Sunteți pe pagina 1din 9

1 Ce cuvinte(2) ați folosi pentru a defini postul?

https://www.menti.com/273cw7pncf
cod: 55 90 59 4 

site:
https://www.mentimeter.com/s/fab5309f13ea79f5ee12ffcbc85a54d7/4aeab08195ca/edit

la sfarsitul intalnirii:

https://www.menti.com/zdcz41f2cy

53 24 37 9

2 Recapitulare – sinceritate

3 Ce știm despre post?


A. Ce este postul?
O înfrânare la mâncare și gânduri, cuvinte și fapte rele.
B. În câte tipuri putem împărți postul?

a. După asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:

 Ajunare desăvârşită sau post negru, adică atunci când nu mâncăm şi


nu bem nimic cel puţin o zi întreagă.
 Postul aspru sau uscat (xhroragiva) sau ajunarea propriu-zisă, atunci
când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe
uscate, seminţe etc).
   Postul obisnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar
numai „mâncăruri de post", adică ne înfrânăm de la „mâncărurile de
dulce" (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime).
    Postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi
untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în
cursul posturilor de peste an.

b. după lungimea lui, postul poate să fie de


 o zi: miercurea și vinerea din fiecare săptămână; Ziua înălţării
Sfintei Cruci (14 septembrie); Ziua tăierii capului Sf. Ioan
Botezătorul (29 august); )   Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)
 de mai multe zile: Postul Crăciunului; Postul Sfintelor Paști; Postul
Sfinților Apostoli și Postul Adormirii Maicii Domnului

4 Postul în predica de pe munte?

1. Postul în Vechiul Testamen între veselie și tristețe

- Postul începe cu primii oameni – nu privare de la un bun, ci dovada încrederii, o


sansa ca omul sa se indumenzeiasca pentru venicei
- Sfântul Vasile spune că postul „are aceeaşi vechime ca şi omenirea“, pentru că
omul a fost creat dintru început spre postire.
- Dumnezeu i-a făcut pe oameni vegetarieni, spunându-le: „Iată, vă dau
toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce
are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră“ (Facerea 1, 29) –
deci fara sânge și carne
-
- Cele două urcări ale lui Moiese pentru a lua legea in ambele a postiti
o a. Ieşirii capitolul 34, „Moise a stat acolo, la Domnul, patruzeci de
zile şi patruzeci de nopţi; şi nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut.
Şi a scris Moise pe table cuvintele legământului: cele zece porunci“
(Ieşire 34, 28)- in prima faza bucuria intalniriis i petrecerii cu
Dumnzeu, a cominiunie
o A doua suiere este însoțită de post, dar și de întrsistarea pentru
pacatele facute de poporul ales
o iar urcușul pe munte este asemănat cu urcușul duhovnicesc, iar
poporul prin neinfranatre, spune Sf Vasile, a cazut in idolatrie
- Postul lui Ilie Dacă Moise „stă“ 40 de zile, Ilie „merge“ 40 de zile, Şi aici
putem deduce că este vorba de un post de 40 de zile, pentru că Ilie este
întărit special de un înger înainte de călătoria sa iniţiatică. Departe, în
pustiu, sub un ienupăr, Ilie se va culca, dar va fi trezit de două ori de un
înger, care îi aduce pâine şi apă. Abia după ce prinde putere de la această
mâncare îngerească, porneşte în lunga călătorie: „«Scoală de mănâncă şi
bea, că lungă-ţi este calea!» Şi s-a sculat Ilie şi a mâncat şi a bătut şi
întărindu-se cu acea mâncare, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de
nopţi“ (19, 7-8). ), pe când, în cazul lui Ilie, tocmai vijelia, cutremurul şi
focul sunt descrise ca unele în care Dumnezeu nu este (III Regi 19, 11-
12). La capatul postului este Bucurie si in drumul lui estte insotit de
Inger, ceea nu nu poate sa fie intristare Dumnezeu i Se arată într-un
vânt lin (v. 12), iar Ilie, copleşit de taina minunată, îşi acoperă el singur
faţa cu mantaua şi stă la gura peşterii (v. 13
- În cartea profetului Zaharia, postul apare, într-adevăr, asociat întristării,
pentru de fapt era legat de comemorarea unor evenimentele triste, de ex.
distrugerea templului (cf. Zaharia 7, 5: „Aţi ţinut post şi v-aţi tânguit“), dar
în cele din urmă postul va dobândi starea lui profundă de bucurie
duhovnicească: „Aşa zice Domnul Savaot: Postul din luna a patra, a
cincea, a şaptea şi a zecea vor fi pentru casa lui Iuda spre veselie şi
bucurie şi zile bune de sărbătoare!“ (Zaharia 8, 19).
- Descrierea cea mai frumoasă din VT o găsim la Prorocul Isaia
58, 4-10, prin care le spune celor din neamul lor că nu postesc cum trebuie și de
aceea glasul lor nu este auzi: “Este oare acesta un post care Îmi place, o zi în care
omul îşi smereşte sufletul său? Să-şi plece capul ca o trestie, să se culce pe sac şi
în cenuşă, oare acesta se cheamă post, zi plăcută Domnului?Nu ştiţi voi postul
care Îmi place? - zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile
jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor.Împarte pâinea ta cu cel
flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde
de cel de un neam cu tine.Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se
va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui
Dumnezeu.Atunci vei striga şi omnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-
mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi
cuvântul de cârtire,Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât,
lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.
-
- Ioel 1:14
- Vestiţi un post, chemaţi o adunare de sărbătoare; strângeţi pe bătrâni, pe toţi
locuitorii ţării, în Casa Domnului Dumnezeului vostru şi strigaţi către Domnul.
2. Exegeză

a. Faptele dreptății și sita Kalokagathia


 Matei 6, 1-18 - se vb despre faptele dreptatii, Sa explic care este relația
dintre ele
 Este o continuare fireasca a temei sinceritatii: Mântuitorul ne invită să nu
ne rugăm, să nu postim și să nu facem milostenie cu fățărnicie, urmărind
lauda de la oameni(sau o anumita tradiție, o anumită dientă, o anumită
obișnuință), ci să fim sincer ăn demerusl nostru, adică ținta finala a
postului să fie Hristos. Sau țin post că altfel îmi este greu să mă întâlnescu
cu Hrisots Sinceritatea demersurilor doastre este garanțai că Dumneyeu
de va asculta

b. Cum nu trebuie să îl facem: Fățărnicia postului

Matei 6, 16: „ Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii; că ei își smolesc fețele ca să se arate
oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, și au luat pata lor.

 Ce spune Sf. Ioan: că fim văzuți și să nu smintim


 să ne mândrim cu postul nostru - nevoitori
 să nu o facem din tradiție – așa e să fim creștini
 să nu îl facem dinr-o obișnuință - tradiție
 să nu o facem din dietă – și așa sunt plinuț
 Postul care este săvârşit cu făţărnicie nu este un post bineplăcut lui Dumnezeu
şi nu conduce la îndreptarea omului, ci, dimpotrivă, îl adânceşte pe acesta în
noianul păcatelor.
ca să reușim să nu le facem pe acestea trebuie să avem în vedere, așa cum am arătat
adieauri, faptele derpetății care sunt puse în legătură cu postul

 ci să îl facem cu gândul și ațântiți spre Hristos


 ungerea pe cap este semn al bucuriei, să nu ne smolim fetele, să ne
gândim cum postiti Mântuitorul care s-a ascuns, s-a dus în munte să
postească

c. Cum trebuie să îl facem: Felul postului

17: Tu însă când postești, unge capul tău și fața ta o spală


 este esențial ce ne îndemană Măntuitorul: nu să postim mult, nu să
prelungim postul, nu să fie unul aspru,
 ci să nu pierdem cunona postului, să fie un post cu bucurie

d. Ce răsplată primi: Răsplata postului

18: Ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatăl tău care este în ascuns, ci Tatăl tău care
vede în ascuns, îți va răsplăti ție.“ dar și versetele 20 și 21: „Ci adunți-vă comori în cer, unde
nici molia și rugina le strică , unde furii nu le sapă și nu le fură; Căci unde este comoara ta
acolo este și inima ta.“

 Dacă comoara noastră este postl pe care îl ținem pentru Hristos, atunci
inima noastră va fi și ea acolo

3. Postul - revenirea la starea paradisiacă

a. Ne putem întreba care era caracteristica principala a viețuirii primilor oameni in rai?
Rugăciunea - Ce este rugaciunea? Poate sa fie existe ruga fara post?
b. Ppostul face deci parte din Rugaciune, face parte din elementele esențiale ale
petrecerii omului in Rai? Postul si rugaciunea, nu erau percepute, ele erau o stare a
omuliui. Alungarea din Rai a insemnat și piederea acestei stari, așa cum am văzut mai
sus postul este asociat cu o perioadă de tristețe de jale
c. Cum am putea sa redobândim aaceasta stare, a postului, ca ca o caracteristica
esențială, alături de rugăciune, a legăturii omului cu Dumnzeu? Dacă postim doar
atunci când postim, de fapt nu postim. Nu vreau sa spun altceva decat ca omul
trebuie sa posteasca si atunci cand mananca de frupt, si a tunci cand glumeste si
atunci ca se distreaza, in orice moment a vielui lui. Tr sa inserey faptul ca cele
trupeste si cele duhovniesti se compseaza.
d. Astfel, postul se trasnformă într o mereu intr o alegere între exagerare și cumpatare,
o alegere intre binelui si a raului sau, putem spune că este și exersareo alegere a
rationilor noastre omenesti dumneziesti de a fi in fata ratiunilor animalice. Astfel
postul devine din nou ceea ce a fost o stare care omul se poate apropia de Dumnezeu
și dialogul dintre cei doi reîncepe să fie viu. În acest mod
a. nu mai este o privare, ci o neceistatea, o stare pe care omul o caută
b. nu inseamna o abtinere, ci as zice mai degraba o preferare a lucrurilor care
zidesc sufleteste
c. nu mai este un drum plin de tristețe, ci unul cu care poate conduce la taina
intalnirii omului cu Dumnezeu inca de pe paman
d. nu mai este jale, tristețe, ci bucurie, pentru omul prin statornicia alegerilor lui
de zi cu zi l-a ales pe Dumnzeu.
e. Astfel postul, înțeles ca stare, nu poate să fie altceva decât recuperearea
raiului perdut

e.
f. Postul devine astfel o exersare a liberei noastre alegeri. doar asa putem vedea daca
suntem liberi cu adevarat sau suntem condusi de pofte. Caci daca in cele mici suntem
neputinciosi, adica a ne abtine de la cele sensibele.
g.
h. Postul este si o verificare a noastra, sa vedem daca suntem cee ace credem noi ca
suntem. Mai ales pentru cei mai tineri care ne credem tari
i.
j. Practic, postind, omul se întoarce la starea paradisiacă, atunci când nu trebuia să
verse sânge pentru a se hrăni, ci se bucura de roadele dăruite de pământ.
k. Mancarea de carne apare după potom atunci cand pacatul s a inmultit
l. Nevoie de mancare abundenta apare atunci cand sufeltul nu este suficent hranit.
Este mereu o compensatie
m.
n. Postul e posibil atunci când primim hrană dumnezeiasca
o. Postul este un exerciciu
p.
q.
r. Postul este undul dintre firele rosii ale istoriei oamenesti, ale istoriei mantuirii noastre,
ale istorie de vindecare a a mului de dupa cadere: De la Adam si Eva pana la
mantuitorul postul a fost folosit
s.

5 Povestioara copii

https://www.youtube.com/watch?v=-cRygfKik8k&t=34s

6 Discuții pe grupe

7 Discuții în plen

8 Sfaturi
ION damaschin: postul 2 liste una cu necesitati si una cu placerei. Tinerea listii cu necesitatii
este postul

Sa urma necesitatile nu placerile,

9 Concluzii
Grupa I

"Nu mâncarea ne va pune înaintea lui Dumnezeu. Că nici daca vom mânca nu ne prisosește,
nici dacă nu vom mânca nu ne lipsește" (I Cor., 8, 8)

1. Care considerați că este raționamentul care stă la baza afirmației Sfântului Apostol
Pavel ?
2. Credeți că are totuși mâncare vreun rol în apropierea noastră de Dumnezeu, dacă da,
care ar putea fi acesta? Oferiți mai multe argumente.

Mancarea nu reprezinta un scop in sine pentru om, ci ste foarte imortant cum folosim
mancarea,

Grupa II

Matei 17, 21 „Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post”

1. De ce credeți că tocmai postul și rugăciunea pot fi fi atât de folositoare încât să aibă


putere asupra demonilor?
2. Care considerați că este legătura dintre post și rugăciune?

Grupa III

„Nouă, însă ne este plăcută primăvara postului pentru că potolește valurile; nu valurile de ape
ci de pofte necugetate." (Sfântul Ioan Gură de Aur)

1. De ce credeți că Sfântul Ioan Gură de Aur asociază primăvara cu postul?


2. În ce mod se pot stinge poftele necugetate prin post?

Subțiază firea pătimașă,

Grupa IV

Odată Avva Siluan şi ucenicul lui, Zaharia, au vizitat o mânăstire, unde, înainte de plecare li
s-a dat să mănânce puţin. La drum, ucenicul a găsit apă şi voia să bea. Atunci Avva Siluan i-a
spus:

– Zaharie, astăzi ţinem post fără apă şi fără mâncare.


– Dar, părinte, n-am mâncat noi la mânăstire?
– Da, dar ceea ce am mâncat, a fost mâncarea iubirii. Acum, copilul meu, putem să
ţinem postul nostru.(Avva Siluan)

1. Ce credeți că este mâncarea iubirii?


2. De ce credeți că cei doi monahi au mâncat la mănăstire, dar pe drum nu?