1.1.

Realizarea unei baze de date

Să presupunem că am realizat o cercetare simplă în ştiinţele educaţiei pentru a analiza

percepţia cadrelor didactice asupra descentralizării în educaţie. Un asemenea chestionar ar
putea arăta precum cel din tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Chestionar privind descentralizarea în educaţie

a) Gen: 1. ______ Masculin; 2 ______ Feminin
b) Vârsta _____________ (în ani)
c) Vechimea în învăţământ _____________ (în ani)
d) Gradul didactic: 4. ______ Gradul I; 3. ______ Gradul II;
2. ______ Definitivat; 1. ______ Debutant
e) Profesia: 1. ______ Educator; 2. ______ Învăţător; 3. ______ Profesor
f) Mediul de rezidenţă: 1. ______ Urban; 2. ______ Rural
g) Următoarele afirmaţii vizează opinia dv. privind politicile de descentralizare în educaţie.
Vă rugăm să le citiţi cu atenţie şi să indicaţi măsura în care sunteţi de acord cu fiecare dintre
aceste afirmaţii, încercuind cifra corespunzătoare.
(1) Descentralizarea permite o mai bună dezvoltare a instituţiilor de învăţământ
1 2 3 4 5 6
total dezacord dezacord relativ relativ de de acord total de
dezacord acord acord
(2) Descentralizarea conduce la o creştere a responsabilităţii cadrelor didactice.
1 2 3 4 5 6
total dezacord dezacord relativ relativ de de acord total de
dezacord acord acord
(3) Descentralizarea nu le va face pe cadrele didactice să se implice mai mult în procesul
educativ.
1 2 3 4 5 6
total dezacord dezacord relativ relativ de de acord total de
dezacord acord acord
(4) Descentralizarea conduce la o creştere a colaborării cu autorităţile locale.
1 2 3 4 5 6
total dezacord dezacord relativ relativ de de acord total de
dezacord acord acord
 (5) Descentralizarea va permite o mai bună promovare a imaginii şcolii din care fac parte.
1 2 3 4 5 6
total dezacord dezacord relativ relativ de de acord total de
dezacord acord acord

Să presupunem acum că am aplicat acest chestionar şi dorim să introducem datele în SPSS;

pentru aceasta va trebui mai întâi să codificăm răspunsurile la acest chestionar precum în
tabelul 1.2.
Tabelul 1.2. Codificarea variabilelor pentru a fi introduse în SPSS
Variabila Numele variabilei în SPSS Codificare (ce vom trece în
SPSS)
Gen Genul subiecţilor 1 = masculin
2 = feminin
Vârsta Vârsta subiecţilor Vârsta în ani
Vechimea Vechimea în învăţământ Vechimea în ani
Grad Gradul didactic 1 = gradul I
2 = gradul II
3 = definitivat
4 = debutant
Profesia Profesia cadrului didactic 1 = educator
2 = învăţător
3 = profesor
Mediu Mediul de rezidenţă 1 = urban
2 = rural
Item1 Descentralizarea permite o mai bună 1 = total dezacord
dezvoltare a instituţiilor de învăţământ 2 = dezacord
3 = parţial dezacord
4 = parţial de acord
5 = de acord
6 = total de acord
Item2 Descentralizarea conduce la o creştere a 1 = total dezacord
responsabilităţii cadrelor didactice 2 = dezacord
3 = parţial dezacord
 4 = parţial de acord
5 = de acord
6 = total de acord
Item3 Descentralizarea nu le va face pe cadrele 1 = total dezacord
didactice să se implice mai mult în procesul 2 = dezacord
educativ. 3 = parţial dezacord
4 = parţial de acord
5 = de acord
6 = total de acord
Item4 Descentralizarea conduce la o creştere a 1 = total dezacord
colaborării cu autorităţile locale 2 = dezacord
3 = parţial dezacord
4 = parţial de acord
5 = de acord
6 = total de acord
Item5 Descentralizarea va permite o mai bună 1 = total dezacord
promovare a imaginii şcolii din care fac 2 = dezacord
parte 3 = parţial dezacord
4 = parţial de acord
5 = de acord
6 = total de acord

Dacă în continuare am aplicat acest chestionar pe un număr de 5 subiecţi cadre didactice,

datele obţinute pe coloane ar putea arăta astfel:
Tabelul 1.3. Datele obţinute, pe coloane
nrsub gen vârsta vechime grad profesie medi Item1 Item2 Item3 Item4 Item5
u
1 2 45 20 2 2 1 3 4 5 4 4
2 2 43 23 1 3 1 5 6 2 6 6
3 1 50 28 2 3 1 4 5 3 5 5
4 2 55 33 2 1 2 2 2 5 4 3
5 2 28 10 3 2 1 6 5 2 6 5
 Observaţi că în tabelul 3 am introdus o nouă variabilă, „nrsub” reprezentând numărul
de ordine a fiecărui subiect. Prin urmare, având 100 de subiecţi pe care am aplicat
chestionarul, vom numerota chestionarele de la 1 la 100 şi astfel fiecare subiect va obţine un
număr de ordine. Dacă ar fi să ne referim la subiectul nr. 2, observăm că acesta este de gen
feminin, are o vârstă de 43 de ani, are 23 de ani vechime în învăţământ, gradul didactic 1, este
profesor, din mediul urban şi a încercuit cifra 5 la itemul 1 („de acord”), cifra 6 la itemul 2
(„total de acord”), cifra 2 la itemul 3 („dezacord”), cifra 6 la itemul 4 („total de acord”) şi
cifra 6 la itemul 5 („total de acord”). În continuare va trebui să realizăm baza de date în
SPSS.
Deschidem programul SPSS. Programul dispune de două modalităţi de vizualizare a
bazei de date: Data View permiţând vizualizarea datelor şi Variable View permiţând
vizualizarea variabilelor (colţul din stanga jos).

Va trebui mai întâi să definim variabilele, prin urmare facem click pe Variable View.
Fereastra din SPSS va arăta astfel:

În câmpul Name vom trece denumirea variabilei (maxim 8 caractere ne permite

programul), în câmpul Label vom trece denumirea variabilei în limbaj extins (putem scrie şi o
„poveste” daca vrem, SPSS de oferă spaţiul respectiv), în câmpul Values vom codifica
variabilele precizând ce înseamnă fiecare cifră iar în câmpul Measure putem alege să
specificăm tipul de scală pe care este măsurată variabila în cauză.
Să luăm de exemplu variabila gen. Vom trece în câmpul Name „gen”, în câmpul
Label „genul subiecţilor” iar în câmpul Values va trebui să specificăm că valoarea „1”
reprezintă subiecţii de gen masculin iar valoarea „2” reprezintă subiecţii de gen feminin.
Facem click pe meniul Variable şi ni se va deschide un nou câmp de lucru.

Vom trece în câmpul Value mai întâi cifra „1” iar în câmpul Value Label eticheta
pentru această valoare (în cazul de faţă, masculin), ce reprezintă aceasta, apoi click pe
butonul Add, revenim în câmpul Value unde trecem valoarea „2” iar în câmpul Value Label
trecem feminin, click pe butonul Add şi click OK. Astfel am definit valorile variabilei gen.
Vom proceda similar pentru toate variabilele.

După ce am terminat de definit toate variabilele baza de date va trebui să arate astfel:
Mai departe va trebui să introducem datele obţinute pentru fiecare subiect. Vom face click pe
Data View (colţul din stanga jos) pentru a putea vizualiza datele din baya de date si vom
introduce valorile din tabelul 3. Baza de date va arăta după cum urmează:

Nu iuitaţi în final să salvaţi baza de date nou creată. În ceea ce ne priveşte, am salvat aceasta
bază de date cu denumirea baza_date iar cei interesaţi o vor putea consulta.

1.2. Operaţii statistice de bază. Tabele de frecvenţă

Analiza tabelelor de frecvenţă este utilă din mai multe perspective: (a) ne ajută în descrierea
compoziţiei eşantionului pe care s-a desfăşurat cercetare, (b) poate fi o operaţie statistică
ultilă pentru descrierea procentelor de subiecţi care au ales diferite forme de răspuns la un
item; (c) în verificarea bazei de date, deseori putând exista erori, cifre extreme introduse din
greseală şi care ar conduce fie la rezultate eronate, fie la rezultate aberante în urma analizelor
statistice.

1.2.1. Tabele de frecvenţă. Ilustrarea compoziţiei lotului de subiecţi

Pentru ilustrarea compoziţiei lotului de subiecţi participanţi într-o cercetare trebuie să

precizăm numărul de subiecţi şi eventual procentul acestora în funcţie de câteva variabile de
bază luate în calcul precum genul, mediul de rezidenţă, gradul didactic, ciclul de învăţământ,
clasa, profesia etc.
Deschidem fişierul frecvente_1. Să presupunem că subiecţii participanţi într-o
cercetare au fost studenţi din cadrul mai multor facultăţi, de gen masculin şi feminin,
provenind din mediul urban sau rural. Ne va interesa să prezentăm o descriere a lotului de
subiecţi în funcţie de variabilele facultate, gen şi mediu. Calea în SPSS este Analyze →
Descriptive Statistics → Frequencies.
Trecem variabilele facultate, mediu şi gen în câmpul Variable(s) şi click OK.

Rezultatele obţinute sunt prezentate în continuare. Primul tabel, Statistics prezintă pentru
fiecare dintre cele trei variabile numărul de cazuri (subiecţi) valide (352 în cazul de faţă)
precum şi numărul de valori lipsă (0 în cazul de faţă). Să presupunem că din cei 352 de
subiecţi, doi dintre aceştia nu şi-ar fi prezentat mediul de rezidenţă; în acest caz, în cadrul
coloanei mediu de provenienţă am fi observat 350 cazuri valide şi 2 cazuri lipsă.

Statistics

mediul de
facultatea provenienta gen
N Valid 352 352 352
Missing 0 0 0

Următorul tabel, facultatea, prezintă frecvenţele observate (numărul de subiecţi)

pentru fiecare facultate în coloana Frequency, procentul de subiecţi din totalul subiecţilor
pentru fiecare facultate în coloana Percent, procentul valid de subiecţi pentru fiecare facultate
din totalul subiecţilor în coloana Valid Percent iar în ultima coloană (Cumulative Percent)
procentele cumulate, adunate de la o treaptă la următoarea a variabilei facultate.

facultatea

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid filosofie 30 8,5 8,5 8,5
geografie 36 10,2 10,2 18,8
stiinte economice 24 6,8 6,8 25,6
biologie 38 10,8 10,8 36,4
matematica 71 20,2 20,2 56,5
filologie 46 13,1 13,1 69,6
fizica 69 19,6 19,6 89,2
istorie 38 10,8 10,8 100,0
Total 352 100,0 100,0

Observăm astfel că lotul de subiecţi conţine 30 de studenţi de la facultatea de

Filosofie reprezentând 8.5 % din totalul de subiecţi (din totalul de 352), 36 de studenţi de la
facultatea de Geografie reprezentând 10.2 % din total, 24 de studenţi de la facultatea de
Ştiinţe economice reprezentând 6.8 % din total etc. Deoarece în cazul acestei variabile nu
avem valori lipsă (fiecare dintre subiecţi precizând facultatea din care face parte), procentele
din coloana a treia sunt aceleaşi cu procentele valide din coloana a patra. În ultima coloană
sunt prezentate procentele cumulate: studenţii de la Filosofie reprezintă 8.5 % din total,
studenţii de la Filosofie plus cei de la Geografie reprezintă 18.8 % din total (au fost adunate
procentele pentru fiecare dintre cele două facultăţi, respectiv 8.5% + 10.2% iar rezultatul
rotunjit), studenţii de la Filosofie, Geografie şi Ştiinţe economice reprezintă 25.6 din total etc.
 Din tabelul mediu de provenienţă constatăm că 238 dintre studenţi sunt din mediul
urban şi reprezintă 67.6 % din total iar 114 dintre studenţi sunt din mediul rural şi reprezintă
32.4 % din totalul de subiecţi.

mediul de provenienta

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid urban 238 67,6 67,6 67,6
rural 114 32,4 32,4 100,0
Total 352 100,0 100,0

În fine, din tabelul gen constatăm că 258 dintre studenţi sunt de gen feminin şi
reprezintă 73.3 % din total şi 94 sunt de gen masculin, reprezentând 26.7 % din total.

gen

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid feminin 258 73,3 73,3 73,3
masculin 94 26,7 26,7 100,0
Total 352 100,0 100,0