Als - Erc-2021-2

MINISTERUL SĂNĂTĂTII
Serviciul de Ambulanţă Bucureşti–Ilfov

Str. Mihai Eminescu nr. 226-236, sector 2, Bucureşti, Cod fiscal 26361041
Cont: RO75TREZ7025032XXX015576, Trezoreria Statului Sector 2
Tel. 021.211.64.80 Fax: 021.210.26.76 E-mail: secretariat@sabif.ro
Operator Prelucrare Date cu Caracter Personal,
inregistrat sub nr. 35192 si avizat de catre ANSPDCP
PREGATIRE PROFESIONALA CONTINUA 2021

ALS - PROTOCOL 2021
SUMARUL MODIFICARILOR
 nu sunt modificari semnificative fata de protocolul anterior

 se impune mai multa atentie in ceea ce priveste semnele premonitorii SCR, atat in
mediul intraspitalicesc, cat si in prespital, cu scopul de a preveni SCR
 compresiile toracice de inalta calitate, cu minime intreruperi si defibrilarea precoce,
raman prioritare
 in timpul RCP, se va incepe cu tehnicile de baza pentru calea aeriana si se va continua
progresiv, in concordanta cu pregatirea personalului care efectueaza resuscitarea, in
scopul de a obtine ventilatii eficiente. Daca este necesara IOT, aceasta va fi efectuata
de personal calificat in aceasta tehnica. Este considerata IOT cu succes, o rata de peste
95% a intubatiei reusite din maximum 2 incercari.
 Adrenalina se va administra cat mai rapid in ritmurile nesocabile si dupa al treilea soc
in ritmurile socabile
 Ghidurile recunosc rolul din ce in ce mai important al POCUS in ingrijirile periarest,
insa subliniaza necesitatea unui clinician experimentat in practicarea acestei tehnici si
interuperea minimala a compresiilor toracice
 Creste importanta eCPR ca terapie de salvare pentru anumite categorii de pacienti
aflati in SCR, atunci cand se impun interventii specifice (PCI, trombectomie la cei cu
TEP masiv, reincalzire la pacientii cu SCR hipotermic)
PREVENTIA SCR IN PRESPITAL
 Simptome precum sincopa (de efort, in sezut sau decubit), palpitatiile, ameteala si
dispneea instalata subit, asociate cu aritmie, impun investigarea pacientuilui
 Adultii tineri, aparent sanatosi, care instaleaza moarte subita cardiaca (MSC), pot
prezenta semne si simptome premonitorii (sincopa/presincopa, durere toracica,
palpitatii) care ar trebui sa alerteze personalul medical pentru a cere sprijin din partea
specialistului, scopul fiind prevenirea SCR
 Adultii tineri, care se prezinta cu simptomele unei sincope aritmice, necesita evaluare
cardiologica cu EKG, ecografie cardiaca si test de effort
 Evaluare sistematica a rudelor adultilor tineri cu MSC sau cu boli cardiace cu risc
crescut de MSC in clinici specializate
 Identificarea pacientilor cu boli mostenite si screeningul membrilor familiilor acestora
pot preveni eventualele decese
1
 Respectati ghidurile Societatii Europene de Cardiologie pentru diagnosticul si

managementul sincopei
5 MESAJE DE RETINUT
1. Raman prioritare compresiile toracice corect efectuate, cu minime intreruperi,

defibrilarea precoce si tratamentul cauzelor reversibile
2. Semnele si simptomele premonitorii apar deseori inaintea instalarii SCR atat in spital,
cat si in prespital si deci identificarea si tratarea acestora poate preveni instalarea SCR
3. Utilizati metode basic sau avansate pentru calea aeriana, doar cei cu experienta vor
practica IOT
4. Administrati adrenalina precoce in ritmurile nesocabile de SCR
5. Pentru pacientii selectionati, daca se preteaza, luati in considerare eCPR ca terapie de
salvare, atunci cand ALS-ul conventional nu a dat rezultate
DEFIBRILAREA MANUALA
STRATEGIA DEFIBRILARII
 Continua RCP pana cand este adus defibrilatorul si padelele sunt atasate
 Livreaza un soc cat mai repede atunci cand se impune soc
 Livreaza soc cu minima intrerupere a compresiilor toracice, atat a pauzei pre-soc, cat si
a pauzei post-soc. Acest lucru poate fi realizat continuand compresiile toracice in
timpul incarcarii defibrilatorului, o pauza de maxim 5 secunde pentru livrarea socului
si reluarea imediata post-soc a compresiilor toracice
 Reluati imediat dupa soc compresiile toracice. Daca aveti semne clinice si fiziologice
de ROSC cum ar fi: victima se trezeste, se misca, prezinta unda de puls arterial sau o
crestere brusca a ETCO2, puteti opri RCP pentru a analiza ritmul si a cauta pulsul
central
DEFIBRILAREA EFICIENTA SI IN CONDITII DE SIGURANTA

 Reduceti riscul de arsura indepartand sursa de oxygen la cel putin 1 m distanta de
toracele pacientului. Circuitul de ventilator va ramane atasat.
 Pozitia initiala a padelelor de defibrilare este cea antero-laterala. Asigurati-va ca
electrodul apical este corect pozitionat (linia axilara medie, in dreptul electrodului V6),
imediat subaxilar
2
 Livrarea socului se poate face in conditii de siguranta fara intreruperea compresiilor

toracice mecanice
 In timpul compresiilor toracice manuale, livrarea unui soc, chiar daca cel care
efectueaza compresii poarta manusi, reprezinta un risc pentru resuscitator
NIVELUL ENERGIEI SI NUMARUL DE SOCURI

 Dati un singur soc atunci cand este nevoie, urmat de 2 minute de RCP
 Livrarea a 3 socuri cuplate poate fi luata in considerare daca ritmul de FV/pTV este
ritmul initial de SCR al unui pacient monitorizat si defibrilatorul este la indemana
resuscitatorului, sau in laboratorul de cateterism cardiac
 Energia de defibrilare ramane neschimbata fata de protocolul 2015: pentru undele
bifazice socul initial va fi livrat cu minim 150 J; pentru undele bifazice pulsate energia
initiala va fi 120-150 J
 Daca resuscitatorul nu cunoaste recomandarile fabricantului defibrilatorului,
defibrilarea adultului va fi facuta cu energia cea mai mare
FV RECURENTA SAU REFRACTARA

 Considerati escaladarea energiei de defibrilare atat dupa esecul unui soc, cat si daca
fibrilatia reapare
 In cazul FV refractare, luati in considerare modificarea pozitiei padelelor de defibrilare
(ex: antero-posterior)
 Nu utilizati defibrilarea secventiala dubla in cazul FV refractare (exceptie in scop de
cercetare)
CALEA AERIANA SI VENTILATIA

 In timpul RCP, incepeti cu tehnici de baza pentru calea aeriana si progresati pas cu pas,
in functie de abilitati, pentru a obtine ventilatii eficiente
 Daca se impune mangementul avansat al caii aeriene, personalul instruit va tenta IOT.
Expertii considera ca rata intubarilor de succes reprezinta minim 95% intubari reusite
din maxim doua incercari
 Intreruperea compresiilor toracice pentru IOT trebuie sa nu depaseasca 5 escunde
 Folositi metoda directa sau prin videolaringoscopie pentru IOT, in functie de
protocoalele locale si experienta resuscitatorului
 Utilizati capnografia pentru a confirma pozitia sondei de intubatie
 Dati concentratia maxima de oxigen in timpul RCP
 Ventilati timp de minim 1 secunda pentru a obtine o ridicare vizibila a toracelui
 De indata ce ati introdus o sonda endotraheala sau un dispozitiv supraglotic, ventilati
plamanii cu o frecventa de 10 ventilatii/minut si faceti continuu compresii toracice. In
3
cazul unui dispozitiv supraglotic, daca pierderile gazoase impiedica ventilatiile

eficiente, intrerupeti scurt compresiile pentru a ventila, raportul fiind de 30:2
MEDICATIE SI FLUIDE
ABORDUL VASCULAR
 Incercati mai intai abordul intravenos pentru administrarea medicatiei resuscitarii
 Luati in considerare abordul intraosos daca nu reusiti sa obtineti abord venos sau daca
abordul venos este improbabil de obtinut
MEDICATIA VASOPRESOARE
 Administrati adrenalina 1 mg iv/io cat mai precoce in cazul pacientilor in SCR cu ritm
nesocabil
 Administrati adrenalina 1 mg iv/io dupa al treiulea soc, in cazul pacientilor adulti aflati
in SCR prin ritm socabil
 Repetati administrarea a 1 mg de adrenalina la fiecare 3-5 minute atata timp cat
continuati RCP
MEDICATIA ANTIARITMICA
 Administrati amiodarona 300 mg iv/io pacientilor adulti aflati in SCR prin FV/pTV dupa
al treilea soc
 Administrati inca 150 mg amiodarona iv/io pacientilor adulti aflati in SCR prin FV/pTV
dupa al cincilea soc
 Lidocaina 100 mg iv/io poate fi o alternativa daca amiodarona nu este disponibila sau
daca exista o justificare medicala pentru a folosi lidocaina in locul amiodaronei. Un al
doilea bolus de lidocaina de 50 mg poate fi administrat dupa al cincilea soc
MEDICATIA TROMBOLITICA
 Considerati tromboliza atunci cand SCR este suspectat/cunoscut a fi produs de o
embolie pulmonara
 Continuati RCP timp de 60-90 minute dupa administrarea tromboliticului
FLUIDELE
 Administrati fluide iv/io numai daca stopul cardiac este determinat sau suspectat a fi
de etiologie hipovolemica
CAPNOGRAFIA IN TIMPUL ALS

 Utilizati capnografia pentru a confirma pozitia corecta a sondei IOT in timpul RCP
 Utilizati capnografia pentru a monitoriza calitatea RCP
4
 O crestere a ETCO2 in timpul RCP poate indica ROSC. Totusi, compresiile toracice nu
vor fi intrerupte doar pe acest criteriu unic
 Cu toate ca valorile mari si crescatoare ale ETCO2 sunt asociate cu o rata crescuta a
ROSC si a supravietuirii dupa SCR, nu luati in consideratie doar valoarea scazuta a
ETCO2 pentru a decide oprirea resuscitarii
UTILIZAREA ULTRASONOGRAFIEI IN TIMPUL ALS

 Numai operatorii experimentati vor folosi POCUS in timpul RCP
 POCUS nu trebuie sa intrerupa sau sa prelungeasca intreruperile compresiilor toracice
in timpul RCP
 POCUS poate fi utila in identificarea cauzelor reversibile ale SCR cum ar fi
pneumotoraxul sau tamponade cardiaca
 Dilatatia ventriculara dreapta izolata nu trebuie considerata criteriu de diagnostic
pentru embolia pulmonara masiva in timpul RCP
 Nu utilizati POCUS pentru a evalua contractilitatea miocardului ca unic criteriu de
oprire al RCP
DISPOZITIVE PENTRU COMPRESII TORACICE MECANICE

 Folositi compresii toracice mecanice numai atunci cand nu se pot obtine compresii
toracice manuale eficiente sau cand este pusa in pericol siguranta salvatorilor
 Daca utilizati un dispozitiv pentru compresii toracice mecanice, reduceti la minimum
pauzele in livrarea compresiilor toracice determinate de lipsa de familiarizare in
utilizarea acestor tipuri de dispositive
ARITMII PERIAREST
Evaluarea si tratamentul tuturor aritmiilor se adreseaza starii pacientului (stabil vs instabil) si

tipului de aritmie.
Pacientul instabil cu risc de SCR prezinta:
 SOC – hipotensiune arteriala < 90 mmHg si hiperactivitate simpatica cu flux sanguin
cerebral scazut
 SINCOPA – consecinta a fluxului sanguin cerebral scazut
 INSUFICIENTA CARDIACA SEVERA – manifestata ca edem pulmonar (insuficienta
ventriculara stanga) si/sau cresterea presiunii venoase jugulare (insuficienta
ventriculara dreapta)
 ISCHEMIA MIOCARDICA – manifestata ca durere toracica (angina) sau se poate
manifesta fara durere cu modificari pe EKG in 12 derivatii (ischemie silentioasa)
5
TAHICARDIILE
 Cardioversia electrica este tratamentul de electie in cazul pacientului tahicardic

instabil
 Pacientii constienti necesita anestezie sau sedare inaintea cardioversiei sincrone
 Pentru a converti tahiaritmiile atriale sau ventriculare socul trebuie sincronizat cu
unda R a EKG
 Pentru FiA: datele recente recomanda un soc sincron la energia maxima livrata de
defibrillator in locul escaladarii energiei
 Pentru FlA si TPSV: dati un soc initial de 70-120 J. Pentru urmatoarele socuri utilizati
escaladarea energiei.
 Pentru TV cu puls: socul initial va fi de 120-150 J. Daca socul initial nu restaureaza

ritmul sinusal, utilizati escaladarea energiei pentru socurile ulterioare
 Daca cardioversia nu reuseste sa restaureze ritmul sinusal si pacientul ramane

instabil,administrati amiodarona 300 mg in 10-20 min (sau procainamida 10-15 mg/kg
in 20 minute), apoi reincercati cardioversia electrica. Doza de incarcare cu amiodarona
poate fi urmata de infuzia a 900 mg amiodarona in 24 ore
 Daca pacientul tahicardic este stabil (fara semne adverse sau simptome) si starea lui
nu se deterioreaza, se poate recurge la tratament farmacologic
 Administrati amiodarona pentru controlul frecventei la pacientii cu FiA paroxistica

instabili hemodinamic si FEVS sever redusa. Pentru pacientii cu FEVS<40% luati in
consideratie doza cea mai mica de betablocant pentru a obtine o frecventa cardiaca <
110/min. Suplimentati cu Digoxin daca considerati necesar
BRADICARDIA
 Daca bradicardia asociaza semne de instabilitate administrati atropina 500 mcg iv/io,
repetata la 3-5 minute (daca mai este necesara) pana la o doza totala de 3 mg
 Daca tratamentul cu atropina este ineficient, luati in considerare medicatia de linia a
doua: isoprenalina (5 mcg/min doza initiala) sau adrenalina (2-10 mcg/min)
6
 Bradycardia asociata IMA inferior, transplantului cardiac sau leziunilor medulare

administrati aminophylina 100-200 mg iv lent
 Luati in considerare administrarea de glucagon daca bradicardia este determinata de
betablocante sau de blocante de canale de calciu
 Nu administrati atropina pacientilor cu transplant cardiac – poate determina BAV de
grad inalt sau oprire sinusala – folositi aminophylina
 Daca pacientii sunt instabili, cu bradicardie simptomatica refractara la terapia
medicamentoasa, luati in considerare pacingul
 Daca pacingul transtoracic este ineficient, considerati pacingul transvenos
 Ori de cate ori aveti pacient in asistolie verificati cu atentie EKG. Prezenta undelor P
poate sa raspunda la pacing (asistola cu unde P)
 Daca atropina este ineficienta si pacingul electric nu este imediat disponibil, pacingul
prin lovituri cu pumnul poate fi tentat temporar pana cand pacingul electric devine
disponibil
ALGORITMUL ALS
Stopul cardiac poate asocial ritm socabil (FV sau pTV) sau ritm nesocabil (asistolie sau AEP).
Diferenta intre cele doua tipuri de ritm o reprezinta necesitatea defibrilarii ritmurilor
socabile. Celelalte interventii (compresii toracice de calitate cu minime intreruperi,
managementul caii aeriene si ventilatia, abordul vascular, administrarea de adrenalina si
identificarea si tratamentul cauzelor reversibile) sunt comune tuturor stopurilor.
Defibrilarea manuala
Scopul utilizarii defibrilatoarelor manuale este acela de a reduce la mai putin de 5 secunde
timpul necesar recunoasterii ritmului socabil si deciziei de a livra soc, pentru a efectua cat mai
continuu compresii toracice.
Pauza dintre oprirea compresiilor toracice si livrarea socului (pauza pre-soc) trebuie redusa la
minimum absolut. O intarziere chiar de 5-10 secunde poate reduce eficienta socului. Pauza
pre-soc poate fi redusa la mai putin de 5 sec prin continuarea compresiilor toracice in timpul
incarcarii defibrilatorului si prin buna coordonare a echipei de catre leaderul acesteia si o
buna comunicare. Verificarea sigurantei defibrilarii si a lipsei contactului cu victima in timpul
livrarii socului se va face scurt dar eficient. Pauza post-soc va fi redusa prin reluarea imediata
a compresiilor toracice dupa livrarea socului. Daca sunt semne clinice si fiziologice de ROSC
(unde de puls arterial, cresterea ETCO2 etc), compresiile toracice vor fi scurt intrerupte
pentru analiza ritmului. Intreg procesul defibrilarii manuale nu trebuie sa intrerupa
compresiile toracice mai mult de 5 secunde.
7
UTILIZAREA IN SIGURANTA A OXIGENULUI IN TIMPUL DEFIBRILARII
Intr-o atmosfera imbogatita in oxigen, o scanteie produsa de padelele incorect aplicate ale
defibrilatorului poate produce flacara si arsura pacientului. Desi padelele autoadezive sunt
mai sigure decat cele manuale din punct de vedere al riscului de aprindere, recomandarile
anterioare de utilizare in siguranta a oxigenului in timpul defibrilarii raman neschimbate.
Acestea sunt:
 Indepartarea mastii de oxigen sau a canulei nazale la cel putin 1 m de pieptul
pacientului
 Lasati balonul de ventilatie conectat la sonda de intubatie traheala sau dispozitivul
supraglotic, orice pierdere de oxigen va fi directionata la distanta de pieptul
pacientului
 Daca pacientul este conectat la ventilator (in sala de operatie sau ATI), pastrati
ventilatorul conectat la sonda IOT
AMPLASAREA PADELELOR DE DEFIBRILARE
- In aritmiile ventriculare si stopul cardiac: pozitia sterno-apicala. Asigurati-va ca nu se

interpune tesut al sanului intre electrozi. Electrodul apical trebuie amplasat suficient
de lateral, chiar sub limita inferioara a axilei. Alte pozitii acceptate sunt: bi-axilar,
postero-apical sau antero-posterior.Nu conteaza care electrod este asezat intr-o
anumita pozitie (poate fi ales oricare dintre cei doi). Daca toracele pacientului este
foarte paros si electrozii nu fac bine contact, parul de pe torace trebuie ras. Acest fapt
nu trebuie sa intarzie defibrilarea, considerati o alta pozitionare a electrozilor.
- In aritmiile atriale: sunt eficiente pozitiile sterno-apicala si antero-posterioara
- In cazul pacientilor cu dispozitive implantate (pace-maker permanent, defibrilator
implantabil), plasati padelele la o distanta de minim 8 cm de aceste dispozitive sau
utilizati o pozitie alternativa. Aceste dispozitive pot fi deteriorate in timpul defibrilarii
daca curentul trece direct prin ele. Este recomandabil ca acesti pacienti sa poarte
bratari de identificare de tip “Medic Alert”.
8
DEFIBRILAREA CU MAINILE PE PACIENT
Recomandarile vechi raman neschimbate. Se intrerupe orice contact cu pacientul in timpul

livrarii socului.
FAZELE RESPIRATIEI
PEEP creste impedanta transtoracica, de aceea trebuie redusa la minimul in timpul

defibrilarii. Auto-PEEP poate fi crescuta la pacientii astmatici, de aceea energia de defibrilare
eficienta poate fi mai mare.
UN SOC vs TREI SOCURI CUPLATE
Daca pacientul este monitorizat si supravegheat si instaleaza SCR (in laboratorul de

cateterism, unitatea de terapie coronariana sau alt spatiu intra- sau extra-spitalicesc) si este
imediat disponibil un defibrilator manual:
 Confirmati stopul cardiac si strigati dupa ajutor
 Daca ritmul initial este FV/pTV, livrati rapid 3 socuri sucessive
 Verificati rapid daca s-a modificat ritmul dupa fiecare soc si daca ati obtinut ROSC
9
 Reluati compresiile toracice pentru 2 minute imediat dupa al treilea soc, daca acesta
nu a fost eficient
ENERGIA DE DEFIBRILARE
Recomandarile 2015 au ramas neschimbate (primul soc va avea minimum 150 J, cu

escaladarea energiei de defibrilare pentru urmatoarele socuri, in functie si de recomandarile
fabricantului defibrilatorului)
CALEA AERIANA SI VENTILATIA
 Este recomandata ventilatia pe balon si masca sau o cale aeriana avansata in cazul
oricarui adult aflat in SCR
 Daca optati pentru o cale aeriana avansata, sunt recomandate dispozitivele
supraglotice, acolo unde nu exista suficienta experienta in IOT in SCR din prespital
 Daca optati in prespital pentru o cale aeriana avansata si aveti suficienta experienta in
utilizarea acestor dispozitive, recomandarea este sa utilizati dispozitivele supraglotice
sau IOT
 In spital, daca exista suficienta experienta a personalului, este recomandata utilizarea
dispozitivelor supraglotice sau a IOT
Avantajul unei cai aeriene avansate este acela ca permite efectuarea continua a compresiilor
toracice, fara intrerupere pentru ventilatii.
OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA
Pacientii care necesita resuscitare au adesea calea aeriana obstructionata, de regula ca o

consecinta a pierderii starii de constienta; insa uneori poate fi cauza primara a SCR.
Interventia prompta, deschiderea caii aeriene si ventilatia pulmonara eficienta sunt esentiale.
Acest gest va preveni leziunile hipoxice secundare ale creierului si altor organe vitale. Fara o
oxigenare adecvata este imposibil sa obtineti ROSC.
MANAGEMENTUL DE BAZA AL CAILOR AERIENE SI ADJUVANTI
Exista trei manevre care pot imbunatati patenta unei cai aeriene obstructionate de limba sau
de alte structuri: hiperextensia capului, ridicarea barbiei si subluatia mandibulei. Utilizarea
adjuvantilor de cale aeriana (canula nazo- sau orofaringiana) in timpul RCP este adesea utila
si uneori chiar esentiala pentru mentinerea deschisa a cailor aeriene, mai ales atunci cand
resuscitarea este una prelungita.
10
OXIGENOTERAPIA IN RCP
In timpul RCP, fluxul de oxigen care ajunge la creier este unul foarte mic, chiar si in situatia
unei RCP eficiente. Ghidurile recomanda administrarea in timpul RCP a celei mai mari
concentratii de oxigen necesare pentru a reduce la minimum leziunile hipoxic-ischemice ale
creierului. Imediat dupa ROSC, de indata ce SpO2 poate fi masurata correct, titrati oxigenul
administrat, pentru a mentine o saturatie de 94-98%.
OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA CU CORP STRAIN
In cazul unui pacient cu suspiciune de obstructie de cale aeriana cu corp strain, la care
masurile initiale de baza nu au fost eficiente, utilizati laringoscopia si pensa pentru a
indeparta, sub directa vizionare, corpul strain.
VENTILATIA
Ventilati pe balon si masca sau pe balon si cale aeriana avansata (dispozitiv supraglotic, sonda
IOT). Ventilati timp de aproximativ 1 secunda, cu un volum suficient pentru a expansiona
toracele. Daca ventilati pe balon si masca, ventilati cu nu raport compresii ventilatii de 30:2.
Atunci cand ventilati pe dispozitiv supraglottic sau pe sonda IOT , faceti compresii continuu si
ventilati cu o frecventa de 10/minut. Dispozitivele supraglotice pot permite o scurgere de gaz
in timpul ventilatiei. Daca aceasta pierdere este una mica, este permisa ventilatia continua
(10 ventilatii/min) si compresii toracice neintrerupte. Insa, daca pierderea de gaz este
semnificativa, resuscitati cu un raport compresii/ventilatii de 30:2.
CONFIRMAREA PLASARII CORECTE A SONDEI IOT
 Observarea IOT corecte : ridicarea toracelui, condens prezent pe sonda IOT, prezenta
murmurului vezicular la auscultatia plamanilor, lipsa zgomotului in epigastru)
 Urmarirea undelor de capnografie (NO TRACE=WRONG PLACE)
 Ultrasonografia gatului
MEDICATIE SI FLUIDE
Abordul vascular de electie este abordul venos. Daca nu se poate obtine abord venos, se
obtine abord intraosos.
MEDICATIA VASOPRESOARE
11
ERC recomanda administrarea a 1 mg de adrenalina iv/io cat mai rapid posibil pacientilor
adulti aflati in SCR prin ritm nesocabil. Repetati adrenalina 1 mg la fiecare 3-5 minute cat timp
continuati ALS.
Pacientilor aflati in SCR prin ritm socabil li se va administra adrenalina 1 mg iv/io dupa al
treilea soc daca acesta nu a restabilit ROSC. Repetati adrenalina 1 mg iv/io la fiecare 3-5 min
cat timp continuati ALS.
In cazul pacientilor monitorizati si supravegheati care instaleaza SCR prin ritm socabil si la
care s-au livrat 3 socuri cuplate, aceste 3 socuri cuplate vor fi considerate ca un prim soc in
ceea ce priveste administrarea de adrenalina.
ERC nu recomanda administrarea de vasopresina in SCR.
MEDICATIA ANTIARITMICA
Amiodarona se va administra in SCR dupa al treilea soc in doza de 300 mg.

Urmatoarea doza de amiodarona de 150 mg se va administra dupa al cincilea soc.
Lidocaina reprezinta o alternativa la amiodarona, doza de 100 mg se administreaza dupa al
treilea soc. O a doua doza bolus de 50 mg se va administra dupa al cincilea soc.
TERAPIA TROMBOLITICA
Se va administra pacientilor cu embolie pulmonare suspectata sau confirmata aflati in SCR.

Administrarea tromboliticului impune continuarea RCP 60-90 min inainte de oprirea
resuscitarii.
TERAPIA CU FLUIDE
In absenta suspiciunii de SCR hipovolemic, evitati administrarea unor volume mari de fluide.
CAPNOGRAFIA IN TIMPUL ALS
 Confirma plasarea corecta a sondei de intubatie traheala

 Monitorizeaza calitatea RCP (frecventa ventilatiilor si a compresiilor toracice)
 Detecteaza ROSC in timpul RCP – aparitia ROSC poate creste nivelul ETCO2 de pana la
3 ori
 Prognosticul in timpul RCP – lipsa obtinerii unei ETCO2 > 10 mmHg in timpul RCP se
asociaza cu un prognostic prost
12
SUPORTUL VITAL AVANSAT
INCONSTIENT SI NU RESPIRA/NU RESPIRA NORMAL
CHEAMA ECHIPA DE RESUSCITARE
RCP 30:2 SI ATASEAZA DEFIBRILATOR/MONITOR
EVALUEAZA RITM
SOCABIL NESOCABIL
FV/pTV ASISTOLA/AEP
1 SOC
INCEPE IMEDIAT INCEPE IMEDIAT

COMPRESIILE ROSC COMPRESIILE
TORACICE 2 MIN TORACICE 2 MIN
ADMINISTREAZA COMPRESII TORACICE DE INALTA CALITATE SI

 Administreaza oxigen
 Foloseste capnografia
 Compresii toracice continue daca ai cale aeriana avansata
 Redu la minimum pauzele in timpul compresiilor
 Abord iv/io
13
 Administreaza adrenalina la fiecare 3-5 min

 Administreaza amiodarona dupa al treilea soc
 Identifica si trateaza cauzele reversibile - hipoxia/ hipovolemia/hipopotasemia,
hiperpotasemia si alte cauze metabolice/hipotermia,hipertermia/tromboza coronariana
sau pulmonara/pneumotoraxul in tensiune/toxicele/tamponade cardiaca
 Foloseste ultrasonografia pentru a identifica cauzele reversibile
 Ia in considerare angiografia/coronarografia percutana
 Compresii toracice mecanice pentru a facilita transferul/tratamentul
 RCP extracorporeala
Dupa ROSC:
- Evalueaza ABCDE
- Tinteste SpO2 94-98% si normal PaCO2
- EKG in 12 derivatii
- Identifica si trateaza cauzele
- Managementul temperaturii tintite
ARITMIILE PERIAREST
Identificarea prompta si tratamentul aritmiilor amenintatoare pot preveni stopul cardiac si

recurenta acestuia.
CARDIOVERSIA
Cardioversia electrica este tratamentul de electie in cazul pacientului tahicardic instabil. Socul
trebuie sincronizat cu unda R de pe electrocardiograma (lipsa sincronizarii poate induce FV).
Pacientul constient necesita anestezie sau sedare inaintea cardioversiei sincrona
14
TAHICARDIA
Evalueaza ABCDE semne de instabilitate? Soc sincron 3 incercari
----------------------- ------------------------------- ------------------------------
Administreaza O2 daca SpO2<94% 1. Soc (sedare sau analgezie)
Obtine abord iv 2. Sincopa DA daca nu converteste: INSTABIL
Monitorizeaza EKG,TA,SpO2 3. Ischemie miocardica AMIODARONA 300 mg
EKG in 12 derivatii 4. Insuficienta cardiaca ( in 20 min) SAU
Identifica si trateaza cauzele reversibile PROCAINAMIDA
10-15 mg/kg in 20 min
apoi repeta socul sincron
-----------------------------------------------------------------------NU----------------------------------------------------
STABIL
CERE SFATUL EXPERTUL
ESTE QRS INGUST?< 0,12s
QRS LARG QRS INGUST
RITM REGULAT? REGULAT RITM REGULAT?
MANEVRE VAGALE
NEREGULAT NEREGULAT
DACA SUNT INEFICIENTE
*Daca este FiA cu bloc de ramura Probabil FiA

trateaza ca si complexe inguste *Controlul frecventei cu
*Daca e torsada a varfurilor adm sulfat ADENOZINA (daca nu e sindrom de betablocant sau diltiazem
de magneziu 2 g preexcitatie) *Digoxin sau amiodarona in
 6 mg bolus rapid iv caz de insuf.cardiaca
 Daca nu a fost eficient 12 mg *Anticoagulare daca >48 h
 Daca nu a fost eficient 18 mg iv
Monitorizare EKG continua

DACA E INEFICIENT
QRS LARGI QRS INGUSTE

PROCAINAMIDA 10-15 mg/kg iv in 20 15
min VERAPAMIL,
AMIODARONA 300 mg iv in 10-60 min BETABLOCANT, DILTIAZEM
INEFICIENT
CARDIOVERSIA IN FIBRILATIA ATRIALA
Unele studii au demonstrat ca pozita antero-postrerioara a padelelor pentru cardioversie este

mai eficienta decat cea antero-laterala, insa ambele sunt acceptate. Se va folosi energia
maxima recomandata inca de la inceput, in locul escaladarii energiei asa cum era recomandat
anterior. Daca pacientul este stabil, vor fi respectate recomandarile de anticoagulare pentru a
preveni AVC.
CARDIOVERSIA IN FLUTTER SI TPSV
Necesita energii mai mici pentru cardioversie decat FiA. Socul sincron initial va avea 70-120 J.
Pentru socurile ulterioare se va escalada energia de cardioversie.
CARDIOVERSIA IN TV CU PULS
Socul initial sincron va avea 120-150 J. Ulterior se va escalada energia de cardioversie.
BRADICARDIA
PACING-ul
Folositi-l la pacientii bradicardici instabili, cu bradicardie simptomatica refractara la terapia

medicamentoasa.
Pacingul imediat este recomandat pacientilor cu bloc la nivelul sau sub nivelul Hiss-Purkinje.
Daca pacingul transthoracic este inefficient, luati in considerare pacingul transvenos.
Daca pacientul este in asistolie, verificati atent EKG, pentru a detecta eventuale unde P, acest
tip de asistolie cu unde P poate raspunde la pacing.
Pacingul prin percutie poate fi o metoda de pacing temporara, pana la atasarea pacingului
transthoracic. Loviti brusc, cu pumnul strans, jumatatea inferioara a sternului.
16
BRADICARDIA. EVALUATI ABCDE

 Dati O2 daca SpO2<94% si obtineti abord iv
 Monitorizati EKG, TA, SpO2, EKG 12 derivatii
 Identificati si tratati cauzele reversibile
(tulburari electrolitice, hipovolemie,etc)
SEMNE DE INSTABILITATE?
1. Soc
2. Sincopa
3. Insuficienta cardiaca
4. Ischemie miocardica
D
A
ATROPINA 500 mcg iv N

U
RASPUNS SATISFACATOR? DA
N
U RISC DE ASISTOLA?
Asistola recenta
CONSIDERA ALTE MASURI DA BAV Mobitz II
Atropine 500 mcg iv repetat pana la BAV III cu QRS largi
o doza max de 3 mg Pauze ventriculare
Isoprenaline 5 mcg/min iv >3 s
Adrenalina 2-10 mcg/min iv
Medicatie alternativa* N
SI/SAU U
Pacing transcutan
Cere ajutorul expertului Supravegheaza pacientul

Pacing transvenos
MEDICATIE ALTERNATIVA:
AMINOFILINA
17
DOPAMINA
GLUCAGON – in intox cu betablocante sau blocante calciu
GLICOPYRROLATE – poate fi fol in locul atropinei

Als - Erc-2021-2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Als - Erc-2021-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Serviciul de Ambulanţă Bucureşti–Ilfov

PREGATIRE PROFESIONALA CONTINUA 2021

 nu sunt modificari semnificative fata de protocolul anterior

PREVENTIA SCR IN PRESPITAL

 Respectati ghidurile Societatii Europene de Cardiologie pentru diagnosticul si

1. Raman prioritare compresiile toracice corect efectuate, cu minime intreruperi,

DEFIBRILAREA EFICIENTA SI IN CONDITII DE SIGURANTA

 Livrarea socului se poate face in conditii de siguranta fara intreruperea compresiilor

NIVELUL ENERGIEI SI NUMARUL DE SOCURI

FV RECURENTA SAU REFRACTARA

CALEA AERIANA SI VENTILATIA

cazul unui dispozitiv supraglotic, daca pierderile gazoase impiedica ventilatiile

CAPNOGRAFIA IN TIMPUL ALS

UTILIZAREA ULTRASONOGRAFIEI IN TIMPUL ALS

DISPOZITIVE PENTRU COMPRESII TORACICE MECANICE

Evaluarea si tratamentul tuturor aritmiilor se adreseaza starii pacientului (stabil vs instabil) si

 Cardioversia electrica este tratamentul de electie in cazul pacientului tahicardic

 Pentru TV cu puls: socul initial va fi de 120-150 J. Daca socul initial nu restaureaza

 Daca cardioversia nu reuseste sa restaureze ritmul sinusal si pacientul ramane

 Administrati amiodarona pentru controlul frecventei la pacientii cu FiA paroxistica

 Bradycardia asociata IMA inferior, transplantului cardiac sau leziunilor medulare

UTILIZAREA IN SIGURANTA A OXIGENULUI IN TIMPUL DEFIBRILARII

AMPLASAREA PADELELOR DE DEFIBRILARE

- In aritmiile ventriculare si stopul cardiac: pozitia sterno-apicala. Asigurati-va ca nu se

DEFIBRILAREA CU MAINILE PE PACIENT

Recomandarile vechi raman neschimbate. Se intrerupe orice contact cu pacientul in timpul

PEEP creste impedanta transtoracica, de aceea trebuie redusa la minimul in timpul

UN SOC vs TREI SOCURI CUPLATE

Daca pacientul este monitorizat si supravegheat si instaleaza SCR (in laboratorul de

Recomandarile 2015 au ramas neschimbate (primul soc va avea minimum 150 J, cu

CALEA AERIANA SI VENTILATIA

OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA

Pacientii care necesita resuscitare au adesea calea aeriana obstructionata, de regula ca o

MANAGEMENTUL DE BAZA AL CAILOR AERIENE SI ADJUVANTI

OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA CU CORP STRAIN

CONFIRMAREA PLASARII CORECTE A SONDEI IOT

Amiodarona se va administra in SCR dupa al treilea soc in doza de 300 mg.

Se va administra pacientilor cu embolie pulmonare suspectata sau confirmata aflati in SCR.

CAPNOGRAFIA IN TIMPUL ALS

 Confirma plasarea corecta a sondei de intubatie traheala

SUPORTUL VITAL AVANSAT

INCONSTIENT SI NU RESPIRA/NU RESPIRA NORMAL

CHEAMA ECHIPA DE RESUSCITARE

RCP 30:2 SI ATASEAZA DEFIBRILATOR/MONITOR

INCEPE IMEDIAT INCEPE IMEDIAT

ADMINISTREAZA COMPRESII TORACICE DE INALTA CALITATE SI

 Administreaza adrenalina la fiecare 3-5 min

Identificarea prompta si tratamentul aritmiilor amenintatoare pot preveni stopul cardiac si

DACA SUNT INEFICIENTE

*Daca este FiA cu bloc de ramura Probabil FiA

QRS LARGI QRS INGUSTE

CARDIOVERSIA IN FIBRILATIA ATRIALA

Unele studii au demonstrat ca pozita antero-postrerioara a padelelor pentru cardioversie este

CARDIOVERSIA IN FLUTTER SI TPSV

Socul initial sincron va avea 120-150 J. Ulterior se va escalada energia de cardioversie.

Folositi-l la pacientii bradicardici instabili, cu bradicardie simptomatica refractara la terapia

BRADICARDIA. EVALUATI ABCDE

ATROPINA 500 mcg iv N

Cere ajutorul expertului Supravegheaza pacientul

S-ar putea să vă placă și