FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6 Educaþie si competențe
Operaþiune compozita OS 6.2, OS 6.3
Titlul proiectului: Titlul proiectului: „Școala mea -masuri de educație adaptate nevoilor preșcolarilor și elevilor cu părinții plecați în străinătate”
Cod SMIS 139688

DRAFT

PROCEDURA DE MONITORIZARE

Denumirea procedurii Data Perioada de COD:PO

elaborării: implementare

PROCEDURĂ DE MONITORIZARE Data intrării 01.03.2022- ED.1

in vigoare: 01.12.2023 REV.0

Elaborat Responsabil monitorizare educationala Semnătura:

Verificat Coordonator program educational Semnătura:
Aprobat Manager proiect Semnătura:

Lista de difuzare:
Exemplar Destinatar document Data difuzării Semnătura de
Nr. primire
1
1
1

Documente de referinţă:
 Cererea de finantare proiect „Școala mea -masuri de educație adaptate nevoilor
preșcolarilor și elevilor cu părinții plecați în străinătate” Cod SMIS 139688.
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
 Regulamentul de ordine interioară;

SCOP:
Dezvoltarea relatiei parinte-copil pe o perioada de 30 de luni pentru copiii cu parintii
plecati in strainatate.

ARIA DE CUPRINDERE:
Responsabil monitorizare, responsabil suport educational, Profesori diriginti, cadre
didactice, consilier, elevi, facilitatori,
 Denumirea procedurii Data Perioada de COD:PO
elaborării: implementare
01.01.2022
PROCEDURĂ DE MONITORIZARE Data intrării Anul școlar ED.1
in vigoare: REV.0
01.02.2022

CONTEXT
Obiectivul general al proiectului : „Școala mea -masuri de educație adaptate nevoilor
preșcolarilor și elevilor cu părinții plecați în străinătate” il reprezinta realizarea unor seturi de
actiuni ce participa la obiectivele specifice ale programului „Program pilot de stimulare a
participarii la educatie a copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate
Prin obiectivul specific nr. 3 se urmareste implementarea unui program de consiliere integrata
pentru dezvoltarea relatiei copil-parinte pe o perioada continua de 30 de luni, pentru 270 de copii
cu parinti plecati in strainatate ce prezinta risc de implicare in fenomenul de parasire timpurie a
scolii si a parintilor sau apartinatorilor legali ai acestora. Programul de consiliere va fi alcatuit din
doua componente, respectiv o componenta de consiliere integrata pentru copil si familia acestuia
si o a doua componenta ce se va axa pe implementarea unor masuri menite sa creeze, sa
intareasca si sa mentina relatia copilului cu parintii acestuia. Rezultatul realist al obiectivului ce se
urmareste a fi realizat este implicarea in activitati de consiliere si dezvoltare a relatiei
intrafamiliale, cu scop urmarit de prevenire si reducere a fenomenului de abandon scolar, a unui
numar de 270 de copii participanti, precum si a cel putin unuia dintre parinti sau apartinatorul legal
al minorului.

ARGUMENT
In momentul in care unul sau ambii parinti aleg sa plece la munca in strainatate, se produce
un dezechilibru major in viata copiilor, fiind afectati pe mai multe planuri: social, educational si
psihologic. Parintele sau persoana in grija careia a ramas copilul, dar si profesorii sau
colegii/prietenii remarca faptul ca tendinta copiilor al caror parinte a plecat este de a se izola de
restul copiilor, devin mai putin comunicativi/apatici.
In acest context creste consumul excesiv de media, traditionala sau noua, menita sa
inlocuiasca interactiunea cu alti copii. Totodata, este afectata si implicarea prescolarilor si scolarilor
cu parinti plecati la munca in strainatate in actul de invatare sau activitati extracurriculare
relevante pentru dezvoltarea lor.
Printre cele mai des intalnite manifestari psiho-comportamentale ale copiilor care au unul
sau ambii parinti plecati la munca in strainatate se numara:
- deteriorarea conduitei scolare; - sentimente de abandon, de nesiguranta, tristete,
anxietate;
- atitudine de indiferenta, incapatanare, comportament agresiv;
- tulburari de atentie; - absenta aspiratiilor pe termen lung sau aspiratii nerealiste;
- toleranta prea mare sau, dimpotriva, prea scazuta la frustrare;
- conduite (pre)delicvente;
 - dificultati de adaptare.
Studiile arata faptul ca aproximativ 24% dintre copiii cu parinti plecati la munca in
strainatate vorbesc sporadic (13%), rar (9%), sau deloc cu parintii lor aflati la munca in strainatate
(„Problemele copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate”- studiu realizat in cadrul
Universitatii Dunarea de Jos din Galati. Coordonatorul studiului As. Drd. Viorel Rotilă).
Pe langa efectele negative deosebite pe care le are asupra unui copil fenomenul de migratie
al parintilor, lipsa unei comunicari permantente si deficitara, deterioreaza si mai mult relatia dintre
cele doua parti, dar si intre copil si comunitatea din care face parte: familia largita, grupul de
prieteni, scoala, comunitate, favorizand dezvoltarea comportamentelor deviante.
Pentru a putea contracara efectele negative prezentate mai sus este esential ca acei copii
care au un parinte sau ambii parinti plecati la munca in strainatate sa beneficieze de un cadru bine
stabilit in care sa pastreze legatura cu acestia, daca situatia de acasa nu o permite. De asemenea,
pentru calitatea actului educational, este foarte important ca invatatorii/profesorii, scoala in
ansamblul ei, sa poate mentine o comunicare eficienta cu parintele/parintii plecat(i).
Rolul subactivitatii A4.2 este de a facilita comunicarea scoala-copil-parinte plecat la munca
in strainatate. Cadrul material necesar derularii acestei subactivitati este reprezentat de sala
multimedia echipata in cadrul proiectului, iar responsabilitatea derularii activitatii revine
Responsabilului de monitorizare educationala. Prin intermediul retelelor sociale, aplicatiilor de
mesagerie privata, e-mail si telefon, parintii vor fi informati periodic despre situatia copilului prin
rapoarte scrise si fotografii pentru a inlesni implicarea parintelui/parintilor plecati in parcursul
educational al copilului.
De asemenea, copii vor avea la dispozitie sala multimedia pentru a vorbi cu parintele plecat
fiind astfel asigurat cadrul de mentinere si intarire a relatiei copil-familie sustinandu-se in acest
mod si familiile cu resurse financiare scazute care nu isi permit sa acorde copiilor telefoane
personale sau acces la resurse de retea de telecomunicatii in locuintele acestora,situatie
prevalenta in special in randul copiilor din mediul rural din lipsa infrastructurii necesare.
Salile multimedia amenajate vor oferi cadrul intim pentru comunicarea copilului cu
parintele/parintii plecati la munca prin dotarea cu calculatoare si casti cu microfon si camere de
videoconferinta. Prin aceasta procedura se urmareste intarirea relatiei copil-parinte-scoala si
implicarea activa, precum si mentinerea interesului parintelui plecat precum si al
parintelului/tutorelui in procesul de educare al prescolarului/elevului fiind construite punti de
comunicarea transversala pentru facilitarea dezvoltarii relatiilor familiale prin intelegerea nevoilor
copilului, dar si a parintelui si sustinerea acestora in contextul dificil al distantei fata de familie.
Abordarea urmarita se va concentra pe identificarea zonelor deficitare ale relatiei copil-
parinte care conduc la blocaje in comunicare si pe cat posibil eliminarea acestora pentru
prevenirea sentimentului de instrainare a membrilor famiilor afectate si dezvoltarea de
comportamente predeviante sau anxioase, depresive de catre copil in special in perioade de
preadolescenta.

RESPONSABILITATI:
1.MONITORIZAREA ACTIVITATII SCOLARE

Lunar, responsabilul de monitorizare educationala v a completa raportul de monitorizare

lunara a activitatii elevului, conform anexei 1.
Pentru intocmirea acestui raport, resonsabilul de monitorizare educationala va purta discutii cu
invatatorul/profesorul diriginte in vederea culegerii de informatii referitoare la activitatea școlară
a elevului / elevilor clasei înscriși în grupul-țintă al proiectului.
De asemenea va purta discutii cu facilitatorii si parintii pentru a monitoriza relatia elevului cu
parintii si evolutia relatiei parinte-elev.
Prin monitorizarea activitatilor responsabilul de monitorizare educationala va observa participarea
elevului la activitatile desfasurate in proiect.
Dupa completarea raportului va discuta cu responsabilul de suport educational pentru a stabili
strategii de remediere si evolutie a elevilor.

Fluxul monitorizarii activitatii scolare este urmatorul:

INVATATOR/ RESPONSABIL FACILITATOR

PROF. DIRIGINTE MONITORIZARE
EDUCATIONALA

RESPONSABIL
ACTIVITATI
RESPONSABIL
SUPORT
ELEV
EXTRASCOLARE EDUCATIONA
L

2. MONITORIZAREA ACTIVIATILOR DERULATE IN PROIECT

Responsabilul de monitorizare educationala va monitoriza activitatile desfasurate in proiect

dupa o planificare realizata lunar si aprobata de coordonatorul de proiect.
La fiecare activitate de monitorizare acesta va completa o fisa de monitorizare conform anexei
2.

3. MONITORIZAREA COMUNICARII CU PARINTII

In vederea unei comunicari eficiente responsabilul de monitorizare educationala va realiza
urmatoarele:

 Discuta cu parintii elevilor si stabileste un program si o modalitate mai facila de comunicare

(creaza sau identifica adrese de mail, conturi diferite retele sociale, aplicatii de mesagerie
privata si telefon);
 Intocmeste tabele cu adresele, conturile si modalitatile de comunicare elev-parine si
responsabil-parinte (conform anexei 3);
 Creeaza, analizeaza si discuta cu parintii rapoartele de evolutie comportamentala si
educatioanala ale elevilor lunar (conform anexei 2);
 Stabileste strategii optime de comunicare folosind un limbaj adevat pentru
transmiterea si diseminarea informatiilor privind situatia elevului prin:
 Discutii parinte plecat-responsabil, parinte plecat-profesor;
 Elaboreaza si propune planuri de dezvoltare a relatiei parinte – copil in functie de
specificul fiecarui caz prin:
 Stabilirea unui program de intalnire on-line painte-copil in functie de specificul fiecarui
membru;
 Stabilirea modaliatii de transmitere a raportului de evolutie comportamentala si educationala a
elevului;
 Intalniri de lucru individuale sau in grup cu parintii plecati si/sau cei ramasi pentru a face un
schimb de bune practici si idei ;
 Responsabilizarea si asumarea parintei plecat pentru a participa on.line la diferite activitati
importante ale copilului.
 Asigura fluxul informational parinte – copil – profesor prin:
 Dicutii cu profesorii diriginti si invatatori in vederea monitorizarii elevilor;
 Intalniri on line si face to face cu profesorii diriginti si parintii elevilor;
 Incurajarea participarii active la sedintele cu parintii si activitatile realizate la clasa si in scoala
atat a elevilor cat si a parintilor;

 Sprijina comunicarea parinte – copil si utilizeaza feedback-ul bidirectional in
comunicare prin:
 Intalniri saptamanale parinte plecat-copil;
 Monitorizarea comunicarii parinte-plecat-copil;
 Imbunatatirea ritmului comunicarii
 Gasirea activitatilor comune parinte plecat-elev sau parinte plecat-familie.

Anexe
1. Raportul de monitorizare lunara a activitatii elevului
2. Fisa de monitorizare
3. Tabele date de contact parinti