MT

Materialele st alc din subst ale caror prop le fac utile in realizarea obiectelor ce constituie suportul
activitatiilor umane.

1. Materialele se impart in:

• mat metalice → aliajele lor isi pot modifica proportia prin modificarea compozitiei sau prin
aplicarea de prelucrari mecano-termice;

• mat ceramice → au rezistenta mare la solicitarea prin compresiune, duritate si fragilitate ridicata;

• mat polimerice → densitatea p este foarte mica comparativ cu celelate mat, si prelucrabilitate;

• mat compozite → rep un mat nou ce imbina calitatile componentelor fara a le mosteni si
dezavantajele;

Prop mat:

• prop mecanice → de rezistenta (duritate, rezistenta la rupere, la curgere);

→de ductibilitate (alungirea la rupere, gatuirea la rupere);

→de tenacitate (energia de rupere):

• prop fizice → termice;

→ magnetice;

→ optice;

→ electirce;

• prop chimice → rezistenta la coroziune;

Incercarea la solicitarea la tractiune

Consta in aplicarea unei solicitari, asupra unei epruvete confectionate din mat testat si masurarea
alungirii sale ∆ l. Solicitarea corespunde unei tractiuni simple, doua forte F coliniare, egale si de sens
contrar supun un corp cilindric la o solicitare de intindere. Inregistrand modificarile alungirii sub actiunea
foreti F se obt curba de tractiune F=fC∆L

Tipuri de comportament supuse tractiunii:

 • comportament fragil → materialul se rupe atunci cand deformatiile st elastice (ex: sticle, oteluri
calite, beton, fonte cenusii);

• comportament ductil → este caract prin prezenta unei deformatiuni plastice permanente ce
urmeaza celei elastice (ex: meatale si aliaje);

• comportamentul elastic neliniar → este specific in primul rand elastomerilor si unor polimeri
termoplastici; deformatia plastica nu este proportionala cu sarcina F care a provocat-o;

Marimi mecanice:

• resistenta la rupere → (Fmax rep sarcina maxima);

→ (So aria sectiunii traversale a epruvetei);

Fmax
Rm= [N/mm^2]
So
• limita de curgere conventionala → (Rp0,2= sarcina care produce o deformare plastica egala cu 02%);

F p 0,2
Rp0,2= [N/mm^2]
So
• alungirea la rupere → (Lf rep lungimea epruvetei dupa rupere);

→ (n factor dimensional);

Lf∗Lo
An= * 100 [%]
Lo
• gatuirea la rupere → (So & Sf = aria sectiunii initiale & aria sectiunii finale);

So−Sf
Z= * 100 [%]
So
Incercarea de duritate

Duritatea – propune unui mat de a se opune deformatiilor plastice provocate de solicitarile de contact
stactice/dinamcie localizate in straturile superficiale.

• Met Brinell, (HB) →aliaje mari (metale si aliaje neferoase);

→in incercarea prin apasarea cu o bila de otel calit/carbura;

→F rep forta de apasare, D rep diametrul bilei, d rep diametrul ampreneti, S rep aria
calotei sferei;

F
→HB=
S
• Met Vichers, (HV) → mat moi cat si pt cele dure;
 → apasarea unui penetrator, avand forma de piramida dreapta cu baza patrata si
unghiul la varf de 136 grade pe suprafata de incercat;

→ F rep forta de apasare, S rep aria laterala a urmei lasate de penetrator, d rep
diagonala proiectiei urmei;

F
→HV=
S
F
→HV=1,8544 d 2
¿
¿
• Met Rockwell, (HR) → piesele dure si foarte dure;

→ evaluarea duritatii prin adancimea urmei lasate de penetrator;

→ penetratroul este alc din : - un con de diamant cu unghul la varf de 120 grade si
o bila de otel de 1,59 mm;

HR=E-e (E = adancimea de patrundere conventionala; e = adancimea de patrundere reala)