Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materiale Și Tehnologii
Materiale Și Tehnologii
Materialele st alc din subst ale caror prop le fac utile in realizarea obiectelor ce constituie suportul
activitatiilor umane.
• mat metalice → aliajele lor isi pot modifica proportia prin modificarea compozitiei sau prin
aplicarea de prelucrari mecano-termice;
• mat ceramice → au rezistenta mare la solicitarea prin compresiune, duritate si fragilitate ridicata;
• mat polimerice → densitatea p este foarte mica comparativ cu celelate mat, si prelucrabilitate;
• mat compozite → rep un mat nou ce imbina calitatile componentelor fara a le mosteni si
dezavantajele;
Prop mat:
→ magnetice;
→ optice;
→ electirce;
Consta in aplicarea unei solicitari, asupra unei epruvete confectionate din mat testat si masurarea
alungirii sale ∆ l. Solicitarea corespunde unei tractiuni simple, doua forte F coliniare, egale si de sens
contrar supun un corp cilindric la o solicitare de intindere. Inregistrand modificarile alungirii sub actiunea
foreti F se obt curba de tractiune F=fC∆L
• comportament ductil → este caract prin prezenta unei deformatiuni plastice permanente ce
urmeaza celei elastice (ex: meatale si aliaje);
• comportamentul elastic neliniar → este specific in primul rand elastomerilor si unor polimeri
termoplastici; deformatia plastica nu este proportionala cu sarcina F care a provocat-o;
Marimi mecanice:
Fmax
Rm= [N/mm^2]
So
• limita de curgere conventionala → (Rp0,2= sarcina care produce o deformare plastica egala cu 02%);
F p 0,2
Rp0,2= [N/mm^2]
So
• alungirea la rupere → (Lf rep lungimea epruvetei dupa rupere);
→ (n factor dimensional);
Lf∗Lo
An= * 100 [%]
Lo
• gatuirea la rupere → (So & Sf = aria sectiunii initiale & aria sectiunii finale);
So−Sf
Z= * 100 [%]
So
Incercarea de duritate
Duritatea – propune unui mat de a se opune deformatiilor plastice provocate de solicitarile de contact
stactice/dinamcie localizate in straturile superficiale.
→F rep forta de apasare, D rep diametrul bilei, d rep diametrul ampreneti, S rep aria
calotei sferei;
F
→HB=
S
• Met Vichers, (HV) → mat moi cat si pt cele dure;
→ apasarea unui penetrator, avand forma de piramida dreapta cu baza patrata si
unghiul la varf de 136 grade pe suprafata de incercat;
→ F rep forta de apasare, S rep aria laterala a urmei lasate de penetrator, d rep
diagonala proiectiei urmei;
F
→HV=
S
F
→HV=1,8544 d 2
¿
¿
• Met Rockwell, (HR) → piesele dure si foarte dure;
→ penetratroul este alc din : - un con de diamant cu unghul la varf de 120 grade si
o bila de otel de 1,59 mm;