CZU: 371.

3
CLASA INVERSATĂ: UN MODEL DE EFICIENTIZARE A INSTRUIRII
Igor COCIMARIUC
IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

„Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru bătrânețe”
(Aristotel)
Tehnica modernă, cu totalitatea de inovații ce le poartă cu sine ne-au invadat
viața. Contemporan cu noi, secolul vitezei ne afectează indiferent de voința noastră.
Dorim sau nu, suntem martori ai fenomenului de modernizare continuă a societății.
Totalitatea acestor schimbări care se produc în știință influențează direct toate
domeniile de activitate ale omului.
În ultimii ani se apelează tot mai insistent la o reformă educațională, care a
apărut sub forma unei îngrijorări cu privire la modul tradițional de predare pe
fundalul tehnologizării progresive a societății. Noul nu este neapărat rău, el este o
consecință directă a modernizării.
Din aceste considerente formarea profesională a viitorului specialist presupune
educarea unei individualități creative, care corespunde cerințelor societății la orice
etapă de dezvoltare a acesteia.
În acest context, apare necesitatea identificării modalităților de creare a
condițiilor și mecanismelor de pregătire a viitorilor specialiști pentru activitatea într-o
lume din ce în ce mai imprevizibilă.
Responsabilitatea de a prevedea competențele de care elevii/studenții vor avea
nevoie mâine îi revine sistemului de învățământ. Astfel, modelul clasic al învățării,
având în centrul său profesorul și sala de clasă, trebuie abandonat treptat, în favoarea
unui mediu stimulativ și dinamic, orientat pe: autoinstruire, socializare și dezvoltare a
individualității.
Una din condițiile principale ale acestei orientări o reprezintă acceptarea de către
profesor a rolului de: metodist, consultant, moderator, manager ce permite
elevului/studentului să atingă un nou nivel de relații, axate pe dialog și polilog, să
participe la dirijarea activității didactice.
Utilizarea unei abordări noi a organizării procesului didactic în condițiile
informatizării procesului de instruire este posibilă datorită varietății metodelor de
învățare. Una din aceste metode este cea a „clasei inversate”. Această abordare a fost
introdusă pentru prima dată de Dr. Eric Mazur de la Universitatea Harvard în

110
1991.Ceea ce a făcut a fost să ceară elevilor săi să citească notele sale de curs înainte
de clasă, astfel încât timpul orei să poată fi folosit pentru discuții.
Ideea de clasă inversată (în engleză flipped classroom, în franceză classe
inversée) a apărut prin anii 2010 în SUA ca o abordare pedagogică modernă de
promovare a lecțiilor ce „răstoarnă” modelul tradițional al taxonomiei Bloom.
Subiectul a fost în centrul multor dezbateri aprinse despre avantajele și dezavantajele
acesteia: în reviste de specialitate, teze, studii, internet etc.
Avantajele învățării pe „dos” sunt multe, însă esența acesteia constă în libertatea
pe care o oferă. Copiii nu mai sunt forțați să stea în tăcere ore în șir și să asculte, iar
mai târziu să reproducă cele auzite, ci „trăiesc” în clasă, intră în dialog cu profesorul
și cu alți colegi. Profesorul se simte și ele mai degajat. Nu mai este obligat să repete
la infinit aceleași lecții. Are mai mult timp pentru a discuta „face to face” sau în
grupuri mici cu elevii săi, ceea ce îi permite să-i (re)descopere și să-i înțeleagă mai
bine. Iar învățăceii îl consideră un prieten dispus să-i ajute de câte ori au nevoie.
Această apropiere dintre cadrul didactic și elev contribuie nemijlocit la schimbarea
mentalităților privind desfășurarea procesului didactic:
• include mai multe forme de învățare – pe baza unor materiale vizuale, rezolvare
de probleme, studii de caz, conversații, adresarea de întrebări;
• este foarte potrivită pentru situații când învățarea online devine singura soluție –
depărtarea de școală, zone izolate, vremuri de pandemii etc;
• crește gradul de responsabilitate al elevilor, care sunt direct implicați în propria
învățare;
• interacțiunea și relaționarea puternice între profesor și elev;
• Există și critici ai acestei metode, care menționează următoarele:
• existența unui decalaj digital între copii, cauzat de faptul că nu toate familiile au
acces la tehnologie în afara mediului școlar;
• prea mult timp petrecut de către copii la calculator, într-o epocă în care interesul
acestora pentru tehnologii este deja foarte mare;
• lipsa calității prezentărilor lecțiilor oferite online de către profesori, care poate
conduce la neînțelegerea unor conținuturi de către elevi când analizează
materialul acasă;
• timp mai mult alocat de către profesori pregătirii lecțiilor – realizarea de video,
prezentări, Power Point etc;
• rezistența la nou a cadrelor didactice.

111
 Inversarea unei clase înseamnă inversarea modului obișnuit de predare: elevii
sunt provocați să parcurgă un conținut înaintea orelor de curs, tocmai pentru a fi în
măsură să-l pună în practică și astfel să-și verifice înțelegerea conceptului. Mesajul
clasei inversate este acela că „elevul este cel care învață”, metoda creând condițiile
favorabile pentru învățarea durabilă.
Cum se desfășoară procesul propriu-zis?
Principiul „clasei inversate” constă în consultarea de către elevi a materialului
nou, timpul orelor de clasă fiind repartizat pentru rezolvarea problemelor, situațiilor
propuse de profesor, consultații și alte activități activ-participative. Adică tema pentru
acasă se transferă în clasă și invers. Modelul „clasa inversată” reprezintă unul din
modelele instruirii mixte, numit „blended learning”. „Clasa inversată” reprezintă o
formă care presupune atât instruirea tradițională de clasă, cât și utilizarea
tehnologiilor de instruire la distanță.
Procesul de instruire în formatul inversat se derulează în două etape succesive:
1. Elevul învață lecția acasă. Acesta fie studiază o temă din manual sau alte
materiale la un anumit subiect: vizionează o serie de video-uri, ascultă
înregistrări audio/podcasturi, analizează prezentări pregătite de profesor,
utilizează aplicații digitale, citește texte propuse de cadrul didactic etc.
2. În sala de clasă, elevul pune în aplicație cele învățate acasă și interacționează,
participă la dezbateri, adresează întrebări, propune soluții pentru anumite
probleme și studii de caz, realizează lucrări de laborator, elaborează proiecte ș.a.

Personal, am început să utilizez metoda întâmplător. Mai întâi fără a cunoaște că

ea există și că este folosită de mulți profesori, mai ales în mediul universitar.
La lecțiile de biologie, când le propuneam elevilor drept sarcină pentru acasă, să
realizeze proiecte Power Point, comunicări, proiecte Prezi, la anumite subiecte, nu
intram în timp cu predarea temei noi. După ce elevii prezentau proiectele, iar

112
implicarea lor participativă fiind foarte responsabilă și activă, ne rămânea foarte puțin
timp pentru a studia tema nouă.
De aceea, fiind influențați și de situația pandemică de Covid 19 și având formate
clasele pe platforma Classroom, am început să le postez elevilor materiale referitoare
la temele noi: proiecte Power Point, proiecte Prezi, secvențe video, imagini, algoritmi
de învățare etc. În așa mod, studiind materialele propuse, elevii învățau tema
individual, iar în sala de clasă puneau în aplicație cele învățate: realizau teste și
lucrări practice sau lucrări de laborator, participau la dezbateri, rezolvau probleme
etc.
Astfel, această abordare individuală pe de o parte, a intensificat implicarea
elevilor și i-a scufundat în viața reală, motivându-i să soluționeze anumite probleme,
pe măsura apariției lor.
Și totuși, pentru a asigura reușita acestui proces nu trebuie să mizăm pe
responsabilitatea elevilor de a studia materialul didactic oferit. În permanență trebuie
să le propunem însărcinări pentru verificare.
Totodată o clasă inversată nu este sinonimă cu simpla vizionare a unor
videoclipuri online, că acestea nu vor înlocui profesorul, că nu sunt cursuri online, că
elevii nu pot lucra fără o structură stabilită în prealabil. Clasa inversată este o
modalitate de a spori interacțiunea dintre elevi în clasă și de a personaliza contactele
dintre elevi și profesori, o abordare care încurajează elevii să-și asume
responsabilitatea pentru învățarea lor, o clasă în care profesorul supraveghează
învățarea, nu transmite informații, elevii absenți nu pierd nici o informație prețioasă,
astfel că nu rămân în urmă cu învățarea, o clasă în care elevii sunt implicați în
procesul de învățare, un loc în care fiecare elev poate obține ajutor individualizat și
orientat.
Este evident că școala viitorului trebuie să țină piept cerințelor sociale ale
timpului respectiv. Însă devenirea școlii ca ceea ce trebuie să fie – garanția
progresului, depinde de nivelul de organizare și responsabilitate a societății,
mijloacele materiale de care dispune societatea, pentru implementarea unor metode
moderne de învățare și strategii.
Modelul tradițional era justificat în epoca în care nu aveam alte alternative de
transmitere a informațiilor, dar acum când tehnologia permite acest lucru, când
sistemul educațional se confruntă cu lipsa manualelor școlare pentru anumite
discipline sau la anumite clase, când manualele existente sunt depășite, nu-și mai
găsește utilitatea. Este timpul să renunțăm la predarea tradițională, mult prea
academică pentru generațiile „digitale” de elevi și să regândim educația.

113
Bibliografie
1. Samson I. De ce clasa inversată? În: Edict, Revista educației. ISSN: 1582-909X
https://edict.ro/de-ce-clasa-inversata/
2. Râbacov Gh. Despre metoda clasei inversate sau învățarea pe „dos”. Online:
http://moldova9.com/ghenadie-rabacov-despre-metoda-clasei-inversate-sau-
invatarea-pe-dos/
3. Alexandru M.-L. În: Edict, Revista educației / ISSN: 1582-909X. Online:
https://edict.ro/o-privire-asupra-conceptului-flipped-classroom-clasa-rasturnata/
4. Tarlapan L. Clasa inversată: Un nou model de eficientizare a instruirii. Online:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-173_10.pdf
5. https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/despre-clasa-inversata
6. Țârcă A. Flipped Classroom, învățare inversată, pe dos. Online: http://ancatirca.
blogspot.com/2020/08/flipped-classroom-invatare-inversata-pe_24.html
7. https://creeracord.com/2017/04/05/clasa-rasturnata-o-schimbare-de-paradigma/

114