Ministerul Educat, iei s, i Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo” din Bălt, i

”
Facultatea de S, tiint, e Reale, Economice s, i ale Mediului
Catedra de matematică s, i informatică

TEZA DE AN LA MATEMATICĂ

Fixarea cunos, tint, elor geometrice

despre liniile importante ı̂n triunghi

Autor: Antonina PLES, CA,

studenta grupei MI41R

Coord. s, t.: Ina CIOBANU

dr. , conf. univ.

BĂLT, I, 2022
 CUPRINS

INTRODUCERE 3

1. REPERE TEORETICE 4
1.1. Analiza curriculumului gimnazial s, i manualului s, colar . . . . . . 4
1.2. Linii importante ı̂n triunghi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2.1. Mediana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2.2. Bisectoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.2.3. Înălt, imea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2.4. Mediatoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

2. METODE DE FIXARE A CUNOS, TINT, ELOR DESPRE LI-

NII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI 9
2.1. Rezolvare de probleme prin jocuri s, i ı̂n grup . . . . . . . . . . . 9
2.2. Fis, e de lucru independent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

CONCLUZII 18

REFERINT, E BIBLIOGRAFICE 19

ANEXE 21
Anexa 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Anexa 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Anexa 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2
INTRODUCERE

Reforma curriculară ı̂n Republica Moldova , realizată ı̂n perioada 1999 - 2018,
a contribuit la formarea unei s, coli matematice autohtone cu succese s, i desigur
cu probleme. Practica demonstrează că atitudinea elevilor pentru studierea
matematicii sa schimbat s, i depinde ı̂n mare parte de modul de predare s, i cre-
ativitatea profesorului. Realizarea unui ânvăt, ământ de calitate ân contextul
realităt, ilor s, i perspectivelor socio-economice impun ca finalităt, ile educat, iei să
fie formulate nu doar ân termeni concret, i s, i pragmatici, ci s, i mai ales, din
perspectiva nevoilor reale de formare a personalităt, ii elevilor. Ân teza de an
m-am bazat pe metode practice de ânvăt, are s, i fixare a cunos, tint, elor s, i anume:
problematizarea, demonstrat, ia, aactivitate ân grup , jocuri didactice s, i studiul
de caz cu aplicat, ii practice. Scopul lucrării a fost fixarea cunos, tint, elor despre
figurile geometrice studiate s, i a relat, iilor respective ı̂n situat, ii reale sau mo-
delate. Totodată am pus la bază caracterizarea prin descriere s, i desen a unei
configurat, ii geometrice s, i transpunerea ân limbaj specific geometric a unor pro-
bleme , situat, ii-problemă s, i rezolvarea problemelor obis, nuite. Drept obiective:
- Consolidarea deprinderilor, cunos, tint, elor legate de linii importante ı̂n triunghi,
dezvoltarea proceselor de cunoas, tere.
- Aplicarea proprietăt, ilor figurilor geometrice studiate ân diverse domenii uti-
lizând instrumentele de desen.
- Justificarea unui demers sau rezumat matematic obt, inut sau indicat cu figuri
geometrice recurgı̂nd la argumentări , demonstrat, ii.

3
1. REPERE TEORETICE

1.1. Analiza curriculumului gimnazial s, i manualului s, colar

Analizând curriculumul gimnazial la matematică, observăm că liniile im-

portante ı̂n triunghi se studiază ı̂n clasele VI-IX. Se evident, iază următoarea
tematică s, i cantitatea de ore:

Nr Denummirea temei Nr de ore Clasa

1 Bisectoarea unui unghi 1 VII
2 Mediana ı̂n triunghi 1 VII
3 Construct, ia a mediatoarei unui segment 1 VII
4 Teorema ı̂nălt, imii 2 VIII

În manualul din clasa a VII-a la tema Bisectoarea unui unghi, Mediana ı̂n tri-
unghi s, i Construct, ia mediatoarei unui segment sunt propuse probleme cu gradul
de dificultate II s, i III. Din metodele s, i activităt, ile de ı̂nvăt, are sunt prezente:
demonstrat, ia, modelarea, problematizarea lucrări practice s, i de evaluare. În
manualul din clasa a VIII-a la tema Teorema ı̂nălt, imii sunt planificate 2 ore
. Conform acestuia pot spune că sungt propuse exercit, ii s, i probleme de tot
gradul de dificultate ı̂ncepând cu I - III. Metoda de evaluare este una practică.

1.2. Linii importante ı̂n triunghi

1.2.1. Mediana

Mediana este segmentul care uneşte un vârf al triunghiului cu mijlocul la-

turii opuse. Medianele unui triunghi sunt concurente ı̂n centrul de greutate al
2 1
triunghiului. Centrul de greutate se află pe fiecare mediană la 3 de vârf şi 3 de
bază, adică dacă AA1 este mediană ı̂n ABC şi G este centrul de greutate, atunci
AG=( 32 )AA1 şi GA1 =( 13 )AA1 . Mediana ı̂mparte un triunghi ı̂n două triunghiuri
4
cu aceeaşi arie (echivalente). Centrul de greutate al unui triunghi formează cu
vâfurile triunghiului 3 triunghiuri echivalente şi este singurul punct (din planul
triunghiului) care are această proprietate.

Figura 1: Mediana triunghiului ABC.

În geometria plană, teorema medianei stabiles, te o relat, ie ı̂ntre lungimea unei
mediane dintr-un triunghi s, i lungimile laturilor triunghiului. Teorema media-
nei este un caz particular al teoremei lui Stewart. Mai este numită teorema lui
Apoloniu după Apoloniu din Perga. [4]
Fie ABC cu A1 mijlocul laturii (BC). Atunci:

(b2 +c2 )−a2

m2a = 4

unde ma =AA1 , a = BC, b = AC, c =AB

În triunghiuri isoscele mediana AA‘ este perpendiculară pe latura BC s, i
teorema devine identică cu cea a lui Pitagora. Medianele construite din vı̂rfurile
unghiurilor alăturate bazei triunghiului isoscel sunt congruente.
Demonstrat, ie.
Fie dat ∆ABC, [AB] ≡ [CB], [AA1 ], [CC1 ] – mediane ale ∆ABC.
5
 Figura 2: Mediana triunghiului ABC.

Reiese că [AA1 ] ≡ [CC1 ], ∆AC1 C ≡ CA1 A (Criteriul LUL :[AC] – latură co-
mună, [AC1 ] ≡ [CA1 ] conform ipotezei, m(̸ A) ≡ m(̸ C) Prin urmare [AA1 ][CC1 ]

1.2.2. Bisectoarea

Bisectoarea (unui unghi) este semidreapta cu originea ı̂n vârful unghiului,

care ı̂mparte unghiul ı̂n două unghiuri congruente. Bisectoarele unui triunghi
sunt concurente; punctul lor de intersecţie este centrul cercului ı̂nscris ı̂n tri-
unghi. Cercul ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi este cercul care are centrul in interiorul
triunghiului şi este tangent laturilor triunghiului. Într-un triunghi bisectoarea
oricărui unghi ı̂mparte latura opusă unghiului ı̂n segmente proporţionale cu
laturile unghiului. (teorema bisectoarei). Orice punct de pe bisectoarea unui
unghi este egal depărtat de laturile unghiului; dacă un punct din interiorul unui
unghi este egal depărtat de laturile unghiului ,atunci el se află pe bisectoarea
S
unghiului. Raza cercului ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi este egală cu p, unde S este
aria triunghiului şi p este semiperimetrul triunghiului. Bisectoarea exterioară
a unui unghi este bisectoarea suplementului său. Bisectoarea exterioară este
perpendiculară pe bisectoarea interioară.
6
 Figura 3: Bisectoarele triunghiului ABC.

1.2.3. Înălt, imea

Înălt, imea este perpendiculara dusă dintr-un vârf al triunghiului pe latura

opusă. Înălţimile unui ∆ sunt concurente; punctul lor de intersecţie se numeşte
ortocentrul triunghiului. Dacă G este ortocentrul ∆ ABC, atunci G este orto-
centrul GBC, etc. Dacă AA1 , BB1 sunt ı̂nălţimi ı̂n ∆ ABC şi A1 este intersecţia
lor, atunci CC1 ⊥ AB. Înălţimea corespunde ipotenuzei unui ∆ dreptunghic
este media geometrică a proiecţiilor catetelor pe ipotenuză ( teorema ı̂nălţimii).
Înălţimea corespunzătoare ipotenuzei unui dreptunghic este egală cu raportul
c1 c2
dintre produsul catetelor şi ipotenuză: h = h . Înălţimea unui triunghi echi-
√
a 3
lateral de latură a este 2 . Dacă un triunghi are două ı̂nălţimi congruente,
atunci este isoscel.

Figura 4: Înălt, imile triunghiului ABC.

7
1.2.4. Mediatoarea

Mediatoarea (unui segment) este dreapta perpendiculară pe segment dusă

prin mijocul segmentului. Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt concurente;
punctul lor de intersecţie este centrul cercului cicumscris triunghiului (cercul
care trece prin vârfurile triunghiului). Orice punct de pe mediatoarea unui
segment este egal depărtat de capetele segmentului; dacă un punct este egal
depărtat de două puncte date, atunci el se află pe mediatoarea segmentului
determinat de cele două puncte. Centrul cercului circumscris unui triunghi
dreptunghic se află la mijocul ipotenuzei. Raza acestui cerc este 12 din ipotenuză.

Figura 5: Mediatoarea triunghiului ABC.

8
2. METODE DE FIXARE A CUNOS, TINT, ELOR DES-
PRE LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI

2.1. Rezolvare de probleme prin jocuri s, i ı̂n grup

Problemele, ı̂n matematica s, colară, reprezintă calea principală prin care se

verifică modul s, i gradul ı̂n care s-au asimilat not, iunile teoretice. Problemele
propriu-zise, cât s, i cele care reprezintă problematizarea teorei au un puternic
rol informativ: cu ajutorul lor se subliniază rolul matematicii ı̂n viat, a curentă.
Aceste aspecte realizeză atât motivat, ia cât s, i scopul ânvăt, ării matematicii. O
problemă reprezintă un enunt, prin care se oferă anumite informat, ii elevilor s, i
ı̂n care se cere să se demonstreze un fact matematic sau să se calculeze valorile
unor elemente astfel ı̂ncât rezolvarea să implice o init, iativă din partea elevilor.
Astfel, problemele au un rol formativ s, i fixativ ı̂n educarea gândirii creatoare
prin exercit, iul de ghândire logică pe care ı̂l implică. T, inând cont de activitatea
intelectuală a elevilor putem propune spre rezolvre probleme ı̂ncepând de la
sarcini de bază, sarcini care presupun o investigare sau o studiere a acesteia s, i
sarcini pentru care nu este cunoscut procesul acesteia.
Exemplu. 1. Demonstrat, i c a mediana cuprins a ˆıntre laturile congru-
ente ale unui triunghi isoscel este s, i bisectoare a acestui triunghi.
1. Realizăm un desen corespunzător enunt, ului.
2. Reformulăm enunt, ul problemei, utilizând notat, iile din desen: ”Demonstrat, i
că mediana BM cuprinsă ântre laturile congruente AB s, i BC ale triunghiului
isoscel ABC este s, i bisectoare a acestui triunghi”.
3. Pentru evident, a ipotezei s, i concluzia propozit, iei (teoremei), reformulăm ul-
timul enunt, sub forma: Dacă Ipoteza atunci Conluzia.
Dacă triunghiul ABC este isoscel s, i [BM] este mediana cuprinsă ântre laturile
congruente AB s, i BC, atunci [BM] este bisectoare a triunghiului ABC.
9
 Figura 6: Triunghiul ABC.

4. Scriem prescurtat enunt, ul s, i demonstrat, ia.

Ipoteză: ∆ABC,[AB]≡ [CB], M∈ [AC],[AM]≡ [CM ]
Concluzie: ̸ ABM ≡ ̸ CBM .
Demonstrat, ie:
[AB] ≡ [CB] (din ipoteză)
[AM ] ≡ [CM ] (din ipoteză) [BM] - latură comună (din rind nou)
Conform criteriului de congruient, ă LLL ∆ABM ≡ ∆CBM
Reiese ̸ ABM ≡ ̸ CBM

Lucrul ı̂n grup permite completarea datelor din listele individuale (unele din-
tre ele pot fi contradictorii - aspect important, deoarece divergent, ile dau nas, tere
unor ı̂ntrebări, iar ı̂ntrebările pot deveni un puternic factor motivat, ional pentru
lectură s, i ı̂nt, elegere).

Exemplu.
Medianele AE s, i BF ale triunghiului ABC sunt concurente ı̂n G. Calculat, i:
a) AG , dacă AE = 12cm;

10
b) GF, dacă BG = 9cm.
a).
1. Realizăm un desen corespunzător enunt, ului.

Figura 7: Triunghiul ABC.

2
2. Din cele studiate mai sus cunoas, tem că centrul de greutate se află la 3 de
1
vârf s, i 3 de bază.
2
3. a). Deci, AG = 3 AE
1
s, i GE = 3 AE
1
b). GF = 3 BF
BG = 23 B F
4. Calculăm
a). AG = 23 12 = 8
GE = 13 12 = 4
27
b). BF = 2
1
GF = 3 BF
1 27 9
GF = 3 2= 2

Tehnica lucrului ı̂n grup poate fi utilizată la toate etapele cadrului de ı̂nvăt, are.
Scopul de bază constă ı̂n organizarea procesului de discut, ie ı̂n as, a fel ı̂ncât
fiecare participant să aibă la sfârs, it un ”produs” concret, care va prezenta
ı̂nt, elegerea proprie a celor discutate. Aplicarea tehnicii permite ı̂mbinarea a
11
două forme de organizare a procesului de ı̂nvăt, are - ı̂n grup s, i individual. Cu
ajutorul ei poate fi identificat tabloul pozit, iei membrilor grupului fat, ă de o pro-
blemă, care reflectă s, i puncte comune s, i deosebiri.

Exemplu:
Împart elevii ı̂n 2 grupe.
Le ı̂mpart la fiecare grup câte o fis, ă (Anexa 1) pe care este desenat triunghiul
s, i condit, iile de rezolvare a problemei. Scopul copiilor este de a numi liniile im-
portante s, i de a rezolva problema conform celor studiate.
Exemplu de fis, ă rezolvată:

Fis, a nr. 1
Fie triunghiul ascut, itunghic ABC, cu ̸ C =500 . Înălt, imea AD s, i bisectoarea
CE a unghiului ACB, se intersectează ı̂n punctul T.
a). Realizat, i un desen conform cerint, elor.
b). Calculat, i măsura unghiului ATE;
c). Dacă ̸ AET = 700 , calculat, i măsurile unghiurilor triunghiului ABC.

Figura 8: Triunghiul ABC.

12
 Rezolvare:
∆ADC : ̸ D = 900 , ̸ C = 500 =⇒ ̸ A = 1800 - 900 - 500 = 400
∆DCT : ̸ D = 900 , ̸ C = 250 =⇒ T = 1800 - 900 - 250 = 650
̸ AT E = ̸ DT C = 650 (opuse la vârf)
∆AET : ̸ E = 700 , ̸ T = 650 =⇒ ̸ A = 450
̸ BAC = ̸ BAD + ̸ DAC = 450 + 400 = 850
̸ AEB = ̸ AET + ̸ BET = 1800 =⇒ 700 + ̸ BET = 1800
̸ BET = 1800 -700 = 1100
3600 −̸ AT E−̸ DT C 3600 −650 −650 2300
̸ AT C = ̸ ET D = 2 = 2 = 2 = 1150
BDTE : ̸ E = 1100 , ̸ T = 1150 , ̸ D = 900 =⇒ ̸ B=3600 -1100 -1150 -900 =450
=⇒ ̸ A=450
̸ C = 500
̸ B = 450
Fis, a nr. 2
În desenul alăturat, este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC , tiunghiul
obtuzunghic DBC, cu ̸ DBC = 1650 s, i BE – bisectoarea unghiului ABC.
Calculat, i :
a) măsura unghiului DBA;
b) măsura unghiului FBC, unde semidreapta BF este opusă semidreptei BE.
Rezolvare:

Figura 9:
13
 a). S, tim că ∆ABC- dreptunghic , deci ̸ ABC = 900
În problemă avem ̸ DBC = 1650
Reiese ̸ DBA = ̸ DBC - ̸ ABC = 1650 - 900 = 750
b). Cunoas, tem că BE- bisectoare
dacă ̸ ABC = 900 atunci ̸ EBC = 450
s, tim ̸ F BC = ̸ F BE - ̸ EBC, =⇒ 1800 - 450 = 1350

Jocul Asocieri libere are o tehnică ce vizează lansarea asocierilor individu-

ale ı̂n legătură cu o idee, un termen, un nume, un fenomen. Est eficientă pentru
evocare s, i serves, te ca suport pentru examinarea unor probleme ale s, tiint, ei. Aso-
cierile libere destul de previzibile ı̂n mediul student, esc cunoscut, permit totus, i
manifestări de individualitate s, i deschid noi perspective de analiză a conexiu-
nilor dintre realităt, i. [4]
Exemplu de joc:
- Timp necesar: 3- 5 minute;
- Resurse: fis, e;
- Student, ii primesc fis, e (Anexa 2), notând pe ele, la cererea profesorului, pri-
mele asocieri pe care le fac cu un termen dat (cuvinte sau ı̂mbinări de cuvinte).
Numărul de cuvinte poate oscila ı̂ntre 1 - 5 cuvinte, ı̂n funct, ie de numărul
student, ilor s, i obiectivul urmărit.
- Profesorul adună fis, ele s, i, ajutat de student, i, ı̂nscrie toate cuvintele s, i ı̂mbinările
oferite.
- Se analizează asocierile. Profesorul solicită comentarii s, i descifrări ale asocie-
rilor catalogate.

Anexa 2. Fis, a nr.1

Rezolvare:
14
 Figura 10:

2.2. Fis, e de lucru independent

Rolul fundamental al evaluării constă ı̂n asigurarea unui feed-back perma-

nent s, i corespunzător, necesar atı̂t actorilor procesului ducat, ional, cı̂t s, i fac-
torilor de decizie s, i publicului larg. As, adar, ı̂n procesul educat, ional integrat
predare - ı̂nvăt, are - evaluare, componenta evaluare ocupă un loc nodal, de
important, ă atât psihopedagogică, profesională, cât s, i socială. În contextul
formării s, i dezvoltării competent, elor, evaluarea educat, ională se va fundamenta
pe următoarele principii:
- evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esent, ială a procesului educat, ional
s, i o practică efectivă ı̂n s, coală;
- evaluarea depistează s, i stimulează succesul elevului, dar nu insuccesul lui s, i
nu prevede pedeapsa; - evaluarea se axează pe necesitatea de a compara nivelul
pregătirii elevilor cu competent, ele specifice, subcompetent, ele fiecărei discipline
de studiu s, i cu obiectivele operat, ionale ale ficărei lect, ii;
- evaluarea se fundamentează pe standerne educat, ionale de stat - standarde de
competent, ă - orientate spre ceea ce va s, ti, ce va s, ti să facă s, i cum va fi elevul
15
la finalizarea s, colarizării sale;
- evaluarea implică utilizarea unei mari varietăt, i de metode (tradit, ionale s, i mo-
derne);
- evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităt, ilor s, colare;
- evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre o autoapreciere corectă s, i spre o
ı̂nbunătăt, ire continuă a performant, elor s, colare;
În procesul educaţional la matematică, profesorul va aplica:
a) evaluarea iniţială, realizı̂nd funcţia prognostică;
b) evaluarea curentă, realizı̂nd funcţia formativă;
c) evaluarea finală (sumativă), realizı̂nd funcţia diagnostică. Evaluările fi-
nale, realizate la finele anului de ı̂nvăţămı̂nt, vor demonstra dacă sı̂nt atinse
subcompetenţele preconizate pentru clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului la matematică se va evalua dacă au
fost formate competenţele specifice la matematică, preconizate pentru treapta
gimnazială de ı̂nvăţămı̂nt şi dacă au fost atinse standardele de competenţă
la matematică. Fixı̂nd de fiecare dată obiectivele lecţiei, profesorul le va co-
rela cu competenţele specifice, subcompetenţele respective şi standardele de
competenţă corespunzătoare. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine
itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua, prioritar, nu cunoştinţe şi
capacităţi separate, ci formarea de competenţe. Exemple de astfel de itemi şi
sarcini profesorul le poate selecta din ghidurile metodologice [6,7, 14], culegerile
de teste la matematică şi din programa la matematică pentru examenul de ab-
solvire a gimnaziului. În contextul principiilor evaluării prioritară şi dominantă
ı̂n procesul lecţiei/activităţii educaţionale este evaluarea curentă – evaluarea
formativă. Succesul lecţiei constă ı̂n atingerea obiectivelor preconizate. În acest
aspect, secvenţa Evaluare este obligatorie pentru fiecare lecţie de matematică şi
ı̂n cadrul acestei secvenţe se va evalua nivelul de atingere a obiectivelor lecţiei.
16
Evaluarea va implica, ı̂n ansamblu, utilizarea diverselor forme, metode şi teh-
nici. În contextul evaluării formării competenţelor, prioritare vor deveni metoda
proiectelor, investigaţia, probele practice, lucrările de laborator şi grafice, tes-
tarea şi realizarea testelor docimologice integrative. Este binevenită evaluarea
asistată de calculator. Este important ca fiecare elev şi profesor să conştientizeze
că evaluarea ı̂n orice circumstanţe trebuie să fie obiectivă.
O metodă de a evalua elevii la tema Linii importante ı̂n triunghi ar fi Evaluarea
formativă:(Anexa 3)

17
CONCLUZII

În această lucrare mi-am propus ca obiectiv consolidarea deprinderilor, cu-

nos, tint, elor legate de linii importante ı̂n triunghi, dezvoltarea proceselor de
cunoas, tere, aplicarea proprietăt, ilor figurilor geometrice studiate ı̂n diverse do-
menii utilizând instrumentele de desen. Mai sus am prezentat repere teoretice
unde am analizat si descris Curriculum gimnazial la matematică s, i Planificarea
de lungă durată la matematică clasele a VII-VIII-a. În capitolul II m-am bazat
pe metodele didactice de predare care după părerea mea sunt cele mai practice,
eficiente s, i ı̂ndrăgite de elevi.
Jocurile matematice presupun capacitatea de a rat, iona ı̂n etape riguros
alcătuite, fiecare legată de cele anterioare dar s, i capacitatea de concentrare
a atent, iei pe durată mare. În acest sens exercit, iile de calcul suficient lung,
atât de desconsiderate de mult, i le dovedesc elevilor cât sunt de pregătit, i ı̂n
canalizarea antent, iei s, i concentrarea asupra lucrului curent.

18
Bibliografie

1. CALMUŢCHI L., CIOBANU M. Geometrie diferenţială. Probleme.

Chişinău, 2002.

2. V.GUT, U, Cadrul de referinţă al curriculumului naţional. Ghid metodolo-

gic. Chişinău:Editura Ştiinţa, 2007.

3. FINIKOV S.P. Curs de geometrie diferenţială. (Traducere din limba rusă),

Editura Tehnică, Bucureşti, 1954.

4. C. TEMPLE, J.L.STEELE, K.S. MEREDITH Aplicarea tehnicilor de

dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, Chis, inău 2003.

5. V.CEAPA, I.ACHIRI, R.COPĂCEANU Curriculum pentru ı̂nvăt, ământ

gimnazial (cl V-IX), Chis, inău 2010.

6. D.CHRISTIAN-THERESIA, S.T.CHIOSA Didactica matematicii, Edi-

tura Universitaria Craiova, 2008.

7. I.ACHIRII, A.BRAICOV, O.S, PUNTENCO Matematica, Manual pentru

clasa a 7-a, Editura Cartdidact, 2018.

8. I.ACHIRII, A.BRAICOV, O.S, PUNTENCO Matematica, Manual pentru

clasa a 8-a, Editura Cartdidact, 2018.

9. https://www.churchofjesuschrist.org/inspiration/problem-solving-
games?lang=ron

10. Curriculum Nat, ional, PLANUL-CADRU pentru ı̂nvăt, ământ primar, gim-
nazial s, i liceal, Anul de studii 2020-2021, Chis, inău 2020.

11. https://profesorjitaruionel.com/2019/10/31/linii-importante-in-triunghi-
mediana-inaltimea-bisectoarea-mediatoarea-si-linia-mijlocie-update/
19
12. https://ik-ptz.ru/ro/testy-ege—2017-po-matematike/metodika-associacii-
uprazhnenie-16-associacii-osnovannoe-na.html

13. https://www.didactic.ro/pagina-mea/materiale/aprobat/curriculum/78330

14. https://mecc.gov.md/ro/content/invatamint-general

20
ANEXE

Anexa 1

Fis, a nr.1
Fie triunghiul ascut, itunghic ABC, cu ̸ C = 400 . Înălt, imea AD s, i bisectoarea
CE a unghiului ACB, se intersectează ı̂n punctul T.
a). Realizat, i un desen conform cerint, elor.
b). Calculat, i măsura unghiului ATE;
c). Dacă ̸ AET = 800 , calculat, i măsurile unghiurilor triunghiului ABC.
.

Fis, a nr.2
În desenul alăturat, este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC , tiunghiul
obtuzunghic DBC, cu ̸ DBC = 1650 s, i BE – bisectoarea unghiului ABC.
Calculat, i :
a) măsura unghiului DBA;
b) măsura unghiului FBC, unde semidreapta BF este opusă semidreptei BE.

Figura 11:
21
Anexa 2

Fis, a nr.1
Aleget, i termenul corespunzător definit, iei din dreapta.

Figura 12: Fis, a didactică

22
 Anexa 3

Evaluare formativă
1. Pe mediatoarea unui segment [AB] se alege un punct P (P ∈ [AB]). Dacă
mediatoarea intersectează segmentul ı̂n D, demonstraţi că ∆ PAD ≡ ∆ PBD.
2. În triunghiul ∆ABC cu AC > AB se duce bisectoarea [AD] a unghiului
̸ A (D ∈ [BC]). Pe latura [AC] se alege punctual M astfel ı̂ncât [DA] să fie
bisectoarea unghiului BDM. Demonstraţi că [AM]≡ [AB]
3. Demonstraţi că ı̂ntr-un triunghi isoscel medianele corespunzătoare laturi-
lor congruente sunt congruente.
4.Fie [BI] s, i [CI] bisectoarele ̸ ABC s, i ̸ ACB ale ∆ABC. Dacă măsura
̸ BAC este de 700 , atunci aflat, i măsura ̸ BIC.
5. În triunghiul ABC , AM este mediană ,M∈ (BC) , G centrul de greutate
al triunghiului , GM = 3 cm. Aflaţi lungimea segmentului [AG] .
6.Fie ∆ABC cu AB = AC şi E∈ (AC), F∈ (AC), BE∩CF = M.Dacă
MB=MC, demonstraţi că [AM] bisectoarea unghiului ̸ BAC.
7.În ∆ABC medianele [AE], [BF], s, i [CD] sunt concurente ı̂n G.
a) Aflat, i AE s, tiind că GE=7cm.
b) Calculat, i A[AB C ] dacă A[B C D ] = 105 cm2

23