Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

România viticolă și trasabilitatea vinurilor românești

Clasificarea regiunilor viticole românești în concordanță cu delimitarea europeană a

zonelor viticole:
Zona viticolă B (tărie alcoolică naturală minim 6%)
 Podișul Transilvaniei (podgoriile Târnave, Alba, Sebeș-Apold, Aiud și Lechința)
Zona viticolă CIa) (tărie alcoolică naturală minim 7,5%)
 Dealurile Moldovei (podgoriile Cotnari, Iași, Huși, Colinele Tutovei, Dealu Bujorului,
Nicorești, Ivești, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobești și Cotești)
 Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoriile Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani și Dealurile
Craiovei)
 Dealurile Banatului
 Dealurile Crișanei și Maramureșului (podgoriile Miniș - Măderat, Diosig, Valea lui Mihai
și Silvaniei)
Zona viticola CII (tărie alcoolică naturală minim 8,5%)
 Dealurile Munteniei și Olteniei (podgoriile Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului
și Plaiurile Drîncei)
 Colinele Dobrogei (podgoriile Murfatlar, Istria-Babadag și Sarica-Niculițel)
 Terasele Dunării (podgoriile Ostrov și Greaca)
 Nisipuri și alte terenuri favorabile din sudul țării (podgoriile Dacilor, Calafat și Sadova-
Corabia)[3]
Principalele soiuri autohtone cultivate în România sunt: Fetească regală, Fetească
albă, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari, Galbenă de Odobești, Crâmpoșie selecționată,
Frâncușe, Șarbă, Mustoasă de Măderat, Plăvaie, Zghihară de Huși (cu struguri albi), Busuioacă
de Bohotin, Roșioară, Băbească gri și Mamaia (cu struguri roz), Fetească neagră, Novac și
Negru de Drăgășani (cu struguri negri).[6]
Principalele soiuri internaționale cultivate în România sunt: Riesling italian, Sauvignon
blanc, Aligote, Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot gris, Traminer roz, Riesling de Rhin,
Neuburger (cu struguri albi), Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Burgund mare, Syrah,
Cabernet Franc și Cadarcă (cu struguri negri).[6]
La nivelul anului 2021 România are 181.722,16 ha vii plantate, iar în registrul industriilor
viticole sunt înscrise 422 de crame. Sunt aproximativ 30.000 ha de plantații autorizate să producă
struguri destinați obținerii de vinuri cu o indicație de natură geografică (DOP sau IGP) sau cu

1
Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

denumire de soi. Această cifră fluctuează anual în funcție de opțiunile cultivatorilor, neexistând
obligativitatea autorizării pentru o anumită direcție de producție. În anul 2021, cel mai cultivat
soi alb este Fetească regală, iar cel mai cultivat soi negru este Merlot. [6]
Legislația vitivinicolă din România a cunoscut o evoluție fulminantă începând cu anul
2000. Pre-aderarea și mai apoi aderarea la Uniunea Europeană au declanșat o serie legislativă
fără precedent în cadrul sectorului vitivinicol. S-a legiferat totul, de la producerea materialului
săditor viticol (portaltoi și vițe altoite) până la producerea vinului și comercializarea acestuia cu
asigurarea trasabilității. Au fost înființate prin lege organisme:
 de gestionare și autorizare a plantațiilor viticole și de certificare a vinurilor (Oficiul
Național al Viei și Produselor Vitivinicole din România - ONVPV) și
 de control tehnic pe filiera vitivinicolă (structura cu atribuții de inspecție de stat pentru
controlul tehnic vitivinicol din Ministerul agriculturii, numită inițial ISCTV)
 de monitorizare și diseminare a informațiilor pe filiera vitivinicolă, organismul
interprofesional privat (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă – ONIV)
ONVPV este instituţia responsabilă la nivel național de gestiunea, controlul şi protecţia
denumirilor de origine şi a menţiunilor tradiţionale pentru vinuri şi produsele vitivinicole,
potrivit prevederilor legislative și celor din caietele de sarcini emise de către asociațiile de
producători din areale viticole determinate, precum şi de gestiunea şi controlul indicațiilor
geografice și vinurilor varietale, asigurând desfăşurarea procedurilor preliminare la nivel
naţional, în scopul acordării protecţiei la nivelul Uniunii Europene a indicațiilor de natură
geografică şi a menţiunilor tradiţionale pentru vinuri şi produsele vitivinicole. [1]
Denumirile de origine, indicațiile geografice, numele soiurilor admise pentru
producerea vinurilor varietale şi menţiunile tradiţionale pot fi utilizate de către orice operator
economic care îmbuteliază în vederea comercializării un produs vitivinicol potrivit
prevederilor legale şi cu specificaţiile caietului de sarcini al produsului. [2]
Procedurile de acordare sau de retragere a dreptului de utilizare a indicațiilor de
natură geografică la nivelul Uniunii Europene şi a menţiunilor tradiţionale, precum şi procedura
de modificare a caietelor de sarcini pentru produsele vitivinicole dintr-un areal viticol delimitat
pentru o indicație geografică (denumire de origine protejată = DOP sau indicație geografică
protejată = IGP) sunt legiferate în România în concordanță cu legislația în vigoare a Uniunii
Europene pe filiera vitivinicolă.[2]
Clasificarea vinurilor și mențiunile tradiționale ce pot fi utilizate în etichetarea vinurilor
produse în România:

2
Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

 vin cu denumire de origine protejată (vin cu DOP) care poate purta următoarele mențiuni
tradiționale: CMD – cules la maturitatea deplină; CT – cules târziu; CIB – cules la
înnobilarea boabelor. Detalii cu privire la utilizarea acestor mențiuni sunt specificate în
legislație și în caietele de sarcini ale produselor.
 vin cu indicație protejată (vin cu IGP)
 vin varietal (vin fără DOP, fără IGP cu denumire de soi din lista celor admise conform
legii)
 vin (vin fără DOP, fără IGP, fără denumire de soi), caracterizat opțional doar prin culoare
(alb, rose sau roșu)[1]
Procedura de evaluare și certificare a originii și autenticității este cea care permite ca
vinurile cu DOP, IGP sau varietale să poată fi comercializate cu dreptul de a purta o indicație de
natură geografică sau de soi. Această procedură este complet informatizată și are corespondent în
aplicația b2b (business to business) ce poate fi utilizată pe trei paliere de către: ONVPV,
producătorul de vinuri și consumatorul de vinuri. Astfel:
 ONVPV:
- autorizează anual plantațiile viticole care vor produce strugurii destinați obținerii de
vinuri cu DOP, IGP sau varietale, contra unei taxe de 20 lei/ ha (anul 2021);
- autorizează cramele pentru producerea vinurilor cu DOP, IGP sau varietale, o dată la
cinci ani, cu validare anuală, la cererea producătorului, în funcție de opțiunile de
producție (gratuit);
- evaluează vinurile conform standardelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului
(OIV), urmărind criteriile fișei de 100 de puncte, admițând sau respingând vinurile, care
vor fi luate în evidență, după cum urmează: 65-70 puncte vin varietal, 70-75 puncte vin
cu indicație geografică și peste 75 de puncte vin cu denumire de origine, fără a delimita
pragul maxim pentru nicio categorie, astfel încât un vin varietal poate să obțină, dacă
merită, chiar și 100 de puncte (gratuit);
- certifică originea și autenticitatea vinurilor evaluate și luate în evidență, atribuind,
contra unei taxe de 0,08 lei/ litru (anul 2021), fiecărei butelii de capacitatea 750 ml un
însemn de atestare a originii și autenticității, hologramă cu regim special, care are o
mulțime de elemente de siguranță contra falsificării. Însemnul de certificare are, pe lângă
denumirea ONVPV, o serie alfanumerică (ex. AA1234567) ce individualizează fiecare
butelie și un cod QR ce poate fi citit cu orice cititor de cod electronic, făcând astfel
legătura cu baza de date din aplicația b2b gestionată de către ONVPV.
 Producătorul de vin:

3
Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

- poate urmări în aplicația b2b toate loturile de vin luate în evidență și certificate;
- poate folosi facilitățile aplicației b2b ca și cum ar deține un site propriu în mod gratuit
(să descrie crama, vinurile, dacă face sau nu oenoturism, să expună fotografii sau
etichetele vinurilor sale;
- este obligat să raporteze în aplicația b2b aplicarea însemnelor de certificare a originii
și autenticității pe fiecare butelie de vin, în cel mult 5 zile de la ieșirea acesteia pe piață,
astfel încât citirea codului QR de pe însemnul de certificare a originii și autenticității să
ducă pe cel interesat direct în aplicația b2b, unde poate găsi toate informațiile cu privire
la trasabilitatea vinului respectiv.

Însemnul de certificare a originii și autenticității vinurilor

cu DOP, IGP sau varietale produse în România[6]
 Consumatorul:
- poate citi codul QR de pe însemnul de certificare a originii și autenticității vinului, cu
orice dispozitiv smart, astfel încât este transferat automat în aplicația b2b, unde poate
afla toate datele privind trasabilitatea vinului din sticla pe care dorește să o
achiziționeze.[4]
Etichetarea vinurilor produse în România respectă regulamentele europene și
utilizează o serie de indicații obligatorii și facultative. Indicaţiile obligatorii trebuie grupate în
acelaşi câmp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru
a ieşi bine în evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre
celelalte indicaţii scrise şi desene și trebuie să apară pe aceeași etichetă, adică nu o parte pe
eticheta principală și altele pe contraetichetă.
Indicațiile obligatorii sunt :
 denumirea categoriei de produse viticole, adică trebuie menționat cuvântul ”vin”

4
Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

 pentru vinurile cu DOP sau cu IGP este obligatorie mențiunea „denumire de origine
protejată” sau „indicație geografică protejată” , care trebuie scrisă integral, urmată de
numele acesteia
 numele denumirii de origine protejată sau indicației geografice protejată
Exemplu:
„vin cu denumire de origine protejată Banat– subdenumirea Silagiu” – DOP Banat-
Silagiu
sau ”vin cu denumire de origine protejată Miniș” – DOP Miniș
sau „vin cu indicație geografică protejată Viile Timișului”- IGP Viile Timișului, după
caz
Notă: Prescurtarea este corect să apară împreună cu mențiunea integrală și nu în locul acesteia .
 tăria alcoolică dobândită se scrie cu caractere de minim 5 mm la sticla de 0,75 l, cu o
zecimală, iar toleranța admisă este de +/- 0,5%;
 țara de proveniență, adică „Produs în România” ;
 indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului
spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele
producătorului sau al comerciantului. Îmbuteliatorul poartă întreaga răspundere asupra
conținutului recipientelor, în cazul vinului liniștit;
 indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate;
 indicarea tipului de vin efervescent în funcție de conținutul de zahăr (glucoza și fructoza),
în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului
spumant de calitate de tip aromat; conținutul în zahăr nu poate varia mai mult de 3 g/l
față de valoarea înscrisă pe etichetă;
 indicarea numărului lotului, care să permita identificarea datei îmbutelierii. La vinurile
certificate de către ONVPV cu asigurarea trasabilității, numărul lotului este generat
automat în aplicația b2b, odată cu evaluarea și luarea în evidență a vinurilor;
 una dintre menţiunile: „conține sulfiţi” sau „dioxid de sulf”, „ouă”, „proteine din ouă”,
„produse din ouă”, „lizozimă din ouă” sau „albumină din ouă”, „lapte”, „produse din
lapte”, „cazeină din lapte”sau „proteine din lapte” sau pictogramele corespunzatoare,
după caz;
 pentru vinurile spumante, spumoase, spumante de calitate, spumante de calitate de tip
aromat, tipul produsului în funcție de conținutul de zahăr; dacă produsul are un conținut
de zahăr care permite încadrarea în două categorii, se va utiliza una dintre acestea, la
alegere. Se va scrie una dintre variantele: Brut-natur, Extra-brut, Brut, Extra-sec, Sec,
Demi-sec, Dulce;
5
Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

 în cazul vinului spumos și al vinului perlant, indicarea metodei de producție: „obținut

prin adăugare de dioxid de carbon”;
 indicaţiile obligatorii vor fi menţionate pe etichete în limba română pentru produsele
vinicole produse în România. Se poate scrie și traducerea într-o altă limbă, dar nu în locul
limbii române, ci alături de aceasta.
Indicațiile facultative sunt: anul de recoltă; denumirea soiului/ soiurilor (cu excepția
celor 15 soiuri din care se poate face vin varietal, nominalizate expres în legislație, unde numele
soiului este obligatoriu să fie scris pe etichetă); mențiuni indicând conținutul de zahăr (sec,
demisec, demidulce, dulce, după caz); în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată,
mențiunile tradiționale: Cules la Maturitatea Deplină, prescurtat CMD sau Cules Târziu,
prescurtat CT sau Cules la Înnobilarea Boabelor, prescurtat CIB; simbolul Uniunii Europene
care indică denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată, astfel cum este
înregistrat în eAmbrosia (baza de date europeană a indicațiilor geografice)[5]; mențiuni
referitoare la anumite metode de producție; pentru a descrie vinurile spumante cu denumiri de
origine sau cu indicaţia geografică a unei ţări terţe sau vinurile spumante de calitate , menţiunile
”fermentat în butelii de sticlă prin metoda tradiţională”, ”metoda tradiţională”, ”metoda clasică”
sau ”metoda tradiţională clasică” pot fi utilizate numai cu condiţia ca produsul: să fi devenit
spumant în urma unei a doua fermentaţii alcoolice în butelii de sticlă; să fi fost menţinut în
permanenţă în prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni în cadrul aceleiași exploataţii, de la
momentul constituirii producţiei; să fi fost separat de drojdie prin evacuare; în cazul vinurilor cu
denumire de origine sau cu indicație geografică, numele altei unități geografice care este mai
restrânsă sau mai extinsă decât zona care determină denumirea de origine sau indicația
geografică, adică denumirea unui plai viticol; culoarea specifică; mărcile comerciale; distincțiile
acordate, numai pentru lotul în cauză; pictograme utilizate la etichetarea produselor care permit o
mai bună vizibilitate a informațiilor, după modelul reglementat în legislația de profil.[2]

Bibliografie
1. Lege nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei
vitivinicole, emisă de către Parlamentul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 472
din 30 iunie 2015, data intrării în vigoare: 3 iulie 2015
2. Hotărâre nr. 512 din 20 iulie 2016, pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii viei și vinului în sistemul organizării commune a pieței vitivinicole nr.
164/ 2015, emisă de către Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial cu numărul
585 din data de 2 august 2016

6
Mirela Gabriela Heizer – ONVPV România

3. Ordin nr. 645, din 15 iulie 2005 privind aprobarea încadrării regiunilor viticole
româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene şi condiţiile aplicării corecțiilor de
tărie alcoolică şi de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate în diferite stadii de
prelucrare, emis de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, publicat
în Monitorul Oficial nr. 679, din 28 iulie 2005
4. Ordin nr. 1208/2018 privind modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 266/2018 pentru aprobarea Procedurilor
de control şi verificare în vederea autorizării plantaţiilor producătoare de struguri
destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau
varietale, autorizării producătorilor de vinuri cu denumire de origine controlată,
indicaţie geografică sau varietale, certificării vinurilor cu denumire de origine
controlată, indicaţie geografică şi a vinurilor varietale şi stabilirii însemnului de
certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică şi
a vinurilor varietale îmbuteliate, precum şi pentru aprobarea cuantumului taxei pentru
autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru
producerea de vinuri cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau
varietale şi a cuantumului taxei de certificare a vinurilor cu denumire de origine
controlată, indicaţie geografică sau varietale, publicat în Monitorul Oficial din 29 iunie
2018.
5. https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/food-safety-and-quality/certification/
quality-labels/geographical-indications-register/?fbclid=IwAR02SpZNbimjavgvLuboJ-
AIlHqz0iBRliNHjj_UF2QYA5xVFzIQ7baCswg (accesat 11.05.2021)
6. www.onvpv.ro (accesat 11.05.2021)