Migrație

Articol principal: Emigrația din Republica Moldova.

În prezent Moldova se află în topul țărilor afectate de procesele migraționale. Migrația are loc în
două direcții: internă (de la sat la oraș) și externă (pentru muncă, scop educațional, afaceri sau
turism). Conform datelor statistice oficiale înregistrate circa 370.000 de emigranți (cifra neoficială
constatând circa 800.000 de cetățeni) au plecat în străinătate numai cu scopul angajării în câmpul
muncii, iar volumul remitențelor în urma migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de
PIB.[110][111] Peste 60% din lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru
deplasare, intrarea fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia
provin din mediul rural (64,6% din numărul total al acestora). Dintre țările UE cea mai populară
destinație este Italia, în care lucrează 18,3% din migranți.[112] Alte destinații importante
includ Ucraina, Portugalia, Franța, Spania și Grecia. Aproximativ jumătate din toți migranții sunt
angajați în construcție, restul în gospodăriile particulare ale cetățenilor, servicii și comerț. [113]
Moldova este afectată și de fenomenul de exod intelectual, din cei care pleacă, intelectualii
reprezintă 18%. Această grupă de migranți este formată de ingineri, medici, învățători, juriști și
economiști.[114]
La începutul sec. XXI numărul imigranților, cei care s-au stabilit cu traiul permanent în Moldova,
constituie 1,2-2,7 mii persoane anual și repatriați 1,5-2 mii persoane/an. Cei mai mulți imigranți au
venit din Ucraina, Turcia, România, Rusia, Israel și alte state. Majoritatea au imigrat cu scopul
muncii și din motive familiare, restul pentru studii. Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert
le revine celor din Ucraina.

Religie
Articol principal: Religia în Republica Moldova.

Structura religioasă în 2014

      Ortodocși (90,13%)

      Baptiști (0,9%)

      Martorii lui Iehova (0,62%)

      Adventiști (0,32%)

      Penticostali (0,35%)

      atei (0,2%)

      nedeclarată (6,83%)

      Alte religii (0,65%)

Mănăstirea Căpriana

Biserica Ortodoxă Română din Orhei

Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII, conform unor
teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în
total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții teologice, misiuni etc). Cultele religioase cu
cele mai multe părți componente sunt: Mitropolia Moldovei (1281 părți componente), Mitropolia
Basarabiei (309), Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste (273), Organizația Religioasă a
Martorilor lui Iehova (162), Adventiștii de Ziua a Șaptea (151), Cultul Penticostal (40), Episcopia
Romano-Catolică din Chișinău (33), Uniunea Bisericilor Creștine Libere (Cultul Harismatic)
(19), Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi ș.a.[115][116]
Conform recensământului din anul 2014:

 De religie creștin-ortodoxă s-au declarat 2.528.152 persoane din populație, dintre care:

o Ortodocși aparținând de Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove (subordonată Patriarhiei
Moscovei) – 65%
o Ortodocși aparținând de Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) – 25,2%
o Ortodocși aparținând direct de Biserica Ortodoxă Rusă – 6,6%
Celelalte culte au un număr redus de adepți:

 Creștină Evanghelic Baptistă – 25.380 persoane;

 Martorii lui Iehova – 17.341 persoane;
 Biserica Penticostală – 10.049 persoane;
 Adventistă de Ziua a șaptea – 9.063 persoane;
 Creștini după Evanghelie – 4.812 persoane;
 Catolică - 2.745 persoane;
 Evanghelică de Confesiune Augustană (Luterană) – 2.291 persoane;
 Creștini de rit vechi (lipoveni) – 2.535 persoane;
 Islamism – 2.009 persoane;
 Iudaism – 584 persoane;
 Altă religie – 856 persoane;
 Agnostici – 427 persoane;
 Atei – 5.515 persoane;
 N-au declarat religia – 193 042 persoane.
Structura pe grupe de vârstă și sexe
Conform ultimelor 3 recensăminte, populația țării de sex feminin este dominantă. Astfel
în 2014 numărul persoanelor de sex feminin era 51,8%,în 2004 era de 51,9% din populația totală, iar
în 1989 de 52,3%. Numărul femeilor înregistrate la ultimul recensământ a fost de 1.452.702 de
persoane, depășind cu peste 100.000 numărul bărbaților. Astfel, la 100 de persoane de sex feminin
reveneau 93 de persoane de sex masculin, față de 92,7 în 2004 și 91,2 în 1989.
În pofida faptului că scăderea numărului populației feminine în această perioadă a fost mai mare
decât cea a populației masculine, decalajul numeric între sexe s-a păstrat. Femeile sunt mai
numeroase după vârsta de 30 de ani. Aceasta se datorează supra-mortalități masculine înregistrate
la populația activă, mai ales a bărbaților de peste 40 de ani. [117]
În numărul total al populației țării, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 60 ani constituie 17,4%,
crescând fata de 2004 când era 14,3%,constând o îmbătrânire accentuata și accelerata a populației
Republicii Moldova.
Populația ce se încadrează în categoria de vârstă aptă de muncă în 2004 (bărbați: de la 16 la 61
ani, femei: de la 16 la 56 ani) a înregistrat o pondere de 63,9 % din populația totală, majorându-se
cu 8,8 puncte procentuale față de 1989. Această majorare a fost cauzată de completarea acestei
categorii de populație cu persoane născute în anii optzeci, caracterizați printr-un înalt nivel de
natalitate și de majorarea vârstei de pensie cu câte doi ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
În Moldova se face evidentă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, în primul rând, prin
reducerea numărului persoanelor tinere cu vârsta sub 15 ani și, concomitent, prin creșterea
numărului populației vârstnice (de 60 de ani și mai mult). Deși ritmul procesului de îmbătrânire în
Moldova este mult mai înalt în comparație cu cel din țările europene, totuși se află printre țările cu
niveluri scăzute de îmbătrânire din punct de vedere demografic. [117] În 1989 aceste categorii de
populație constituiau respectiv 29,6% (populația mai tânără de 15 ani) și 12,6% (populația mai
bătrână de 60), iar în 2004 – 21,0% și 14,3% respectiv. La recensământul din 2004 au fost
înregistrate 97 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 85 din acestea fiind femei, iar 79 persoane
locuitori ai mediului rural. Procesele de îmbătrânire a populației sunt mai pronunțate în mediul rural.
Totodată, ponderea femeilor în vârstă de 50 ani și peste este mai mare decât a bărbaților de aceeași
vârstă. În totalul populației feminine persoanele în vârstă de 50 ani și peste reprezintă 30,8%, pe
când ponderea în rândul bărbaților este cu 6% mai mică – 24,8%. [118] Evoluția procesului de
îmbătrânire demografică a populației este determinată, în primul rând, de scăderea ratelor de
natalitate și reducerea fertilității, cauzate de situația social-economică instabilă. [117][119]

Așezările umane