Proiect de intervenţie 97

Proiect de intervenţie

Definirea problemei

,,Migrarea,, părinţilor în străinătate pentru a asigura copiilor o soartă mai bună îi

îndepărtează în fapt pe copii de şcoală. Prima mare problemă este relaţionarea defectuoasă
între dascăli şi elevi. Cum sunt lipsiţi de controlul părinţilor, elevii aflaţi în această situaţie nu
mai dau randament şcolar, nu îşi mai fac temele, au multe note proaste, iar catalogul lor este
plin de absenţe.
Din datele de la DAS Iaşi reiese că din 70 comune, localitatea cu cele mai multe
familii în care ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate este oraşul Tg. Frumos.
Aici 100 familii sunt plecate, în grija rudelor rămânând 108 copii.
Din mediul rural, în comuna Butea în 73 familii, 115 copii sunt crescuţi de bunici sau
rude.

Proiect de intervenţie

Denumire: „Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar”

Proiect iniţiat de: Z M cursant a Scolii Postliceale FEG Iaşi, asistenţă socială an II, 2005
Perioada: septembrie 2005-iunie 2006
Locul de desfăşurare: Şcoala Generală com. Butea
Beneficiari: elevii claselor I-VIII ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate.
Este cuprinsă aici acea categorie de elevi care se află în pericol de a abandona şcoala.
Scopul: Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar
Obiective:
- Identificarea elevilor aflaţi în pericolul de abandon.
- Identificarea cauzelor.
- Sprijinirea elevilor care întâmpină diverse dificultăţi.
- Colaborarea şcoală- familie.
- Reintegrarea copiilor cu abandon.
Proiect de intervenţie 98

Analiza SWOT:
Puncte tari:
- interesul familiilor pentru continuarea studiilor de către copiii lor
- frecvenţa mare la ore în favoarea cadrelor didactice
- supravegherea calificată a copiilor în vederea efectuării temelor
Puncte slabe:
- resurse financiare insuficiente pentru derularea proiectului
- dezinteresul părinţilor pentru şcoală şi folosirea copiilor la muncile câmpului
Oportunităţi:
- frecvenţă ridicată la şcoală
- rezultate bune la învăţătură
Ameninţări:
- nefinanţarea proiectului.
Descrierea activităţilor:
1. Pentru identificarea elevilor aflaţi în pericol de abandon
- contabilizarea datelor existente în catalog care pot oferi informaţii în legătură cu
factorii de predicţie ai abandonului şcolar prin :
- numărul de absenţe înregistrat atât pe parcursul anului şcolar în curs dar şi
anii precedenţi.
- notele obţinute care pot descrie un eşec şcolar şi în funcţie de acestea putem
identifica şi pericolul cronicizării eşecului.
Resurse: asistent social în colaborare cu profesorul diriginte
Durata: o lună
2. Identificarea cauzelor
Se impune luarea în considerare a tuturor cauzelor: economice, socio-culturale, fizico-
psihice, pedagogice avându-se în vedere faptul că abandonul nu apare numai în urma unei
singure cauze, ci putem vorbi doar de o dominantă.
În funcţie de cauze se vor stabili strategiile următoare:
- pentru cauze economice se impune o abordare din două perspective:
- să se acorde un sprijin financiar constant familiilor cu incapacitate financiară
de a-şi sprijini copiii
Proiect de intervenţie 99

- aportul şcolii vizând acordarea unor burse sociale care să le permită elevilor
să-şi continue studiile.
Resurse: voluntari coordonaţi de asistentul social întocmesc anchete sociale.
Durata: trei luni
- pentru cele socio-culturale
- eliminarea tendinţei de marginalizare a acestor copii
- consilierea familiilor în care sunt identificate climate puternic deteriorate
Resurse: psihoterapeut şi asistent social
Durata: 5 luni
- pentru cele psihologice
- cunoaşterea şi înţelegerea crizei.( faptul că se simt părăsiţi se
automarginalizează, se închid în ei, nu mai comunică- se izolează.)
- asistarea şi ajutarea elevilor cu intelect de limită, ţinându-se cont de
capacităţile şi posibilităţile lui. Aceasta se va face cu profesor itinerant şi
cu profesor meditator după ore.
- consilierea elevului care prezintă tulburări de conduită. Se are în vedere atât
stabilirea unui echilibru intern; elevul ajungând să se cunoască şi să se
accepte, dar şi a unui echilibru extern care se va reflecta, în primul rând în
relaţiile stabilite de acesta şi modul în care reacţionează în diferite situaţii.
Resurse: asistent social
Durata: 5 luni
- pentru cele pedagogice
- eliminarea conflictelor valorice care apar între familii şi şcoală
- îmbunătăţirea vieţii şcolare prin respectarea pauzelor, includerea
activităţilor distractive, sportive; adaptarea conţinuturilor şi metodelor de
predare, învăţare şi evaluare în funcţie de posibilităţile şi abilităţile elevilor.
Eliminarea subiectivismului.
Resurse: psihopedagog şi asistent social.
Durata: 2 luni.
3. Colaborarea şcoală familie
- consilierea diriginţilor şi a părinţilor în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de
colaborare.
Proiect de intervenţie 100

Resurse: asistent social

Durata: o lună
4. Reintegrarea în şcoală a elevilor care deja au abandonat şcoala.
-evaluarea situaţiei lor la învăţătură
-consilierea copiilor dar şi a părinţilor în vederea reintegrării lor în şcoală
Resurse: asistent social
Durata: 2 luni.
Planificarea activităţilor – diagrama GANTT

Nr. Activităţi Luni

crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Recrutare
personal
2. Încheiere contract de
parteneriat
3. Închirierea
spaţiului
4. Derulare
proiect
5. Management
desfăşurare activităţi

Evaluarea
Criterii de evaluare: acestea sunt concrete şi se referă la:
- scăderea numărului de absenţe la elevii monitorizaţi ( dar şi în general)
- creşterea performanţei şcolare
- reducerea abandonurilor înregistrate la nivelul şcolii.
Stabilirea partenerilor:
- Primăria comunei Butea
- Şcoala generală com. Butea
- Comisia de expertiză complexă SEC
- PIM Center
Proiect de intervenţie 101

- Cofetăria Macedonia
- Coca-cola
- Firma Conex
- Preotul comunei Butea
Resurse umane necesare:
- psihopedagog – evaluare şcolară
- voluntari şi asistent social coordonator de voluntari- anchete sociale
- psihoterapeut- psihoterapie
- 2 asistent social – consiliere
- profesor itinerant
- profesor pedagog – meditaţii
- economist
Calcul buget estimativ – categorii de cheltuieli
- cheltuieli pentru salarii: 8 x 10.000.000 x 12 luni = 960.000.000lei
- închiriere spaţiu: 10.000.000 x 12 luni = 12.000.000lei
- consumabile: 5.000.000x 12 = 60.000.000lei
- telefon: 500.000 x 12 = 6.000.000lei
- cheltuieli transport: 8x200.000 x 12 luni = 19.200.000lei
- protocol- din sponsorizări
Total -------------1.165.200.000lei
 Anexa 1

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi

Prezentarea fenomenului de abandon şcolar

la nivelul Judeţului Iaşi

Constatării

În jud. Iaşi, în anul şcolar 2003 – 2004 s-a realizat o statistică exactă, numerică şi
nominală a elevilor care au abandonat şcoala. A fost înregistrat un număr de 638 elevi care au
abandonat şcoala.
Situaţia s-a prezentat astfel:

Fenomenul se manifestă cu pregnanţă în şcolile din mediul rural, la elevi cu vârste

cuprinse între 12 - 15 ani.
 Anexa 2
Ordin nr. 3907 din 31.05.2000

referitor la masuri privind prevenirea

abandonului şcolar si asigurarea continuării şcolarizării copiilor si tinerilor
de vârsta şcolara in învăţământul preuniversitar

In cadrul reformei cuprinzătoare a educaţiei din România, Ministerul Educaţiei

Naţionale si-a fundamentat politicile si strategiile adoptate pe realităţile sociale, culturale,
administrative si economice.
Sensurile reformei educaţionale vizează, pe de o parte, rezolvarea problemelor
imediate cu care se confrunta societatea romaneasca, iar pe de alta parte, reforma educaţionala
trebuie sa susţină si sa determine dezvoltarea sociala, culturala, administrativa si economica
compatibila cu standardele tarilor cu care România si-a planificat sa coopereze, dezvoltare
armonizata cu cea derivata din politicile Uniunii Europene, fata de care România si-a asumat
obligaţii ferme.
Asigurarea şanselor egale tuturor cetăţenilor de a beneficia de dezvoltarea personala si
profesionala, conform aspiraţiilor, talentelor si performantelor, nu poate rămâne fără soluţie
pentru fiecare dintre cetăţenii României care are dreptul garantat de a participa la programele
educaţionale oferite prin sistemul de învăţământ ca prima şansa sau pentru aceia care, din
motive diferite, economice, sociale, comportamentale, nu au beneficiat de aceasta prima
şansa. in egala măsura, politicile educaţionale nu se pot dezvolta in afara promovării
principiului învăţării de-a lungul întregii vieţi. data fiind valabilitatea pe termen determinat a
competentelor de tip ocupaţional.
Pana in anul 1990, in România nu s-a vorbit despre abandon şcolar sau neşcolarizare.
sistemul neacceptând eşecul şcolar ca o realitate. Din păcate, aceasta problema nu a constituit
o prioritate a primilor ani după 1990. Eforturile au fost concentrate in mod deosebit pe
schimbări ale manualelor şcolare si de tip curricular.
In 1998, pe baza statisticilor care au privit anii 1996-1997, Ministerul Educaţiei
Naţionale a arătat ca exista analfabetism in anumite grupuri ale populaţiei.
Avand in vedere indicatorii de cuprindere a copiilor si tinerilor de vârsta şcolara intr-o
forma de învăţământ, de abandon şcolar, de continuare a studiilor post-obligatorii, înregistraţi
pentru anul şcolar 1996-1997, Ministerul Educaţiei Naţionale a dispus. in 1998, elaborarea de
studii de diagnoza, iar pe baza acestora si a rezultatelor obţinute in cadrul unor cercetări
tematice realizate de alte instituţii, a dezvoltat programe de ameliorare a acestui tip de
probleme.
De fapt, in anul şcolar 1997-1998 s-au conceput si aplicat primele programe concrete
in abordare sistemica si sistematica, elaborate fie numai cu expertiza ministerului si a
instituţiilor subordonate, fie cu expertiza străina.
Programe de colaborare realizate de Ministerul Educaţiei Naţionale cu UNICEF, cu
Serviciul Francez de Cooperare si Acţiune culturala, cu Consiliul Britanic, cu Kultur Kontakt
Austria, cu Fundaţia pentru o Societate Deschisa - Centrul Educaţia 2000+, au susţinut
masurile de realizare a obiectivelor menţionate.
Pe de alta parte, Observatorul Naţional Roman. înfiinţat de Fundaţia Europeana de
Formare, agenţie a Uniunii Europene, in colaborare cu instituţia gazda, Institutul de Ştiinţe al
Educaţiei au elaborat studii de analiza si au propus programe si masuri de acţiune.
In acest context in anul şcolar 1999-2000:
- au fost identificate cauzele si tendinţele de excludere sociala, au fost analizate
si s-au propus masuri de ameliorare a coeziunii sociale si economice in condiţiile menţinerii
standardelor naţionale privind calitatea învăţământului;
- s-a organizat sistemul de monitorizare a şcolarizării;
- s-a instituţionalizat pe baza de relaţii contractuale parteneriatul scolii cu
autorităţile publice locale si comunitatea;
- s-au elaborat criterii de evaluare a managementului şcolar si de analiza a
dezvoltării instituţionale bazate pe înregistrarea valorii adăugate de educaţie la dezvoltarea
personala si profesionala a elevilor;
- s-au încheiat contracte de colaborare cu instituţii educaţionale,
guvernamentale sau neguvernamentale, din România sau din străinătate, pentru realizarea prin
programe specifice a educaţiei de baza pentru toţi.
De asemenea, conform statisticilor oficiale oferite de Comisia Naţionala de Statistica:
1. efectivul de elevi neşcolarizaţi a scăzut in ultimii ani: 14.651 (1996),
14.606 (1997), 10.575 (1998),
2. rata bruta de cuprindere şcolara in toate nivelurile de învăţământ a crescut.
Pe baza metodologiei specifice a Comisiei Naţionale de Statistica aceşti indicatori
agregaţi au generat rate brute de cuprindere pe durata completa a învăţământului
preuniversitar de: 60,3 (1992), 62,0 (1996), 63,9 (1998) NOTA: Citirea si folosirea acestor
date trebuie realizata in contextul analizelor ştiinţifice si al definirii corecte a indicatorilor
tehnici
3. evoluţia numărului de studenţi si a ponderii in populaţia şcolara a atins in
anul 1998/1999 cea mai mare rata înregistrata vreodată in România (408 mii studenţi fata de
164 mii in anul 1989/90)
Cu toate ca s-au înregistrat aceste progrese actualul Minister al Educaţiei Naţionale, in
linia tradiţiilor de profesionalism ale scolii romaneşti, îşi propune continuarea evaluărilor
realiste si corecte ale rezultatelor şcolare si dezbaterea publica a datelor semnificative ale
politicii educaţionale.
Avand in vedere prevederile obiectivului al treilea "Combaterea excluderii sociale"
cuprins in "Cartea Alba: Predarea si învăţarea: spre o societate a cunoaşterii", document
aprobat de Comisia Europeana;
Avand in vedere prevederile Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale (OMEN) nr.
3006/04.01.1999 cu privire la înfiinţarea de unităţi şcolare in comunele cu mulţi elevi;
Avand in vedere prevederile OMEN nr.3080/12.01.1999 privind adoptarea
programului educaţional "Valori si mijloace ale educaţiei de astăzi";
Avand in vedere prevederile OMEN nr.3338/24.02.1999 privind valorificarea
principiului educaţiei permanente in programul de reforma a învăţământului;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 3518/30.03.1999 privind descentralizarea
învăţământului preuniversitar si consolidarea autonomiei instituţionale a şcolilor si liceelor;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 3316/24.02.1998 cu privire la eradicarea
analfabetismului;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 3633/14.04.1999 privind eradicarea
analfabetismului, reducerea abandonului şcolar si întărirea şcolarizării;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 3592/22.04.1998 privind organizarea
transportului şcolar rural;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 4560/16.09.1998 privind reorganizarea reţelei
şcolare la sate;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 4689/30.09.1998 privind acordarea de burse
elevilor din familii nevoiaşe de la sate;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 5077/30.06.1999 privind formele in care se
organizează educaţia adulţilor;
Avand in vedere prevederile OMEN nr.3407/13.03.1998 privind organizarea formarii
profesionale continue prin unitatea şcolara;
 Avand in vedere prevederile OMEN nr. 4231/18.08.1999 cu privire la aplicarea
experimentala a Programului de combatere a marginalizării si excluderii sociale si
profesionale a tinerilor care au abandonat învăţământul obligatoriu si nu au dobândit
competentele minime necesare ocupării unui loc de munca;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 5080/01.07.1999 privind „a doua şansa prin
educaţie";
Avand in vedere prevederile (OMEN) nr. 4780/27.10.1999 privind Programul naţional
„a doua şansa prin educaţie";
Avand in vedere prevederile OMEN nr.4322/31.08.1999 privind integrarea şcolilor si
liceelor in comunităţile locale prin contract;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 4318/30.08.1999 privind organizarea
învăţământului profesional prin şcoala de ucenici începând cu anul şcolar 1999-2000;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 4521/24.09.1999 privind Contractul-cadru
încheiat intre unităţile de învăţământ si Consiliile locale;
Avand in vedere prevederile OMEN nr. 4522/24.09.1999 privind Contractul-cadru
încheiat intre unităţile de învăţământ si Consiliile Reprezentative ale Părinţilor din unităţile de
învăţământ;
Avand in vedere Nota nr. 9734 din 28.03.2000 privind Programul de relansare a
învăţământului in mediul rural;
In baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicata;
In temeiul Hotărârii Guvernului nr. 690/1997 privind organizarea si funcţionarea
Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare;

Ministrul Educaţiei Naţionale

dispune:

Art. 1 Politicile educaţionale promovate de Ministerul Educaţiei Naţionale, programele

inspectoratelor şcolare, ale direcţiunilor şcolilor si liceelor, vor cuprinde explicit orientările
strategice cu privire la contribuţia educaţiei la procesul de transformare a societăţii româneşti
intr-o societate:
- inclusiv, in care fiecare cetăţean sa aibă şansa sa-si valorifice propriul potenţial;
 - prospera, in care fiecare cetăţean participa prin dezvoltarea personala si profesionala
la dezvoltarea socio-economica la nivel naţional, in condiţiile competitivităţii implicate de
globalizare.
Art.2 Ministerul Educaţiei Naţionale si reţeaua învăţământului din România asigura drepturi
egale de acces la educaţie al populaţiei de vârsta şcolara. prin învăţământul de stat si
particular, prin stimularea organizării alternativelor educaţionale, garantând dreptul la
educaţie diferenţiata, indiferent de condiţia sociala, materiala, de sex, rasa. naţionalitate,
apartenenţa politica sau religioasa.
Art. 3 Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare, direcţiunile şcolilor si liceelor
vor aplica masuri pentru:
(1) asigurarea cuprinderii tuturor copiilor si tinerilor de vârsta şcolara intr-o forma de
învăţământ obligatoriu;
(2) creşterea numărului de absolvenţi ai învăţământului obligatoriu care continua
studiile prin învăţământ liceal si profesional;
(3) asigurarea unui mediu de învăţare echitabil pentru toţi elevii şcolarizaţi atât in
mediul urban cat si in mediul rural din punct de vedere al resurselor alocate;
(4) asigurarea unor discriminări pozitive pentru personalul didactic calificat care îşi
desfăşoară activitatea in mediul rural.
Art. 4 Prin programele educaţionale realizate atât in mediul urban cat si in mediul rural
Educaţia Naţionala participa la realizarea si asigurarea coeziunii sociale si economice,
contribuie la combaterea marginalizării si a excluderii sociale prin masuri specifice asociate
cu organizarea unor programe specifice de asigurare a integrării socio-profesionale.
Art. 5 În sensul precizărilor de la articolul 4, in raza de operare a şcolilor si gimnaziilor,
direcţiunile şcolilor si liceelor si inspectoratele şcolare întocmesc evidentele si întreprind
masurile necesare astfel încât toţi copiii de vârsta şcolara specifica învăţământului obligatoriu
sa fie cuprinşi intr-o forma de învăţământ începând cu anul şcolar 2000-2001, precum si sa
asigure, prin masuri specifice menţinerea acestora in şcoala pe întreaga durata a
învăţământului obligatoriu.
Art. 6 (1) in raza de operare a gimnaziilor, şcolilor de ucenici, şcolilor profesionale si a
liceelor, direcţiunile şcolilor si liceelor si inspectoratele şcolare întocmesc evidentele si
întreprind masurile necesare, cu accent deosebit pe activităţile de consiliere si orientare
profesionala, astfel încât, pe termen mediu, toţi absolvenţii învăţământului obligatoriu sa
continue studiile. in funcţie de aspiraţiile, talentele si performantele individuale, precum si in
funcţie de nevoile locale de dezvoltare sociala si economica, prin unul din tipurile de scoli
organizate in condiţiile legii.
(2) Centrele/cabinetele de asistenta psiho-pedagogica vor elabora, împreuna cu
celelalte structuri create in acest scop, programe speciale de informare, orientare si consiliere
privind cariera.
(3) In mod deosebit, pentru învăţământul profesional se va avea in vedere aplicarea
prevederilor OMEN nr. 4318/30.08.1999 privind organizarea şcolilor de ucenici, in sensul
adoptării deciziilor pe baza dialogului social cu toţi partenerii care pot contribui la organizarea
acestei forme de învăţământ in condiţii de reuşita a inserţiei socio-profesionale. Şcoala de
ucenici trebuie sa înceteze a mai fi abordata ca o măsura de protecţie sociala pasiva pentru
tineri, aceasta trebuie sa treacă neîntârziat in gestiunea si administrarea locala astfel încât sa
contribuie la dezvoltarea locala care sa genereze locuri de munca si astfel absolvenţii sa poată
finaliza cu succes prima calificare profesionala.
(4) Pentru anul şcolar 2000-2001. indicele de tranziţie de la învăţământul obligatoriu
la învăţământul post-obligatoriu va fi de 97%, astfel încât rata de cuprindere a tinerilor cu
vârsta de 14 -16 ani in învăţământul post obligatoriu sa fie de cel puţin 80%.
(5) Inspectoratele şcolare, prin instituţiile si organismele subordonate, vor înregistra
evidenta cuprinderii absolvenţilor de învăţământ obligatoriu intr-o forma de învăţământ public
sau privat.
(6) Inspectoratele şcolare, cu sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a
parteneriatului social in formarea profesionala, vor realiza evidenta absolvenţilor de
învăţământ obligatoriu care sunt înregistraţi ca şomeri sau sunt cuprinşi intr-o forma de
formare profesionala continua sau si-au găsit un loc de munca.
Art. 7 Direcţiunile şcolilor, liceelor si inspectoratele şcolare analizează cauzele neînceperii
şcolarizării si ale abandonului şcolar, adopta si aplica masuri care sa determine îndeplinirea
obiectivelor menţionate in prezentul Ordin. In acest sens Contractul care se va încheia de
unitatea de învăţământ cu Consiliul reprezentativ al Părinţilor, conform OMEN nr.
4522/24.09.1999, va cuprinde masuri concrete.
Art. 8 Pentru situaţiile de abandon şcolar ale tinerilor care nu mai îndeplinesc condiţiile de
vârsta pentru a frecventa cursurile de zi, situaţii motivate prin cauze sociale, economice,
comportamentale, direcţiunile şcolilor, liceelor si inspectoratele şcolare. in strânsa colaborare
cu autorităţile administraţiei publice locale; cu reprezentanţii societăţii civile, vor organiza
programe specifice de completare a educaţiei de baza, prin cursuri serale, cu frecventa redusa,
învăţământ la distanta, cursuri compensatorii.
Art. 9 (1) Pentru populaţia care are vârsta de pana la 25 de ani, care nu a absolvit
învăţământul obligatoriu, Ministerul Educaţiei Naţionale asigura atât completarea
învăţământului obligatoriu cat si dobândirea unei calificări de baza, in conformitate cu
prevederile OMEN nr.4231/18.08.1999 cu privire la aplicarea experimentala a Programului de
combatere a marginalizării si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat
învăţământul obligatoriu si nu au dobândit competentele minime necesare ocupării unui loc de
munca.
(2) Direcţiunile şcolilor, liceelor si inspectoratele şcolare asigura in anul şcolar 1999-
2000 pregătirea si condiţiile necesare generalizării acestui program începând cu anul şcolar
2000-2001.
Art. 10 Inspectoratele şcolare. direcţiunile şcolilor si liceelor, sunt autorizate sa extindă
soluţiile aplicate in anul şcolar 1998-1999 (in Gorj, Giurgiu, Olt etc.), constând in clase cu
program de recuperare, cursuri fără frecventa de alfabetizare, şcolarizare la domiciliu a
persoanelor nedeplasabile, clase cu structura de învăţământ special, cursuri comasate, clase
speciale pentru etnia rromilor, învăţământ la distanta pentru eradicarea analfabetismului in
rândurile celor care au depăşit vârsta de 16 ani.
Art. 11 Prin aplicarea OMEN nr. 4521/24.09.1999 privind Contractul-cadru încheiat intre
unităţile de învăţământ si Consiliile locale, direcţiunile şcolilor si liceelor si inspectoratelor
şcolare vor lua masurile specifice de transformare a cat mai multor scoli in centre de resurse
ale comunităţii.
Art. 12 Populaţiei tinere din fiecare comunitate, definita ca populaţie "la risc7' in ceea ce
priveşte ocuparea profesionala (14-25 ani), absolventa a învăţământului obligatoriu sau a unei
forme de învăţământ post-obligatoriu, i se va asigura prioritar accesul la programe de formare
profesionala, iniţiala sau continua, organizate prin unităţilor şcolare.
In acest mod, Ministerul Educaţiei Naţionale va sprijini realizarea prevederilor Uniunii
Europene cu privire la orientările politicilor de ocupare. potrivit cărora, statul trebuie sa
asigure celor in căutarea primului loc de munca, in termen de 6 luni de la absolvirea scolii, o
noua pregătire prin care sa fie posibila integrarea socio-profesionala.
Art. 13 Pentru învăţământul organizat in mediul rural, inspectoratele şcolare vor avea in
vedere:
a) asigurarea colaborării eficiente a unităţilor de învăţământ cuprinse in faza pilot a
Programului privind relansarea învăţământului in mediul rural, cu autorităţile locale, cu
ceilalţi parteneri in vederea identificării celor mai optime masuri de creştere a calităţii
procesului educaţional;
 b) identificarea tuturor posibilităţilor de asigurare cu personal didactic calificat a
încadrării unităţilor de învăţământ, in condiţiile discriminărilor pozitive iniţiate de minister
inca din anul şcolar 1998-1999; Inspectoratele şcolare sunt autorizate sa propună Ministerului
Educaţiei toate masurile legale suplimentare prin care este posibila realizarea acestui obiectiv
in perioada de mobilităţi realizata pentru anul şcolar 2000-2001;
c) angajarea unor masuri concrete de asistenta sociala (de exemplu: atribuirea de
suprafeţe agricole, locuinţa sau facilitaţi pentru construirea de locuinţe) pentru personalul
didactic încadrat in mediul rural, realizate împreuna cu autorităţile locale si cu comunitatea;
d) intensificarea colaborării cu Colegiile universitare de institutori in vederea realizării
programelor de învăţământ la distanta pentru personalul didactic necalificat;
e) dinamizarea programelor de formare continua pentru toate specialităţile deficitare in
încadrarea cu personal didactic calificat;
f) dinamizare programelor de formare continua pentru managerii şcolari din mediul
rural:
g) aplicarea prevederilor OMEN referitor la înfiinţarea de scoli de ucenici, pe lângă
şcolile cu clasele I-VIII in mediul rural
Art. 14 Avand in vedere susţinerea motivării personalului angajat in procesul educaţional si
prin acordarea de salarii corespunzătoare, in baza majorărilor aprobate de Guvernul României
in anul 2000, Ministerul Educaţiei Naţionale va monitoriza lunar, direct si prin inspectoratele
şcolare, respectarea plaţilor salariale la nivelurile aprobate, in condiţiile încadrării in alocările
bugetare aprobate prin legea bugetului pentru anul 2000.
Art.15 Aplicarea prezentului Ordin prin masurile precizate, constituie criteriu de evaluare a
unităţilor de învăţământ, Casa Corpului Didactic, Centrele/cabinetele de Asistenta psiho-
pedagogica, inspectoratelor şcolare.
Art. 16 Secretariatul de Stat pentru învăţământ preuniversitar, Secretariatul de Stat pentru
minorităţi, Direcţia de Control, Direcţia Generala Învăţământ Preuniversitar, Direcţia
Generala pentru Minorităţi, Direcţia Generala Resurse Umane vor aduce la îndeplinire
prezentul ordin.

Ministru,
Andrei MARGA