Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Master Psihologie Clinica si Psihoterapie

Portofoliu Metode de Cercetare

Relatia dintre programele online de activare

comportamentala si de mindfulness
in depresia perinatala

Studenți
Horea (Lungu) Gabriela Liliana
Gîză (Camilar) Mihaela
An I, Sem II (recuperarea materiei)
Date relevante ale cunoașterii în domeniu și motivația temei

Până în prezent au fost identificate trei tipuri de tulburări postpartum: psihoze

postpartum, depresie postpartum nonpsihotica și instabilitatea emoțională din primele zile
de după naștere (postpartum blues) însă pe tot parcursul sarcinii și ulterior, după naștere o
femeie poate experimenta și alte tulburări psihice ca urmare a modificărilor fiziologice și
psihosociale care apar în aceasta perioadă (Biaggi et al., 2016).
Perioada perinatala este o perioadă de risc crescut pentru tulburări de dispoziție și
anxietate (PMAD – Perinatal mood and anxiety disorders) și alte tulburări psihice. Lăsate
netratate, tulburările de dispoziție și anxietate sunt asociate cu o serie de consecințe
adverse pentru femei și copiii lor, inclusiv atașamentul slab mama-copil și întârzierea
dezvoltării copilului (Howard et al., 2014).
Identificarea precoce și gestionarea tulburărilor de dispoziție și anxietate perinatale
este importantă pentru a minimiza aceste rezultate adverse. În perioada perinatala,
majoritatea femeilor au contact regulat cu serviciile de sănătate, aceasta fiind o perioadă
propice pentru identificarea femeilor care suferă de tulburări de dispoziție sau rișca să o
dezvolte.
Un mijloc în combaterea acestor probleme vine din partea intervențiilor (programe)
psihoterapeutice digitale (desfășurate on-line sau off-line). Avantejele unor astfel de
intervenții sunt, printer altele și economisirea de timp prin faptul că acestea nu trebuie să
viziteze fizic un psihoterapeut sau medic și prin faptul ca mămicile pot să-și programeze
ședințele în funcție de nevoile lor și ale nou-născutului, precum și prin înlăturarea stigmei
sociale prin oferirea unei anonimitati crescute.
Studii recente au demonstrat acceptabilitatea și fezabilitatea intervențiilor pe net
pentru depresia perinatala (Danaher și colab., 2012; Haga și colab.,2013). Constatările din
două recenzii sistematice recente privind intervențiile on-line sau off-line pentru sănătatea
mintală perinatală sunt încurajatoare și sugerează că ar putea fi eficiente în reducerea
depresiei perinatale (Ashford și colab., 2016; Lee și colab., 2016)
 Conceptele de baza ale cercetarii

Depresia perinatală

Depresia perinatală cuprinde episode depressive majore și minore care apar fie în
timpul sarcinii fie în primele 12 luni de la naștere. Această tulburare poate avea
consecințe devastatoare nu numai pentru femeile care o experimentează ci și pentru
copilul și familia femeii. Depresia perinatala a fost asociată cu interacțiuni de calitate mai
scăzută intre mame și copiii lor, întâlniri pediatrice ratate și o utilizare mai mare a
serviciilor de urgență, niveluri mai ridicate de tulburări psihiatrice în rândul copiilor și o
insecuritate mai mare a copiilor în relațiile de atașament.
Estimările privind prevalența afecțiunii variază foarte mult: de la 5% la maim ult de
25% dintre femeile însărcinate și proapetele mame. Aproximativ 10 – 15% dintre femei
raportează simptome depresive moderate în timpul sarcinii și/sau postpartum (Howard și
colab. 2014). Simptomele depresive prenatale sunt associate cu un risc crescut de
rezultate negative la naștere inclusiv naștere prematură, greutate scăzută la naștere (Grote
și colab. 2010) și scăderea inițierii alăptării (Grigoriadis și colab. 2013).
Simptomele depresive postpartum pot afecta dezvoltarea cognitive și socio-
emoțională a unui copil (Goodman și colab.1993; Grace și colab. 2003) precum și durata
alăptării (Dias și Figueiredo 2015).

Mindfulness

Mindfulness a fost definit ca orientarea intenționată a atenției către experiențele

momenului prezent cu o atitudine de curiozitate și acceptare (Bishop și colab. 2004).
Concentrarea atenției în mindfulness se face într-un mod specific: cu scop. În momentul
present și într-o maniera non-critică. Mindfulness conține șapte factori atitudinali
fundamentali: atitudinea non-critică, atitudinea lipsită de efort, mintea începătorului,
răbdarea, încrederea, acceptarea și renunțarea (Sun și colab. 2021).
Abilitatea de a practica mindfulness poate fi sporită prin antrenament și au fost
dezvoltate o serie de Intervenții Bazate pe Mindfulness (Mindfulness-Based
Interventions - MBI) pentru a îmbunătăți aceste capacitate (Kabat-Zinn, 1982; Segal,
Wiliams și Teasdale, 2002).
 Se presupune că îmbunătățirea abilitaților existente antrenate prin MBI, cum ar fi
controlul atenției fară judecata poate avea efecte în aval asupra rezultatelor mai
îndepărtate cum ar fi îmbunătățirea comportamentului sau reducerea simptomelor
psihopatologice.
Deși originile mindfulness își au rădăcină în filosofia budistă și datează de
aproximativ doua mii și jumătate de ani, cea mai veche intervenție bazată pe mindfulness
formalizată este Reducerea Stresului Bazata pe Mindfulness (MBSR; Kabat-Zinn 1982;
Kabat Zinn, 1990). MBSR a fost dezvoltat pentru a ajuta indivizii să invere să facă fata și
să gestioneze bolile, durerea și stresul. Pe baza principiilor MBSR în anii care au urmat
au apărut și alte forme de MBI.

Activarea Comportamentală

Activarea comportamentală (BA) este o abordare contemporană de tratament psihosocial

din al treilea val, care pune accent pe ajutarea indivizilor să devină mai activi în moduri care
sunt semnificative pentru ei, ca mijloc de îmbunătățire a stării de spirit și a calității vieții. BA
a fost desemnat ca un tratament bine stabilit și validat pentru depresie de către Asociația
Americană de Psihologie, după câteva decenii de sprijin empiric acumulat, care demonstrează
că tehnicile BA reduc cu succes simptomele depresiei și produc alte rezultate dezirabile într-o
varietate de populații și contexte. Pretinsul mecanism de schimbare care stă la baza
tratamentului BA constă în creșterea activării, care la rândul său crește contactul cu întărirea
pozitivă, inversând astfel ciclul depresiei. Studiile actuale investighează în continuare modul
în care creșterea activării și contactul ulterior cu întăritorii dispoziției pot influența starea de
spirit și comportamentul. Mai exact, există tot mai multe dovezi că BA modifică funcția
rețelelor legate de recompense din creier și că aceste schimbări sunt asociate cu îmbunătățirea
clinică (Reward Network Modulation as a Mechanism of Change in Behavioral Activation –
Gabriela A. Nagy si colab., 2018)

O caracteristică de lungă durată a activării comportamentale (BA) este potențialul său de

diseminare pe scară largă pentru a reduce povara depresiei, în special în rândul populațiilor
care au fost și continuă să fie deservite. De-a lungul mai multor decenii, s-au acumulat
constatări empirice care arată că utilizarea BA reduce cu succes depresia și produce alte
rezultate dezirabile într-o varietate de populații și context ( Santos, M.M. și colab., 2021).
 Probleme si ipoteze de cercetare

Problema de cercetare

Care tip de intervenție (program) - Programul de Activare Comportamentală pentru

depresia perinatala sau Intervenția Mindfulness, este mai eficientă în tratarea
simptomelor depresive în perioada perinatală ?

Ipotezele cercetarii

1: Există un efect principal al intervenției asupra depresiei, în sensul în care

Programul de Activare Comportamentală va avea un efect mai ridicat comparativ cu
Intervenția Mindfulness sau decât grupul de control (lista de așteptare) în reducerea
simptomatologiei depresive.
2: Există un efect principal al momentului măsurării, în sensul în care
simptomatologia depresivă se vă atenua progresiv după următoarea schema T1
participantele având cea mai acută simptomatologie depresivă, iar în momentul T5
participantele având cea mai atenuată simptomatologie depresivă).
3: Există un efect de interacțiune intre tipul de intervenție și momentul măsurării
asupra simptomatologiei depresive, în sensul în care progresiv, de la momentul T1 la
momentul T5, participantele își vor atenua simptomatologia depresivă profund cu
Programul de Activare Comportamentală, mediu în intervenția Mindfulness și scăzut sau
aproape deloc în grupul de control.

Procedeu
Participanți
Participanți (descriere caracteristici, precum, număr participanți, vârstă, nivel de
studii, gen, diagnostic etc.
Studiului nostru își propune să aibă un număr de 300 de participanți (femei) dintr-
o populație romanească din regiunea Moldova.
Criteriile de includere în studiu: vârstă minimă de participare de 18 ani, reședință
stabilă într-unul dintre orașele principale din regiunea Moldovei (ex. Iași, Suceava,
Bacău, Botoșani, Vaslui, Piatra-Neamț etc.), o căsătorie stabilă de cel puțîn 6 luni, să fie
însărcinate în cel puțîn săptămână a douăzecea de sarcină, și o conexiune stabilă la
internet.
Criteriul principal de admitere este un diagnostic pozitiv de depresie în săptămâna
25 de sarcină atestat printr-un scor mai mare de 12 pe Scala Edinburgh de măsurare a
depresiei Post-natale.
Criteriile de excludere au fost dependentă de alcool, tutun sau de alte droguri din
categoria psihotrope, comorbiditati cu alte afecțiuni psihologice printre care:
schizofrenie, tulburarea bipolară I și II sau manie.
Variabilele cercetării (independente, dependente) și plan de cercetare dacă
este cazul. Trebuie precizată și argumentată metoda de cercetare folosită.
VI 1: Tipul de intervenție
-Program de Activare Comportamentală
-Training Mindfulness
-Grup de control
VI 2: Timpul examinării 5 niveluri
-săptămâna 25
-săptămâna 37
-6 săptămâni după naștere
-3 luni după naștere
-6 luni după naștere
VD: Simptomele depresive (EPDS)
c. Instrumente/ scale (nume scala, autori și an apariția/sursa,
operaționalizare, factorii/ dimensiuni, numărul întrebarilor, scala de evaluare
folosită, cum se calculează scorurile totale și semnificația acestora, date despre
consistența internă/validitate din studiile anterioare) . Manipulare experimentală
(descriere sau prezentare cum ar trebuie construită.

d. Procedeu (mod de realizare, derulare a cercetării).

e. Rezultate. Metode statistice ce ar trebui folosite pentru verificarea

ipotezelor (argumentare).
5. Discuții

a. Rezultate asteptate si raportarea acestora la studiile anterioare

Conform primei ipoteze ne așteptam să existe un efect principal al intervenției asupra

depresiei, în sensul în care Programul de Activare Comportamentala vă avea un efect mai
ridicat comparativ cu Intervenția Mindfulness și ambele intervenții un efect mai ridicat decât
grupul de control în reducerea simptomatologiei depresive. În urma analizelor statistice ne
așteptam că participanții din grupul de intervenție prin Activarea Comportamentală să aibă
cea mai puternică ameliorare a simtomelor depresive. Participanții din grupul de intervenție
Mindfulness vor avea o ameliorare semnificativă a simtomelor depresive comparative cu
grupul de control..
Conform celei de-a două ipoteze, ne așteptam să existe un efect principal al momentului
măsurării asupra simptomatologiei depresive, în sensul că aceasta se va atenua progresiv pe
măsură ce intervenția vă evolua. Astfel simptomele depresive vor fi la cel mai ridicat nivel în
momentul măsurării inițiale în săptămână 25 de sarcina și la cel mai mic nivel în momentul
ultimei măsurători la 6 luni după naștere.
În privința ultimei ipoteze, ne așteptam să existe un efect de interacțiune între tipul de
intervenție și momentul măsurării asupra simptomatologiei depresive, în sensul în care
progresiv, de la momentul T1 la momentul T5, participantele din guprurile de intervenție prin
Activare Comportamentala și cele din grupul de intervenție Mindfulness vor avea scoruri
mai scăzute ale simtomelor depresive, comparative cu grupul de control.

b. Explicații ale rezultatelor prin raportarea la literatura anterioară

Studiile anterioare arata ca interventiile pe internet sunt eficiente in reducerea

simtomatologiei depresive in perioada perinatala (Haga si colab., 2019; Ashford si colab.,
2016); Lee si colab. 2016), astfel rezultatele obtinute de noi in urma interventiei prin
Activare Comportamentala sunt in acord cu literatura anterioara.
In privinta rezultatelor obtinute in urma Interventiei Mindfulness, acestea sunt in acord
cu literature anterioara, care arata ca trainingul mindfullnes in perioada perinatala are un efect
semnificativ in reducerea simtomelor depresive (Sun si colab. 2021; Vieten si colab. 2018).
 c. Impactul teoretic și practic al rezultatelor
Cercetarea noastă are o relevanța semnificativă pentru contextul socio-cultural
romănesc, având în vedere faptul că în Romania resursele alocate prevenirii și tratării
depresiei perinatale nu sunt foarte ridicate. În acest context, verificarea eficienței
intervențiilor pe internet de tip self help sau mindfulness, poate reprezenta un punct de
plecare în implementarea la nivel de societate a unor astfel de intervenții. Atuul lor îl
reprezintă costurile mai reduse implicate, disponibilitatea dispozitivelor necesare (calculator,
tableta smartphone).
Anonimitatea asigurată de acest tip de intervenții reprezintă un alt punct forte, având în
vedere că multe mămici se tem să apeleze la ajutor specializat temandu-se de stigmatizarea
din partea celorlalți.
Noutatea teoretica adusa de cercetarea noastră consta în posibilitatea de a compara
eficienta a doua tipuri de intervenții (Activarea Comportamentala și Mindfulness), pe o
perioada semnificativa de timp cât și din prisma implicării femeilor în sarcinile presupuse de
ele.

d. Limite ale cercetării

Printre limitele cercetării de față se numără următoarele:

1. O prima limită a studiului nostru o presupune testarea repetată a variabilei
dependente prin intermediul aceluiași instrument. Astfel scorurile obținute de subiecți pentru
simptomele depresive ar putea fi influențate de expectantele acestora cu privire la obiectivul
studiului. O posibila modalitate de depășire a acestei limite ar putea fi amestecarea itemilor
sau folosirea unei scale mai complexe.
2. Factorii istorici care ar fi putut interveni având în vedere faptul că studiul este unul
longitudinal și se întinde pe o perioada semnificativa de timp reprezintă o a doua limită care
ar fi putut apărea în acesta cercetare. O strategie de control al acestor factori ar putea fi
aplicarea unui chestionar suplimentar, în care participanții să fie evaluați în privință
modificărilor semnificative apărute în viață lor de la începutul studiului.
 Bibliografie:

1. Ashford, M. T., Olander, E. K., & Ayers, S. (2016). Computer-or web-based interventions
for perinatal mental health: a systematic review. Journal of Affective Disorders, 197, 134-
146.

2. Baumel, A., & Schueller, S. M. (2016). Adjusting an available online peer support
platform in a program to supplement the treatment of perinatal depression and anxiety. JMIR
mental health, 3(1), e5335.

3. Haga, S. M., Drozd, F., Lisøy, C., Wentzel-Larsen, T., & Slinning, K. (2019). Mamma
Mia–A randomized controlled trial of an internet-based intervention for perinatal depression.
Psychological medicine, 49(11), 1850-1858.

4. Lee, E. W., Denison, F. C., Hor, K., & Reynolds, R. M. (2016). Web-based interventions
for prevention and treatment of perinatal mood disorders: a systematic review. BMC
pregnancy and childbirth, 16(1), 1-8.

5. Stephens, S., Ford, E., Paudyal, P., & Smith, H. (2016). Effectiveness of psychological
interventions for postnatal depression in primary care: a meta-analysis. The Annals of Family
Medicine, 14(5), 463-472.

6. Sun, Y., Li, Y., Wang, J., Chen, Q., Bazzano, A. N., & Cao, F. (2021). Effectiveness of
smartphone-based mindfulness training on maternal perinatal depression: randomized
controlled trial. Journal of medical Internet research, 23(1), e23410.

7. Vieten, C., Laraia, B. A., Kristeller, J., Adler, N., Coleman-Phox, K., Bush, N. R., ... &
Epel, E. (2018). The mindful moms training: development of a mindfulness-based
intervention to reduce stress and overeating during pregnancy. BMC pregnancy and
childbirth, 18(1), 1-14.
Anexe
Anexa 1:

Scala pentru depresie postnatală Edinburgh (EPDS)

Cum sunteți însărcinată sau a-ți născut recent, am vrea să știm cum vă simțiți. Bifați vă rugam
răspunsul care se potrivește cel mai bine modului în care v-ați simțit în ultimele 7 zile, nu
doar cum vă simțiți azi.
In ultimele 7 zile:
1. Am fost capabilă să râd și să văd partea amuzantă a lucrurilor:
o La fel de mult ca intotdeauna.
o Nu chiar la fel de mult acum.
o Cu siguranță nu la la fel de mult acum.
o Deloc.

2. Am așteptat cu bucurie situațiile:

o În aceeași măsură ca întotdeauna.
o Mai degrabă mai puțin decât obișnuiam.
o Cu siguranță mai puțin decât obișnuiam.
o Aproape deloc.

3. M-am învinovățit nejustificat când lucrurile n-au mers bine:

o Da, aproape tot timpul
o Da, uneori
o Nu foarte des
o Nu, deloc

4. Am fost anxioasă sau îngrijorată fară un motiv:

o Nu, deloc
o Abia dacă am făcut-o
o Da, uneori
o Da, foarte des

5. M-am simțit speriată sau panicată fară un motiv serios:

o Da, destul de mult
o Da, uneori
o Nu, nu prea mult
o Nu, deloc.

6. Lucrurile m-au depășit:

o Da, de cele mai multe ori n-am fost capabilă să le gestionez deloc.
o Da, uneori n-am fost capabilă sa le gestionez la fel de bine ca de obicei.
o Nu, de cele mai multe ori am fost capabilă sa le gestionez destul de bine
o Nu, le-am gestionat la fel de bine ca intotdeauna.

7. M-am simțit atât de nefericită încât mi-a fost greu să dorm.

o Da, in majoritatea timpului
o Da, uneori
o Nu foarte des
o Nu, deloc

8. M-am simțit tristă sau mizerabilă

o Da, in majoritatea timpului
o Da, destul de des
o Nu foarte des
o Nu, deloc

9. Am fost atât de nefericită încât am plâns

o Da, in majoritatea timpului
o Da, destul de des
o Doar ocazional
o Nu, niciodată

10. Mi-a apărut gândul să mă rănesc

o Da, destul de des
o Uneori
o Aproape niciodată
o Niciodată
Anexa 2: