Cursuri TOTAL Compressed

INTOXICATII
MEDICAMENTOASE
➢ Toxicitate-propietatea unei substante chimice de a se
manifesta prin efectele nocive pe care le determina in
urma interactiunii cu organismele vii
➢ Determinata de factori care tin de substanta (doza,
structura chimica, calea si viteza de metabolizare..),
organism (sex, varsta, starea fiziologica, greutatea,
supraf. corporala etc), mediu (alimentatie, temperatura,
presiune atmosferica) etc.
➢ Intoxicatia-stare patologica determinata de totalitatea
efectelor toxice produse de o substanta sau asociere de
substante dupa patrunderea in organism
➢ Toxidromul= raspunsul clinic al organismului la

agresiunea toxica-semne, simptome (ex. colinergic,
muscarinic, nicotinic)
➢ Intoxicatiile se pot clasifica in functie de:
➢ Tipul expunerii: acuta-o doza, cronica-expunere repetata
➢ Circumstantele de producere: intentionala (tentativa de
suicid/crima, toxicomania,) sau accidentale
➢ Localizare: limitate la locul de expunere, sistemice sau
mixte
➢ Produsul chimic implicat: medicamentoase sau
nemedicamentoase
➢ Interactiunea toxic-organism 3 faze:
➢ Expunere-contactul cu toxicul
➢ Toxicocinetica-actiunea organismului asupra toxicului
(absorbtie, distributie, biotransformare, eliminare)
➢ Toxicodinamica-actiunea toxicului asupra
organismului efect toxic
➢ Intensitatea efectelor toxice depinde in general de
concentratia toxicului in organism
➢ Calea de administrare influenteaza tipul, intensitatea,
durata actiunii toxice si perioada pana la aparitia efectului
toxic, iar viteza de administrare influenteaza debutul,
intensitatea si durata acestuia
➢ Interactiuni in faza toxicocinetica-au ca rezultat cresterea
cantitatii de toxic disponibila pentru actiune si sunt
reprezentate de:
-cresterea absorbtiei prin prelungirea duratei de contact cu
suprafata de absorbtie
-competitia pentru legarea de proteinele plasmatice
-inductia sau inhibitia enzimatica prin reducerea
metabolizarii unor medicamente inactivate si cresterea
genezei unor metaboliti toxici
➢ Interactiuni in faza toxicodinamica
➢ Modificarea reactivitatii structurilor tinta
➢ Ex. alcoolul si barbituricele isi potenteaza actiunea
deprimanta asupra SNC
➢ Furosemidul si tiazidicele isi potenteaza efectele toxice
renale
➢ Pierderile de potasiu si magneziu produse de diuretice
cresc riscul de torsada de varfuri etc
➢ Susceptibilitatea organismului
➢ varsta inaintata
➢ Insuficienta renala
➢ Bolile hepatice
➢ Insuficienta cardio-circulatorie
➢ Deficitele enzimatice totale sau partiale
➢ Evaluarea clinica
➢ Spectru extins de semne si simptome, asociate sau nu

altor patologii
➢ Prezentarea clinica depinde de tipul de medicament,
expunerea acuta sau cronica, un singur/mai multe
preparate medicamentoase
➢ Istoric-dificil de obtinut de la pacient

➢ Date de la membrii familiei, MF, echipajul ambulantei etc
➢ Evaluare clinica imediata a statusului mental, semnelor
vitale, examinara pupilei
➢ Stare de excitatie psihica, asociata cu tahicardie, HTA,

cresterea frecventei respiratorii, +/- hipertermie-
anticolinergice, simpatomimetice, halucinogene, sevraj etc
➢ Stare de depresie, bradicardie, hTA, frecventa

respiratorie joasa-etanol, metanol, etilen glicol, opiodie,
hipnotice, icolinergice, simpatolitice
➢ Excitatie/depresie-salicilati, cianuri, ADO, narcotice

inhalatorii, anestezice locale, metale grele-fier, mercur,
antidepresive triciclice etc
➢ Evaluarea clinica-urmarirea anumitor modificari:
➢ Halena
➢ Modificari ale pupilei
➢ Modif. neuromusculare
➢ Cutanate
➢ Temperatura
➢ TA, pulsul
➢ Frecventa respiratorie
➢ Evaluarea clinica –halena caracteristica:
➢ Acetona-etanol, salicilati, izopropil alcool
➢ Migdale-cianuri
➢ Usturoi-arsenic, organosfosforice, fosfor
➢ Petrol-organofosforice
➢ Otet-metil salicilat
➢ Evaluarea clinica –midriaza
➢ Simpatomimetice (cocaina, cafeina, efedrina,
amfetamine), anticolinergice (atropina, scopolamina,
antihistaminice, antiparkinsoniene, decontracturante
msuculare, antidepresive triciclice), halucinogene (LSD),
nicotina, sevraj
➢ Evaluarea clinica –mioza
➢ Opioide (heroina, morfina, fentanil, oxicodona, codeina,
propoxifen)
➢ Sedative-hipnotice (barbiturice, BDZ), colinergice
(pilocarpina, edrofoniu, fizostigmina), simpatolitice
(clonidina, oximetazolina)
➢ Evaluarea clinica –nistagmus
➢ Barbiturice
➢ Carbamazepina
➢ Fenitoina
➢ Etanol
➢ Organofosforice
➢ Stricnina
➢ ketamina
➢ Evaluarea clinica –convulsii
➢ Propranolol
➢ Lidocaina/anestezice locale
➢ Simpatomimetice-cocaina, amfetamina,
➢ teofilina…
➢ Antidepresive
➢ Antipsihotice
➢ Salicilati
➢ Izoniazida
➢ Litiu
➢ ADO
➢ CO
➢ Evaluarea clinica –tremor/mioclonii

➢ Litiu
➢ Antipsihotice
➢ Simpatomimetice-cocaine, amfetamine..
➢ Anticolinergice
➢ Sevraj medicamentos
➢ Evaluarea clinica –rigiditate/Parkinson-like
➢ Antipsihotice
➢ Metoclopramid
➢ Litiu
➢ CO-tardiv
➢ Inhib. de MAO
➢ metanol
➢ Evaluarea clinica –coreoatetoza
➢ Cocaina
➢ Anticolinergice
➢ Antiepileptice
➢ Evaluarea clinica –slabiciune musculara/paralizie
➢ Hipokaliemie
➢ Magneziu
➢ Insecticide
➢ Nicotina
➢ Evaluarea clinica –modificari cutanate
➢ Flush, inrosirea tegumentelor-antihistaminice,
antidepresive triciclice, atropina, scopolamina, fenotiazine,
rifampicina,
➢ Paloare-simpatomimetice, colinergice, halucinogene.
Arsenic, salicilati
➢ Cianoza-methemoglobinemia, sulfhemoglobinemie,
hipoxemie
➢ Descuamare-sdr Steven Johnson, acid boric, metale grele
➢ Evaluarea clinica –hipertermie
➢ Simpatomimetice, anticolinergice, litiu, sevraj
medicamentos, halucinogene
➢ Evaluarea clinica –hipotermie

➢ Opioide, BDZ, barbiturice, ADO, antipsihotice
➢ Evaluarea clinica –HTA si tahicardie:
➢ Simpatomimetice
➢ Anticolinergice
➢ Decontracturante
➢ Halucinogene
Evaluarea clinica –HTA si bradicardie:
➢ Alfa adrenergice
➢ Alcaloizi din ergot
➢ Clonidina, GC, estrogeni, progesterone, metale grele
➢ Evaluarea clinica –hipotensiune si tahicardie
➢ Agonisti beta-adrenergici
➢ Teofilina
➢ Cafeina
➢ CO
➢ Agonisti alfa-adrenergici
➢ Intoxicatia acuta cu metale grele (fier, arsenic)
➢ Colchicina
➢ Nitroprusiat de sodiu
➢ Evaluarea clinica –hipotensiune si bradicardie
➢ Beta-blocante
➢ BCCa
➢ Glicozizi cardiotonici
➢ Clonidina
➢ Alfa-metildopa
➢ CO (faza tardiva)
➢ Opioide
➢ Barbiturice
➢ BDZ
➢ Compusi organofosforici
➢ antiaritmice
➢ Evaluarea clinica –tahipnee, hiperventilatie
➢ Amfetamine
➢ Cocaina
➢ Cofeina
➢ Teofilina
➢ Nicotina
➢ Halucinogene
➢ Anticolinergice
➢ Salicilati
➢ Acetaminofen
➢ CO
➢ metanol
➢ Evaluarea clinica –bradipnee, hipoventilatie
➢ Opioide
➢ Sedative-hipnotice
➢ Alcool
➢ Antidepresive
➢ Antipsihotice
➢ Simpatolitice
➢ Solventi volatili
➢ Decontracturante musculare
➢ Antiepileptice
➢ COF
➢ Teste toxicologice
➢ Rareori necesare in ingestia involuntara la subiecti
asimptomatici
➢ Testele screening includ de obicei opioide, BDZ,
metabolitii cocainei, barbiturice, antidepresive triciclice
+/- metadona, metamfetamina
➢ Teste toxicologice
➢ Amfetaminele detectabile 2-3 zile; rezultate fals positive-
efedrina, pseudoefedrina, clorpromazina
➢ Cocaina detectabila in urina 2-3 zile; fals poz: anestezice
locale ce contin cocaine
➢ Marijuana detectabila in urina 1-7 zile, pana la o luna in
cazul consumului cronic
➢ Opiodiele 1-3 zile
➢ BDZ 1-5 zile; 2-30 zile diazepam
➢ Teste de laborator specifice anumitor agenti
➢ hiperK: glicozizi cardiotonici
➢ hipoK: beta-adrenergice, diuretice
➢ hipoCalcemie: etienglicol
➢ hiperglicemie: beta-adrenergice, insulina,
hipoglicemiante orale, etanol, salicilati
➢ Hipoglicemie: beta-blocante, insulina, etanol
➢ Alterarea probelor hepatice
➢ Acetaminofen
➢ Etanol
➢ Metale grele
➢ MTX
➢ Alfa-metildopa
➢ Acid valproic
➢ Tetraciclina
➢ Nitrofurantoin
➢ Salicilati, fenilbutazona
➢ Contraceptive orale
➢ Rabdomioliza
➢ Simpatomimetice
➢ Anticolinergice
➢ Halucinogene
➢ Neuroleptice
➢ Hipertermie maligna
➢ Etanol
➢ Antidepresive, hipnotice, sedative, opioide
➢ Corticosteroizi
➢ izoniazida
➢ Methmoglobinemie
➢ Nitrati
➢ Nitriti
➢ Cloruri
➢ Dapsona
➢ Anestezice locale
➢ Nitroprusiat
➢ Clorochina
➢ metoclopramid
➢ ABRODAREA TERAPEUTICA
➢ Dependenta de toxic/toxice, severitatea

simptomatologiei, timpul de la expunere
➢ Sustinerea functiilor vitale, decontaminare, antidot,
tehnici de eliminare
➢ Antidot-daca exista si este disponibil
➢ Indepartarea toxicului extern trebuie efectuata
pana la momentul prezentarii in camera de urgenta
➢ Spalatura gastrica-cat mai rapid dupa ingestie,
solutie hidrosalina, carbune activat…
➢ Hemodializa
➢ Hemoperfuzie
➢ Diureza fortata
➢ Sustinerea functiilor vitale
➢ IOT-la pacienti cu starea de constienta alterata, cu
exceptia cauzelor reversibile (ex. opioide, hipoglicemie)
pentru a preveni aspiratia si complicatiile associate
➢ hTA-solutii izotonice iv in bolus, vasopresoare (ADR, NA,
dopamine)
➢ HTA-BDZ-la pacientii agitati; BCCA, labetalol,
nitroprusiat
➢ Tahicardie ventriculara:
➢ bicarbonat de sodiu-intoxicatia cu agenti blocanti ai
canalelor de sodiu (ex. antidepresive triciclice,
carbamazepina, cocaina)
➢ Sulfat de magneziu iv
➢ Intox. cu digitalice-atc anti digoxina-Digibinid
➢ Bradiaritmii cu hTA-Atropina +/-pacemaker temporar

➢ Intoxicatia cu BCCa sau beta-blocante-calciu, glucagon,
vasopresoare, isoproterenol
➢ Convulsii
➢ BDZ+/- barbiturice
➢ Agenti specifici: ex. piridoxina pentru supradozaj de
izoniazida, glucoza pentru ADO etc.
➢ Agitatie psihomotorie
➢ BDZ
➢ Propofol, fenobarbital
INTOXICATIA CU PARACETAMOL
➢ Toxicitatea sa este determinata de sinteza unei cantitati

excesive, sub actiunea sistemului enzimatic mixt
microzomal hepatic, a unui intermediar metabolic toxic-N
acetil p-benzochinon imina
➢ Cantitati mici din metabolitul toxic reactioneaza cu
glutationul, formandu-se derivati netoxici, eliminati renal
➢ Supradoza de acetaminofen implica sinteza in exces a

metabolitului toxic, iar cand depozitele de glutation scad
sub 30% acest metabolit, foarte electrofil, se leaga
covalent de macromoleculele nucleofile hepatocitare
(enzime si proteine tiolice cu functii cheie in metabolismul
celular), rezultand disfunctii majore enzimatice si necroza
celulara.
➢ Supradozarea acuta a paracetamolului este urmata

frecvent de efecte nocive redutabile (conc. plasmatica mai
mare de 0.3mg/ml la 4 ore de la ingestie):
➢ necroza hepatica centrolobulara
➢ rar necroza tubulara renala si coma hipoglicemica
Toxicitatea este favorizata de:
varsta tanara
deficite nutritionale
alcoolism
boli hepatice
asocierea de medicamente inductoare ale citocromului
P450 (izoniazida, rifampicina, fenitoina, carbamazepina,
barbiturice) sau toxice hepatice (tetraciclina, acid valproic,
salicilati, halotan etc.).
➢ Clinic, toxidromul indus de paracetamol, cuprinde 4 stadi,

in functie de timpul de la ingestie:
➢ Stadiul initial: 0-24h, cu anorexie, greata, varsaturi,
letargie, diaforeza (pot persista mai mult de 6 zile)
➢ Stadiul intermediar (24-48h) de aparenta sanatate, dar
cu teste hepatice modificate (transaminaze crescute)
➢ Stadiul hepatic (3-4 zile): varsaturi, confuzie, letargie,

coma, icter, hemoragii, insuficienta hepatica acuta
➢ Stadiul de remisiune (aprox. 6 zile), in care teste
functionale hepatice se normalizeaza iar tabloul clinic se
amelioreaza
➢ Tratamentul cuprinde:
• Masuri de evaluare si sustinere a functiilor vitale
• Decontaminare interna (emeza, lavaj gastric, carbune
activat, purgative osmotice)
• Accelerarea eliminarii toxicului (hemodializa,
hemoperfuzie, plasmafereza)
• Tratamentul sangerarilor (fitomenadiona)
• Tratamentul edemului cerebral (manitol, dexametazona,
furosemid).
➢ Tratamentul specific implica administrarea de N-aceticisteina

sau metionina
➢ N-acetilcisteina, diferite regimuri terapeutice
N-ACETILCISTEINA: Iv 140mg/kgc in solutie de glucoza 5%
intr-o ora, urmate de o serie de 12 doze de 70mg/kg in solutie
glucoza 5%, fiecare administrate intr-o ora si spatiate la 4 ore
interval (doza totala 980mg/kg in 48 de ore) in primele 10-24
ore de la ingestia paracetamolului.
INTOXICATIA CU BENZODIAZEPINE
➢ BDZ potenteaza actiunea GABA la nivelul rr GABA A

(cresc fluxul ionic, la nivelul canalelor pentru clor, generat
de activarea receptorilor GABA A)
➢ BDZ pot avea durata foarte scurta (estazolam,
midazolam, temazepam, triazolam), scurta (alprazolam,
lorazepam, oxazepam) sau prelungita (diazepam,
clordiazepoxid, clonazepam, flunazepam)
➢ Toxidromul benzodiazepinic este reprezentat de:

• Sedare
• Somnolenta
• Deprimare intelectuala
• Coma si depresia respiratorie sunt rare si pot aparea mai
ales in cazul agentilor cu actiune foarte scurta
• In cazul asocierii cu alte medicamente deprimante SNC
sau alcool se poate instala coma profunda.
➢ Tratamentul consta in sustinerea functiilor vitale,

decontaminarea interna in cazul ingestiei (emeza, lavaj
gastric, carbune activat, purgativ osmotic) si administrarea
antidotului specific (flumazenil).
➢ Flumazenilul:
➢ antagonizeaza competitiv efectele benzodiazepinice

a nivelul receptorilor GABA A
➢ la nivelul SNC antagonizeaza rapid efectele sedative
si hipnotice ale benzodiazepinelor si nu antagonizeaza
depresia respiratorie a acestora
➢ administrare 0.5mg iv, repetabil in functie de
aspunsul clinic;
➢ in general, raspunsul apare dupa doza totala de 1-
5mg administrata in 2-10 minute
➢ lipsa raspunsului la 5mg de flumazenil sugereaza alte

cauze de sedare
➢ daca sedarea reapare dupa 20-30minute, pot fi
administrate doze suplimentare
INTOXICATIA CU SALICILATI
• Simptomele precoce sunt reprezentate de tinitus, vertij,

greata, varsaturi, diaree
• Intoxicatii severe: alterarea statusului mental (agitatie-
letargie), hipertermie, EPA non cardiogenic, coma
• Simptomele apar de obicei la 1-2 ore de la debut, dar
administrarea mai multor doze separate de un interval
de timp poate modifica debutul simptomatologiei
•Decesul poate surveni dupa 10-30g adulti, 3g copii
•Desi simptomatologia nu se coreleaza complet cu nivelul
seric, de obicei simptomele apar atunci cand concentratia
serica depaseste 40 -50 mg/dL (2.9 to 3.6 mmol/L);
(nivelul terapeutic-10-30 mg/dL)
•Explorari de laborator:
•Concentratia serica a salicilatilor
•Creatinina
•Determinarea indicilor de coagulare-consecutiv
hepatotoxicitatii, metabolismul vitaminei K poate fi
modificat
•Intoxicatie severa-cresterea lactatului seric
•Ionograma serica
TRATAMENT
•Coagulation studies — Rarely, large salicylate overdoses may cause

hepatotoxicity and interfere with vitamin K metabolism leading to a
coagulopathy
•Creatinine — Aspirin is eliminated almost exclusively via the kidneys, so
the serum creatinine concentration should be checked in all patients who
present with known or suspected salicylate toxicity. Renal failure is an
absolute indication for hemodialysis in the salicylate-poisoned patient
•a significant salicylate poisoning will lead to an elevated serum lactate
concentration
•Anion gap — The anion gap is generally elevated in the setting of salicylate
toxicity
INTOXICATIA CU METANOL SI ETILEN-
GLICOL
•Metabolitii metanolului (formaldehida) si

etilenglicolului (glicolat, glicoxilat si oxalate) se
acumuleaza, iar nivelul plasmatic peste 20mg/dl
poate determina modificari severe :
•Metanolul-leziuni retiniene si posibil pierderea
vederii, ca si leziuni ischemice si/sau hemoragice ale
ganglionilor bazali
•Metabolitii etilenglicolului se localizeaza majoritar
renal si pot induce IRA oligurica sau anurica
•EXAMINAREA CLINICA— trebuie sa evalueze functiile
vitale, statusul mental si examinarea pupilei
•Ingestia unor cantitati mari-efecte SNC similar ebrietatii
•Asocierea etanolului poate exacerba simptomatologia
• coma, convulsiile, hiperpneea (Kussmaul-Kien) si
hipotensiunea apar in stadiile avansate
•EXPLORARI DE LABORATOR
•●ionograma serica
•●calcemie
•●uree, creatinina
•●gazometrie
•●concentratia serica a etanolului-alcolemie, a metanolului si
etilen glicolului
•Examen sumar de urina— identificarea cristalelor fluorescente
de oxalate-in cazul etilen glicolului-apar in stadia tardive,
nespecifice
INTOXICATIA ACUTA CU COCAINA
•Cocaina este foarte bine absorbita dupa

administrarea orala sau intra-nazala, sau dupa
contactul cu mucoasa alveolara consecutiv
inhalatiei
• propietatile vasoconstrictoare determina
cresterea ratei de absorbtie si intarzie efectul
maxim
•Biodisponibilitatea este de 80% dupa
administrarea intra-nazala si 90% inhalatorie
COCAINE ACUTE INTOXICATION
• MANIFESTARI CLINICE
• Cresterea frecventei cardiace si a TA direct proportional cu doza,
asociat starii de euforie si accentuarii atentiei, in stadiile initiale
• poate produce modificari la nivelul tuturor organelor si sistemelor
• Dependenta.
• CARDIOVASCULAR — intoxicatia acuta determina vasoconstrictie

arteriala si status pro-trombotic; tahicardie, HTA, cresterea necesarului
de oxigen miocardic si posibil fenomene ischemice
• SNC— spectru larg de semne si simptome: agitatie psihomotorie,

convuslii, coma, hemoragii intra-craniene, simptome focale, hipertermie
maligna
• PULMONAR
• “crack cocaine” –necesita temperaturi inalte pentru a putea fi inhalata.
• Angioedem si arsuri faringiene
• Leziunile CRS si CRI sunt consecutive inhalarii vaporilor la temperaturi
inalte si nu actiunii directe a toxicului
• administrarea intranazala sau inhalatorie pot determina penumotorax,
pneumomediastin sau pneumopericard.
• GASTROINTESTINALE SI RENALE:
• Risc de ulceratii GI, posibil prin cresterea secretiei acide sau ischemiei
locale
• Infarct renal-rar
• EXPLORAREA PARACLINICA
• benzoilecgonina (BE), principalul metabolit urinar al cocainei; poate fi

determinat si seric, salivar sau la nivelul fanerelor
• Cocaina este rapid metabolizata si poate fi detectabila in urina si seric
doar timp de cateva ore de la administrare
• BE poate fi detectat urinar cateva zile, pana la 10 in cazul
cosnumatorilor cronici, in cantitati mari.
• troponina, CK, mioglobina ECG, Rx pulmonara
• CT craniu-in cazul simptomatologiei
• LABORATORY AND RADIOGRAPHIC EVALUATION
• SPECIFIC TESTING – benzoylecgonine (BE), the major urinary metabolite of cocaine, is
the analyte usually tested for in blood, urine, saliva, hair, and meconium.
• cocaine is rapidly metabolized and detectable in blood and urine only briefly (ie, several
hours) after use.
• BE can be detected in the urine for several days following intermittent use and up to 10
days or more after heavy use.
• a troponin, creatine kinase, ecg, and chest radiograph are obtained in a patient with chest
pain, creatine kinase and urine myoglobin are obtained in a patient at risk for
rhabdomyolysis,
• and a CT of the head, followed by cerebrospinal fluid analysis if the ct is nondiagnostic, is
obtained in a patient with symptoms concerning for intracranial hemorrhage
• LABORATORY AND RADIOGRAPHIC EVALUATION
• SPECIFIC TESTING – benzoylecgonine (BE), the major urinary metabolite of cocaine, is
the analyte usually tested for in blood, urine, saliva, hair, and meconium.
• cocaine is rapidly metabolized and detectable in blood and urine only briefly (ie, several
hours) after use.
• BE can be detected in the urine for several days following intermittent use and up to 10
days or more after heavy use.
• a troponin, creatine kinase, ecg, and chest radiograph are obtained in a patient with chest
pain, creatine kinase and urine myoglobin are obtained in a patient at risk for
rhabdomyolysis,
• and a CT of the head, followed by cerebrospinal fluid analysis if the ct is nondiagnostic, is
obtained in a patient with symptoms concerning for intracranial hemorrhage
INTOXICATIA ACUTA CU OPIOIDE
CLINIC:
Semnele clasice ale supradozei de opioide includ:
•●alterarea statusului mental
•●scaderea ratei respiratorii
•●hta
•●mioza
•Lipsa miozei NU exclude intoxicatia cu opioide (ex. meperidine

nu determina mioza); utilizarea concomitenta a altor substante
poate determina midriaza sau aspect normal
•Cel mai important semn clinic este scaderea frecventei
respiratorii sub <12/minut!
•Aditional, in functie de preparatul administrat, pot fi prezente
anumite semne si simptome:
•●buprenorfina –agonist opioid partial, poate induce fenomene

de sevraj la consumatorii cronici
•dextrometorfanul poate induce simptomatologie de tip
serotoninergic iar la doze mari efecte µ- mioza, depresie
respiratorie si a functiilor SNC
•●fentanil– durata foarte scurta; poate determina amnezie si
rigiditatea cutiei toracice
•●loperamid – cresterea intervalelor QRS si QT interval
tahicardie (doze foarte mari determina pierderea selectivitatii
pentru tractul GI)
•●meperidina– convulsii, sindromul serotoninergic (alterarea
statusului mental, hiperreactivitate, simptome neuromusculare-
remor, hiperreflexie, hipertonie), atunci cand este combinata cu
alti agenti
•●metadona– actiune prelungita; determina alungirea
intervalului QT, torsada varfurilor etc;
•●oxicodona, adesea asociata paracetamolului, poate determina
prelungire intervalului QT si aritmii
•Teste de laborator:
•Examinarea toxicologica a urinei nu trebuie facuta de rutina,
diagnosticul fiind in mare parte clinic
•EKG
•RX
INTOXICATIA ACUTA CU OPIOIDE
•Tratament
•Sustinerea functiilor vitale
•Monitorizarea atenta a functiei respiratoria
•Administrarea de naloxona-antidot
•In cazul apneei, doze mari de naloxona (0.2-1 mg).
• stop cardio-respirator: minimum 2 mg naloxona
•Naloxona iv; intranazal, subcutanat, intramuscular-daca calea
iv este inabordabila
ANTIDOTURI
ANTIDOTURI
➢ substante care diminua sau anuleaza geneza si/sau

intensitatea efectelor toxice, ca rezultat al interventiei la
anumite niveluri ale etapei toxicocinetice si/sau
toxicodinamice
ANTIDOTURI
➢ In raport cu mecanismul de actiune:

➢ Specifice: neutralizeaza toxicul prin interactiune directa,
fie actioneaza primar specific la nivelul unor
macromolecule receptoare, interferand cu sinteza
efectelor toxice, fie compenseaza deficite endogene
rezultate ca urmare a actiunii toxicului
➢ Nespecifice: actioneaza prin mecanisme de natura fizica
sau fizico-chimica
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• N-ACETILCISTEINA
• Farmacodinamica: actioneaza intracelular ca substituent sau
regenerator al glutationului
• Farmacocinetica: absorbita gi-metabolizata intensiv la primul
pasaj hepatic si ulterior transformata in glutation, sulfat si
taurine
• Administrare in intoxicatia cu paracetamol
• Po 140mg/kgc doza de incarcare apoi 70mg/kgc la 4 ore, pana
la 17 doze in cazuri grave
• Iv 150mg/kgc in 200ml glucoza 5% in 15 minute, apoi
50mg/kgc in 500 de ml glucoza 5% in 4 ore si 100mg/kg in
1000 ml glucoza 5% in urmatoarele 16 ore-eficace daca este
inceput in primele 8 ore de la ingestia paracetamolului
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• N-ACETILCISTEINA
• Iv 140mg/kgc in solutie de glucoza 5% intr-o ora, urmate de o

serie de 12 doze de 70mg/kg in solutie glucoza 5%, fiecare
administrate intr-o ora si spatiate la 4 ore interval (doza totala
980mg/kg in 48 de ore) in primele 10-24 ore de la ingestia
paracetamolului
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• ANTICORPI ANTI-DIGOXINA
• Fd: fragmentele Fab formeaza complexe atg-atc netoxice,

eliminate renal si astfel digoxina devine indisponibila pentru
sediile sale de actiune (antagonism competitiv)
• Fc: complexele sunt eliminate renal
• Administrare: intoxicatii cu digoxin sau digitoxin, in
urmatoarele circumstante: tahiaritmii severe, bradicardie, bloc
AV grad II-III care nu raspunde la atropine, instabilitate
hemodinamica
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• ATROPINA
• Fd: blocheaza toate tipurile de receptori colinergii muscarinici
postsinaptici de la nivelul muschilor netezi, miocardului,
celulelor glandulare, ganglionilor periferici
• Receptorii de la nivelul SNC sunt actionati numai la doze mari
sau toxice
• Farmacografie: 2-4mg iv, repetat la 10-15 minute, pana la
aparitia fenomenelor de atropinizare
• Doza de 1mg iv este folosita ca test diagnostic pentru
intoxicatia cu organofosforice
ANTIDOTURI
SPECIFICE
DEFEROXAMINA
Agent chelator ce formeaza complexe predominant cu ionii de
fier si aluminiu
Chelarea se produce in raport molar 1:1, astfel incat 1g de
deferoxamina poate lega teoretic 85mg fier ionic
Deferoxamina preia ionul feric legat de hemosiderina, feritina si
mai putin din transferina, formandu-se ferioxamina
Nu afecteaza fierul din hemoglobina, mioglobina si citocromi
Administrare: intoxicatii cu fier, aluminiu la pacientii dializati
Daca fierul seric este peste 0.5mg/dl: 15mg/kgc/ora iv lent,
doza maxima 90mg/kg/24h
Daca fierul seric este 0.35-0.5mg/dl: 50-90mg/kgc im profund
la fiecare 8 ore
Intoxicatii cornice cu fier: 0.5-1g po dizolvate in apa si
bicarbonat de sodiu 1%
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• FENTOLAMINA
• Fd: antagonist al receptorilor alfa-adrenergici, efecte
vasodilatatoare, cronotrop, inotrop pozitive
• Se administreaza local, in cazul injectarii paravenoase de
dopamina sau noradrenalina
• Sistemic: criza hipertensiva datorita supradozarii de
simpatomimetice, feocromocitom, asocierii tiraminei cu IMAO,
intreruperii bruste a clonidinei
• Administrare locala 5-10mg
• Criza hipertensiva: 5mg iv, im sau 0.2-2mg/minut perfuzie iv
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• FLUMAZENIL
• antagonizeaza competitiv efectele benzodiazepinice la nivelul
receptorilor GABA A
• La nivelul SNC antagonizeaza rapid efectele sedative si
hipnotice ale benzodiazepinelor si nu antagonizeaza depresia
respiratorie a acestora
• Administrare 0.5mg iv, repetabil in functie de raspunsul clinic;
in general, raspunsul apare dupa doza totala de 1-5mg
administrata in 2-10 minute
• Lipsa raspunsului la 5mg de flumazenil sugereaza alte cause de
sedare
• Daca sedarea reapare dupa 20-30minute, pot fi administrate
doze suplimentare de flumazenil
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• FITOMENADIONA (VITAMINA K1)

• Actiune identica cu actiunea fiziologica a vitaminei K endogene,
fiind cofactor al biosintezei factorilor coagularii II, VII, IX, X si
proteinelor C si S din precursori nativi
• Cantitati adecvate de fitomenadiona normalizeaza activitatea
protrombinei in 24-48h
• Indicatii: hemoragii determinate de anticoagulante cumarinice
si indandionice, prevenirea hipoprotrombinemiei determinata de
salicilati
• Administrare: hemoragii datorate anticoagulantelor orale:
0.1mg/kgc/zi iv lent pana la 40mg/zi in cazuri grave
• Intoxicatii acute cu salicilati: 1mg vit.K pentru fiecare gram de
salicilati
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• FIZOSTIGMINA (ESERINA)
• Blocheaza reversibil acetilcolinesteraza impiedicand inactivarea
enzimatica a acetilcolinei acumularea Ach la nivelul fantei
sinaptice si deplasarea competitiva a blocantelor de pe
receptorii colinergici
• Antagonizeaza actiunea agentilor anticolinergici la nivelul rr
muscarinici centrali si periferici
• Indicatii: sindrom anticolinergic central produs de de agenti
anticolinergici (atropina, antidepresive triciclice, antihistaminice,
fenotiazine etc)
• Administrare: 2mg iv lent, doza se poate repeta dupa 20 de
minute la nevoie
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• GLUCAGON
• Implicat in homeostazia glucozei

• Hepatocitar: stimuleaza glicogenoliza si gluconeogeneza, inhiba
glicogenogeneza si glicoliza.
• Stimuleaza oxidarea acizilor grasi
• Doze mari stimuleaza lipoliza, creste contractilitatea miocardica,
relaxeaza musculature neteda digestive
• Efecte:
• creste glicemia (efect redus sau absent cand rezervele hepatice de
glicogen sunt epuizate, ex. Alcoolism, anorexie, hipoglicemie
prelungita),
• scade colesterolul,
• creste eliminarea de Na, K, Cl, dependent de actiunea
hiperglicemianta,
• scade motilitatea gastrica,
• creste debitul cardiac si coronarian si produce o usoara tahicardie,
• scade volumul secretiilor gastrice.
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• GLUCAGON
• Indicat in tratamentul insuficientei cardiace acute, socului
cardiogen consecutiv deprimarii contractiei miocardice si in
intoxicatia cu betablocante, blocante ale canalelor de calciu;
hipoglicemiile acute sau socului hipoglicemic in intoxicatii cu
insulina si hipoglicemiante orale.
• ICA si soc cardiogen 0.05-0.15mg/kg/min iv, apoi 1-5mg/ora
perfuzie iv
• Hipoglicemie: initial 1-2mg iv, im, posibil sc, repetata la nevoie
dupa 10-20 de minute si urmata obligatoriu de administrarea de
glucoza.
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• LEUCOVORIN
• Derivat al acidului tetrahidrofolic
• Administrat in deficitul de tetrahidrofolat aparut ca urmare a
dihidrofolatreductazei
• Administrat in intoxicatia cu methotrexat doza cel putin egala
cu methotrexatul sau 75mg iv, apoi 4 doze a cate 12mg la
fiecare 6 ore
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• NALORFINA
• Antagonist competitiv al opiaceelor la nivelul receptorilor µ si
agonist al rr kappa
• Administrare in intoxicatia acuta cu opiacee naturale si sintetice
• Adult: 5-10mg iv repetat la nevoie la fiecare 0-15 minute pana
la maxim 40mg
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• NALOXONA
• antagonist al opiaceelor naturale si sintetice, blocheaza
competitiv toti receptorii opioizi
• Previne si inlatura depresia respiratorie, sedarea, hioptensiunea
produse de supradoze de opiacee naturale si sintetice, efectele
disforice si psihotice ale pentazocinei si altor agonisti-
antagonisti ai rr opiozi
• Tratamentul si diagn. dif. al intoxicatiei acute cu opiacee
naturale si sintetice
• Postoperator pentru reducerea deprimarii respiratorii datorate
opiaceelor
• Tratametul sindromului grav sedative hipnotic din intoxicatia
severa cu etanol
• 0.4mg iv la adult, repetata la nevoie dupa cateva minute (max
10mg)
ANTIDOTURI
SPECIFICE
• PROTAMINA SULFAT
• Formeaza cu heparina un complex stabil fara propietati
anticoagulante
• Nu are efect fata de anticoagulantele cumarinice
• Doza maxima 25-50mg iv lent sau in perfuzie (in 10min)
• Daca nu se cunoaste doza de heparina administrate, se inj.
Initial 1ml din solutia 1% si se repeta pana la normalizarea
timpului de protrombina
• 1mg neutralizeaza aprox. 100UI heparina standard
ANTIDOTURI
NESPECIFICE
• BICARBONAT DE SODIU
• Prin alcalinizare plasmatica si urinara este redusa capacitatea
de trecere prin membrane a toxicelor acide (creste gradul de
ionizare)
• Indicat pentru cresterea eliminarii urinare a salicilatilor,
barbituricelor, metotrexatului, clorpropamidei, corectia acidozei
in contextul intoxicatiei cu salicilati, izoniazida, fier,
metilxantine, antidepresive tricliclice; tratamentul antiaritmic in
intoxicatii cu antidepresive triciclice,antiaritmice clasa Ia, Ic
• 1-3mEq/kg in perfuzie iv
ANTIDOTURI
NESPECIFICE
• CARBUNE ACTIVAT
• Decontaminare interna si cresterea eliminarii toxicului in

intoxicatii acute cu salicilati, barbiturice, antidepresive triciclice,
paracetamol, glutetimida, fenitoina, digitalice, teofilina,
dapsone, metotrexat, nadolol, piroxicam, sotalol, izoniazida,
penicilamina, amiodarona
• 1-2 mg/kg (minim 15g) pe cale orala sub forma de suspensie
(8ml lichid 1g/carbine) sau pasta cu apa la fiecare 2-4 ore
• Doza uzuala la adult 60-100g
ANTIDOTURI
NESPECIFICE
• CARBUNE ACTIVAT
• Decontaminare interna si cresterea eliminarii toxicului in

intoxicatii acute cu salicilati, barbiturice, antidepresive triciclice,
paracetamol, glutetimida, fenitoina, digitalice, teofilina,
dapsone, metotrexat, nadolol, piroxicam, sotalol, izoniazida,
penicilamina, amiodarona
• 1-2 mg/kg (minim 15g) pe cale orala sub forma de suspensie
(8ml lichid 1g/carbine) sau pasta cu apa la fiecare 2-4 ore
• Doza uzuala la adult 60-100g
CONVULSII MEDICAMENTOASE
➢ Convulsiile reprezinta unele dintre cele mai frecvente

reactii adverse medicamentoase si pot surveni fie in cursul
administrarii tratamentului, fie consecutiv intreruperii
acestuia
➢ Exista cateva variabile individuale ce pot predispune la
aparitia convulsiilor medicamentoase, reprezentate de:
• afectiuni neurologice preexistente,
• varsta inaintata,
• medicatia concomitenta,
• insuf. hepatica,
• insuf. renala,
• istoricul familial de epilepsie,
• lipsa compliantei in cazul administrarii de antiepileptice,
• stresul,
• insomnia
• abuzul de alcool.
➢ Fiziopatologic, crizele convulsive survin consecutiv
alterarii balantei neurotransmitatorilor excitatori/inhibitori
la nivelul cortexului cerebral, ce are drept efect stimularea
neuronala necontrolata.
➢ Principalii neurotransmitatori implicati sunt GABA,
glutamina si acetilcolina.
➢ Unele medicamente pot scadea actiunea inhib. GABA (ex.
supradoza de izoniazida sau cefalosporine)
➢ Consumul cronic de etanol stimuleaza receptorii pentru
glutamat, iar sevrajul induce potentarea actiunii
neuroexcitatorii.
➢ Alte medicamente pot produce crize convulsive prin
efecte indirecte asupra circulatiei cerebrale, oxigenarii si
perturbarilor metabolice.
➢ Narcoticele induc hipoxemie si convulsii prin efect direct
asupra parenchimului pulmonar sau aspirarea continutului
gastric.
➢ CO produce hipoxemie si convulsii consecutive.
➢ Perturbarile hidroelectrolitice (hipo Na-emia, hipoMg-
emia, hipoglicemia) pot produce convulsii.
➢ Stricnina inhiba competitiv actiunea glicinei, un
neutrotrasmitator inhibitor major
PRINCIPALELE MEDICAMENTE
IMPLICATE IN APARITIA
CONVULSIILOR
PRINCIPALELE MEDICAMENTE
IMPLICATE IN APARITIA
CONVULSIILOR
CONVULSII
MEDICAMENTOASE
• Cele mai frecvente cauze ale convulsiilor aparute

consecutiv intreruperii administrarii medicamentoase sunt
cele induse de sedative sau hipnotice, alaturi de sevrajul
alcoolic.
• Cauza este reprezentata de potentarea stimularii induse
de glutamat si statusul hiperadrenergic
• In cazul sevrajului alcoolic, convulsiiile pot sa apara, in
medie, la 648 de ore.
• Pentru benzodiazepine, depinde de timpul de ½ si
farmacocinetica diverselor substante.
CONVULSII
MEDICAMENTOASE
• TABLOU CLINIC
• In absenta istoricului de epilepsie, la orice pacient fara

hipoxemie sau hipoglicemie trebuie luata in calcul
suspiciunea de etiologie medicamentoasa sau toxica.
• In cazul crizelor focale, fara alterarea starii de constienta,
etiologia medicamentoasa este putin probabila.
• Istoricul de tuberculoza sau epilepsie poate sugera
etiologia medicamentoasa.
CONVULSII
MEDICAMENTOASE
•Alungirea intervalului QRS poate orienta catre supradoza

de propoxifen, venlafaxine sau difenhidramina.
•Aparitia unui toxidrom simpatomimetic anterior crizei
poate sugera intreruperea medicatiei din aceasta clasa.
•Dozarea nivelului seric al medicamentului, atunci cand este
disponibila, poate orienta rapid diagnosticul.
CONVULSII
MEDICAMENTOASE
• TABLOU CLINIC
• Majoritatea convulsiilor medicamentoase se prezinta ca

crize generalizate tonico-clonice, adesea autolimitate
• Prelungirea acestora poate produce hipoxemie, aspirarea
pulmonara a continutului gastric, acidoza lactica,
hipernatremie si rabdomioliza
CONVULSII
MEDICAMENTOASE
• TRATAMENT
• Managementul initial consta in masuri de suport vital,
oxigenare si ventilatie corespunzatoare, stabilizarea TA si
a frecventei cardiace si testarea rapida a glucozei serice.
• Tratamentul de prima linie este reprezentat de
benzodiazepine, lorazepam iv sau midazolam iv
• Daca nu exista abord venos initial, se poate administra
midazolam im
• Administrarea piridoxinei (vit.B6), cofactor essential in
sinteza GABA, se administreaza in cazul suspiciunii de
intox. cu izoniazida.
CONVULSII
MEDICAMENTOASE
• TRATAMENT
• Daca benzodiazepinele sunt ineficiente, se administreaza
barbiturice-fenobarbital.
• Propofolul poate avea efect sinergic benzodiazepinelor sau
barbituricelor, in cazul statusului epileptic refractar.
CONVULSII
MEDICAMENTOASE-TRATAMENT
CONVULSII
MEDICAMENTOASE-TRATAMENT
ARITMII
MEDICAMENTOASE
ARITMII MEDICAMENTOASE
➢ Prelungirea intervalului QT reprezinta un factor pro-

aritmic esential
➢ Prelungirea intervalui QT indusa medicamentos este
dependenta nu numai de propietatile sau dozele de
medicament, dar si de interactiunile medicamentoase sau
factori individuali (varsta, sex, boala cardiaca subiacenta,
predispozitia genetica).
ARITMII MEDICAMENTOASE
➢ Cele mai frecvente medicamente implicate in prelungirea

intervalului QT sunt reprezentate de antiaritmicele din
clasa a III-a, cateva din cele din clasa I
➢ Alte medicamente: antibiotice, antipsihotice,
antidepresive, antihistaminice, antifungice, cimetidina,
fluoxetina
EPA NON CARDIOGENIC INDUS
MEDICAMENTOS
• EP datorat acumularii de fluide intraalveolar, consecutiv
alterarii uneia sau mai multor forte Starling
• EPAC cresterea presiunii capilare pulmonare este
responsabila de alterarea distributiei fluidelor alveolare
• EPA non cardiogenic este consecutiv altor variabile
determinante ale acumularii de lichid intra-alveolar
MEDICAMENTOS
• EP non-cardiogenic este identificat prin evidentierea radiologica
a fluidului intra-alveolar, fara semne de etiologie cardiaca
• Acumularea fluidului intra-aveolar determina cresterea
capacitatii de difuziune, hipoxemie si scaderea amplitudinii
miscarilor respiratorii
• Cauza majoritara a EPA non cardiogenic este SDRA si, mai
putin frecvent expunerea la altitudine inalta sau cauza
neurogena.
• Mai putin frecvent, sunt implicate intoxicatia cu opioide,
embolismul pulmonar, eclampsia si reactia acuta post-
transfuzionala
MEDICAMENTOS
• SDRA recunoaste peste 60 de cauze, cele mai

frecvente fiind penumoniile, sepsisul,
traumatismele severe, reactiile post-
transfuzionale, medicamente, alcool….
• MEDICAMENTE SI ALCOOL
• SDRA apare mai frecvent consecutv intoxicatiei cu aspirina,

cocaina, opioide, fenotiazine, antidepresive triciclice
• reactiile idiosincrazice consecutive altor preparate (ex.
protamina, nitrofurantoina), incluzand diversi agenti
chimioterapici, pot precipita ocazional SDRA la doze
terapeutice
• ocazional, agentii de contrast utilizati in radiologie pot
determina SDRA.
• consumul de etanol nu determina singular aparitia EPA, ci
potenteaza efectul altor toxice
EPA INDUS DE OPIOIDE
• EPA poate surveni ocazional ca o complicatie a

intoxicatiei cu heroina sau metadona
• Alte opioide ce pot fi implicate sunt reprezentate de
fentanil, naloxona
• Factorii de risc implicati sunt reprezentati de sexul
masculin si durata scurta, in doza mare, a utilizarii
heroinei
• Cele mai multe dintre cazuri apar in primele ore dupa
injectarea drogului
• Rx pulmonara releva modificarile caracteristice,
distribuite neuniform
• Mecanismul fiziopatologic exact este incomplet elucidat,
fiind intricate toxicitatea directa a heroiei, hipoxia, acidoza
si/sau edemul cerebral asociat
• se pare ca lezarea membranei alveolo-capilare reprezinta
evenimentul initial, avand in vedere continutul proteic intra-
alveolar similar cu cel plasmatic si valoarea normala a
presiunii pulmonare
• Rezolutia acestei forme este rapida, odata ce hipoventilatia
si hipoxia sunt redresate prin aplicarea ventilatiei asistate
• Masurile terapeutice implica si administrarea de naloxona-
antidotul opioidelor
EPA INDUS DE SALICILATI
• Aspirina poate fi ocazional asociata cu dezvoltarea EPA

• Survine mai ales la varstnici, utilizatori cronici de salicilati, dar
poate aparea si la alte categorii de varsta
• hemodializa reprezinta masura terapeutica de electie in
aceasta situatie
GLUCOCORTICOIZI
GLUCOCORTICOIZI
Sinteza: aria fasciculata a
adrenosuprarenalei,
pornind de la colesterol,
sub act. ACTH
Secretie- cortizol=hidro-
cortizol-95%
Corticosteron, 5%
- maximum 6-8am si 18 pm
-20mg cortizol/zi
GLUCOCORTICOIZI
Transport: 90% legat de

CBG
-restul de 10% -efect
fiziologic
Metab.: hepatic
Eliminare: renala
GLUCOCORTICOIZI
Mecanism de actiune:
A. Prin intermediul rr pentru Gc, localizati la nivelul tesuturilor tinta

GLUCOCORTICOIZI
B. GC se fixeaza pe receptorii membranari cuplati cu prot. G scad

activ. celulara in 1-2 minute
C. Doze foarte mari-altereaza propietatile fizice si chimice plasmatice

efect foarte rapid, in cateva secunde
GLUCOCORTICOIZI
Efecte:
A. Metabolice:
Glucidic:
- abs. intestinala a glucozei si scad captarea
celulara -stimuleaza neoglucogeneza hepatica
-stimuleaza glicogenoliza hepatica si o inhiba pe cea
musculara .
! glicemia
GLUCOCORTICOIZI
A. Metabolice:
Proteinc: stimuleaza sinteza hepatica si o inhiba

pe cea de la nivelul tuturor celorlalte tesuturi
efect catabolic
Lipidic: induce lipoliza tesutului adipos

GLUCOCORTICOIZI
Lipidic: alterarea raportului lipogeneza/lipoliza-

redistribuirea tesutului adipso-aspect de “ lamiae
pe scobitori “
GLUCOCORTICOIZI
Metabolismul mineral:
-cresc reabosrbtia de sodiu si apa edeme, abs. of K and H!
- abs. intestinala a Ca si cresc eliminarea renala

GC
B. Hematologice:
nr de eritrocite, Ne, Le, Tr ,
Ly, Mo, Ba, Eo
Efecte:
C. Anti-inflamatoare, imunosupresoare,
antialergice
Inflamatie:
I. Scad sinteza PG, TX
II. Inhiba expresia moleculelor de adeziune pentru

Le si procesul de migrare Le la situsul inflamator
III. Inhiba proliferarea fibroblastica

C. Imunosupresie:
- Ly
- productia de cytokine de catre LyT
- productia de atc de catre Ly B-
doze mari
C. Antialergice
-inhiba procesul de recunoastere a atg

-blocheaza formarea complexului atg-atc
-blocheaza degranularea mastocitara
- permeabilitatea capilara
-vasoconstrictie
D. Cardiovasculare:
-inotrop pozitiv
-indirect- cresc sensibilitatea miocardului la act. catecolaminelor
E. Muschi scheletici
-fiziologic: cresc tonusul

-tratament indelungat-atrofie, consecutiv catabolismului crescut
F.SNC: efect stimulator

G: Endocrin:
-inhiba secretia de CRH
H. Renal: stimuleaza functiile tubulare si glomerulare

GLUCOCORTICOIDS
GLUCOCORTICOIDS
SIDE EFFECTS
EFECTE ADVERSE
A.Metabolice:
-DZ
-atrofie tegumentara
-atrofie musculara
-edeme
-osteomalacie/osteoporoza
EFECTE ADVERSE
B. Cardiovasculare:
- TA
-accelereza procesul de ateroscleroza
C. Muschi scheletici: atrofie

D. Metabolism osos
-osteoporoza: risc fracturar crescut

-adminstrarea concomitenta de
suplimente de Ca, D3 sau
tratamentul osteoporozei, cand este
diagnosticata
E. Digestive:
-hipersecretie acida, scaderea secretiei de mucus administrare

concomitenta de IPP
-stetaoza hepatica
F. Endocrine:
-ICSR
-doze mari TSH
-tulburari de crestere si dezvoltare
-inhiba functia gonadala
-DZ
G. SNC
Doze mari-euforie, halucinatii

Tratament indelungat—risc de depresie
H. Sistem imun: scad rezistenta la infectii
I. Ocular: cataracta, galucom

UTILIZARI TERAPEUTICE
A. Efect antiinflamator si imunosupresor:
-afectiuni reumatologice: sistemic, intra-articular
-boli inflamatorii intestinale, boli hepatice autoimmune
-astm bronsic, bronista cronica
-boli autoimmune hematologice
-anterior transplantului de organ

B. Antialergic: rinite, dermatite, conjuctivite alergice, reactii alergice etc.
C. Medicatie de substitutie in ICSR
D. Soc anafilactic
Tipuri de GC
➢ Terapie de substitutie: hidrocortizon
➢ Terapie antiinflamatoare:
Durata scurta: hidrocortizon

Medie: prednisolon; metilprednisolon; triamcinolon
Lunga: dexametazona; betametazona
GLUCOCORTICOIZI
* Equivalent antiinflammatory dose shown is for oral or intravenous (IV) administration. Relative potency for
intraarticular or intramuscular administration may vary considerably.
• Cortizol and cortizon
-durata 8-12 ore, efect antiinflamator redus

-in special local, de ex. Intra-ocular : Cortizon acetat, Hidrocortizon (cortizol)
acetat-fi 25mg/ml
-hidrocortizon hemisuccinat- singurul hidrosolubil- 2-50mg, pana la 1g/zi
• Prednison (cpr 5mg)
• Conc. Plasmatica maxima 2-6h

• Biodisponibilitate 92%
• Legare de prot. plasmatice: 65-91%
• Metabolizat hepatic in prednisolon (activ)
• Tp de ½ 2.6-3h
• Excretie: urinara
• 5-60mg/zi
• Prednisolon
• Conc. Plasmatica maxima: 5 min

• Durata 18-36h
• Legare de prot. plasmatice 65-91%
• Tp de ½ 3.6h
• Excretie urinara
• Doze: in functie de patologie pana la 200mg/zi
GLUCOCORTICOIZI
• Metilprednisolon (cpr 4;16;32;64mg; flacoane 125;250;500mg-solutie)
• debut 1-2 h (PO); 4-8 zile (IM); 1 sapt. (intra-articular)

• Durata: 30-36 h (PO); 1-4 sapt. (IM)
• Conc. Plasmatica maxima: 31 min (IV)
• Tp de 1/2: 3-3.5 h
• excretie: Urinara majoritar
-efect antiinflamator 4-5> cortizol
• Dexametazona-fiole 4;8mg; cpr 4mg.
• Debut: minute-ore, in functie de calea de administrare
• Conc plasmatica maxima:: 8h (IM); 1-2 h (PO)
• Tp de ½ : 1.8-3.5 h
• -effect 20-30 X>cortizol
-utilizata in special ca antiinflamator
• Beclometazona-in special inhalator
• oral inhalation aerosol:
40mcg/puff
80mcg/puff
• debut: 24 h de la inceputul tratamentului; maximum 3- 4 sapt.
• Durata: 6 h
• Conc. Plasmatica maxima: 10 minute
• Tp de ½ 4h
• Betametazona
• Topic
• Injectabil-suspensie 6mg/ml
• Conc plasmatica maxima: IV: 10-36 min
• Tp de ½ : 6.5 h
• Tenosinovite, peritendinite
• Afectiuni dermatologice: 1/zi
• RA, osteoartrite: intraarticular
Triamcinolon acetonid suspensie injectabila (Kenalog)
10mg/ml si 40mg/ml
IM, intraarticular
Triamcinolon topic -crema/unguent 0.025%, 0.1%, 0.5%

Clobetazol
crema 0.025%, 0.05%;

spuma 0.05%; gel 0.05%;
unguent 0.05%;
lotiune 0.05%;
solutiie 0.05%.
Indicatii: psoriazis, dermatoze
ANAFILAXIA/REACTIA
ANAFILACTICA
Conf. univ. dr. Andreea
Bărbulescu
ANAFILAXIA
Reprezinta o urgenta medicala diagnostic si interventie terapeutica

rapida
Constituie un sindrom multisistemic, survenit consecutiv eliberarii de

mediatori de la nivelul mastocitelor si bazofilelor
Cel mai frecvent apare consecutiv reactiilor imunologice, induse de

alimente, medicamente, muscaturi de insecte etc., sau nonimunologice,
produse de orice agent ce poate determina degranularea masiva si rapida
a mastocitelor sau bazofilelor
ANAFILAXIA
Mecanismul implicat in cele mai multe cazuri implica contributia Ig E.
Termenul de ”anafilaxie” a fost atribiut clasic evenimentelor IgE

dependente, iar cel de “reactie anafilactoida” celor independente de
contributia IgE, desi, clinic, cele doua tipuri de reactii nu se pot delimita.
WAO (Organizatia Mondiala a Alergiilor) clasifica anafilaxia ca fiind

imunologica sau nonimunologica
ANAFILAXIA
➢ Anafilaxia imunologica– include:

•reactiile mediate de IgE
•reactiile mediate de IgG-neidentificate la specia umana
•reactiile mediate de formarea complexelor imune
➢ Anafilaxia nonimunologica –determinata de orice agent ce poate

induce degranularea brusca si masiva a mastocitelor si bazofilelor in
absenta interventiei imunoglobulinelor
ANAFILAXIA
Anafilaxia imun mediata
IgE-mediata —mecanismul clasic asociat reactiei alergice este initiat de interactiunea

dintre antigen (alergen) si IgE legata de receptorul Fc-epsilon-RI de la nivelul mastocitelor
si/sau bazofilelor
Mediata de complexe imune— exista multiple medicamente asociate reactiilor alergice

similare anafilaxiei, fara a putea fi identificata IgE specifica preparatului respectiv.
ANAFILAXIA
Anafilaxia imunologica
IgG-mediata— nu a fost demonstrata la specia umana, ci doar in studii experimentale
Alte mecanisme— exista multiple mecanisme, non IgE mediate, au fost dovedite a fi
implicate in anafilaxia determinata de agenti de contrast radiologici
-unul dintre acestea consta in interactiunea moleculelor agentului de contrast cu portiunea
Fc a IgE sau IgG legat de Ma sau Ba reactie incrucisata si activare.
ANAFILAXIA
Anafilaxia non imunologica
Mecanisme potentiale:
➢ Activarea complementului, in absenta formarii de

complexe imune
Unele celule mastocitare exprima pe suprafata receptori
pentru anafilatoxinele C3a si C5a, si determina
eliberarea histaminei ca raspuns la expunerea la
fragmentele complementului
Receptorii pentru C3a sunt localizati si la nivelul
Ma si Ba si pot produce PAF, consecutiv activarii
Ex. propofol
ANAFILAXIA
➢ Activarea directa a Ma si/sau Ba de catre

vancomicina eliberarea de histamina
sindromul "red man"
-reactia este asociata cu hTA si poate avea
expresie clinica similara anafilaxiei
➢ Opioidele, de ex. Meperidina si codeina,

pot determina eliberarea directa a histaminei,
prin degranulare mastocitara
Reactiile usoare, urticariene, sunt frecvent
sesizate
ANAFILAXIA
➢ Urticaria indusa de expunerea la frig consta in aparitia rapida a eritemului, pruritului

si edemului; expunerea poate fi consecutiva expunerii la temperaturi scazute,
apa/bauturi reci sau orice alta sursa de temperatura joasa.
Reactia este consecutiva eliberarii masive de histamina si alti mediatori hTA
Eliberare foarte histamina vasodilatatie, edem,
ANAFILAXIA
rapida bronhoconstrictie,
hipersecretie de
Mediatori eliberati in cursul mucus
Reactiei anafilactice triptaza vasodilatatie, edem,
bronhoconstrictie
chimaza vasodilataie, edem,
Consecutiv activarii si hipersecretie
degranularii, heprina bradikinina edem
Ma si Ba elibereaza TNF alfa bronhoconstrictie
mediatori preformati, cei mai Eliberare rapida PAF vasodilatatie, edem,
importanti fiind histamina si (minute) bronhoconstrictie,
activare plachetara,
triptaza, detectati relativ rapid scaderea contractilitatii
atat seric, miocardice
cat si urinar la scurt timp LTs C4, D4 agenti vasoactivi
dupa debutul PG D2 bronhospasm,
simptomatologiei. cresterea secretiei de
mucus
FORME CLINICE
• cel mai frecvent, simptomele survin si se intensifica progresiv, cu rezolutie ulterioara

• reactia anafilactica bifazica consta in recurenta simptomatologiei dupa aparenta
rezolutie a acestora, fara expunere ulterioara la factorul declansator
• anafilaxia prelungita-dureaza ore, zile sau chiar saptamani, in cazuri extreme
SIMPTOMATOLOGIE CLINICA
• Afectarea sistemica
implica, cel mai frecvent,
afectare cardiaca, vasculara
si respiratorie, decesul
survenind consecutiv
colapsului ciruclator sau respirator
• Semne si simptome:
• Cutanate: flush, prurit, edem,
piloerectie
• Edem lingual, labial, gust metalic
SIMPTOMATOLOGIE CLINICA
• Respirator:
• prurit,
• congestie nazala,
• rinoree,
• disfonie,
• stridor,
• edem laringeal,
• tuse,
• dispnee,
• cianoza
• Gastrointestinale: greata, varsaturi,
dureri abdominale, diaree..
• Cardiovascular: dureri precordiale,
bradi/tahicardie sau alte tipuri de aritmii,
hTA, sincopa, colaps
• Neurologice: cefalee, anxietate,
confuzie, crize convulsive,
tulburari de comportament
• Oculare: hiperemie conjunctivala, edem periorbital, prurit

CRITERII DE DIAGNOSTIC
• Cel putin unul din urmatoarele 3:

1. Debut acut (minute, ore) al simptomatologiei de tip cutanat, la nivelul
mucoaselor sau ambelor (leziuni urticariene, flush, prurit generalizat,
edem lingual) si cel putin unul dintre urmatoarele:
• modificari respiratorii-stridor, wheezing, bronhospasm, hipoxemie
• hTA asociata cu disfunctie organica-hipotonie, colaps, incontinenta

2. Cel putin doua dintre urmatoarele, cu debit rapid (minute/ore) dupa
expunerea la un presupus alergen:
A. Modificari ale mucoaselor-urticarie, flush, edem lingual
B. Alterarea functiei respiratorii-dispnee, bronhospasm-wheezing, stridor,
hipoxemie
C. hTA sau colaps, incontinenta, sincopa..
D. Simptome gi persistente-crampe, durere abdominala, greata

3. Scaderea TA dupa expunerea la un alergen cunoscut
-copii-in functie de varsta sau scaderea cu peste 30% comparativ cu
valorile anterioare
-adult-TA sistolica sub 90mmHg sau cu peste 30% comparativ cu valoarea
anterioara
• EXPLORARI PARACLINICE— se pot determina:
• triptaza (ser/plasma)
• histamina (plasma, urina)
• N-metil-histamina (plasma, urina)
• 11-beta-PGF
• 2-alpha (ser/plasma, urina)
• LTE (urina)
• metabolitul histaminei, acidul acetic n-metil-imidazole (urina)
• PAF, PGD2, chimaza...
• Triptaza totala, produsa de Ma si Ba, ar trebui evaluata la 30 -120 minute dupa
debutul reactiei anafilactice,
• Histamina-persistenta extrem de redusa-maximul la 5-10 minute de la debut,

revenind la normal in 15-30 de minute
TRATAMENT
•Indepartarea cauzei,
atunci cand este
• EPINEFRINA INTRAMUSCULAR
• Este alegerea de electie pentru managementul initial al reactiei anafilactice

• Administrarea im ofera o concentratie plasmatica maxima mai rapida comparativ cu cea sc
• Administrarea iv poate determina complicatii cardiovasculare
• Fiole pentru administrare im 1 mg/ml (1:1000)
• Doza im – atunci cand este posibila dozarea exacta, la orice varsta, 0.01 mg/kg (maxim 0.5mg)
pentru o administrare, inj in partea medie si laterala a coapsei-muschiul vast lateral
• Doza de. 0.1 mg poate fi administrata cu ajutorul injectomatului sau prin
administrarea a 0.1 ml din solutia de 1 mg/ml
• Nou nascut sau copii cu greutatea intre 10 kg -25 kg: 0.15 mg
• Pacienti >25 pana la 50 kg -0.3 mg
• >50 kg- 0.5 mg
• in cele mai multe cazuri o singura administrare este suficienta pentru rezolutia
simptomatologiei
• Administrarea poate fi repetata la intervale de 5-15 minute in absenta raspunsului sau a
unui raspuns insuficient
• La pacientii cu hTA persistenta, este recomandata administrarea de fludie iv
• In cazul persistentei simptomatologiei severe, se va administra epinefrina iv, in bolus,
0.05-0.1 mg, cu monitorizarea parametrilor hemodinamici
• Administrarea epinefrinei in perfuzie iv continua
• Este indicata in cazurile non responsive la administrarea repetata im asociata fluidelor iv
• 10ml de solutie preumpluta 0.1 mg/ml (1 mg) in 1000 ml solutie salina
• 1 mcg/minut pentru fiecare 60 ml/h de solutie 120 ml/h-2 mcg/minut s.a.m.d.
• La pacientii la care s-au administrat deja cantitati mari de fludie iv, este preferata administrarea
unei solutii de 4mcg/ml
• administrarea iv a epinefrinei se incepe cu o rata de 0.1 mcg/kg/minut si se creste la fiecare 2-3
minute cu 0.05 mcg/kg/minut pana la obtinerea unei TA in limite
• Actiunea terapeutica a epinefirnei este consecutiva:
• Efectelor alfa-1-adrenergice– vasoconstrictie cresterea RVP, a TA, remiterea edemului
mucoaselor
• Efecte agoniste beta-1-adrenergice– inotrop, cronotrop pozitiv.
• Efecte agoniste beta-2-adrenergice– bronhodilatatie si scaderea eliberarii de mediatori
inflamatori de la nivelul Ma si Ba
• EFECTE ADVERSE
• Uneori anxietate, cefalee, ameteala, palpitatii, tremor
• Rareori aritmii ventriculare, angina pectorala, infarct miocardic, edem pulmonar, cresterea rapida a
TA, hemoragii intracraniene
CONTRAINDICATII-nu exista contraindicatii absolute pentru administrarea epinefrinei

• GLUCAGON
• Terapia beta-blocanta cu/fara IECA asociat poate determina reactii anafilactice extrem de severe
• Administrarea glucagonului, 1-5mg iv lent, urmat de administrarea perfuzabila, cu un ritm de 5-
15mcg/minut, poate fi indicata la pacientii refractari la administrarea de epinefrina!
• AGENTI ADJUVANTI— antihistaminice, bronhodilatatoare, GC...
• ALTE VASOPRESOARE— dopamina...

Copyrights apply
Copyrights apply
PRINCIPII TERAPEUTICE
ÎN ANTIBIOTERAPIE-
ANTIBIOTICE SI
CHIMIOTERAPICE
Mod de acţiune
absoluta
ALEGEREA ANTIBIOTICULUI
FUNCŢIE DE STAREA DE
IMUNITATE A INDIVIDULUI
CLASIFICAREA AGENŢILOR BACTERICIZI
• -AGENŢI CARE PRODUC EFECT BACTERICID DIRECT

PROPORTIONAL CU CONCENTRAŢIA (aminoglicozide, chinolone).
viteza şi extinderea efectului bactericid creşte cu concentraţia de
ANTIBIOGRAMA
EFECTUL POSTANTIBIOTIC MICROBIAN
MECANISME DE ACŢIUNE
MECANISME DE ACŢIUNE
REZISTENŢA LA ANTIBIOTICE
CLASIFICAREA REZISTENŢEI
CLASIFICAREA REZISTENŢEI
aminoglicozide, lincosamide, antibiotice cu spectru larg, sulfamide
antibacteriene. Are obişnuit un caracter încrucişat faţă de chimioterapice
neînrudite chimic şi se descrie ca multirezistenţă.
STRUCTURE OF PENICILLINS AND PRODUCTS
OF THEIR ENZYMATIC HYDROLYSIS.
SPECTRUL ANTIBACTERIAN = TOTALITATEA
MICROORGANISMELOR SENSIBILE LA UN CHIMIOTERAPIC
ASOCIEREA ANTIBIOTICELOR ŞI CHIMIOTERAPICELOR
ANTIBACTERIENE
ANTIBACTERIENE
ANTIBACTERIENE
ANTIBACTERIENE
asocierii chimioterapicelor
cele bacteriostatice sunt
PRINCIPII DE ASOCIERE A
MEDICAMENTELOR
ASOCIEREA MEDICAMENTELOR
Asocierea medicamentelor (fie in aceeasi formula, fie administrate

separat) reprezinta factorul care permite multiple interactiuni, cu obtinerea
fie a potentarii actiunii prin intensificarea efectului, fie o prelungire a
duratei acestuia.
Interactiunile ce au loc inaintea patrunderii medicamentului in organism (prin

aparitia diverselor fenomene de ordin fizico-chimic: precipitare, hidroliza
etc.)=incompatibilitati.
Incompatibilitatea/tatile pot determina modificarea propietatilor terapeutice
(diminuarea efectelor, inactivare, aparitia de compusi toxici) sau realizarea unor
forme farmaceutice necorespunzatoare.
Incompatibilitatile sunt mai frecvent observate in cazul administrarii

solutiilor injectabile-im sau iv, de ex.:
Penicilina G potasica incompatibila cu vitamina B, acid ascorbic,

aminofilina/preparate parenterale de calciu incompatibile cu tetraciclina,
bicarbonat de sodiu, etc.
INTERACTIUNI DE ORDIN FARMACOCINETIC
• Apar dupa patrunderea medicamentului in organism.

• Preparatele medicamentoase isi pot modifica dinamica farmacocinetica
la nivelul proceselor :
• absorbtie,
• distributie,
• metabolizare
• excretie
• Interactiuni în procesul de absorbtie.

• În această etapa pot sa apara modificări ale cantitătii de medicament absorbit
(a biodisponibilitătii – scăderea sau creşterea fractiei absorbite) sau ale
vitezei de absorbtie.
• Scăderea fractiei absorbite a unui medicament, de către alt

medicament, poate avea drept consecintă diminuarea sau anularea
eficacitătii terapeutice.
• Creşterea cantitătii absorbite are drept consecintă intensificarea efectului, dar

şi a riscului apartiei de reactii toxice.
În general, modificarea procesului de absorbtie a unui medicament, de
către alt medicament, se poate datora:
àinactivării (modificările de pH ale sucurilor digestive: pH-ul acid pentru
medicamentele slab bazice, cel alcalin pentru medicamente slab acide - scad
absorbtia deoarece forma ionizată este neliposolubilă şi trece greu prin
membrane),
àformării de complexe neabsorbabile în intestin (de ex., tetraciclina
formează compusi insolubili sau inactivi cu metalele bi – sau trivalente-
Ca2+, Mg2+, Al3+, Fe2+),
àmodificării motilitătii gastrointestinale (scădere - indusă de parasimpatolitice:
atropină etc, cu favorizarea absorbtiei-lente; creştere- indusă de purgative,
cu scăderea absorbtiei)
àinterferării procesului de epurare în tubul digestiv şi la primul pasaj
hepatic (modificarea fluxului sanguin hepatic – scădere, cu creşterea
concentratiei plasmatice de medicament şi, posibil, a reactiilor adverse;
creştere, cu reducerea concentratiei plasmatice şi implicit a efectului
terapeutic).
• Interactiuni în faza de transport şi distributie.
àAu loc prin deplasarea de pe proteinele plasmatice.
àDeplasarea depinde de afinitătile relative ale celor două medicamente
pentru locurile de legare şi de concentratia lor plasmatica.
àCompetitia devine operantă când locurile de legare de pe
macromoleculele proteice sunt aproape saturate (cuplate în proportie de peste 90
%).
àAsocierea unor astfel de medicamente, care au o afinitate mare pentru
proteinele plasmatice, poate deplasa o parte din moleculele legate, crescând
procentul de molecule libere, deci implicit concentratia plasmatică a
medicamentului.
!De retinut:
Când indicele terapeutic al medicamentului este redus, concentratia
plasmatică poate atinge niveluri ↑↑↑, având drept rezultat aparttia
fenomenelor toxice.
De ex., afinitatea mare pentru proteinele plasmatice a unor anticoagulante
orale - Warfarina se leagă în proportie de peste 99 % - , iar asocierea cu
fenilbutazonă, cloralhidrat, sulfafenazol duce la cresterea procentului formei
libere a anticoagulantelor, respectiv intensificarea efectului, cu un risc mare de
accidente hemoragice.
• Interactiuni în procesul metabolizării medicamentelor.
a. Interactiuni prin inhibitie enzimatică
Unele medicamente inhibă enzimele metabolizante, respectiv enzimele

microzomiale hepatice, mai ales cele oxidative.
Consecutiv, este redus clearance-ul hepatic şi creşte concentratia
plasmatică a farmaconilor, care, în mod obişnuit, se transformă sub actiunea
acestor enzime.
De ex.: oxidarea fenitoinei este inhibată de anticoagulantele orale,
cloramfenicol şi izoniazidă, care cresc riscul reactiilor toxice la aceasta.
b. Interactiuni prin inductie enzimatică
Un număr relativ mare de medicamente au proprietăti inductoare asupra

enzimelor microzomiale, mai ales asupra oxidazelor hepatice.
Inductia produce creşterea clearance-ului şi ↓ concentratiei plasmatice
a medicamentelor, care în mod normal sunt biotransformate sub actiunea
enzimelor respective.
b. Interactiuni prin inductie enzimatică
Consecutiv, efectele terapeutice pot fi diminuate sau anulate.

În cazul când biotransformarea determină aparitia de metaboliti mai activi,
efectul poate fi crescut, eventual apar reactii toxice.
Printre medicamentele inductoare enzimatice importante clinic sunt
barbituricele, fenitoina, rifampicina, griseofulvina.
• Interactiuni în procesul de eliminare renală.

Acest proces are loc numai pentru moleculele libere; deplasarea de pe
proteinele plasmatice favorizează eliminarea urinară.
Diureticele, mărind fluxul urinar, cresc eliminarea medicamentelor prin
interferarea reabsorbtiei lor tubulare.
Modificarea pH-ului urinar influentează reabsorbtia tubulară a
medicamentelor sau metabolitilor acizi sau baze slabe, cărora le modifică
proportia formei neionizate şi ionizate.
INTERACTIUNI DE ORDIN FARMACODINAMIC
• SINERGICE-de aditie sau potentare

• ANTAGONICE-partial sau total, competitiv (ex. Ach-atropina)
necompetitiv (ex. Fenoxibenzamina-noradrenalina)
• INDIFERENTE
Avantajele asocierilor medicamentoase:
• Sumarea sau potentarea efectelor terapeutice (nu şi a celor toxice), prin

administrarea de doze mici din medicamentele asociate cu eficientă
mare, având şi un avantaj economic;
• Evitarea aparitiei de tulpini microbiene rezistente;
• Antagonizarea efectelor adverse sau pentru antagonizarea tuturor

efectelor, situatie utilă în caz de intoxicatie prin supradozare.
Dezavantajele asocierilor medicamentoase:
• Creşte numărul de reactii adverse proportional cu numărul de

medicamente asociate şi cu durata tratamentului;
• Suprasolicitarea proceselor de transport, metabolizare - biotransformare

sau eliminare în cazul asocierii a două substante cu acelaşi caracter
farmacocinetic.
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
• FACTORI CARE DEPIND DE ORGANISM:

• Variabilitatea etnica
• Sex
• Calea de administrare
• Varsta
• Starea fiziologica si patologica
INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
• FACTORI EXTERNI SI DE MEDIU:

• Temperatura si umiditatea
• Altitudinea
• Lumina
• Momentul administrarii etc.
STUDII CLINICE
Tipuri de studii
1. Trial-urile controlate randomizate (RCT-randomized controlled trial)-

utilizeaza cel putin doua grupuri, in care subiectii au fost distribuiti
aleatoriu si, primesc interventii terapeutice diferite (ex: medicament
vs. placebo); ulterior se compara in functie de variabila dependenta de
rezultat.
Tipuri de studii
2. Studiile de cohorta - separa cel putin doua grupuri in functie de o

variabila independenta (ex: fumatul); grupurile sunt urmarite pentru o
perioada de timp, iar la final se compara o masura dependenta intre cele
doua.
Este un studiu prospectiv-porneste din prezent si masoara variabila

dependenta in viitor.
Unele studii de cohorta permit calcularea incidentei definita ca numarul de

cazuri noi in populatie intr-o perioada de timp
Tipuri de studii
3. Studiile de tip caz - martor separa cel putin doua grupuri in functie de un
rezultat, grupurile fiind echivalente.
Ulterior, se cerceteaza in istoric informatii legate de presupusa cauza.
Se urmăreşte: prezenţa/ absenţa expunerii la factorii de risc.
Se determină: probabilitatea expunerii printre cazuri şi martori, precum şi rata

de expunere.
Tipuri de studii
4. Studiile transversale (cross-sectional) - au in primul rand un scop

descriptiv.
Ele realizeaza cuantificarea unui numar de cazuri dintr-o populatie tinta

si/sau cuantificarea prezentei ori absentei unor factori de risc ori factori
protectori.
Tipuri de studii
5. Seriile de cazuri -iau in considerare mai multi subiecti care au in comun

o variabila de interes, de ex o anumita afectiune.
6. Studiul de caz
7. Metaanalizele-”studii ale studiilor”-asociaza rezultatele independente

ale mai multor echipe de cercetare
Tipuri de studii
In ceea ce priveste implementarea unor preparate medicamentoase noi,

pasii parcursi sunt: (NHS, 2015)
-Studiu preclinic-pe animale sau in vitro-date despre eficacitate, toxicitate,

metabolism
-Studiu de faza 0-maxim 10-15 subiecti care primesc anumite doze

subterapeutice-date despre farmacocinetica si farmacodinamica
substantei
-Studiu de faza1-o substanta este administrata mai multor subiecti, de

regula voluntari sanatosi, prin cresterea treptata a dozei in situatia in care
nu apar efecte adverse
Tipuri de studii
-Studiu de faza doi-un numar mare de pacienti cu o anumita patologie

sunt inclusi in studiu (100-200) si se determina eficacitatea si siguranta
substantei pe termen scurt
-Studiu de faza trei-substanta este administrata unui numar mare de

pacienti pentru a-I confirma eficacitatea, a monitoriza efectele secundare,
a compara cu alte medicamente sau cu placebo, si pentru a colecta
informatii necesare utilizarii in siguranta a medicamentului
-Studiile de faza 4-se culeg date dupa ce medicamentul a fost scos de pe

piata-efecte generale, efecte adverse etc.
Trialurile clinice
=studii epidemiologice analitice intervenţionale, a căror caracteristică principală

este grupul de control, cu care se compară celelalte grupuri pe care s-a efectuat
o intervenţie terapeutica.
Colectarea datelor la începutul studiului este esenţială.
Pentru a obţine rezultate concludente se elimină orice grad de subiectivitate,

motiv pentru care alegerea grupurilor se realizează la intamplare (ramdomizat),
pentru ca fiecare subiect să aibă o şansă egala de a face parte dintr-un anumit
grup.
Trialurile clinice
Practic, studiul presupune existenţa a 3 grupuri de subiecţi:
- grupul martor căruia i se administează placebo

- grupul II, ai cărui subiecţi primesc un medicament cunoscut
- grupul III care va primi medicamentul nou
Trialurile clinice
Trialurile clinice se pot efectua în:
- simplu orb: subiectul nu ştie ce medicament i se administrează

- dublu orb: nici subiectul şi nici medicul nu ştiu ce medicament se primeşte
- Trialurile clinice pot fi:
- a. terapeutice: se realizează în rândul subiecţilor diagnosticati cu o patologie,

cu scopul de a determina abilitatea unui agent/procedură terapeutică de a
conduce la diminuarea simptomatologiei, prevenirea recidivelor sau scăderea
ratei de deces prin acea boală
- b. preventive: evaluează dacă utilizarea unui agent sau procedură terapeutică
reduce riscul de apariţie a unei boli.
ETICA CERCETARII PE SUBIECTI UMANI
Primul aspect de etica ce trebuie mentionat in design-ul studiilor pe subiecti

umani se refera la descrierea recrutarii participantilor, criteriile de includere,
excludere si procedurile de consimtamant informat.
lmplicarea subiectilor umani in cercetare se refera la colectarea produselor

biologice (de la pacienti sau voluntari sanatosi), efectuarea unor interventii
medicale (cu scop diagnostic sau terapeutic), observarea participantilor, cercetari
calitative (interviuri, focus - grupuri) etc.
Descrierea includerii participantilor in studiu trebuie si specifice daca acestia

apartin uneia din urmatoarele categorii: pacienti, persoane incapabile si isi dea
consimtamantul, grupuri vulnerabile, minori, voluntari sanatosi in studii medicale.
Cel mai important aspect de etica legat de protocolul unui studiu de cercetare
este evaluarea riscului si a beneficiilor si descrierea explicita a acestei balante.
Aspectele cheie ale abordarii riscurilor si beneficiilor sunt:
1. evaluarea risc - beneficiu NU se opreste la nivel individual, ci trebuie sa ia in

consideratie si comunitatea (pacientii, comunitatea stiintifica etc) precum si
sistemul de sanatate
2. riscurile derivate din participarea la cercetare NU sunt limitate la potentiala

estimare fizica, ci si a consecintelor psihologice, sociale, legale si economice.
3. evaluarea beneficiilor trebuie sa faca distinctia intre beneficiile directe pentru

indivizii participanti, beneficiile asteptate pentru comunitatea in care se
desfasoara studiul si beneficiile potentiale pentru stiinta in general.
4. ldentificarea si evaluarea riscurilor si beneficiilor nu este o responsabilitate

stiintifica pura si individuala.
Ea implica adoptarea perspectivelor reprezentantiilor societatii civile, juristilor

autoritatilor de sanatate etc
Consimtamantul informat in cercetare
Consimtamantul informat (Cl) in cercetare este considerat fundamentul eticii
cercetarii.
Stipulat in mod formal pentru prima data in Codul Nurnberg (1949) scopul sau
este de a garanta participarea voluntara intr-o cercetare.
Cl trebuie sa intruneasca patru conditii:
- sa preceada orice interventie
- sa fie bazat pe o informare adecvata pe care subiectul sa fie capabil sa o
inteleaga
- sa fie clar prezentat
sa fie acordat in mod voluntar, fara nicio influenta sau corecitie exterioara.
Consimtamantul informat in cercetare
- Cl consta in trei componente de baza:

• informare corecta,
• caracter voluntar
• competenta mentala.
Reglementari legale asupra eticii si cercetarii
Directive generale in etica cercetarii pe subiecti umani:
• The "Charter of Fundamental Rights" of the European Union (2000 /C 364/01);
• The Oviedo Convention on "Human Rights and Biomedicine" and Additional
Protocol to the Convention on Human Rights and Biomedicine, concerning
Biomedical Research .
• The "Helsinki declaration" (by World Medical Association), last revision from
2013 .
• Council for lnternational Organizations of Medical Sciences (CIOMS) in
collaboration with the World Health Organization (WHO): "lnternational Ethical
Guidelines for Biomedical Research lnvolving Human Subjects" .
• Directive 95146/EC of the European Parliament and of the Council of 24
October 1995 on the "Protection of individuals with regard to the processing of
personal data and on the free movement of such data" .
• Opinion 8/2010 on applicable law, adopted on l-6 December 20L0 bythe Data
Protection Working Party (set up under Article 29 of Directive 95146/EC) on
the protection of lndividuals with regard to the processing of personal data
• Directive 2009/1.36/EC of the European Parliament and of the Council of 25
November 2009 amending Directive 2002/22/EC on universal service and
users' rights relating to electronic communications networks and services, .
• Directive 98/44/EC of the European Parliament and of the Council of 6 July
1998 on "The legal protection of biotechnological inventions and patenting of
human information" .
• Council Directive 90/219/EEC on the "Contained use of genetically modified
micro-organisms" (of 23 April1990) amended by the Council Directive
98/81,|EEC . Directive 2001,/1,8/EC of the European Parliament and of the
Council of 12 March 2001- on the deliberate release into the environment of
genetically modified organisms and repealing council directive 9O/220/EEC"
Buna conduita in cercetare
Exista doua principale grupe de probleme ce apartin bunei conduit in cercetare:
1. Abateri grave:
-”fabricarea” datelor
Falsificarea datelor:
-plagiatul
-raportarea selective a rezultatelor ce sustin pozitia cercetatorului
2. Autoratul lucrarilor stiintifice (autorat “cadou”, “ de onoare”, “ de prestigiu”,

“fantoma” etc.
In concluzie, in principal, investigatorul trebuie sa descrie concret:
1. Cum se vor respecta principiile etice de implemetare a cercetarii pe subiecti

umani
2. Cum se vor aplica masurile de protectie ale datelor personale
3. Daca au fost facute demersurile necesare aprobarii derularii studiului

FARMACOLOGIA SISTEMULUI CARDIO-
VASCULAR
ANTIARITMICE
clasa I-blocante ale canalelor de sodiu
-actiune anestezica locala prin bloc. canalor de Na
clasa Ia-Procainamida
-actioneaza predominant asupra canalelor de Na active (faza 0) si ↓ amplitudinea

PA, ↑ durata repolarizariiàdiminua perioada refractara
! actioneaza specific pe zonele depolarizate
-efect deprimant direct asupra NS si NAV
-efecte extracardiace: propietati ganglioblocante cu reducerea rezistentei

vasculare periferice si a TA, in special dupa admin. iv
CLASA I-BLOCANTE ALE CANALELOR DE SODIU
PROCAINAMIDA
EFECTE ADVERSE:
↑ADPàcresterea intervalului QTàrisc de aritmii
-incetinirea excesiva a conductibilitatii
-sindrom lupus-like, la 1/3 din pacientii tratati pe termen lung
-greata, diaree
PROCAINAMIDA
INDICATII: majoritatea aritmiilor atriale si ventriculare, dar cu

limitarea administarii pe termen lung, consecutiv efectelor adverseà
medicatie de linia a 2-a, a 3-a (dupa esecul altor clase), pentru
tratamentul aritmiilor ventriculare asociate IMA
CHINIDINA-IA
-actiune similara procainamidei

-creste durata repolarizarii, a perioadei refractare
-incetineste conducerea A-V
-actiune ps-litica directaàrisc de tahicardie sinusala si aritmii
CHINIDINA-IA
-EFECTE ADVERSE:
-greata, varsaturi, diaree
-aritmii
-dozele toxice induc fenomenul de cinconism: cefalee, ameteala2
-reactii imunologice: trombocitopenie, hepatita autoimuna, edem
angineurotic, febra
-cps 200mg; 200-800 mg/zi
INDICATII: aritmii atriale sau ventriculare extrasistole

ventriculare, mentinerea rs dupa conversia fibrilatiei sau flutter-
ului atrial
CLASA I-BLOCANTE ALE CANALELOR DE
SODIU
LIDOCAINA-IB
-efecte adverse reduse si eficacitate crescuta in aritmiile associate cu IMA

-utilizate exclusiv iv
-blocheaza atat canalele inactivtate, cat si cele activate, predominant prima
categorie
-efect mai intens asupra celulelor cu potential de actiune de durata lunga
(purkinje, celule ventriculare)
-nu influenteaza actitatea normala
-scad automatismul in ariile ischemice
EFECTE ADVERSE:
-doze mari HTA
-frecvent neurologice: convulsii, tulburari de auz, tulburari de vorbire.
LIDOCAINA-IB
- solutie inj. 2mg/ml-fiole 2ml; solutie injectabila 1%-fiole 5;10ml; 2%-

2ml; 4%-2ml
INDICATII:
-tratamentul aritmiilor ventriculare care apar in infarctul miocardic
- iv 1-2 mg/kgc; bolus 50 mg/min; repetat la fiecare 5 minute; perfuzie 20
mg/min, 10 minute; apoi 1-4mg/minut, 24-30 h.
- fenitoina-cpr 100mg; fiole 100mg

- doar in aritmii induse de supradozajul digitalic.
IC-FLECAINIDA
MECANISM: blocant al canalelor de sodiu si potasiu

-inhiba faza 0 (depolarizarea sistolica) =>un pa slab, cu
penetrabilitate redusa.
! nu influenteaza perioada refractara si durata pa!

-utilizata pentru aritmiile ventriculare si supraventriculare; eficienta
in extrasistolele ventriculare
-100-200mgx2/zi
-cpr 50; 100mg
IC-PROPAFENONA
MECANISM: blocheaza canalele de sodiu, similar flecainidei;

efect beta-blocant slab
-metabolizata hepatic, tp. de ½ 5-7 ore.
-cpr 150mg; sol. inj. 3.5mg/ml-20ml: 450-900mg/zi
-utilizata pentru tratamentul extrasistolelor atriale si ventriculare,

TPSV, TV, aritmiile care apar la pacientii cu sindrom WPW
Efecte adverse:
-efect inotrop negativàpoate precipita fenomene de insuficienta
cardiaca
-bradicardie, consecutive ef. inotrop negativ sau efectului inhibitor
direct pe NS
CLASA A II-A-BETA-BLOCANTE
-deprima NS si scad frecventa cardiaca (eficace pentru scaderea

frecventei cardiace la pacientii cu aritmii)
-deprima NAV, cu cresterea perioadei refractare
-deprima contractilitatea
-reduc efluxul ionilor de K in timpul depolarizarii diastolice
CLASA AIII-A
BLOCANTE ALE CANALELOR DE K
MECANISM: bloc. canalele de K à cresc durata repolarizarii, perioada

refractara si durata intregului potential de actiune
Reprezentanti: amiodarona, sotalol, bretilium, ibutilide
AMIODARONA
-creste durata repolarizarii (faza a 3a)
-deprima NSà scade automatismul si frecventa cardiaca
-creste perioada refractara
-coronarodilatator
-vasodilalator sistemic
-blocheaza si canalele rapide de na(faza0)àcresc durata PA
CLASA AIII-A
AMIODARONA
EFECTE ADVERSE:
-bradicardie
-toxicitate pulmonara direct proportionala cu doza de
acumulareàfibroza pulmonara
-depozite cutanateàfotodermatita si colorarea in gri/albastrui a
zonelor expuse la soare
-depozite corneene, asimptomatice, la toti pacientii
-blocheaza conversia periferica a tiroxinei la triiodotironinaà
alterarea functiei tiroidiene
indicatii:
-aritmii atriale si ventriculare
-cpr 200mg; sol perfuzabila 50mg/ml
CLASA AIII-A
SOTALOL
-beta blocant cu efect de prelungire a potentialui de actiune
-administrat in aritmii severe si mentinerea ritmului sinusal la
pacientii cu FIA
-cel mai sever potential efect advers: torsada varfurilor

CLASA A IVA
BLOCANTE ALE CANALELOR DE CA
-inhiba depolarizarea la nivelul tesuturilor excito-

conductoare cu pa lent-NS si NAV
-verapamil-cpr 40;80mg 180mg; 240mg; sol. injectabila-
2.5mg/ml-2ml
1.3 GANGLION BLOCKING AGENTS-TRIMETARPHAN
-BLOCK NICOTINIC RECEPTORS ON POSTGANGLIONIC NEURONS IN BOTH S AND PS

GANGLIA
-INCREASE POTENCY, ADMINISTERED ONLY IN THE HOSPITAL UNDER CAREFUL
SUPERVISING BLOOD PRESSURE
-DURING SURGICAL INTERVENTION, IN ORDER TO INDUCE HTA
-ADMINISTERED IV, INFUSION-TRIMETARPHANE
ANTIANGINOASE
CLASIFICARE
àNITRATI ORGANICI
àBLOCANTE ALE CANALELOR DE CA-BCCA
àBETA-BLOCANTE
-toate diminua consumul de oxigen prin inhibarea tuturor variabile
determinante ale necesarului de oxigen (frecventa cardiaca, volumul
ventricular, ta, contractilitatea miocardica)
I. NITRATI ORGANICI
-vasodilatatie in toate teritoriile, in special venos,
vene de calibru mare, dar si arterial, prin
intermediul oxidului nitric-NO
-vasodilatatia in special in
jumatatea superioara
a corpului->cefalee, flush facial
-coronarodilatatie exclusiv in teritoriile indemne
-efect antiagregant plachetar
EFECTE ADVERSE: cefalee, dureri oculare, flush, hta,

tahicardie, methemoglobinemie, aparitia fenomenului de toleranta
I. NITRATI ORGANICI
NITROGLICERINA
-cpr sublinguale, efect cu debut rapid (1-3 minute), durata scurta (20-30 minute);
0.5mg, repetat de maxim 2-3 ori;
-cpr retard (cu eliberare prelungita): 2.5; 5; 7.5; 2.6 mg; x2-3/zi; efect in 30-45
minute, durata 4-8 ore
-unguent 2%x2-4/zi
-plasturi 10; 25; 50; 18; 36 mg
-inhalator-spray- 0.4 mg/puff
-solutie perfuzabila 5mg/ml; latenta<1 minut
I. NITRATI ORGANICI
ISOSORBID DINITRAT (EX. ISODINIT)
-cpr 10; 20; 5mg; cpr retard 40mg

-cps 20;40mg
-cpr sublinguale-latenta 5-10 minute; durata 1-2 ore
-inhalator-spray: 30mg/puff
PENTAERITRIL TETRANITRAT (EX. NITROPECTOR)
-cpr 20; 50mg; durata 4-8 ore

II. BETA-BLOCANTE
-scad frecv. cardiaca, contractilitatea, TA à scad necesarul de

oxigen atat in repaus, cat si in timpul efortului fizic
III. BCCA
-deprima contractilitateaà reduc necesarul de oxigen

-scad presiunea arteriala
ALTE ANTIANGINOASE
-TRIMETAZIDINA-INHIBA OXIDAREA ACIZILOR GRASI (MODULATORI

METABOLICI)
-IVABRADINA-BLOCHEAZA SELECTIV CANALELE DE SODIU IFà REDUC
FRECVENTA CARDIACA PRIN ACTIUNE DOAR LA NIVELUL NS !!
NEW ANTIANGINAL DRUGS
-TRIMETAZIDINE-INHIBIT FATTY ACID OXIDATION PATHWAY IN MYOCARDIUM (PFOX) INHIBITORS-METABOLIC

MODULATORS
-IVABRADINE-BRADYCARDIC DRUGS-BLOCK SELECTIVE IF SODIUM CHANNELSàREDUCE HEART RATE BY
INHIBITING THE HYPERPOLARIZATION-NA ACTIVATED CHANNELS IN THE SINOATRIAL NODE
TONICARDIACE/GLICOZIZI CARDIOTONICI
AGENTI INOTROPI POZITIVI
-DIGITALICE
-INHIBITORI DE FOSFODIESTERAZA
-BETA1 ADRENOMIMETICE
-
DIGITALICE
(GLICOZIZI CARDIOTONICI)
MECANISM DE ACTIUNE:
1.
àBLOCHEAZA AT-AZA NA/K ATP PRIN LEGAREA LA SITUSUL PENTRU K
(FIZIOLOGIC EXTRAGE NA DIN CELULA SI INTRODUCE K: 3NA, 2K)
àBLOCAREA POMPEIà↑ NAI SI ↓Kà SCHIMB NA/CA à↑ CA INTRACELULARà
STIMULAREA CONTRACTILITATII
2. STIMULEAZA ELIBERAREA CA PRIN STIMULAREA CANALELOR MEMBRANARE DE

CA
DIGITALICE
DIGITALICE
EFECTE FARMACODINAMICE:
A. CARDIACE:
-stimuleaza miocardul contractil si il inhiba pe cel excitoconductor
-efect inotrop, tonotrop si batmotrop pozitiv
-efect cronotrop si tonotrop negativ
DIGITALICE
- ↑debitul cardiac
à↓ frecventa contractiilor
à↑ excitabilitatea prin scaderea perioadei refractareà risc crescut
de aritmii
à↓ conductibilitatea, in special la nivelul NAV, NS nu este influentat
DIGITALICE
-ALTE EFECTE:
-stimuleaza toate tesuturile excitabile, incluzand musculature neteda si

SNC efectele digestive fiind cele mai frecvente (diaree, anorexie,
greata, varsaturi)
-efecta snc in special la varstnici
-perturbarea perceptiei culorilor
-
DIGITALICE
EKG:
-↑PR, ↓QT, ↑amplitudinea QRS, unde T negative, aplatizarea
segmentului ST
DIGITALICE
EFECTE ADVERSE:
àdigestive: greata, varsaturi, diaree, anorexie

àcardiace: aritmii-cel mai frecvent supraventriculare, bradicardie,
BAV
àneurologice: astenie, somnolenta, cefalee, halucinatii
àvedere colorata in galben, verde.
DIGITALICE
SUPRADOZAJUL DIGITALIC: ↓↓↓K
-oprirea tratamentului
-administrarea de suplimente de potasiu (KCl)
-atropine in cazul bradicardiei
-antiaritmice in cazul tuburarilor de ritm
- anticorpi anti-digoxina- fragmente fab purificate (digibind).
DIGITALICE
INTERACTIUNI:
POTASIU
àadministrarea concomitenta de suplimente de potasiu actioneaza
prin mecanism competitiv cu reducerea efectelor digitalicelor; hipo-
potasemia amplifica efectul
-actiune sinergica pe functia cronotropa si dromotrope si antagonica
pentru cea inotropa si batmotropa
DIGITALICE
CA, MAGNEZIU
àCA potenteaza actiunea toxica a glicozizilor

àMg actioneaza in sens opus
DIGITALICE
INDICATII
-insuficienta cardiaca
-aritmii-pentru controlul frecventei ventriculare
DIGITALICE
CONTRAINDICATII
-bradicardie
-BAV
-tahicardia ventriculara
-miocardite, CMHO
precautie la pacientii cu insuficienta hepatica, renala,
hipopotasemie/hiperpotasemie, hipomagneziemie
DIGITALICE
CLASIFICARE
A. GRUPUL DIGITOXINEI: absorbtie orala inalta, legarea in procent

cerscut de proteinele plasmatice, durata si latenta lunga, risc crescut
de toxicitate prin acumularea dozei
-metabolizare hepatica
DIGITALICE
B. GRUPUL DIGOXINEI (digoxin, lanatozid C, deslanozid): absorbtie
digestive medie
-eliminare renala
C. GRUPUL STROFANTINEI: durata si latenta scurta
-eliminare rapida, renala
DIGITALICE
DIGITOXINA
-liposolubilitate inalta, timp de injumatatire de aproximativ 6-7 zile
-solutie alcoolica 1/1000-5picaturi (0.1mg) x3/zi, 3-5 zileà
5pic/5 zi, 5zile/saptamana
-pulbere de digitala-cpr 100mg (contin 0.1mg digitoxina)
-1cprx3/zi, 3 zile, ulterior 1cpr/zi, 5 zile pe saptamana
DIGITALICE
LANATOZIDUL C
-drajee 0.25mg
-2 djx2/zi 5 zile, ulterior 1/zi
DIGITALICE
3. DIGOXIN CPR 0.25MG; FIOLE 0.5MG

-liposolubilitate medieà abs. orala 65-75%, legare in procent
redus de proteinele plasmatice
-metabolizare hepatica in proportie de 20-40%; eliminare
renala, nemetabolizata (60-80%)
DIGITALICE
3. DIGOXIN
-tp de 1/2≈1.5 zile
-inj: latenta 5-30 minute, efect maxim in 1-3 ore
-oral: latenta 1-3h; efect maxim in ≈6 ore
-efectul se mentine 2-6 zile dupa intreruperea tratamentului
DIGITALICE
4.STROFANTINA (OUBAIN)
-administrare exclusiv iv
-eliminare renala
-latenta 5-10 minute, efect maxim in aprox. 1 ora
-fiole 0.25mg; inj iv lent, dizolvata in 10ml ser fiziologic
ANTIHIPERTENSIVE
CLASIFICARE:
1. SIMPATOLITICE
- centrale: agonisti alfa 2 presinaptici si ai receptorilor imidazolici:

clonidina, guanfacina, guanabenz, monoxidina, rilmenidina
- periferice: guanetidina, rezerpina
- alfa-blocante
- beta-blocante
- ganglioblocate
1.1 CENTRALE: CLONIDINA
-tp. de 1/2 8-12 ore;
cpr 0.1mg; 0.1-0.2mg/zià0.6mg/zi in 2 administrari
Rr adverse: uscaciunea gurii, sedare, direct proportionale cu doza
-intrerupere rusca-risc crescut de hta maligna
-de evitat la pacientii cu tulburari depresive
*METILDOPA
-analog al L-DOPAàalfa metil dopamina si alfa metil norepinefrinaàinlocuieste
NE in veziculele sinapticeàeliberata sub impuls nervosàfals neurotransmitator
-efect maxim in 4-6 ore, durata 24 de ore
-RR ADVERSE: sedare, alterarea capacitatii de concentrare, vertij, semen
extrapiramidale, cresterea secretiei de prolactina, lactatie , anmie hemolitica,
toxicitate hepatica, sindrom lupus like
-cpr 250mgà250x2/ziàmax 3g/zi
1.2: PERIFERICE
-GUANETIDINA: substituie NA in veziculele de stocaj si este eliberata ca fals
neurotransmitator
-HTA 10mgx3/zi
-REZERPINA: cpr 0.25mg; inhiba recaptarea NA in veziculele de stocaj
1.3 GAGLIOBLOCANTE-TRIMETARFAN
-bloc. rr nicotinici postganglionari, atat S, cat si PS

-administrat sub supraveghere, potenta crescuta
-administrat in timpul interventiilor chirurgicale pentru a produce HTA,
iv, in perfuzie
1.4 ALFA BLOCANTE:
-neselective: fentolamina, fenoxibenzamina
-selective: prazosin, doxazosin, terazosin-bloc. rr alfa 1
vasculariàtahicardie reflexa
-selective- eficiente asociat altor anti hypertensive
-ta este redusa mai ales in ortostatism
Prazosin: cpr 1;2 mg: 0.5mg/zi 1 saptamana, cu crestere usoara
pana la 3-30mg/zi in 2 admin.
Doxazosin: 1mg/zià4mg/zi
Terazosin: 5-20mg, in 2 prize zilnice
1.5 BETABLOCANTE:
Clasificare
-beta 1: metoprololum, betaxololum, bisoprololum, nebivololum, esomololum,
atenololum
-beta 1 si 2: propranololum, pindololum, carvedilolum, labetalolum,
pindololum, timololum
-beta1, 2 si alfa: carvedilolum, labetalolum
-cu efect chinidin-like, anestezic local: propranololum, bisoprololum
Indicatii:
-HTA, angina pectorala, aritmii-pentru scaderea frecventei ventriculare
1.5 BETA-BLOCANTE
*PROPRANOLOLUM-CPR 10;40MG; FIOLE 1MG

*METOPROLOLUM-CPR 25;50;100MG
*CARVEDILOLUM CPR 6.25MG; 12.5; 25MG
*BISOPROLUM CPR 2.5; 5; 10MG
2. VASODILATATOARE
-DIRECTE/MUSCULOTROPE
-BCCA-BLOCANTE ALE CANALELOR DE CA
2.1 VASODILATOARE-DIRECTE (MUSCULOTROPE)
àARTERIALE: HIDRALAZINA, MINOXIDIL, DIAZOXID
àARTERIALE SI VENOASE: NITROPRUSIAT
HIDRALAZINA
-vasodilatatie arteriolaraà scad RVPàhTA
-cresc secretia de renina prin mechanism reflexàdezavantaj
-tahicardie reflexa si cresterea debitului cardiac
-tp de ½ 1.5-3 ore
Rr adverse: tahicardie, palpitatii, crize de angina pectorala, deme
-cefalee-
-rar, sindrom lupus-like, la doze mari
-12.5x2/zi, initial, ulteriorà50-200mg/i in 2-4 administrari
-de obicei asociata unui betablocant pentru a reduce tahicardia reflexa
2.1 VASODILATOARE-MUSCULOTROPE
*NITROPRUSIATUL DE SODIU
-administrat parenteral in urgentele hipertensive, insuficienta cardiaca
-vasodilatator arterial si venosà reduce RVP si intoarcerea venoasa
--efect rapid, in 1-10 minute, iv perfuzabil
2.1 VASODILATOARE MUSCULOTROPE
*DIAZOXID-FIOLE 50MG
-vasodilatatie arteriala, scade atat presiunea sistolica, cat si
diastolica
-tahicardie reflexa, creste debitul cardiac
-creste retentia de renina
-retentie de sodiu si apa
-creste glucoza serica, prin scaderea eliberarii de insulina si scaderea
utilizarii perifrice a glucozei
-efect rapid dupa injectarea iv, in aprox. 5 minute
-fiole 50mg
2.2 BCCA-BLOCHEAZA INFLUXUL DE CALCIU LA NIVELUL CANALELOR
LENTE, VOLTAJ DEPENDENTE
CLASIFICARE:
*DUPA STRUCTURA CHIMICA:
àDIHIDROPIRIDINE: AMLODIPINA, FELODIPINA, ISRADIPINA,

NICARDIPINA, NIFEDIPINA, NISOLDIPINA
àBENZOTIAZEPINE: DILTIAZEM
àFENILALCHILAMINE: VERAPAMIL
• IN FUNCTIE DE EFECT:
• -ARTERIOLODILATATOARE PERIFERICE: DIHIDROPIRIDINE, UTILIZATE

PENTRU HTA
• -CORONARODILATATOARE: DILTIAZEM-ANTI ANGINOASE
• -DEPRIMANTE CARDIACE: VERAPAMIL-ARITMII
2.2 BCCA-BLOCHEAZA INFLUXUL DE CALCIU LA NIVELUL CANALELOR
LENTE, VOLTAJ DEPENDENTE
• !!ORDINEA AFINITATII:
• NIFEDIPINA: artere periferice>coronare>>miocardul contractil>> tesutul
excito-conductor
• DILTIAZEM: coronare>artere periferice>>miocard contractil>>tesut
excitoconductor
• VERAPAMIL: tesut excitoconductor>miocard contractil>> vase
*NIFEDIPINA
-abs. orala sau sublinguala de aprox. 90%
-EFECTE ADVERSE:
-hipotensiune ortostatica
-cefalee
-ameteala
edeme periferice
depresie, anxietate
-greata
-
*NIFEDIPINA
indicatii
-antihipertensiv
-antianginos
-cpr 10mg; 1 cpr x3-4/day

-sublingual 10mg, repetat la 30 de minute, la nevoie, in crize hipertensive
3. INHIBITORI AI SRAA
3.1 INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI-IECA

-active: captopril, lisinopril
-prodroguri: benazepril, enalapril, fosinopril, moexipril, perindopril,
ramipril, quinapril, trandolapril, zofenopril
3.2 BLOCANTE ALE RR PENTRU ANGIOTENSINA: sarlazina, candesartan,

losartan, irbesartan
3.1 IECA
-↓ stimularea rr AT-1 si↓stimularea simpatica cu scaderea secretiei de

caàscaderea RVP si a TA
-↓secretia de aldosteron si retentia de sodiu si apa
-↑secretia renina
EFECTE ADVERSE:
-gura uscata, obstructive nazala-prin eliberarea de bradikinina

-alterarea gustului
-angioedem
-ira-in cazul stenozei bilaterale de a. renala sau unilaterala la cei cu rinichi
unic
-hyperkaliemie
-hta
-contraindicate in sarcina-risc de hta fetala, anurie, IRA, malformatii fetale
REPREZENTANTI:
-CAPTOPRIL CPR 25; 50; 12.5 MG: 12.5-300MG/ZI

-ENALAPRIL CPR 5; 2.5; 10; 20 MG; FIOLE 2.5MG/ML; 5-40MG/ZI
(1-2 ADMINISTRATIONS)
-FOSINOPRIL 10;20MG:
-PERINDOPRIL 4; 8MG
-RAMIPRIL 2.5; 5; 10MG;
3.2 BLOCANTI AI RR PENTRU ANGIOTENSINA
-BLOC. RR AT-1 àBLOCHEAZA EFECTELE ANGIOTENSINEI
-AT-EFECTE ADEVERSE
EA: HTA, HIPERKALIEMIE, ALTERAREA FUNCTIEI RENALE

! CONTRAINDICATE IN SARCINA
CANDESARTAN (ATACAND): CPR 8;16; 32 MG
IRBESARTAN (APROVEL) CPR 150-300MG
TELMISARTAN=CPR 20; 40MG; 80MG
VALSARTAN: CPR 80MG

Cursuri TOTAL Compressed

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri TOTAL Compressed

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTOXICATII

➢ Toxidromul= raspunsul clinic al organismului la

➢ Spectru extins de semne si simptome, asociate sau nu

➢ Istoric-dificil de obtinut de la pacient

➢ Stare de excitatie psihica, asociata cu tahicardie, HTA,

➢ Stare de depresie, bradicardie, hTA, frecventa

➢ Excitatie/depresie-salicilati, cianuri, ADO, narcotice

➢ Evaluarea clinica –tremor/mioclonii

➢ Evaluarea clinica –hipotermie

➢ Dependenta de toxic/toxice, severitatea

➢ Bradiaritmii cu hTA-Atropina +/-pacemaker temporar

➢ Toxicitatea sa este determinata de sinteza unei cantitati

➢ Supradoza de acetaminofen implica sinteza in exces a

➢ Supradozarea acuta a paracetamolului este urmata

➢ Clinic, toxidromul indus de paracetamol, cuprinde 4 stadi,

➢ Stadiul hepatic (3-4 zile): varsaturi, confuzie, letargie,

➢ Tratamentul specific implica administrarea de N-aceticisteina

➢ BDZ potenteaza actiunea GABA la nivelul rr GABA A

➢ Toxidromul benzodiazepinic este reprezentat de:

➢ Tratamentul consta in sustinerea functiilor vitale,

➢ antagonizeaza competitiv efectele benzodiazepinice

➢ lipsa raspunsului la 5mg de flumazenil sugereaza alte

• Simptomele precoce sunt reprezentate de tinitus, vertij,

•Coagulation studies — Rarely, large salicylate overdoses may cause

•Metabolitii metanolului (formaldehida) si

•Cocaina este foarte bine absorbita dupa

• CARDIOVASCULAR — intoxicatia acuta determina vasoconstrictie

• SNC— spectru larg de semne si simptome: agitatie psihomotorie,

• benzoilecgonina (BE), principalul metabolit urinar al cocainei; poate fi

•Lipsa miozei NU exclude intoxicatia cu opioide (ex. meperidine

•●buprenorfina –agonist opioid partial, poate induce fenomene

➢ substante care diminua sau anuleaza geneza si/sau

➢ In raport cu mecanismul de actiune:

• Iv 140mg/kgc in solutie de glucoza 5% intr-o ora, urmate de o

• Fd: fragmentele Fab formeaza complexe atg-atc netoxice,

• FITOMENADIONA (VITAMINA K1)

• Implicat in homeostazia glucozei

• Decontaminare interna si cresterea eliminarii toxicului in

• Decontaminare interna si cresterea eliminarii toxicului in

➢ Convulsiile reprezinta unele dintre cele mai frecvente

• Cele mai frecvente cauze ale convulsiilor aparute

• In absenta istoricului de epilepsie, la orice pacient fara

•Alungirea intervalului QRS poate orienta catre supradoza

• Majoritatea convulsiilor medicamentoase se prezinta ca

➢ Prelungirea intervalului QT reprezinta un factor pro-

➢ Cele mai frecvente medicamente implicate in prelungirea

• SDRA recunoaste peste 60 de cauze, cele mai

• SDRA apare mai frecvent consecutv intoxicatiei cu aspirina,

• EPA poate surveni ocazional ca o complicatie a

• Aspirina poate fi ocazional asociata cu dezvoltarea EPA

Transport: 90% legat de

A. Prin intermediul rr pentru Gc, localizati la nivelul tesuturilor tinta

B. GC se fixeaza pe receptorii membranari cuplati cu prot. G scad

C. Doze foarte mari-altereaza propietatile fizice si chimice plasmatice

Proteinc: stimuleaza sinteza hepatica si o inhiba

Lipidic: induce lipoliza tesutului adipos

Lipidic: alterarea raportului lipogeneza/lipoliza-

- abs. intestinala a Ca si cresc eliminarea renala

II. Inhiba expresia moleculelor de adeziune pentru

III. Inhiba proliferarea fibroblastica

-inhiba procesul de recunoastere a atg

-fiziologic: cresc tonusul

F.SNC: efect stimulator

-inhiba secretia de CRH