1.

Este necesar sa avem un

laborator in clinica?☺
Raspunsul este da, din urmatoarele motive:
• Rapiditatea efectuarii examenelor cerute de catre medicul clinician

• Efectuarea de teste suplimentare in raport cu rezultatele obtinute si

conditia pacientului
• O mai buna comunicare intre medicul clincian si medicul de laborator

• Flexibilitatea si rapiditatea efectuarii probelor

• Evitarea degradarii probelor biologice din punct de vedere al

depozitarii si transportului
• Recoltarea probelor suplimentare in vederea stabilirii unui diagnostic
de certitudine
• Stabilirea unei bune conduite privind epidemiologia bolii

• Satisfactia clientului !!!!!

Rolul asistentului de laborator:

Rolul este de a usura si reduce timpul petrecut de catre

medicul de laborator in vederea prelucrarii problelor.
Asistentul de laborator trebuie sa genereze rezultatele in
timp pentru ca medicul sa le interpreteze.
Pentru un rezultat mai bun si eficent este importanta o
foarte buna comunicare intre personalul din laborator
De asemenea asistentului este si de a tine evidenta
testelor in inventar, de a cunoaste conditiile de depozitare, de a
cunoaste toate metodele pentru realizarea dezinfectiei si de
mentinere a curateniei in laborator
Orice greseala sau suspiciune de manopera gresita
trebuie comunicata medicului responsabil cu laboratorul.
O buna evidenta a primirii probelor si a emiterii
buletinelor de analiza vor usura munca personalului din
laborator.
Dotari si materiale necesare in laborator
• Microscop : 10x,20x,40x ,100 x

Lamele 20/20; 20/40

Lama
•Striclarie : pahar Erlenmeyer, Berzelius, sticla de ceas, crostalizor,
bagheta sticla, flacoane antibiotic

Bagheta sticla
P .Berzelius cristalizor

Sticla de ceas Flacoane sticla

P .Erlenmeyer
•Sita ( sita de strecurat ceaiul), placi petri, mojar.

Placa Petri mojar sita

Baterie
•Foarfeca,
pensa, lama de bisturiu, tavita renala, ansa de insamantare,
capete pipete, pipeta automata, ulei de parafina, ulei imersie, formol
10%, refractometru si centrifuga.

Ansa insamantare

Capete pipete Pipeta automata

refractometru
centrifuga Ulei+suport ulei imersie
Diff-quick, lacto fenol cu albastru de metil, solutie Lugol, hidroxil de
sodiu 10%, 4% , albastru de metil diluat 1: 5, apa distilata, kit de
colorare gram, albastru de metil

Diff-quick

Baie de colorare

Kit coloratie gram

Recoltarea probelor
Probe de sange: vacumtainer
EDTA: hematologie automata, citologie (Babesia), examen
Dirofilarioza, test Knot, MCI, testare grupa sangvina, PCR
Heparina: biochimie, gaze, ioni, diferite teste rapide
Citrat de sodiu: manopera de transfuzie, citologie

v. heparina V citrat de
V . EDTA sodiu
Clot activator: pentru obtinerea serului prin centrifugare
(diferite dozari teste, etc .)
SST2Advance (cu gel separator): permite obtinerea serului si
pastrarea acestuia in conditi optime
Bactec : hemocultura

SST2Advanc Bactec
Clot activator e
•Pentru timpul de coagulare : direct pe lama de sticla.

•Probe de LCR (lichid cefalorahidian)

•Edta :citologie
•E-swab : microbiologie
Probe de urina: recoltor urina, uri swab

Probe de fecale: recoltor fecale cu si fara gel, swab

Secretii oculte :

Recoltor exudat faringian cu sau fara gel

Lichide de punctie :
E-swab
Vacutinere Edta
• Probe de fire de par (examen direct): in plic
de hartie - NU seringa, recoltoare plastic.
Pentru cruste se pot folosii recoltoare din
plastic.
 Receptia probelor
Receptia probelor
Evaluarea si situatii intalnite in examinarea probelor :
a) De sange :
Prezenta hemolizei

Grade
diferite de hemoliza

Evidentierea unui ser laptos (P)

Ser de culoare galben-portocaliu (ser icteric) (p)

Prezenta de coaguli in probele privind hematologia si biochimia.

In cazul obtineri de ser nu impune o problema.
Prezenta de artefacte, fire de par, vata, etc.
Proportia ser/masa eritrocitara
b) LCR: prezenta de sange, fire de par, de vata…,prezenta de
coaguli paraziti.

c) De urina :
Prezenta de sange (hematurie )
Prezenta de pigment biliar ,flocoane ,aspecte privind
culoarea,turbiditatea,mirosul,prezenta de corpi straini

d) Lichidele de punctie:
Culoare, prezenta de celularitate, turbiditate, prezenta de
flocoane.

e) Fecale: prezenta de corpuri straine , par, prezenta de mucoasa,

culoarea , aspectul.

f) Secretii: in functie de anamneza .

EXAMENUL SANGELUI IN STARE PROASPATA

 Concentratia proteinei in plasma (ETDA, heparina)

 Hematologie automata (ETDA)
 Executarea preparatelor cu picatura strivita intre lama si
lamela ( evidentierea microfilariilor E+h)
 Executarea preparatelor citologice (frotiuri) in vederea
calcularii formulei leucocitara (citrat de sodiu,EDTA)
 Fragilitatea osmotica a hematiei
 Determinarea grupei sangvine (EDTA)
Executarea frotiurilor
Diferite grade de autoaglutinare
EXAMINAREA , RECOLTAREA SI PRELUCRAREA PROBELOR IN
VEDEREA EXAMINARII CITOLOGICE
Citologia probelor de piele: simpla amprenta pe zonele lezionate si
colorarea.

Amprenta
cutanata
Citologia urechilor: recoltarea probelor cu ajutorul betisoarelor de urechi si
etalarea acestora pe lama de sticla dupa care se coloreaza.

Recoltarea probelor

Etalarea materialului pe
lama
Citologia diferitelor secretii: se executa frotiuri , amprente daca
acestea sunt compacte
Citologie lichidelor provenite din diferite punctii: recoltarea
acestora pe EDTA , daca lichidul nu prezinta o populatie
celulara bogata se centrifugheaza la 3000Rpm timp de 5 min
si se recolteaza sedimentul; acesta se etaleaza pe lama si se
executa frotiu sau ‘starfish’.
 ‘starfish;’ Amprenta

Strivirea probelor
 Se va determina si proteina, eventual creatinina,
uree, glucoza.
Lichidele ce nu prezinta artefacte (fire de par,
flocoane, coaguli )pot fi numarate cu ajutorul
aparatului de hematologie.
Citologia provenita in urma punctiilor:
Dupa recoltarea probei se detaseaza acul
seringii cu care a fost recoltata si cu o seringa
de capacitate mai mare (10ml) se insufla cu
putere materialul pe o lama de sticla urmand
etalarea acestuia cu lama trasor si colararea.
TOATE PREPARATELE OBTINUTE VOR FI
EXAMINATE LA MICROSCOP
PRELUCAREA PROBELOR DE URINA:

Sumarul de urina- se distribuie uniform o cantitate de urina pe

stripul de folosit , se introduce in analizor sau se citeste
ochiometric cu ajutorului flaconului
Sedimentul - se folosesc containere potrivite pentru centrifuga pe
care o avem. Proba se introduce la centrifuga timp de 10 min la
3-4 mii Rpm.
Ex. Citologic: din sedimentul obtinut la
centrifugare se poate executa si un examen
citologic
Ex. Bacteriologic : urina recoltata prin
cisticenteza
PRELUCRAREA PROBELOR D.P.D.V AL PARAZITOZELOR EXTERNE
Testul scoth: o banda de scoth este aplicata pe zona examinata
rezultatul fiind analizat microscopic cu obiectivul 10.
Otoscopia: simpla examinare cu
videotoscopul/otoscop permite evidentierea
acarienilor
Se mai poate recurge la recoltarea crustelor cu
ajutorul unui betisor de ureche si clarificarea
acestora in hidroxid de sodiu 10 %
Examenul cu lampa Wood : permite observarea in
peste 50 % din cazuri a unor zone fluorescente
(zone populate de dermatofiti)
Examenul firelor de par: recoltarea firelor se face din jurul
leziuniilor dupa care se clarifica folosindu-se ulei mineral sau
lactofenol. In cazul in care se uzeaza hidroxid de sodiu, firele
de par/crustele se lasa la clarificat timp de 20-30 minute ,
pana la 40-50 minute pentru probele provenite de la cabaline.
Tricograma: se recolteaza in jur de 100 de fire de par care se
examineaza la microscop cu ajutorul uleiului mineral. Firele de
par se aseaza in aceeasi directie.
Raclatul cutanat se executa superficial sau profund cu ajutorul
lamei de bisturiu nr 23 sau cu chiureta. Se plica ulei mineral pe
suprafata de examinat si pe lama.
Prelucarea probelor de fecale:

 Examenul coproparazitologic
 Coloratia Lugol
 Sedimentare activa/pasiva
M. Dancescu
M.Dancescu