiat, chiar dac polia a fost emis, n cazul n care nu a fost pltit prima integral sau cea dinti rat a primei de asigurare. 3.7. Asigurarea intr n vigoare dup 3 zile de la expirarea zilei n care s-a pltit ntreaga prim de asigurare sau, dup caz, ntia rat a acesteia. 3.8. Dup intrarea n vigoare a asigurrii, rspunderea Groupama Asigurri S.A. ncepe: Pentru culturile agricole nsmnate, n caz de pagube produse de ploaie torenial efecte directe, precum i de prbuire/alunecare de teren, din momentul nsmnrii lor, iar n caz de pagube produse de grindin, incendiu, furtun/uragan, nghe trziu de primvar i nghe timpuriu de toamn, din momentul rsririi lor; Pentru culturile agricole sdite, n caz de pagube produse de toate riscurile asigurate, din momentul sdirii (transplantrii) lor; Pentru rodul viilor, n caz de pagube produse de toate riscurile asigurate, din momentul nfloririi; Pentru rodul pomilor fructiferi, n caz de pagube produse de toate riscurile asigurate, dup legarea complet a fructelor. 3.9. Rspunderea Asigurtorului nceteaz din momentul recoltrii (seceriului, culesului, scoaterii rdcinoaselor), dar nu mai trziu de data la care n mod obinuit se recolteaz n zon culturile respective. n toate cazurile Asigurtorul este absolvit de rspundere dac Asiguratul, nerespectnd perioada optim de recoltare a culturii, a suferit daune i diminuri de recolt n urma producerii evenimentelor asigurate. 3.10. n situaia cnd o parte din culturile sau rodul plantaiilor asigurate au fost afectate din riscuri asigurate sau din orice alt cauz, naintea intrrii n vigoare a contractului de asigurare sau naintea nceperii rspunderii Asigurtorului, primele de asigurare pltite aferente suprafeelor afectate se restituie, Asigurtorul neavnd obligaia contractual de a acorda despgubiri. Dac ntreaga suprafa asigurat a suferit asemenea fenomene, contractul de asigurare se reziliaz de drept. 4. SUMA ASIGURAT 4.1. Suma asigurat pe hectar se stabilete prin nmulirea produciei medii la hectar estimat a se obine, cu suma asigurat pe kg agreat de ambele pri. 4.2. La culturile care se recolteaz n mai multe culesuri sau coase, suma asigurat se refer la cantitatea total a recoltei obinut din toate culesurile sau coasele mpreun n anul agricol n curs. Pentru leguminoasele furajere, suma asigurat total se repartizeaz astfel: Pentru zona de cmpie: coasa I 40 % (data medie de recoltare 20-27.IV), coasa II 25 % (data medie de recoltare 05-12 VI), coasa III 20 % (data medie de recoltare 15-22 VII) i coasa IV 15 % (data medie de recoltare 25.VIII-02. IX). Pentru zona colinar: coasa I 50 % (data medie de recoltare 01-07. V), coasa II 30 % (data medie de recoltare 15-22.VII) i coasa III 20 % (data medie de recoltare 30.VIII-03.IX). Pentru culturile de lucern i trifoi pentru smn, suma asigurat total se mparte astfel: coasa I 30%; coasa a II-a 70%. n caz de pagub produs la una dintre coase, suma asigurat care se ia n calculul despgubirii se reduce n procentele corespunztoare pentru fiecare coas. La culturile pentru furaj, producia asigurat i suma asigurat se refer la mas verde, asigurarea ncetnd din momentul recoltrii.

123

5. PRIMA DE ASIGURARE 5.1. Prima de asigurare reprezint suma pe care Asiguratul se oblig, prin contractul de asigurare, s o plteasc Asigurtorului la termenele stabilite, n schimbul garaniei acordate, respectiv despgubirea Asiguratului n cazul producerii unor pagube datorate riscurilor asigurate. 5.2. Nu se pot emite pretenii de despgubire dac nu s-au achitat primele de asigurare la termenele stabilite sau n termenul de psuire (atunci cnd e cazul). Asigurtorul nu este obligat s reaminteasc Asiguratului termenele scadente de plat ale ratelor de prim. 5.3. Primele de asigurare se calculeaz conform tarifului de prime al Groupama Asigurri S.A. Tariful de prime este difereniat pe grupe tarifare de culturi i categorii de judee n funcie de frecvena producerii evenimentelor asigurate i de sensibilitatea diferitelor culturi fa de riscurile asigurate. 5.4. Primele sunt stabilite pentru anul agricol n curs, indiferent de data ncheierii asigurrii. 5.5. Primele de asigurare pot fi achitate n rate, n cuantum i la termene scadente stabilite de comun acord, ns data scadent a ultimei rate va fi stabilit cu cel puin 30 zile nainte de data la care se estimeaz c vor ncepe lucrrile de recoltare (nscris n cererea chestionar). 5.6. n situaia n care o rat de prim, ulterioar celei dinti, nu este pltit n termen de 15 zile de la termenul stabilit n poli, contractul de asigurare se consider reziliat de drept, fr punere n ntrziere sau alt somaie. 5.7. n cazul rezilierii contractului de asigurare conform pct. 5.6., primele de asigurare deja pltite nu se restituie. 5.8. Plata primei se va face la sediul Asigurtorului sau al mputerniciilor si. Dovada plilor primelor de asigurare revine Asiguratului, nscrisul constatator final fiind polia de asigurare n care se menioneaz plata primei, chitana, ordinul de plat, sau alt document probator al plii. 5.9. n situaia n care Asiguratul dovedete c, pentru culturile asigurate, suprafaa efectiv nsmnat/pus pe rod n anul agricol n curs este mai mic dect cea declarat, diferena dintre prima pltit i cea corespunztoare suprafeei efectiv nsmnate/puse pe rod se restituie.

6. ASIGURAREA SUPLIMENTAR 6.1. La solicitarea scris a asiguratului, la asigurarea n curs se poate ncheia o asigurare suplimentar, fie pentru pentru majorarea sumelor/kg asigurate iniial, fie pentru majorarea produciei medii/ha asigurate - n situaia n care producia ateptat a se obine este mai mare dect cea estimat la ncheierea asigurrii, fie pentru asigurarea culturilor de pe diferenele de suprafa ntre suprafeele efectiv nsmnate/puse pe rod i suprafeele asigurate, cu respectarea punctelor 3.4., 4.1. i 5.4. 6.2. La asigurrile suplimentare, polia intr n vigoare potrivit pct. 3.7., rspunderea Asigurtorului ncetnd potrivit pct. 3.9. 6.3. Asigurarea suplimentar nu se poate ncheia pentru culturile care n anul agricol n curs au suferit pagube din orice cauze. 7. EXCLUDERI 7.1. Nu se despgubesc: Pagubele provocate de bolile i duntorii plantelor, nersrirea sau rrirea acestora, maturarea excesiv datorat ntrzierii recoltatului, nerespectarea tehnologiilor de cultur, nepturile insectelor, secet, bltiri, revrsri de ape, furtul recoltei, poluare, contaminare i orice alte pagube provocate de cauze necuprinse n asigurare nu se despgubesc, chiar dac sunt n legtur cu efectele factorilor de risc asigurai; Pagubele existente la data intrrii n vigoare a poliei ; Pagubele generate de: rzboi (chiar nedeclarat), rzboi civil sau operaiuni de rzboi, invazie, ocupaie militar, folosirea energiei atomice sau materialelor fisionabile, insurecie, tulburri civile, revolte, greve, acte de sabotaj, dictatur militar sau uzurpare de putere, aciunea unor grupuri de persoane ruvoitoare sau persoane care acioneaz n numele sau n legtur cu orice persoan politic, conspiraie, confiscare, naionalizare, expropiere, rechiziionare, distrugere din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt sau oricrei autoriti publice ; Pagubele produse de incendiu n situaia n care nu au fost respectate normele de prevenire i stingere a incendiilor ;

124

Pagubele care fac obiectul despgubirii n baza Legii nr. 381/2002. 7.2. Asigurtorul nu acord despgubiri n cazurile n care paguba s-a produs sau pentru partea de pagub care s-a mrit din intenia sau culpa Asiguratului, ori din intenia sau culpa oricrui alt prepus al acestuia. 7.3 Asigurtorul nu acord despgubiri dac paguba putea fi prentmpinat de Asigurat. De asemenea, nu se despgubete paguba sau partea din pagub care s-a produs din culpa asiguratului, ca urmare a neaplicrii la timp a lucrrilor de ntreinere, de protecie fitosanitar i oricror altor aciuni menite s prentmpine, s reduc sau s limiteze efectul negativ al factorilor de risc asigurai. 7.4. Asigurtorul nu acord despgubiri dac paguba s-a produs ntr-o perioad a anului n care, innd cont de condiiile locale, trebuia s fie terminat recoltarea culturilor asigurate/rodului asigurat. 7.5. Asigurtorul nu va fi rspunztor i nu va despgubi franiza prevzut n poli.
8. OBLIGAIILE PRILOR 8.1. La ncheierea asigurrii, Asiguratul este obligat s rspund n scris la ntrebrile (chestionarele) Asigurtorului i s participe direct sau prin mputernicii, mpreun cu Asigurtorul, la efectuarea inspeciilor de risc (de la ncheierea poliei sau periodice, n cursul vegetaiei culturilor asigurate), precum i la constatarea daunelor n teren. n cazul n care Asiguratul refuz participarea la constatarea daunelor n teren, Asigurtorul are dreptul de a efectua evaluarea, despgubirea fiind stabilit conform acestei evaluri, sau de a refuza plata despgubirii, considernd c Asiguratul nu menine (renun la) solicitarea pentru despgubire. 8.2. Dac se constat c Asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete cu privire la determinarea mrimii riscului ori dac nu a fcut comunicare n scris la Groupama Asigurri S.A. referitor la modificrile circumstanelor privind riscurile, survenite pe parcursul derulrii contractului, Groupama Asigurri S.A. are dreptul: a) nainte de producerea evenimentului asigurat s propun Asiguratului modificarea corespunztoare a contractului sau s-l denune fr restituirea primelor de asigurare pltite, dac cunoscnd exact circumstanele nu ar fi ncheiat asigurarea; b) dup producerea evenimentului asigurat s refuze plata despgubirii dac, fa de aceste mprejurri, asigurarea nu s-ar fi ncheiat. 8.3. Asiguratul este obligat s fac pe cheltuiala lui lucrrile i investiiile necesare pentru ntreinerea culturilor n bune condiii i n conformitate cu regulile agrotehnice. Reprezentanii Groupama Asigurri S.A. au dreptul de a verifica oricnd, n prezena Asiguratului, modul de ntreinere i ngrijire a culturilor asigurate i dac stadiul lor de dezvoltare corespunde fenofazei date. 8.4. n cazul producerii evenimentului asigurat, Asiguratul este obligat: a) s ia, pe cheltuiala lui, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubei i s ntreprind toate lucrrile de ngrijire pentru salvarea culturilor rmase i dezvoltarea lor n continuare, prin ngrijirea suplimentar a acestora (lucrri pentru scurgerea apei, plivit, ierbicidat, prit, aprarea contra duntorilor etc.). b) s ntiineze n scris Asigurtorul despre producerea evenimentului asigurat n maxim 4 zile lucrtoare. ntiinarea va cuprinde urmtoarele date: Nr. poliei de asigurare; Descrierea evenimentului produs; Ziua i ora producerii evenimentului; Culturile afectate (suprafa, sol, parcel); Gradul de distrugere apreciat de Asigurat (n %); Culturile i suprafeele care urmeaz a fi rensmnate sau replantate. c) s ntiineze imediat n caz de incendiu organele competente (poliie, pompieri etc.), cernd ntocmirea de acte cu privire la cauzele i mprejurrile producerii daunei i pagubele provocate. d) s pun la dispoziia Asigurtorului toate actele i evidenele necesare pentru: verificarea cheltuielilor tehnologice directe efectuate, verificarea existenei i valorii produciei culturilor, rodului viilor/ pomilor asigurate, pentru constatarea producerii evenimentului asigurat i evaluarea pagubelor, precum i pentru stabilirea dreptului la despgubire. Asigurtorul are dreptul de a solicita documente justificative privind producia medie realizat n anii anteriori de ctre asigurat. e) s permit Asigurtorului s fac investigaii cu privire la cauza i mrimea pagubei, precum i la mrimea despgubirii ce are de pltit.

125

f) s ia toate msurile pentru conservarea dreptului de regres al Asigurtorului, n care sens va ndeplini toate actele legate de procedura necesar pentru exercitarea dreptului de regres cerut de Groupama Asigurri S.A. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute la literele a-f, Asigurtorul are dreptul de a refuza plata despgubirii, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii daunei i mrimea acesteia. 8.5. Pentru culturile dunate de riscuri asigurate, Asiguratul este obligat s comunice, n scris, Asigurtorului data nceperii recoltatului, cu cel puin 4 zile nainte de aceasta. Pn la verificarea n teren i constatarea pagubei de ctre Asigurtor, Asiguratul nu are dreptul de a efectua lucrrile de recoltare de pe suprafeele calamitate ori de eliberare a acestor suprafee de resturile vegetale, de pregtire a terenurilor respective (arat, discuit, schimbarea destinaiei culturii, dat foc sau ridicat de paie, coceni sau altele asemntoare), precum i de rensmnare a acestora, sub sanciunea pierderii dreptului la despgubire. 8.6. Asigurtorul are obligaia s constate i s evalueze pagubele, prin reprezentanii si, n termen de maxim 10 zile lucrtoare de la data avizrii producerii evenimentului asigurat. 8.7. La solicitarea expres a Asiguratului, fcut odat cu ntiinarea daunei, Asigurtorul este obligat s ia msuri pentru constatarea i evaluarea cu prioritate a pagubelor de pe suprafeele unde recolta a ajuns la maturitatea de recoltare sau de pe terenurile care urmeaz s fie rensmnate sau replantate. 8.8. Asigurtorul are obligaia s plteasc drepturile cuvenite, n termen de 30 zile de la terminarea recoltrii i furnizarea ntregii documentaii cerut Asiguratului pentru determinarea dreptului la despgubire i a cuantumului acestuia. n cazul daunelor totale, despgubirea se pltete n termen de 30 zile de la data depunerii de ctre Asigurat numai a documentaiei solicitat de Asigurtor. 9. CONSTATAREA I DETERMINAREA CUANTUMULUI DAUNEI; STABILIREA I PLATA DESPGUBIRII 9.1. Constatarea daunei se face de ctre reprezentanii Asigurtorului, cu participarea Asiguratului sau mputernicitului acestuia, pe baza urmtoarelor lucrri: stabilirea suprafeelor culturilor dunate i constatarea preliminar a pagubelor, dup primirea ntiinrii despre care se face referire la pct. 8.4. lit. b. n baza acestei lucrri se ntocmete raportul (procesul-verbal) de daun preliminar; constatarea definitiv i evaluarea pagubelor, n preajma recoltrii. n baza acestei lucrri se ntocmete raportul (procesul-verbal) de daun definitiv. 9.2. Constatarea daunei nu nseamn recunoaterea preteniei de despgubire. 9.3. Dac Asiguratul nu este de acord cu modul de evaluare al daunei, poate solicita o nou evaluare, menionnd acest lucru n raport, n care situaie Asigurtorul va recurge la expertiz, aceasta constituind singura prob opozabil. Expertiza se efectueaz de ctre experi autorizai din afara societii Groupama Asigurri S.A. sau din afara Asiguratului, n prezena reprezentanilor celor dou pri, ale cror opinii vor fi analizate n raportul de expertiz. Cheltuielile ocazionate de aceast nou evaluare a pagubelor se suport, dup caz, de partea creia i se infirm rezultatul primei evaluri sau preteniile nejustificate. 9.4. Dac Asiguratul simuleaz producerea evenimentului asigurat sau exagereaz cu intenie cuantumul daunei, folosind spre justificare mijloace sau documente mincinoase sau frauduloase, modific sau altereaz cu intenie urmele i rmiele evenimentului asigurat sau faciliteaz agravarea pagubei, Asiguratul decade din orice drept la despgubire, iar contractul de asigurare este considerat reziliat de deplin drept, fr restituirea primelor de asigurare pltite. 9.5. Prin daun parial se nelege afectarea culturii asigurate cu diferite grade de distrugere, n urma crora cultura asigurat se poate redresa i evolua n continuare n vegetaie. Prin daun total se nelege distrugerea n ntregime a culturii asigurate sau constatarea unui grad de distrugere care nu permite din punct de vedere al eficienei economice meninerea n vegetaie a culturii. 9.6. Despgubirea nu poate depi cuantumul pagubei i nici suma asigurat. 9.7. Prin cuantumul pagubei se nelege : pentru daune pariale : suma asigurat pe hectar nmulit cu gradul de distrugere din riscuri asigurate. n situaia n care suma asigurat pe kg este mai mare dect preul de vnzare al unui kg de produs la data recoltrii, suma asigurat pe hectar ce se va lua n calculul despgubirii se va stabili n funcie de acesta din urm; pentru daune totale: cheltuielile tehnologice directe pe hectar efectuate pn la momentul daunei, dar nu mai mult dect suma asigurat pe hectar i nici mai mult dect valoarea ce rezult prin nmulirea produciei asigurate pe hectar cu preul unui kg de produs la data daunei, nmulit cu gradul de distrugere din riscuri asigurate.

126

n situaia n care acest lucru s-a convenit la ncheierea poliei, n cheltuielile tehnologice directe pe hectar se va include i arenda, n acelai procent rezultat din raportul: cheltuieli tehnologice directe efectuate pn la momentul daunei / total cheltuieli tehnologice directe din devizul tehnologic.

Gradul de distrugere din riscuri asigurate reprezint raportul procentual dintre : pierderea medie de producie datorat riscurilor asigurate calculat ca diferena dintre producia care s-ar fi obinut dac nu ar fi intervenit riscul asigurat, dar nu mai mult dect producia asigurat prin poli, i producia efectiv obinut i producia medie asigurat nscris n poli.

n situaia n care producia medie care s-ar fi obinut dac nu ar fi survenit riscul asigurat nu se poate stabili prin metoda comparaiei sau prin determinari efectuate n teren, atunci se va lua n calculul despgubirii media produciilor obinute n ultimii 5 ani nregistrate n contabilitate, eliminnd anul cu producia cea mai mare si anul cu producia cea mai mica. 9.8. Dac se constat c suprafaa unei culturi sau plantaii puse pe rod este mai mare dect cea asigurat, suma asigurat pentru un hectar de cultur sau plantaie pus pe rod se reduce i se stabilete prin mprirea sumei totale asigurate pentru acea cultur sau plantaie pus pe rod la numrul de hectare efectiv nsmnate (plantate) sau puse pe rod. n aceste cazuri despgubirea se calculeaz pe baza sumei de asigurare astfel redus. 9.9. Asigurtorul acord despgubire numai n cazul n care Asiguratul a achitat primele de asigurare la termenele stabilite n poli. 9.10. n cazul n care plata primelor se face n rate, despgubirea poate fi acordat numai cu condiia plii, n prealabil, a ratelor de prim datorate pentru ntregul an agricol. Dup caz, cu acordul scris al Asigurtorului, primele datorate pot fi compensate cu despgubirea. 9.11. Despgubirile pentru culturile de pe terenurile primite n folosin sau arendate se pltesc celor care au ncheiat asigurarea, dac n poli nu se prevede altfel. 9.12. n caz de incendiu, n limita despgubirilor pltite Asiguratului, Groupama Asigurri S.A. se subrog n toate drepturile acestuia contra celor rspunztori de producerea i mrirea pagubelor. Asiguratul rspunde de prejudiciile aduse Asigurtorului prin acte care ar mpiedica realizarea acestui drept. Dac Asiguratul renun la dreptul de regres sau dac, din vina lui, exercitarea acestui drept nu mai este posibil, Groupama Asigurri S.A. este eliberat de obligaia de a plti despgubirea pn la limita sumei reprezentnd dreptul de regres. Dac plata a fost deja efectuat, asiguratul este obligat s napoieze despgubirea ncasat, n termen de 30 zile de la data la care a fost ntiinat despre nclcarea acestei obligaii. 10. DISPOZIII FINALE 10.1. Prile pot aduce, de comun acord, modificri la contractul de asigurare, ori l pot denuna n cursul valabilitii acestuia, modificrile respective ori ncetarea intrnd n vigoare la data ce se va conveni n scris de cele dou pri. 10.2. n cazul n care asigurarea aceluiai risc este repartizat ntre mai muli asigurtori n cote determinate (coasigurare) fiecare dintre acetia este inut s plteasc despgubirea proporional cu cota respectiv, chiar dac polia este unic i este semnat de toi asigurtorii. 10.3. Eventualele litigii aprute ntre pri se vor rezolva pe cale amiabil sau de ctre instanele judectoreti competente din Romnia. 10.4. Respectarea i ndeplinirea condiiilor privind aceast poli, n msura n care se refer la obligaiile care-i revin Asiguratului, precum i prezumia c declaraiile i rspunsurile Asiguratului la chestionare i cererea de asigurare sunt adevrate, vor fi o condiie ce precede orice rspundere care revine Asigurtorului.

III.10. Asigurarea facultativ a autovehiculelor

CAP . I. DEFINI II 127

1. n cuprinsul prezentelor condiii de asigurare termenii enumerai n continuare sunt definii astfel: a) A utovehicul:_ mijloc de transport terestru ce se deplaseaz pe roi sau enile, cu excepia celui care circul pe ine, echipat cu motor cu propulsie, care se deplaseaz pe drum prin mijloace proprii i conform legii este supus nmatriculrii. n cuprinsul prezentelor condiii de asigurare termenul autovehicul cuprinde ori de cte ori contextul o permite i mijloace de transport tractate (remorci, semiremorci, rulote i altele asemntoare). b) A utovehicul nmatriculat:_ autovehicul care este nregistrat n evidenele Servicului Public Comunitar Regim Permise Auto si Certificate de nmatriculare Judeean sau al Municipiului Bucureti i are eliberat un certificat de nmatriculare de ctre acesta. c) A utovehicul similar:_ autovehicul de aceeai marc i tip, ce are urmtorii parametrii: - tip caroserie aceeai cu cea a autovehiculului asigurat; - numr ui acelai sau superior cu cel al autovehicului asigurat; - tip motor acelai cu cel al autovehiculului asigurat; - capacitate cilindric - aceeai cu cea a autovehiculului asigurat; - an de fabricaie acelai sau superior celui al autovehiculului asigurat; - nivel de dotare fr condiii. d) A sigurat:_ persoan care are interes cu privire la autovehiculul asigurat, respectiv proprietarul nscris n cartea de identitate a autovehiculului, precum i oricare alte persoane care au interes asigurabil cu privire la autovehicul, interes care trebuie s reias dintr-un contract (de nchiriere, leasing, comodat, locaie de gestiune, etc.) ncheiat cu proprietarul i care are un contract de asigurare ncheiat cu Asigurtorul. e) A sigurtor:_ persoana juridic (societate de asigurare) autorizat s desfoare activiti de asigurare, care, n schimbul primei de asigurare ncasat de la Asigurat, i asum rspunderea de a acoperi pagubele produse autovehiculelor asigurate, ca urmare a producerii unui risc asigurat. n cuprinsul prezentelor condiii de asigurare, prin Asigurtor se nelege Groupama Asigurri sau agenie Groupama Asigurri emitent a Contractului de asigurare. f) A ct adiional:_ document ncheiat prin acordul de voin al prilor contractante, care modific/completeaz Contractul de asigurare. g) Beneficiar:_ persoana ndreptit s primeasc despgubirea n caz de daun, menionat n Contractul de asigurare i desemnat de Asigurat. Dac n Contractul de asigurare nu este desemnat un beneficiar, despgubirea se pltete Asiguratului. h) Contract de asigurare:_ act juridic bilateral prin care Asiguratul se oblig s plteasc prima de asigurare Asigurtorului, n schimbul prelurii de ctre acesta a riscurilor asigurate. Este reglementat de condiiile de asigurare, precum i toate anexele la polia de asigurare (Cererea de asigurare, Actele adiionale, suplimentele i alte acte sau documente suplimentare), ncheiat ntre Asigurat i Asigurtor. i) Costul reparaiilor:_ este egal cu preul de achiziie prevzut n actele de cheltuieli, inclusiv cheltuielile de transport, taxe vamale, la care se adaug TV A aferent, pentru piese i materiale cumprate din spaiul Uniunii Europene. Dac acestea sunt

128

cumprate din afara spaiului Uniunii Europene, costul este egal cu costul de achiziie prevzut n actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport i orice alte taxe legate direct de importul acestora, n strict conformitate cu prevederile legale n vigoare la data efecturii operaiunii. n aceste cazuri costul prilor componente, al pieselor sau materialelor nu va depi preurile de vnzare practicate de unitile de specialitate din Romnia, dac acestea sunt comercializate i n Romnia. Costul reparaiilor efectuate la vehicule se stabilete pe baza documentelor eliberate de unitile de specialitate. j) Coviltir:_ suprastructura metalic sau din lemn pe care se sprijin prelata. k) Cuantumul pagubei:_ costul total al reparaiilor i/sau nlocuirii pieselor avariate potrivit soluiilor tehnologice stabilite prin procesul verbal de constatare a pagubelor, inclusiv costurile materialelor i manoperei rezultate din actele de reparaie, la care, n cazul daunelor pariale, se adaug eventualele cheltuieli de transport al autovehiculului avariat, precum i cele fcute n scopul limitrii i conservrii pagubelor, dovedite cu acte, dac acestea sunt acoperite prin Contractul de asigurare. l) Daun:_ prejudiciu material (avariere, distrugere, furt) suferit de autovehiculul asigurat n urma producerii riscurilor asigurate. m) Daun parial:_ avarie a autovehiculului asigurat, astfel nct, readucerea n starea dinaintea producerii riscului asigurat poate fi fcut prin repararea, recondiionarea sau nlocuirea unor pri componente. n) Daun total:_ furtul autovehiculului asigurat sau avarierea acestuia ntr-un asemenea grad nct costul reparaiilor, la care se adaug eventualele costuri de transport ale autovehiculului, precum i cele pentru msuri de conservare i limitare a pagubelor, estimate pe baz de deviz antecalcul, sunt egale sau depesc suma asigurat a autovehiculului, la data producerii riscului asigurat. Prezenta definiie se aplic i n cazul echipamentelor suplimentare. o) Despgubire:_ suma pe care Asigurtorul o datoreaz Asiguratului sau Beneficiarului asigurrii, dup caz, pentru prejudiciile suferite la bunul asigurat n urma producerii riscurilor asigurate. p) Dotri opionale:_ instalaiile, echipamentele i accesoriile,care nu fac parte din dotarea de serie/standard a autovehiculului i sunt montate de productorul autovehiculului/dealer nainte de vnzarea de nou, pentru care se prezint documente doveditoare, sau n cazul n care nu se pot prezenta documentele necesare, cele comunicate prin specificaiile tehnice ale productorilor sau care figureaz n cataloagele de specialitate, a cror valoare se va aduga la valoarea de nou a autovehiculului. q) Dotri de serie:_ instalaiile, echipamentele i accesoriile, montate de productorul autovehiculului nainte de vnzarea de nou, pentru care se prezint documente doveditoare, sau n cazul n care nu se pot prezenta documentele necesare, cele comunicate prin specificaiile tehnice ale productorilor sau care figureaz n cataloagele de specialitate, a cror valoare este inclus n valoarea de nou a autovehiculului. r) Dotri suplimentare:_ instalaiile, echipamentele i accesoriile, altele dect dotrile de serie definite anterior, special construite pentru autovehicule, care, montate fiind pe autovehicul, pot fi cuprinse n asigurare la solicitarea Asiguratului, contra plii unei prime de asigurare suplimentare. Obiecte cu care autovehiculul de marca i tipul respectiv nu este dotat n

129

cazul produciei de serie, fiind montate ulterior vnzrii de nou. s) E veniment asigurat:_ riscul asigurat care s-a produs i pentru nlturarea consecinelor cruia s-a ncheiat asigurarea. t) Franiza deductibil:_ partea din pagub suportat de Asigurat, stabilit ca sum fix sau ca procent din suma asigurat, care se scade din despgubirea datorat de Asigurtor pentru fiecare eveniment asigurat. u) I nspecie de risc:_ vizualizarea i verificarea strii generale a autovehiculului, precum i identificarea elementelor de siguran ale autovehiculului asigurat (serie caroserie/asiu, serie motor) i verificarea conformitii acestora cu nscrisurile din documentele prezentate, n original, de ctre Asigurat (carte de identitate i certificat de nmatriculare). De asemenea, se vor verifica toate dotrile suplimentare i se vor consemna n formularul de inspecie de risc, n cazul n care se dorete i asigurarea acestora. v) Loc de adpostire al autovehiculului:_ locul de staionare uzual a autovehiculului (loc de parcare) sau cel mult adresa menionat n certificatul de nmatriculare/cartea de identitate a autovehiculului. w) Modificri constructive:_ modificri aduse autovehiculului, efectuate de uniti specializate, omologate de RAR i operate n cartea de identitate a vehiculului, n scopul imbuntirii performanelor acestuia sau schimbrii destinaiei pentru care a fost construit de productor (de exemplu:_ carosarea autovehiculului, nlocuirea motorului cu unul de alt tip, dotarea cu instalaie de gaz lichefiat, cu instalaie frigorific etc.). x) P erioada de asigurare:_ intervalul de timp n cadrul cruia Asigurtorul, n schimbul ncasrii primei de asigurare, preia n rspundere riscurile asigurate. y) P rima de asigurare:_ suma pltit de Asigurat n schimbul rspunderii pe care i-o asum Asigurtorul de a-l despgubi n cazul producerii riscului asigurat. z) R isc asigurat:_ eveniment viitor, posibil dar incert, care are drept efect furtul, avarierea sau distrugerea bunului asigurat i la producerea cruia Asigurtorul i asum rspunderea de a plti despgubirea, conform condiiilor de asigurare. aa) S ubrogare:_ substituirea Asigurtorului n exercitarea drepturilor i aciunilor asiguratului sau, dup despgubirea acestuia, mpotriva celor responsabili de daunele produse Asiguratului n vederea recuperrii sumelor de bani acordate acestuia drept despgubire. bb) S uma asigurat:_ valoarea prevzut n Contractul de asigurare, care reprezint limita maxim a despgubirii. cc) U zura:_ deprecierea calitilor unui autovehicul stabilit n funcie de vechimea, ntrebuinarea i starea de ntreinere a acestuia. dd) Valoarea de nou a autovehiculului asigurat:_ valoarea rezultat din cataloagele de specialitate, n funcie de felul, marca, tipul autovehiculului respectiv i corespunztor anului de fabricaie al acestuia. Pentru autovehiculele noi sau autovehiculele second-hand cumprate de la uniti specializate (dealeri auto) din Romnia, prile accept c valoarea autovehiculelor n primul an de asigurare este cea corespunztoare facturii de achiziie prezentat n original /copie legalizat la ncheierea asigurrii). ee) Valoare real:_ valoare medie de comercializare a unui autovehiculul similar, conform cataloagelor sau aplicaiilor electronice

130

specializate. ff) Vandalism:_ fapta unei persoane sau a unui grup de persoane, altele dect Asiguratul, care acioneaz n sensul distrugerii, sau avarierii nejustificate a autovehiculului asigurat (distrugere, devastare intenionat).

CAP . II . OBIE CTUL ASI GUR RII


2. Asigurtorul, n baza Contractului de asigurare, a prezentelor condiii contractuale generale1 i n schimbul primei de asigurare ncasate, asigur autovehiculele nmatriculate n Romnia, ai cror proprietari, persoane fizice sau juridice, au domiciliul, reedina sau sediul n Romnia. Fac excepie de la prevederile de mai sus i deci nu pot fi asigurate autovehiculele care, n certificatul de nmatriculare i/sau n cartea de identitate, au nscris meniunea Autovehicul declarat furat din (ara) la data de ....

CAP . III . MODUL DE NCHEIERE A ASI GUR RII


3. Contractul de asigurare se ncheie n baza completrii de ctre Asigurat a CERERII DE ASIGURARE care, mpreun cu formularele de INSPECIE DE RISC i NOTA DE CALCUL A PRIMEI DE ASIGURARE, fac parte integrant din acesta. 4. Asigurarea se consider ncheiat cnd sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: - efectuarea inspeciei de risc de ctre Asigurtor, nsuit de Asigurat sau prepuii si; - plata anticipat a primei de asigurare, sau a primei rate dac s-a convenit plata primei n rate subanuale ; - emiterea Contractului de asigurare. La ncheierea Contractului de asigurare, solicitantul este obligat s prezinte actele originale ale autovehiculului (certificatul de nmatriculare i cartea de identitate), precum i cheile pe care le posed (minimum 2 rnduri de chei ale autovehiculului). Pentru ca asigurarea s se ncheie i pentru riscul de furt (valabil pentru Clauza GRAND, TOTAL, TOTAL PLUS), Asiguratul trebuie s fie n posesia a cel puin 2 rnduri de chei ale autovehiculului. n situaia n care Asiguratul declar c nu are dect un singur rnd de chei, autovehiculul nu poate fi asigurat pentru riscul de furt, ci doar pentru avarii. Asigurarea este valabil exclusiv pentru autovehiculul specificat n Contractul de asigurare sau autovehiculele menionate n anexa la contract, n cazul asigurrii mai multor autovehicule (parc auto). 5. Pot ncheia asigurarea i alte persoane dect proprietarul nscris n cartea de identitate a autovehiculului, care au interes cu privire la autovehicul i care trebuie s reias dintr-un contract (de nchiriere, leasing, comodat, locaie de gestiune etc.) ncheiat cu proprietarul. n aceste condiii, dac n Contractul de asigurare nu este desemnat un beneficiar, despgubirea se pltete Asiguratului. 6. Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori chiar dac exist un nceput de dovad scris.

CAP . IV. PERI OADA ASI GURA T. NCEPU TUL I NCETAREA RSPUN DERII
7. Contractul de asigurare se ncheie, de regul, pentru o perioad de 1 (un) an. La cererea Asiguratului perioada de asigurare poate fi inferioar unui an, dar nu mai puin de 6 luni. 8. Perioada de asigurare pentru asigurrile suplimentare se ncadreaz n durata de valabilitate a contractului iniial.

131

9. Rspunderea Asigurtorului ncepe de la ora 24 a zilei n care au fost ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: - s-a pltit Asigurtorului, n numerar, prima de asigurare, sau prima rat, n cazul n care s-a convenit plata n rate, ori s-a operat la banc n contul acestuia virarea primelor de asigurare pe baza ordinului de plat emis de ctre Asigurat, ori s-a prezentat ordinul de plat vizat de ctre banca la care Asiguratul are deschis contul de disponibil; - s-a efectuat inspecia de risc pentru autovehicul; - s-a ntocmit i semnat Contractul de asigurare. n cazul autovehiculelor comercializate n rate sau leasing, rspunderea Asigurtorului ncepe din data emiterii Contractului de asigurare i recepionrii autovehiculelor de ctre utilizator/cumprtor - pentru autovehiculele noi, respectiv din data emiterii Contractului de asigurare i efecturii inspeciei de risc - pentru autovehiculele vechi, cu condiia plii anticipate a primei de asigurare sau primei rate de prim. n cazul n care asigurarea se ncheie concomitent cu livrarea autovehiculului nou, din incinta unei uniti care are n obiectul ei de activitate comercializarea de autovehicule noi, rspunderea Asigurtorului ncepe din momentul recepionrii autovehiculului de ctre Asigurat sau prepuii acestuia, cu condiia plii anticipate a primei de asigurare sau primei rate de prim i emiterii Contractului de asigurare. 10. Rspunderea Asigurtorului nceteaz : a)_ la termen - la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a ncheiat asigurarea i s-au pltit primele de asigurare datorate; b)_ nainte de expirarea termenului prevzut n Contractul de asigurare, astfel : - la data producerii unei daune totale; - la data nstrinrii proprietii autovehiculului, ctre o alt persoan, constatat i prin nscris sub semntur privat; - la data scadenei - dac sumele datorate cu titlu de prim de asigurare nu sunt pltite la scaden i nici n termenul de psuire convenit - dar numai pentru contractele la care nu au fost avizate daune; - la data convenit de pri, la solicitarea scris a Asiguratului. n acest caz, n privina primelor de asigurare se va proceda conform prevederilor pct. 29. n cazul emiterii unui act adiional la Contractul de asigurare existent, prin care se prevede plata unei prime suplimentare (pentru: majorarea sumei asigurate a autovehiculului ca urmare a efecturii unei modificri constructive la acesta, acoperirea unui risc suplimentar, introducerea n asigurare a echipamentului suplimentar, prelungirea perioadei asigurate etc.) la contractul existent, rspunderea Asigurtorului ncepe n ziua urmtoare datei emiterii actului adiional i plii primei de asigurare corespunztoare i nceteaz : - la data expirrii Contractului de asigurare la care este anexat acesta sau, - la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a ncheiat actul adiional sau, - la data producerii unei daune totale prin plata despgubirii de ctre Asigurtor. RENNOIREA 11. Prezentul Contract poate fi rennoit automat, dac Asiguratul nu l-a denunat n scris, cu 30 zile nainte de expirarea acestuia, n condiiile stabilite de Asigurtor i comunicate Asiguratului anterior expirrii. Iniiativa rennoirii prezentului Contract aparine

132

Asigurtorului, iar Contractul rennoit va fi considerat ncheiat n mod valabil la data acceptrii ofertei de rennoire de ctre Asigurat materializat prin plata primei de asigurare n cuantumul (cea dinti rat de prim sau prima integral, dup caz) i la termenul prevzut n oferta Asigurtorului. Contractul de asigurare rennoit se va derula n baza informaiilor comunicate de Asigurat n Cererea chestionar la contractul iniial, n baza condiiilor prevzute n oferta comunicat de Asigurtor i acceptat de Asigurat, cu respectarea inclusiv a cuantumului i termenelor de plat a primei de asigurare, avnd n vedere urmtoarele: 11.1. P erioada rennoirii:_ 12 luni, ncepnd cu ziua urmtoare ultimei zile de valabilitate a poliei ce se va rennoi. 11.2. S uma asigurat:_ suma asigurat recalculat conform normelor n vigoare la data rennoirii, n baza valorii de nou nscris n Contractul de asigurare ce se rennoiete. 11.3. R iscuri asigurate:_ aceleai ca cele menionate n Contractul de asigurare ce se rennoiete. 11.4. Franize:_ conform ofertei de rennoire transmis de Asigurtor, avnd n vedere istoricul Asiguratului (numr de ani consecutivi fr daune sau numrul de daune ori ani consecutivi cu daune, rata daunei). 11.5. P rima de asigurare :_ conform ofertei de rennoire transmis de Asigurtor, avnd n vedere istoricul Asiguratului (numr de ani consecutivi fr daune sau numrul de daune ori ani consecutivi cu daune, rata daunei). 11.6._ _n oferta de rennoire transmis, Asigurtorul are dreptul de a modifica prevederile pct. 11.1 11.5, avnd n vedere istoricul Asiguratului. 11.7._ _n cazul n care Asiguratul dorete ncheierea asigurrii n alte condiii dect cele transmise de Asigurtor, va comunica acestuia solicitrile sale n termen de cel mult 10 zile de la primirea ofertei de rennoire, dar nainte ca perioada de valabilitate a Contractului de asigurare iniial, inclusiv orice rennoire ulterioar a acestuia, s expire. Dac Contractul de asigurare a expirat, solicitarea Asiguratului va fi tratat de Asigurtor ca o cerere de asigurare pentru un nou Contract.

CAP . V. LIMITA GEOGRA FIC


12. Riscurile prevzute la Cap. IX, pct. 30 de mai jos sunt acoperite prin asigurare pe teritoriul Romniei.

CAP . VI. SU MELE LA CARE SE FACE ASI GURAREA


13. Autovehiculele (inclusiv modificrile constructive aduse acestora) se asigur la o valoare (sum asigurat) stabilit de Asigurtor la ncheierea asigurrii i acceptat de Asigurat ca fiind valoarea autovehiculului, valoare ce nu se modific pe parcursul unui an de asigurare. n cazul n care Asiguratul nu este de acord cu valoarea stabilit de Asigurtor, dorind ca suma asigurat s fie stabilit: - la o valoare inferioar acesteia, se va accepta valoarea solicitat de ctre Asigurat, cu toate consecinele ulterioare prevzute la Cap. XII, pct. 56 a) din prezentele condiii; - la o valoare superioar acesteia, nu se va accepta. 14. V echimea n ani a autovehiculelor se va stabili n funcie de anul de fabricaie nscris n documentele acestora (carte de identitate, certificat de nmatriculare, factura de cumprare pentru autovehicule noi), fcndu-se diferena dintre anul n care urmeaz

133

s nceap valabilitatea asigurrii i anul de fabricaie nscris n documentele autovehiculului (care se ia n calcul ca an ntreg), indiferent dac autovehiculul n cauz s-a aflat n stoc n parcul rece al productorului sau al unui dealer al acestuia. 15. Suma asigurat a autovehiculelor (inclusiv a remorcilor/semiremorcilor, rulotelor i altora asemntoare) la data ncheierii asigurrii se obine nmulind valoarea de nou a autovehiculelor cu coeficienii valorii rmase, coeficieni stabilii n raport cu uzura autovehiculului n funcie de vechimea acestuia. 16. V aloarea de nou a autovehiculelor (inclusiv a remorcilor/semiremorcilor, rulotelor i altora asemntoare) la data ncheierii asigurrii, se stabilete dup cum urmeaz: a) n cazul autovehiculelor achiziionate de nou, cu o vechime de maxim 12 luni, pentru care se poate prezenta factura de achiziie, valoarea de nou este preul din factur. La solicitarea Asiguratului, la preurile din facturile de nou, emise pentru autovehiculele achiziionate din afara Uniunii Europene, se pot aduga taxele legale (TV A, taxe vamale, accize, nu se adaug taxa de poluare). n cazul n care valoarea din factur este exprimat n LEI i se dorete ncheierea asigurrii n valut, aceasta va fi transformat n valut aplicnd cursul de referin comunicat de BNR, valabil la data menionat n factur. b) pentru toate celelalte cazuri, valoarea de nou se alege din cataloagele de specialitate (disponibile fie n varianta electronic, fie pe suport de hrtie). n cazul modelelor de autovehicule ce nu se regsesc n cataloage, valoarea de nou se va calcula actuarial pornind de la ultima valoare de comercializare. 17. n cazul polielor de asigurare ce se rennoiesc, valoarea de nou rmne neschimbat, iar suma asigurat se va calcula conform prevederilor de la pct. 15 de mai sus. 18. n cazul autovehiculelor crora, ulterior achiziionrii de nou, le-au fost aduse modificri constructive (astfel cum au fost ele definite n prezentele condiii), suma asigurat, stabilit conform pct.15 poate fi majorat cu contravaloarea sumei asigurate a respectivelor modificri constructive, calculat dup cum urmeaz: - pornind de la valoarea de nou, dovedit cu acte justificative prezentate n original, la care se aplic coeficientul de valoare rmas corespunztor vechimii acestora; - n lipsa actelor justificative doveditoare, pornind de la valoarea de nou a unor produse similare din cataloagele de specialitate sau din listele de preuri de la productor, la care se aplic coeficientul de valoare rmas corespunztor vechimii autovehiculului. 19. Dotrile suplimentare (inclusiv elementele de tuning auto, att ale motorului ct i ale caroseriei) se asigur la valoarea declarat de Asigurat n Declaraia de asigurare, n limita a 20% din suma asigurat a autovehiculului nscris n Contractul de asigurare. Valoarea total a acestora se va evidenia distinct n Contractul de asigurare. Suma asigurat aferent modificrilor constructive i dotrilor suplimentare se transform n aceeai valut cu cea folosit la stabilirea sumei asigurate a autovehiculului, aplicnd cursul de referin comunicat de BNR, valabil la data ncheierii asigurrii. 20. Sumele asigurate, precum i primele de asigurare se nscriu n Contractul de asigurare, n lei sau n valut (EURO sau dolari SUA), iar primele de asigurare se ncaseaz n lei sau valut, n funcie de opiunea Asiguratului.

134

CAP . VII . FRANI ZE

21. Contractul de asigurare se ncheie cu aplicarea unor franize deductibile per eveniment, menionate n acesta, ce reprezint partea din fiecare daun suportat de Asigurat, difereniate pentru: daune pariale: - o franiz n sum fix, deductibil din orice daun parial daune totale: - o franiz procent din sum asigurat deductibil din orice daun total. 22. Franizele menionate la pct. 21 de mai sus se aplic daunelor produse n limita geografic a valabilitii contractului de asigurare. 23. Franizele menionate la pct. 21 de mai sus nu se aplic n cazul producerii unui eveniment asigurat din vina exclusiv a unor tere persoane aflate n afara (auto)vehiculului asigurat, identificate i care au ncheiat o asigurare obligatorie de rspundere civil auto, valabil la data producerii prejudiciului.

CAP . VIII . PRI MA DE ASI GURARE . MODALITATE DE PLAT I RES TITUIRE A PRI MEI
24. Primele de asigurare se calculeaz potrivit tarifului de prime al Asigurtorului, se exprim n aceeai unitate valutar ca a sumei asigurate (lei sau valut), i sunt datorate de Asigurat anticipat i integral. n funcie de opiunea Asiguratului, prima de asigurare poate fi pltit n lei sau n valut. Pentru plata n lei a primei de asigurare exprimate n valut, se va folosi cursul de referin comunicat de BNR la data emiterii poliei. 25. Ca o facilitate pentru Asigurai, Asigurtorul poate accepta ca plata primei de asigurare anuale s fie efectuat i n rate subanuale. Valoarea ratelor de prim se stabilete n unitatea valutar n care se pltete prima de asigurare. Pentru plata n lei a primelor de asigurare exprimate n valut, se va folosi cursul de referin comunicat de BNR la data plii ratei. Ealonarea plii ratelor de prim se poate face: - n 2 (dou) rate egale - semestriale; - n 3 (trei) rate egale; - n 4 (patru) rate egale - trimestriale; - n 6 (ase) rate egale; - n 10 (zece) rate egale. Prima rat de prim se pltete nainte de intrarea n vigoare a contractului de asigurare, iar urmtoarele, la intervale de timp egale, conform datelor scadente nscrise n Contractul de asigurare. 26. Asigurtorul nu are obligaia s avizeze Asiguratul cu privire la scadenele ratelor de prim i nici s ncaseze primele de asigurare, la domiciliul, sediul, reedina sau locul de munc al Asiguratului. ncasarea primei de asigurare la domiciliul, sediul, reedina sau locul de munc al Asiguratului, chiar repetat, nu poate fi invocat drept derogare pe viitor de la prevederile acestui alineat. 27. n caz de neplat la scaden a unei rate de prim urmtoare celei dinti, Asigurtorul acord Asiguratului posibilitatea achitrii acesteia n termen de 15 zile calendaristice de la scadena ratei respective (termen de psuire), situaia contractului rmnnd neschimbat pn la expirarea acestui termen. Dac sumele datorate de Asigurat cu titlul de rate de prim nu sunt pltite nici n termenul de psuire de 15 zile calendaristice de la scaden, Contractul de asigurare se reziliaz de plin drept ncepnd cu ziua imediat urmtoare datei la care rata de prim era scadent, fr ca o notificare, punere n ntrziere, sau o alt formalitate prealabil s mai fie necesar.

135

28. La asigurrile pentru autovehiculele folosite n activiti de taximetrie i rent-a-car, se va ncasa o prim de asigurare majorat fa de prima de baz. Dac aceast condiie nu a fost ndeplinit ca urmare a faptului c Asiguratul nu a declarat, la ncheierea asigurrii, folosirea autovehiculului n aceste scopuri, pentru orice daun, despgubirea cuvenit se va reduce corespunztor cu raportul dintre prima de asigurare nscris n polia de asigurare i prima de asigurare corect. 29. n cazul ncetrii Contractului de asigurare ca urmare a nstrinrii bunului asigurat, a denunrii sau rezilierii contractului de asigurare, dac Asiguratul a pltit prime de asigurare n avans i dac Asigurtorul nu a pltit i nu datoreaz despgubiri pentru Contractul de asigurare respectiv, se vor recalcula primele de asigurare aferente perioadei de asigurare expirate, pentru fiecare lun sau fraciune de lun de asigurare n proporie de 1/12 din prima de asigurare anual, iar restul se va restitui Asiguratului, la solicitarea scris a acestuia, restituirea fcndu-se proporional cu perioada neexpirat a contractului de asigurare.

CAP . IX . ASI GURA RIS CURI TE I CAZURI LE N CARE SE ACORD DESP GUBIRI
30. n baza prezentelor condiii contractuale generale, a clauzelor, meniunilor sau actelor adiionale anexate la acestea, se pot acoperi prin asigurare, cu plata primelor aferente, i Asigurtorul acord despgubiri pentru riscurile menionate n una dintre clauzele de acoperire aleas de ctre Asigurat: MINI, MIDI, GRAND, TOTAL sau TOTAL PLUS.

CAP . X. EXCLUDERI
Excluderile menionate mai jos sunt aplicabile n funcie de riscurile menionate n clauzele de acoperire: MINI, MIDI, GRAND, TOTAL, TOTAL PLUS. EXCLUDERI GENERA LE 31. N u sunt cuprinse n asigurare i Asigurtorul nu acord despgubiri pentru: a) pagubele produse de rzboi (indiferent dac rzboiul a fost declarat sau nu), invazie sau aciunea unui duman extern, ostiliti, rzboi civil, revolt, revoluie, insurecie, rebeliune; b) orice consecine ale grevei, tulburrilor civile, mitinguri spontane, dictaturii militare sau uzurprii de putere, faptelor unor grupuri sau persoane ruvoitoare care acioneaz n numele sau n legtur cu orice organizaie politic; c) pagube produse ca urmare a vandalismului i/sau provocate de autori necunoscui; d) orice consecine ale confiscrii, exproprierii, rechiziionrii, distrugerii sau avarierii din ordinul oricrui guvern de drept sau de fapt, sau oricrei autoriti publice; e) pagubele produse de influene directe sau indirecte ale exploziei atomice, ale radiaiilor sau infestrii radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau a materialelor fisionabile; f) pagubele indirecte (de exemplu: reducerea valorii autovehiculului dup reparaie) sau pierderi cauzate de lipsa folosinei autovehiculului, cheltuieli ocazionate de deplasarea la locul producerii riscului asigurat, costul ngrijirilor medicale acordate persoanelor aflate n autovehicul, accidentate n evenimente acoperite prin asigurare etc.; g) pagube produse autovehiculului asigurat de ctre obiectele aflate n interiorul acestuia; h) pagubele produse pieselor de rezerv, huselor, prelatelor, dotrilor suplimentare (dac nu au fost cuprinse n asigurare), combustibililor, pturilor sau oricror altor bunuri existente n autovehicul;

136

i) cheltuielile fcute pentru transformarea sau mbuntirea autovehiculului n comparaie cu starea lui dinaintea producerii riscurilor asigurate (de exemplu: nlocuirea pieselor avariate sau pierdute cu altele de calitate superioar); cele pentru repararea unor avarieri sau degradri care au fost produse de cauze necuprinse n asigurare (de exemplu: ploi, nghe, ptarea, corodarea, ruginirea, oxidarea, ori afumarea ca urmare a unei surse normale de cldur etc.) i nici cele pentru reparaiile nereuite. Fac excepie de la prevederile de mai sus, urmtoarele: - piesele de schimb pe care productorii nu le livreaz dect sub form de seturi i care nu pot fi descompletate, la bucat, implicit neexistnd preuri pentru acestea (de ex.: seturile de ornamente, bare de protecie, ui, aripi etc.); - colecia de piese interschimbabile i montate fix pe alt subansamblu (elemente asamblate prin presare, cum ar fi: rulmeni, buce, roi dinate etc.) ; j) pagubele produse autovehiculului n situaia n care, n momentul producerii riscurilor asigurate, acesta era condus de ctre o alt persoan, fr consimmntul Asiguratului i riscul de furt nu era acoperit; k) pagubele produse n legtur cu utilizarea autovehiculelor la concursuri, ntreceri sau antrenamente pentru acestea, inclusiv cele produse n afara programului oficial; l) pagubele produse acelor piese sau pri componente ale autovehiculului care erau avariate la ncheierea asigurrii, consemnate n inspecia de risc (rubrica meniuni) sau, referitor la care, Asigurtorul poate dovedi ulterior c erau avariate la ncheierea Contractului de asigurare, chiar dac s-a omis a fi consemnate n inspecia de risc i a cror remediere nu a fost avizat la Asigurtor i verificat de ctre acesta; m) pagubele provocate cu intenie de ctre Asigurat/utilizator, prepuii acestuia sau de persoanele crora Asiguratul le-a ncredinat autovehiculul; n) cazurile n care, la ncheierea asigurrii sau pe perioada derulrii Contractului de asigurare, respectiv n momentul avizrii unui risc asigurat, Asiguratul sau persoanele cuprinse n asigurare au dat declaraii neconforme cu realitatea (care, dac ar fi fost cunoscut, ar fi dus la nencheierea/rezilierea Contractului de asigurare), ori au furnizat informaii contradictorii sau n contradicie cu starea de fapt, n scopul obinerii, prin fraud sau tentativ de fraud, de despgubiri necuvenite; o) partea de pagub care s-a mrit prin neluarea intenionat, de ctre persoanele cuprinse n asigurare, a msurilor pentru conservarea sau limitarea ei, n timpul producerii riscurilor asigurate sau dup producerea acestora; p) franiza prevzut n contract (partea din daun suportat de Asigurat). EXCLUDERI SPECIALE LA ASIGURAREA DE AVARII 32. Asigurtorul nu acord despgubiri, la asigurarea de avarii, nici n urmtoarele cazuri: a) dac pagubele cauzate de incendiu sau explozie s-au produs prin folosirea, de ctre Asigurat sau prepuii acestuia, a focului deschis, inclusiv a luminii cu flacr deschis (neprotejat de sit sau sticl); b) dac pagubele au fost produse prin accidente ca urmare a operaiunilor de ncrcare i/sau descrcare a mrfurilor n/din autovehiculul asigurat;

137

c) dac pagubele au fost provocate de mrfurile cu caracteristici deosebite, transportate cu autovehiculele asigurate ce nu dein avize i certificate ADR, pentru transportul acestor mrfuri, valabile la data producerii evenimentului asigurat; d) dac pagubele s-au produs cu prilejul distrugerii sau avarierii construciei n care s-a aflat autovehiculul asigurat, din culpa Asiguratului sau oricrui prepus al acestuia; e) dac autovehiculul, care era condus sau acionat n momentul accidentului, nu avea certificat de nmatriculare valabil, inspecia tehnic periodic valabil sau alt autorizaie de circulaie valabil; f) dac autovehiculul era condus sau acionat n momentul accidentului, de Asigurat sau de o alta persoan, cu consimmntul Asiguratului, fr ca aceasta s posede permis de conducere valabil pentru categoria respectiv de autovehicule, ori dup ce permisul de conducere i-a fost retras, anulat sau reinut i nu a fost eliberat o dovad nlocuitoare a acestuia cu drept de circulaie, sau aceasta a expirat; Face excepie de la prevederile de mai sus, cazul n care autovehiculul, adaptat cu comand dubl, a fost condus de ctre cursantul unei coli de oferi, n timpul orelor de conducere, asistat de un instructor auto sau de examinator. g) dac autovehiculul era condus sau acionat n momentul accidentului, de Asigurat sau de o alt persoan, cu consimmntul Asiguratului, aflndu-se sub influena buturilor alcoolice, indiferent de valoarea msurat de aparatele etilotest, ori sub influena unor substane/produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora; h) dac Asiguratul, respectiv persoana care-l conducea cu consimmntul su, sau dup caz, orice prepus al acestuia, implicat n accident, s-a sustras de la recoltarea probelor biologice n vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenei n organism a substanelor/produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, ori a prsit locul accidentului n situaiile n care acest fapt nu este permis prin dispoziiile legale, cu excepia cazurilor n care prsirea locului accidentului a fost determinat de necesitatea salvrii persoanelor accidentate; i) dac pagubele s-au produs n timpul comiterii, de ctre Asigurat sau prepuii acestuia, a unor aciuni calificate ca infraciuni svrite cu intenie (inclusiv n timpul cnd persoana respectiv, autoare a unei infraciuni svrite cu intenie, ncerca s se sustrag de la urmrire); j) dac pagubele produse autovehiculului, unor pri componente sau piese ale acestuia, au fost provocate de alte cauze dect cele prevzute la Cap. IX, cum sunt pagubele cauzate de: - ntrebuinare, funcionare sau uzare (de exemplu: ruperea fuzetelor, a amortizoarelor telescopice, a arcurilor, a supapelor, a pinioanelor, a arborelui cotit, a barei de direcie sau a crucilor cardanice, spargerea pistoanelor, deschiderea capotei sau explozia pneurilor n timpul mersului, topirea lagrelor, griparea motorului, deteriorarea rulmenilor de la sistemul de rulare etc.); - defecte de fabricaie ale materialului sau de execuie a prilor componente sau pieselor, de exemplu: tensiuni n montajul parbrizelor i lunetelor, fisuri, goluri de turnare, tensiuni interne provenite din forjare, tratament termic

138

sau termo-chimic necorespunztor, nerespectarea cotelor i a abaterilor dimensionale, de form i de poziie a suprafeelor etc.); k) dac pagubele produse autovehiculului, unor pri componente sau piese ale acestuia, au fost provocate de funcionarea acestuia ca utilaj sau instalaie de lucru, n conformitate cu destinaia lui special; l) dac pagubele au fost produse prin influena temperaturii asupra motorului autovehiculului (de exemplu: avarieri la blocul motor, chiulas sau la sistemul de rcire, produse ca urmare a ngherii apei sau lipsei apei) i dac au fost produse motorului, cutiei de viteze sau diferenialului, ca urmare a lipsei sau insuficientei ungeri, ori a supranclzirii, din cauza funcionrii defectuoase, a unei exploatri n afara limitelor prescrise sau a unor avarii tehnice, din orice cauze; m) dac pagubele au fost produse pieselor/subansamblelor autovehiculului ca urmare direct a trepidaiilor n timpul mersului, prin aciunea curentului electric asupra instalaiei electrice, a alternatorului, a electromotorului, a becurilor sau a altor piese ori accesorii care folosesc curentul electric ori sunt acionate de acesta. n) dac ns datorit defectrii din orice cauz (inclusiv din cauzele prevzute la lit. j-l, de mai sus) a unor piese ale autovehiculului, inclusiv anvelopelor ori camerelor acestora, se produc pagube de felul celor prevzute la Cap. IX, aceste pagube se despgubesc (de exemplu: dac din cauza ruperii barei de direcie sau datorit exploziei unui pneu n timpul mersului, autovehiculul se rstoarn, se despgubesc pagubele produse prin rsturnare, dar nu se despgubesc pagubele produse la bara de direcie sau la anvelopa explodat); o) dac pagubele au fost produse autovehiculului asigurat ca urmare a circulrii cu anvelope uzate peste limita normal de uzur impus de legislaia n vigoare; p) dac pagubele au fost produse ca urmare a aciunii substanelor chimice/corozive, cu excepia cazurilor n care acestea s-au produs fie din culpa unor teri, identificai cu certitudine drept autori ai producerii pagubelor, fie n trafic ca urmare a unui eveniment rutier; q) dac pagubele au fost produse de manipularea, ncrcarea, descrcarea sau fixarea (ancorarea) necorespunztoare a mrfii transportate n autovehiculele asigurate; r) dac pagubele au fost produse n exclusivitate anvelopelor, camerelor, jantelor; s) dac pagubele au fost produse n exclusivitate elementelor vitrate ale autovehiculului. Prin elemente vitrate se nelege parbriz, lunet, geam lateral, faruri, proiectoare, semnalizatoare, lumini de poziie; t) dac pagubele au fost produse la motor i/sau echipamentelor electronice ca urmare a ptrunderii cu autovehiculul n ape curgtoare sau stttoare, ori n zone inundate temporar, datorit acumulrii unor cantiti mari de ap; u) dac au fost produse avarii autovehiculului sau orice deteriorri pieselor ori prilor componente ale acestuia, urmare a furtului sau tentativei de furt, dac autovehiculul respectiv nu a fost asigurat i pentru riscul de furt; v) dac Asiguratul nu a ntiinat n scris Asigurtorul despre producerea riscurilor asigurate i a procedat la repararea autovehiculului nainte ca Asigurtorul s efectueze constatarea pagubei, cu excepia cazurilor n care Asigurtorul, pe baza constatrilor proprii i/sau ale autoritilor publice, poate determina cauzele i mprejurrile producerii riscurilor asigurate,

139

precum i cuantumul pagubelor produse din cauze cuprinse n asigurare. EXCLUDERI SPECIALE LA ASIGURAREA DE FURT 33. Asigurtorul nu acord despgubiri, pentru asigurarea de furt, n urmtoarele cazuri: a) dac nu s-a nregistrat o reclamaie n legtur cu furtul sau tentativa de furt, sau dac organele poliiei nu confirm furtul sau tentativa de furt; b) dac, dup comiterea furtului sau a tentativei de furt, paguba s-a mrit prin neluarea de ctre persoanele cuprinse n asigurare a msurilor pentru conservarea ei, pentru partea de pagub care s-a mrit i dac acest fapt rezult din actele ncheiate de organele competente (poliie sau alte organe de cercetare) sau din probele administrate de Asigurtor; c) dac nu se depun la Asigurtor, seturile de chei declarate la ncheierea asigurrii (dup caz i telecomenzile) aparinnd autovehiculului furat, precum i actele n original ale autovehiculului (cartea de identitate i certificatul de nmatriculare/ autorizaia de circulaie provizorie), sau dac concomitent/n aceeai zi cu avizarea la poliie a furtului autovehiculului se avizeaz i furtul actelor acestuia; d) dac la comiterea furtului sau a tentativei de furt au luat parte persoane din familia Asiguratului sau alte persoane care locuiesc n aceeai locuin cu Asiguratul (fie chiar n gospodrii separate), Asiguratul/utilizatorul sau orice prepus al acestora; e) n cazurile n care persoana cuprins n asigurare, a facilitat producerea riscurilor asigurate sau a diminuat posibilitatea de reducere a urmrilor acestora, ca de exemplu: - dac n timpul ct autovehiculul nu era folosit, a fost lsat ntr-un loc public - fr s i se scoat cheia din contact, ori fr a i se ncuia uile (cu excepia cazurilor cnd aceste msuri nu erau posibile datorit particularitilor de construcie a autovehiculului); - pstrarea n interiorul autovehiculului, n timpul staionrii sau opririi i conductorul auto a prsit autovehiculul, a actelor sau obiectelor care pot crea aparena unei posesii de drept a autorului furtului asupra autovehiculului, cum ar fi: cartea de identitate, certificatul de nmatriculare sau dovada nlocuitoare, cheile acestuia etc.; - pierderea/furtul cheilor autovehiculului asigurat i neluarea de ctre Asigurat a msurilor de nlocuire a setului de nchidere i/sau a contactului de pornire; - prsirea autovehiculului la locul accidentului, fr s se ia msuri de paz, cu excepia cazului n care conductorul autovehiculului i persoanele din acesta au avut nevoie de acordarea de ngrijiri medicale n uniti de ngrijire medical; f) dac n momentul furtului sau tentativei de furt, autovehiculul era desfcut n prile sale componente, cu excepia cazurilor cnd furtul sau tentativa de furt s-au produs prin efracie la ncperea n care se afla autovehiculul; g) dac Asiguratul, cu consimmntul su, a ncredinat autovehiculul asigurat unei persoane care refuz s-l restituie, nsuindu-i-l; h) pentru capacele de roi; i) neconservarea dreptului de regres.

140

CAP . XI . OBLIGATIILE ASIGURATULUI

Asiguratului i revin urmtoarele obligaii: 34. S plteasc prima de asigurare, n cuantumul i la termenele stabilite prin Contractul de asigurare. 35. S ntrein autovehiculele asigurate n bune condiii, efectund revizia tehnic periodic obligatorie la zi i s acioneze n funcie de mprejurri, n scopul prevenirii producerii riscurilor asigurate. n cazul n care, n cursul valabilitii contractului de asigurare, se constat degradarea condiiilor de protecie existente la data ncheierii asigurrii, prin apariia unor defeciuni generatoare de pericole sau modificarea condiiilor declarate de Asigurat i luate n calcul la ncheierea asigurrii, Asigurtorul are dreptul s denune unilateral Contractul de asigurare. Denunarea intr n vigoare dup 20 zile de la notificarea n scris a Asiguratului i restituirea, dac este cazul, prin mandat potal, a eventualelor prime de asigurare achitate de Asigurat n avans. 36. S comunice Asigurtorului, numrul de nmatriculare definitiv sau schimbarea numrului de nmatriculare iniial, n vederea lurii n eviden a acestuia. 37. S ntiineze n scris Asigurtorul, despre pierderea/furtul crii de identitate i/sau certificatului de nmatriculare, i s depun la Asigurtor dovada emis de poliie referitoare la pierderea/furtul crii de identitate i/sau certificatului de nmatriculare. n caz de nendeplinire a acestor obligaii, Asigurtorul este exonerat de orice plat de despgubiri, n cazul furtului autovehiculului. 38. S ntiineze n scris Asigurtorul i s plteasc prima de asigurare recalculat, reprezentnd 1/12 din prima de asigurare anual majorat, pentru fiecare lun sau fraciune de lun rmas pn la expirarea contractului de asigurare, dac n timpul derulrii contractului de asigurare, autovehicului asigurat urmeaz s-i fie schimbat destinaia iniial, acesta urmnd s fie folosit n activiti de taximetrie i rent-a-car. 39. n caz de avariere a autovehiculului asigurat, Asiguratul este obligat: a) s ntiineze imediat organele poliiei, dup caz Asigurtorul RCA al terului vinovat de producerea daunei, unitile de pompieri sau alte organe de cercetare, cele mai apropiate de locul producerii riscului asigurat, cernd ntocmirea documentelor de constatare cu privire la cauzele i mprejurrile producerii accidentului, incendiului, exploziei, etc. i la pagubele provocate; Fac excepie de la aceast obligaie, cazurile n care Asiguratul: - ncheie o constatare amiabil de accident, n condiiile legii; - are un accident de circulaie n urma cruia se produce numai avarierea propriului autovehicul, n condiiile legii; - i avariaz autovehiculul n alte mprejurri dect ntr-un accident de circulaie, n condiiile legii. b) s ia pe seama Asigurtorului, n cadrul sumei asigurate, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubelor n cazul producerii riscului asigurat; c) s ia, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru salvarea, pstrarea i paza autovehiculului sau a prilor componente rmase ca urmare a evenimentului asigurat, precum i pentru prevenirea degradrilor ulterioare. n caz contrar Asigurtorul nu este obligat la plata despgubirii pentru prile componente sau piesele care lipsesc la data efecturii constatrii tehnice pentru stabilirea i evaluarea pagubelor;

141

d) s avizeze n scris Asigurtorul, despre producerea riscului asigurat, n termen de 48 de ore de la producerea sau de la luarea la cunotin despre producerea acestuia, dnd informaii asupra naturii i mrimii pagubei; n avizare se vor arta: - numele persoanei care a condus autovehiculul, precum i precizarea dac a condus sau nu cu acordul Asiguratului; - felul, marca i numrul de nmatriculare al autovehiculului, numrul contractului de asigurare; - data i locul producerii evenimentului; - descrierea avariilor; - locul unde se afl autovehiculul avariat n momentul avizrii. e) s pun la dispoziia Asigurtorului toate actele i evidenele necesare verificrii valorii autovehiculului asigurat, n vederea constatrii i evalurii pagubelor pentru stabilirea drepturilor de despgubire; f) s depun la Asigurtor documentaia privind producerea riscului asigurat, cuprinznd urmtoarele: - actele ntocmite de poliie sau alte autoriti publice, cu privire la cauzele i mprejurrile producerii riscului asigurat (potrivit legislaiei rii n care s-a produs evenimentul); - constatarea amiabil de accident; - declaraia conductorului auto i schia accidentului; - copii ale permisului de conducere al oferului, ale crii de identitate i certificatului de nmatriculare al autovehiculului; - documentele de reparaie; - cererea de despgubire n care se vor specifica: contul, banca (filiala, sucursala), localitatea i dup caz, ara n care se solicit plata despgubirilor; - orice alte documente necesare, solicitate de Asigurtor. g) n caz de producere a riscului asigurat n afara teritoriului Romniei, s avizeze corespondentul Asigurtorului din ara respectiv (menionat n lista care face parte integrant din Contractul de asigurare) i s pun la dispoziia Asigurtorului documentele, n original, referitoare la cauzele i mprejurrile producerii riscului asigurat, precum i o traducere legalizat a acestora; 40. n cazurile n care cu ocazia demontrii sau cu ocazia efecturii reparaiei autovehiculului au rezultat i alte pagube produse ca urmare a accidentului, care nu au putut fi constatate iniial, Asiguratul este obligat s ntiineze despre aceasta Asigurtorul, nainte de remedierea lor, pentru a se ntocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor. n caz contrar, Asigurtorul va refuza plata despgubirilor aferente avariilor suplimentare. 41. n cazul n care evenimentul asigurat este furtul sau tentativa de furt, Asiguratul este obligat: a) s fac de ndat tot ce i st n putin pentru pstrarea i paza obiectelor rmase, s se ngrijeasc ca toate urmele furtului sau tentativei de furt s rmn neatinse pn la cercetarea faptului de ctre organele de poliie i s ia, potrivit cu mprejurrile, msuri pentru limitarea pagubei; b) s reclame evenimentul n scris, n maximum 24 ore de la luarea la cunotiin, poliiei sau altor organe de cercetare n raza crora s-a produs riscul asigurat; s avizeze Asigurtorul, n maxim 48 de ore de la eveniment, depunnd seturile de chei

142

i telecomenzile autovehiculului, declarate la ncheierea asigurrii, precum i actele originale ale acestuia, dac nu au fost depuse la poliie - n cazul furtului autovehiculului. c) s furnizeze n scris, la solicitarea Asigurtorului, date i informaii privind mprejurrile producerii furtului sau tentativei de furt; d) s comunice organelor poliiei sau altor organe de cercetare, orice informaii ce ar putea duce la gsirea autovehiculului, a prilor componente sau a pieselor acestuia i s fac demersurile necesare pentru redobndirea acestora chiar dac a primit despgubirea de la Asigurtor; e) s comunice imediat Asigurtorului, gsirea autovehiculului, a prilor componente sau a pieselor acestuia care au fost furate, precum i dac a fost identificat autorul furtului; f) n cazul identificrii autorilor furtului dup plata despgubirilor, s declare n faa organelor de cercetare penal i a instanei de judecat c a fost despgubit de Asigurtor i s solicite introducerea acesteia n cauz n calitate de parte civil;

g) s depun la Asigurtor, dup expirarea celor 30 de zile - n cazul furtului parial, respectiv 60 de zile - n cazul furtului autovehiculului, de la data producerii riscului asigurat, adresa de la poliie n care s se ateste c bunurile au fost furate i nu au fost gsite, precizndu-se dac autorii au fost sau nu identificai i care este stadiul cercetrilor. n caz de nendeplinire a obligaiilor prevzute la Cap. XI pct. 37.- 40., Asigurtorul are dreptul s refuze plata despgubirii, dac din acest motiv nu a putut determina cauza producerii riscului asigurat i/sau mrimea i ntinderea pagubei. 42. Asiguratul este obligat s depun la Asigurtor, n termen de 15 de zile de la reintrarea n posesie, prile componente sau piesele autovehiculului furate i despgubite, care au fost gsite i sunt neavariate sau incomplete ntocmindu-se n acest sens un proces verbal de predare-primire ce va fi semnat de ambele pri.

CAP . XII .OBLIGATIILE ASIGURATORULUI. STABILIREA I PLATA DESPAGUBIRILOR


43. Asigurtorul l va despgubi pe Asigurat pentru pagubele materiale suferite de autovehicul ca urmare a producerii unui risc asigurat, despgubirea cuvenit (inclusiv cheltuielile prevzute n clauza de asigurare aleas) neputnd depi, n toate cazurile, suma la care s-a ncheiat asigurarea, nscris n contract i valoarea real a bunului sau pierderea efectiv suferit de ctre Asigurat. 44. n cazul producerii unui risc asigurat, Asigurtorul va plti Asiguratului/Beneficiarului de asigurare despgubirea calculat conform condiiilor prevzute n Contractul de asigurare. 45. n limita despgubirilor pltite Asiguratului, Asigurtorul este subrogat n toate drepturile acestuia contra celor rspunztori de producerea i/sau mrirea pagubelor. Asiguratul rspunde de prejudiciile aduse Asigurtorului prin acte care ar mpiedica realizarea acestui drept. 46. Asigurtorul nu va exercita dreptul de regres mpotriva rudelor sau afinilor Asiguratului persoan fizic, pn n gradul IV de rudenie, prepuilor Asiguratului - persoan juridic, precum i mpotriva altor persoane care au condus autovehiculul, n momentul producerii evenimentului asigurat, cu consimmntul Asiguratului

143

47. Dac Asiguratul renun la drepturile sale sau dac, din vina lui, exercitarea dreptului de regres nu mai este posibil, Asigurtorul este eliberat de obligaia de a plti despgubirea pn la limita sumei reprezentnd dreptul de regres. Dac plata a fost deja efectuat, Asiguratul este obligat s napoieze despgubirea ncasat. 48. n cazul n care, la data formulrii cererii de despgubire, exist mai multe asigurri, acoperind acelai risc, ncheiate la asigurtori diferii, Asigurtorul va plti sau contribui la plata despgubirii proporional cu suma asigurat. 49. Constatarea i evaluarea pagubelor se fac de ctre reprezentanii Asigurtorului, direct sau prin mputernicii, mpreun cu Asiguratul sau mputerniciii si, inclusiv prin experi neutri. Constatarea i evaluarea pagubelor se poate face i la oricare agenie a Asigurtorului la care Asiguratul se prezint i solicit acest lucru. n cazul daunelor produse n afara teritoriului Romniei, constatarea i evaluarea pagubelor se poate efectua prin corespondenii Asigurtorului din ara n care s-a produs riscul asigurat, menionai n lista societilor corespondente din strintate (care face parte integrant din polia de asigurare) sau, n cazul n care nu se face repararea autovehiculului n strintate, de ctre reprezentanii Asigurtorului, la ntoarcerea autovehiculului n ar 50. n cazul accidentelor rutiere, produse pe teritoriul Romniei, n care au fost implicate cel mult dou autovehicule asigurate RCA, dintre care unul asigurat CASCO, ce au ca rezultat numai pagube materiale, avizarea daunelor se poate face utiliznd formularul Constatare amiabil de accidente . n acest caz, formularul trebuie completat i semnat de ctre ambii conductori ai autovehiculelor implicate n accident i depus la Asigurtorul CASCO. 51. Dac avariile s-au produs numai autovehiculului asigurat, fie dintr-un accident, cu excepia cazurilor care reprezint contravenii sau infraciuni de la regulile de circulaie, fie n alte mprejurri dect accidentul, avizarea daunelor se poate face de asemenea direct la Asigurtor, n baza formularului de Constatare amiabil de accidente , completat de ctre Asigurat. 52. Stabilirea i plata despgubirilor se fac de ctre Asigurtor, n baza soluiilor tehnologice cuprinse n procesulverbal de constatare, ntocmit de ctre reprezentantul Asigurtorului, prin examinarea autovehiculului, precum i a documentaiei complete privind cauzele i mprejurrile n care s-a produs riscul asigurat i mrimea pagubei. 53. Pentru dotrile suplimentare asigurate, despgubirea nu poate depi cuantumul pagubei, nici suma asigurat i nici valoarea de nou a acestora (stabilit pe baza preurilor practicate de unitile de specialitate), la data producerii riscurilor asigurate. De asemenea, la stabilirea despgubirii aferente acestora nu se aplic principiul proporionalitii chiar dac aceste dotri au fost subasigurate (asigurare de prim risc). 54. n situaia n care Asiguratul/Beneficiarul are obiecii asupra cuantumului despgubirii stabilit de Asigurtor, suma care nu face obiectul litigiului va fi pltit de Asigurtor nainte ca acesta s se fi soluionat prin negocieri sau de ctre instana judectoreasc. 55. La cererea Asiguratului, reparaia se poate face i n regie proprie, numai cu acordul Asigurtorului, potrivit evalurii acestuia, n concordan cu avariile consemnate n procesele verbale de constatare i cu preurile practicate de unitile specializate pe plan

144

local, i/sau a preurilor din cataloagele de specialitate. Cuantumul despgubirii se stabilete pe baza evalurii fcute de Asigurtor i a documentelor justificative privind plile efectiv fcute de ctre Asigurat. n cazul reparaiei n regie proprie nu se acoper TV A. 56. Subasigurarea si supraasigurarea a) n cazul n care la data producerii evenimentului asigurat se constat c suma asigurat nscris n Contractul de asigurare, este inferioar valorii reale sau sumei asigurate a autovehiculului calculat conform prevederilor pct. 15 (subasigurare), despgubirile vor fi reduse corespunztor raportului de subasigurare, folosindu-se urmtoarea formul de calcul: despgubirea cuvenit este egal cu valoarea pagubei nmulit cu raportul dintre suma asigurat la care sa ncheiat asigurarea i suma asigurat la care ar fi trebuit s se ncheie asigurarea. b) n cazul n care la data producerii evenimentului asigurat se constat c suma asigurat nscris n Contractul de asigurare, este superioar valorii reale sau sumei asigurate a autovehiculului calculat conform prevederilor pct. 15 (supraasigurare), despgubirile nu vor depi valoarea real a bunului la data daunei i nici suma asigurat la care ar fi trebuit s se ncheie asigurarea. 57. DAUNE PARIALE a) n cazul avarierii autovehiculului sau furtului unor pri componente sau piese, cuantumul despgubirii este egal cu costul reparaiilor prilor componente sau pieselor avariate ori cu costul de nlocuire al acestora, chiar dac cu prilejul reparaiei s-a nlocuit ntregul subansamblu sau ansamblu al autovehiculului (de exemplu: n cazul avarierii cutiei de viteze prin distrugerea carcasei se ia n considerare numai nlocuirea acesteia, nu ns i a celorlalte piese ale cutiei de viteze care nu au fost avariate, chiar dac eventual au fost nlocuite). Prin pri componente sau piese care se consider necesar a fi nlocuite se neleg numai acele a cror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibil din punct de vedere tehnic, datorit gradului de avariere a acestora, ori cu toate c repararea este posibil, costul reparaiei, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum i cele de demontare i montare aferente, depete valoarea de nou a prii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale precum i cele de demontare i montare aferente. b) n cazul n care costul reparaiei unei componente, inclusiv cheltuielile pentru materiale i cele de demontare/montare, depete valoarea de nou a componentei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, i cele de demontare/montare, se va alege ca soluie tehnologic nlocuirea componentei, iar la calculul despgubirii se va lua n considerare valoarea de nou a componentelor respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale i cele de demontare/montare. c) Preurile prilor componente, ale pieselor nlocuitoare, materialelor i a manoperei aferente, care se iau n calcul la stabilirea costurilor reparaiei autovehiculelor avariate, sunt cele practicate de unitile de specialitate. Prin uniti de specialitate se nelege persoanele juridice, legal autorizate, care au n obiectul de activitate comercializarea de autovehicule, pri componente, piese nlocuitoare i a materialelor pentru acestea (cu excepia celor n regim de consignaie) i/sau executarea de lucrri de ntreinere i reparaie la autovehicule.

145

d) n cazul dotrilor suplimentare, preurile care se iau n calcul la stabilirea cuantumului pagubei sunt cele practicate de unitile de specialitate la data producerii riscului asigurat. e) Se consider c a fost necesar revopsirea exterioar integral a autovehiculului, atunci cnd prile avariate din cauze cuprinse n asigurare reprezint cel puin 50% din suprafaa total exterioar a autovehiculului respectiv, n unul i acelai eveniment. f) n cazul n care datorit gradului mare de avariere a autovehiculului a fost necesar tractarea sau transportarea sa, se pltesc despgubiri, dac aceste riscuri au fost asigurate, n limita sumei asigurate, pentru astfel de cheltuieli, inclusiv pentru cele fcute n scopul limitrii pagubelor, dovedite cu acte. Dac Asiguratul nu poate dovedi cu documente cheltuielile de tractare sau transport, dar solicit despgubiri i pentru acest tip de cheltuial, Asigurtorul va acorda despgubiri pentru acestea la nivelul a jumtate din contravaloarea tarifului mediu practicat de partenerii Asigurtorului. g) n cazul n care pentru unele pri componente sau piese nlocuitoare noi nu exist preuri de vnzare stabilite, valoarea de nou a acestora se poate stabili prin asimilare cu preurile unor pri componente sau piese ale unor autovehicule similare din producia intern sau extern, dup caz. h) Asigurtorul va reine din despgubirea cuvenit/va condiiona plata despgubirii de achitarea de ctre Asigurat, a ratelor de prim datorate pn la sfritul anului de asigurare, n cazul n care cuantumul despgubirilor depete 50% din suma asigurat. De asemenea, din suma datorat drept despgubire, Asigurtorul va reine franiza(ele) prevzut(e) n Contractul de asigurare.

La cererea expres a Asiguratului, plata despgubirii se poate efectua direct unitii reparatoare sau furnizorului de piese de
schimb din Romnia, ori a celor din strintate. Documentele privind reparaiile efectuate n strintate (facturile i devizele de reparaie) achitate direct de Asigurat, vor fi depuse la Asigurtor i vor fi nsoite obligatoriu de dovada achitrii acestora (chitan fiscal, ordin de plat, dispoziie de plat valutar extern etc.), n caz contrar Asigurtorul va refuza despgubirea sumelor menionate n documentele respective. j) n cazul procurrii din strintate, direct de ctre Asigurat, a unor pri componente sau piese, cuantumul despgubirii acestora nu pot depi preurile acestora practicate de reprezentanele din Romnia, pentru tipul respectiv de autovehicul i va fi egal cu: - contravaloarea facturii de cumprare, exprimat n valut convertibil, inclusiv cheltuielile de transport i taxele vamale - dovedite cu documente, mai puin taxa pe valoarea adugat (T.V.A.- ul extern), dac primele/ratele de prim de asigurare au fost pltite n valut; - contravaloarea n lei a facturii de cumprare, exprimat n valut convertibil, inclusiv cheltuielile de transport i taxele vamale - dovedite cu documente, mai puin taxa pe valoarea adugat (T.V.A.- ul extern), prin aplicarea cursului de referin comunicat de BNR, valabil n data emiterii facturii dac primele/ratele de prima de asigurare au fost platite

146

k) La cererea expres a Asiguratului, Asigurtorul poate s acorde pli de despgubiri sau avansuri din despgubiri de pn la 50% din valoarea estimat a pieselor, stabilit pe baz de deviz antecalcul ntocmit de uniti de reparaii sau pe baza preurilor de catalog, calculate la data producerii riscurilor asigurate, conform avariilor consemnate n preurilor de catalog, calculate la data producerii riscurilor asigurate,in baza constatarii. Plata final se va face dup depunerea la Asigurtor a documentelor finale de reparaie. 58. DAUNE TOTALE a) n caz de daun total, Asiguratul poate fi despgubit i prin nlocuirea autovehiculului avariat/distrus cu unul similar celui 30 de zile - n cazul furtului parial, respectiv 60 de zile - n cazul furtului total. b) n cazul producerii unei daune majore, aceasta se consider daun total, dac costul reparaiilor, la care se adaug sau piesele acestuia nu au fost gsite, despgubirile se acord numai dac de la data producerii riscului asigurat au trecut, cel puin 30 de zile - n cazul furtului parial, respectiv 60 de zile - n cazul furtului total. . suma asigurat: - n cazul furtului autovehiculului; suma asigurat, mai puin valoarea epavei, valorificat ca fier vechi: - n cazul distrugerii totale, din incendiu, a autovehiculului; un procent de 80% din valoarea real: - n cazul reparrii autovehiculului valoarea real mai puin valoarea epavei. Asiguratul pstreaz epava autovehiculului avariat: - n cazul n care Asiguratul nu repar autovehiculul. c) Din suma ce se cuvine drept despgubire se scad i: - ratele de prim rmase de achitat pn la sfritul perioadei de asigurare, aferente autovehiculului avariat; - franiza(ele) prevzut(e) n Contractul de asigurare. 59. n caz de furt al autovehiculului, al unor pri componente sau piese ale acestuia, dac autovehiculul, respectiv prile componente sau piesele acestuia nu au fost gsite, despgubirile se acord numai dac de la data producerii riscului asigurat au trecut, cel puin 30 de zile - n cazul furtului parial, respectiv 60 de zile - n cazul furtului total. Avariile autovehiculului sau orice deteriorri ale pieselor ori prilor componente ale acestuia, urmare a furtului sau tentativei de furt, se despgubesc numai n cazul n care autovehiculul respectiv a fost asigurat i pentru riscul de furt. n cazul n care autovehiculul furat i despgubit a fost gsit, prile convin c, prin plata despgubirii, Asigurtorul devine proprietarul autovehiculului. n acest caz, Asiguratul este obligat ca, n termen de 30 de zile de la data solicitrii Asigurtorului, s ndeplineasc, pe cheltuiala sa, toate formalitile necesare pentru scoaterea din evidene a autovehiculului de pe numele vechiului proprietar. 60. Despgubirile se pltesc de ctre Asigurtor n lei sau n valut, n funcie de modalitatea n care s-au pltit primele de asigurare, astfel: a) n lei: - n cazul daunelor pariale cnd reparaiile se efectueaz n Romnia, indiferent de valuta n care a fost stabilit suma asigurat i s-au pltit primele/ratele de prim de asigurare; - n cazul reparaiilor efectuate n strintate, prin aplicarea cursului de referin comunicat de BNR valabil n data emiterii facturii, indiferent de valuta n care a fost stabilit suma asigurat, dac primele/ratele de prim au fost pltite n lei;

147

- n cazul daunelor totale, dac asigurarea este ncheiat n valut, iar primele/ratele de prim de asigurare au fost pltite n lei, prin transformarea sumei asigurate din valut n lei, folosind cursul de schimb B.N.R. valabil n ziua naintrii la plat a referatului de daun total; b) n valut: - n cazul daunelor pariale, cnd au fost efectuate reparaii n strintate (cu acordul Asigurtorului) - n cazul daunelor totale, dac asigurarea a fost ncheiat n valut, iar primele/ratele de prim au fost pltite n valuta 61. Pentru contractele de asigurare cesionate n favoarea unui ter, despgubirea nu va putea fi pltit unei alte persoane dect cu acordul tertului. 62. Plata despgubirilor se va face n termen de 15 zile lucrtoare de la data cnd dosarul de daun este completat cu toate documentele necesare.

CAP . XIII . PRESCRIPTIA


63. Dreptul de a ridica pretenii fa de Asigurtor, privind plata unor despgubiri, se stinge n termen de doi ani de la data producerii riscului asigurat.

CAP . XI V. DISPOZITII FINALE


64. n termen de 15 zile dup producerea riscului asigurat i plata despgubirii, Asigurtorul poate s denune Contractul de asigurare, dac acesta a rmas n vigoare, cu o notificare prealabil a Asiguratului (prin scrisoare recomandat), denunarea devenind efectiv dup 20 zile de la data tampilei potei aplicat la expedierea scrisorii de denunare. 65. Orice litigiu, decurgnd din sau n legtur cu acest contract, se va soluiona pe cale amiabil, iar dac acest lucru nu este posibil,de catre instantele de judecata competente din Romania. 66. Asiguratul persoan fizic are dreptul de acces la datele cu caracter personal pe care le furnizeaz, dreptul de intervenie asupra datelor i dreptul de opoziie, aa cum acestea sunt reglementate de dispoziiile art. 13, 14, respectiv 15 din Legea nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date. . 67. Asiguratul persoan fizic i poate exercita drepturile prevzute la pct. 64 de mai sus, naintnd Asigurtorului o cerere ntocmit in forma scrisa,datata si semnata.In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa,care poate fi si o posta electronica,s-au printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea I se va face numai personal.

148