Test 4

1. Prezentați câteva caracteristici ale etapei postalfabetare/postabecedare.

• Tipuri de citire
Citirea corectă presupune citirea fără silabisire, fără adăugiri, repetări
sau inversiuni de sunete sau cuvinte, pronunţarea corectă a cuvintelor, citirea
propoziţiilor cu intonaţie corespunzătoare, manifestarea independenţei în
citirea unui text (fără ajutor).
Citirea fluentă presupune ritm propriu, fără pauze între cuvinte, fără
întreruperi şi poticneli. La clasa a IV-a fluenţa trebuie să se exprime şi faţă
de un text la prima vedere, indiferent de stilul în care este redactat (literar,
ştiinţific, publicistic).
Citirea conştientă înseamnă înţelegerea celor citite, a mesajului comunicat
de text.
Citirea expresivă înseamnă modularea vocii în funcţie de semnele de
punctuaţie şi exprimarea unor stări afective sugerate de mesajul textului.
Aceasta mai presupune sesizarea nuanţelor sugerate de un text, înţelegerea
subtilităţilor şi, parţial, a intenţiilor autorului textului. Înţelegerea
expresivităţii nu se poate realiza fără a avea obişnuinţa de citire conştientă,
fluentă, corectă.
Citirea în gând contribuie la dezvoltarea memoriei vizuale şi la o
independenţă totală în citire. Trecerea la acest tip de citire se face numai
după ce elevii ştiu să citească fluent, corect, conştient, expresiv; este stadiul
la care ajunge elevul pentru a putea reflecta asupra sensului textului.
Citirea selectivă contribuie la evitarea învăţării mecanice, la controlarea
atenţiei elevilor şi la formarea capacităţii de selecţie. Citirea selectivă se
poate realiza cu voce tare sau în gând, urmată de o activitate independentă
referitoare la selecţia operată.
Citirea în lanţ a propoziţiilor asigură exersarea citirii de către toţi elevii
clasei. Fiecare elev citeşte câte o propoziţie în ordinea aşezării în bancă sau,
mai rar, după catalog.
Citirea alternativă se realizează prin lectura unei propoziţii cu voce tare,
apoi următoarea în şoaptă sau în gând.

2. Enumerați etapele unei lecții de limbă și literatură română la clasa a IV-a.

 Moment organizatoric; verificarea temei pentru acasa; captarea atentiei;
anuntarea subiectului lectiei, a obiectivelor si a planului de recapitulare;
recapitulare, sistematizarea unitatii didactice; obtinerea performantei; asigurarea
retentiei si transferului; asigurarea feed-back-ului; incheierea si evaluarea
activitatii.

3. Descrieți etapele lecturii explicative în abordarea textului narativ la

disciplina LLR.
pregătirea pentru citire / lectură;
lectura integrală a textului;
citirea pe fragmente, analiza textului şi extragerea ideilor principale,
alcătuirea planului de idei;
citirea integrală a planului de idei şi realizarea unei conversaţii
generalizatoare;
refacerea sintezei textului.

4. Descrieți cum puteți face decodarea textului liric la clasa a III-a.

____

5. Prezentați o metodă interactivă folosită în abordarea textelor narative.

Una din metodele interactive ce poate avea succes în activitățile de lectură
este metoda predicției:
• stimulează imaginația copiilor, asocierile de idei și originalitatea;
• prin intermediul acesteia se exersează capacitatea de a găsi o soluție
originală unei situații posibile;
• este o metodă de lucru care aduce cu ea noi experiențe de învățare pentru
elevi:
– îi pune în situația să-și imagineze ce se va întâmpla în lectură, pornind de la
cuvintele cheie sau titlu, până la citirea pe rând a fragmentelor și verificarea cu
confirmarea sau infirmarea predicțiilor;
– îi determină să gândească, să facă apel la ceea ce știu, la experiența personală, să
se implice activ în învățare;

• este o metodă interactivă ce solicită atenția elevilor, stârnindu-le

curiozitatea;
• dezvoltă gândirea critică, activismul în învățare și motivația pentru lectură;
• ajută elevii să-și dezvolte gândirea predictivă, facilitând înțelegerea în
profunzime a textului.
Învățătorul poate folosi această metodă pentru abordarea unor texte narative la
prima vedere, texte care se pretează la interpretări multiple, care au mai multe
personaje și momente ale acțiunii. Elevii pot lucra individual, în perechi, în grupuri
de câte 4-5 indivizi, sub directă coordonare, cu raportare frontală după finalizarea
fiecărei etape. Parcurgând etapele lecturii predictive, elevii au impresia că pot
interveni în text, pot deveni ei înșiși creatori.

Metoda presupune citirea fragmentată a textului, făcută de cadrul didactic sau

elevi, aceștia din urmă având sarcina de a presupune ce se va întâmpla mai departe
(de a formula predicții). Pe parcurs se întocmește o hartă a predicțiilor, care constă
în confruntarea evenimentelor relatate de text cu ipotezele formulate de către elevi.