LSEsiune de 10 Moneda Si Credit 06.06.2022

LSEsiune de 10 - Monedă și Credit
Asist. univ. dr. Cărăușu Dumitru-Nicușor

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Monedă și Credit 1/40
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Iași - 06.06.2022
LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Integrarea monetară europeană
Capitolul 5 - Integrarea monetară europeană

Apariția Șarpelui
Monetar
Mecanismul
Șarpelui Monetar
Caracteristicile
șarpelui monetar
ECU
Componentele
Integrarea MRS
SME
monetară
europeană Sistemul Monetar
European
Evoluția SME FECOM
Criteriile de
Convergență
Etapele creării
Uniunii Economice
și Monetare
Moneda unică, Etapele apariției
Euro EURO
Avantaje și
dezavantaje ale
monedei unice

Mecanismul - Șarpelui monetar

Mecanismul șarpelui monetar:
❑apare pe fundalul crizei sistemului monetar internațional de la Bretton
Woods;
❑presupune reducerea marjelor de fluctuație de la 2,25% la ±1,125%
❑este instituit prin Acordul de la Basel 1972
❑presupunea o dublă corelare:
❑ ±2,25% față de paritate între fiecare monedă din sistem și dolarul SUA – tunelul cu o
bandă de fluctuație de 4,5%
❑ ±1,125% față de paritate între o monedă europeană din sistem și fiecare dintre celelalte
monede membre - șarpele cu o bandă de fluctuație de 2,25%

Mecanismul - Șarpelui monetar 2

Funcționarea – Mecanismului Șarpelui Monetar
❑s-a bazat pe o participare voluntară a statelor membre și non-membre ale

Comunității Economice Europene
❑a presupus intervenții în dolari la limitele tunelului și intervenții în

moneda comunitară la limitele șarpelui
❑Martie 1973 – dispare tunelul o dată cu renunțarea la cursuri fixe în raport

cu USD – începe a doua etapă șarpele fără tunel
❑Martie 1979 – se renunță la mecanismul șarpelui monetar în favoarea –

Sistemului Monetar European

Sistemul Monetar European

Componentele Sistemului Monetar
1. Moneda comună ECU - European Currency Unit.
❑ monedă de cont, monedă-coș valutar format din monede ale statelor membre;
2. Mecanismul de cursuri fixe: MRS

❑ era construit în jurul unui curs pivot față de ECU, cursuri-pivot bilaterale între
monedele statelor membre ce se raportau la o grilă de parități
❑ viza cursuri-limită de intervenție ±2,25% în funcție de grila de parități
❑ intervenția băncilor centrale în monede comunitare presupunea vânzarea sau
cumpărarea de valută fiind:
❑ intervenții marginale – obligatorii – participarea 2 bănci centrale
❑ intervenții intramarginale – facultative – o singură bancă centrală
❑ în funcție de indicatorul de divergență față de ECU
3. Mecanismul de creditare creat prin FECOM

❑ finanțarea pe termen foarte scurt – între bănci centrale, cel mai frecvent
❑ susținerea monetară pe termen scurt - între bănci centrale
❑ sprijinul financiar pe termen mediu – între guvernele statelor

Crearea Uniunii Economice și Monetare

❑ a fost realizat în baza tratatului de la Maastricht – Tratatul UE – semnat 7 februarie
1992 ce a stabilit crearea UEM în 3 etape:
1. Etapa I – pregătitoare – până la 1 ianuarie 1994 și a vizat:

❑ coordonarea politicilor economice și extinderea mecanismului SME și lărgirea rolului
ECU și negocierea și aprobarea Tratatului Uniunii Europene
2. Etapa II – 1 ian 1994 – 31 dec. 1996

❑ înființarea IME – Institutului Monetar European
❑ Țările membre au urmărit îndeplinirea criteriilor de convergență pentru EUR:
❑ Criteriul stabilității durabile a prețurilor: 𝑅𝑖 ≤ 1,5%
❑ Criteriul de convergență a dobânzilor: 𝑅𝑑𝑛 ≤ 2%
❑ Criteriul situației datoriei publice: 𝐷𝑏 ≤ 3% 𝑃𝐼𝐵 și 𝐷𝑎𝑡. 𝑃𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐ă ≤ 60% 𝑃𝐼𝐵
❑ Criteriul participării la mecanismul de cursuri fixe ale SME
❑ Alte criterii: independența băncii centrale și interzicerea finanțării monetare a deficitului bugetar
3. Etapa III – inițial 1997 – 1998 – oficial la data de 1 ian 1999

❑ au fost fixate irevocabil paritățile între monedele ce urma să facă față din UEM
❑ BCE definitivează politica monetară comună – pentru viitoare zonă euro

Moneda EUR
Moneda Euro a fost introdusă în 3 etape distincte:
Etapa 1: 2 mai 1998 – 1 ianuarie 1999
❑ au fost selectate, dintre cele 15 țări UE, doar cele care îndeplineau criteriile de
convergență
Etapa 2: 1 ianuarie 1999 – 31 dec. 2001
❑ euro a existat numai ca monedă de cont;
Etapa 3: 1 ianuarie 2002 – 28 feb. 2002

❑ apariția bancnotelor și monedelor metalice euro și dispariția banilor naționali;
❑ în prezent 19 state au adoptat moneda EUR
Economice
directe
Avantaje
Economice
Euro
indirecte
Dezavantaje
LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Creditul și dobânda
Creditul și dobânda Abordări

Concept –
Trăsături și
teoretice:
Funcții
Particularități
Credit comercial
Instrumente de
plată
Credit bancar
Creditul și Forme ale Credit de

dobânda creditului consum
Credit public
Credit ipotecar
Dobânda
Percepută și
Dobânda și Bonificată
Scontul
Scontul

Conceptul de credit
Concepții privind creditul elementele definitorii: încredere, relație de schimb, relații de
redistribuire
Trăsăturile creditului:
❑ separarea proprietății asupra capitalului de împrumut de folosirea lui;
❑ plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut;
❑ stabilirea scadențelor;
❑ garantarea creditelor: garanții personale, garanții reale – gajul, ipoteca, garantarea
globală;
❑ participarea creditului la finanţarea agenţilor economici.
Funcțiile creditului
❑ redistribuire:- depozitele fac credite;
❑ emisiune monetară – creditele fac depozite
❑ reflectare și stimulare a bonității
Formele creditului
În funcție de natura lui economică și participanți creditul poate fi:
1) Credit comercial
2) Credit bancar
3) Credit de consum
4) Credit public
5) Credit ipotecar
1. Creditul comercial
❑creditul pe care şi-l acordă întreprinzătorii la vânzarea mărfurilor sub
forma amânării plății fiind un credit sub formă de mărfuri
❑Aspecte cheie:
❑forme ale sale – cumpărător – vânzător
❑componente și forme specifice – Factoringul
❑instrumentele de plată

Credit Comercial - Instrumente de plată

Tipuri de instrumente de plată:
1) Cambia – efect de comerț care face dovada existenței unei creanțe
Forme - bilet la ordin – emis de debitor, și trata – emis de creditor;
Elemente obligatorii și participanți: trăgător, tras și beneficiar
specifici, biletului la ordin și al cambiei
Operațiuni specifice:
❑girare (andosarea) ce poate fi: gir plin, gir alb, gir spre încasare
❑acceptul comercial
❑acceptul bancar
2) Cec-ul: exprimă un ordin dat de titularul unui cont bancar băncii

sale să plătească o sumă de bani persoanei indicate în cec (cec
nominal) sau prezentatorului (cec la purtător)
Forme: cec de virament, cec certificat, cec barat (general sau
specializat), cec de călătorie
Elemente obligatorii și participanți: trăgătorul, trasul și beneficiarul

Formele creditului
2) Creditul bancar
❑este un credit sub formă bănească acordat de bănci întreprinzătorilor;
Aspecte cheie: trăsături și modalități de creditare
3) Creditul de consum: achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată
4) Creditul public: creditul contractat de stat prin lansarea titlurilor de

împrumut (obligațiuni, bonuri de tezaur etc.)
Aspecte cheie:
❑Modalități de lansare
❑Tipuri de obligațiuni
❑Modalități de rambursare și facilități acordate subscriitorilor
5) Creditul ipotecar: este creditul garantat cu proprietatea imobiliară

Aspecte cheie: natura garanției: urban vs. rural și alte categorii specifice.

Dobânda și scontul
Din perspectiva băncii sunt 2 categorii de dobândă:
❑Dobândă bonificată – depozite;
❑Dobândă percepută – credite;
Scontul: formă particulară a dobânzii care operează în

legătură cu înscrisurile cambiale
❑scontul este o operațiune de creditare ce transformă
creditul comercial în credit bancar;
❑metode de calcul specifice:
❑Metoda obișnuită
𝑽×𝑷×𝑻
𝑺 = 𝟏𝟎𝟎×𝟑𝟔𝟎 (𝟏𝟐)
❑Metoda divizorul fix:

𝑽×𝑷×𝑻 𝑽×𝑻 𝑽×𝑻 𝑵𝒖𝒎𝒆𝒓𝒆 𝒅𝒐𝒃â𝒏𝒛𝒊
𝑺 = 𝟏𝟎𝟎×𝟑𝟔𝟎 (𝟏𝟐) = 𝟏𝟎𝟎×𝟑𝟔𝟎(𝟏𝟐) =𝑫 = 𝑫𝒇𝒊𝒙
𝒇𝒊𝒙
𝑷
LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Sisteme Bancare
Sisteme Bancare
Rolul băncilor în
economie
Abordări teoretice
Tipuri de bănci
Funcțiile băncii de
Emisiune
Banca de Emisiune
Operațiuni de activ
și pasiv
Sisteme Bancare
Operațiuni de activ
Băncile comerciale Operațiuni de pasiv
Operațiuni
Evoluția Sistemului
comerciale, de
bancar în România
comision și mandat

Sisteme bancare
Banca este o – entitate care face „comerț cu bani”
Rolul băncilor în economie:

❑Intermediari financiari
❑Emitere de titluri de credit și a bancnotelor
❑Efectuare de viramente și prestări de servicii financiare
Tipuri de bănci într-un sistem bancar:

❑bancă de emisiune
❑bănci comerciale
❑bănci de afaceri
❑bănci specializate
❑organisme de credit nebancare

Banca de emisiune
Banca de emisiune – mai cunoscută și sub denumirea de bancă
centrală, bancă a băncilor:
Operațiuni ale
Funcțiile băncilor de emisiune băncilor de
emisiune
gestionarea păstrarea
execuţiei rezervelor
emisiune bancă a Operațiuni Operațiuni
de casă a de aur şi
monetară băncilor de activ de pasiv
bugetului valută ale
de stat ţării

A Banca de emisiune P
1. Creditarea: 1. Capitalul propriu

- celorlalte bănci:
➢ Rescontul de cambii 2. Depunerile:
➢ Creditul pe gaj de ef. com ▪ celelalte bănci
➢ Creditul pe gaj de ▪ stat
efecte publice (credit de lombardare) ▪ bănci străine
-a statului: Creditul guvernamental ▪ marile întreprinderi
2. Decontările:
•Intrabancare
•Interbancare 3. Emisiunea bănească:
3. Operațiuni de vânzare- cumpărare ▪numerar
de aur şi valută ▪bani de cont

Băncile comerciale
capitalul propriu
Operațiuni pasive depunerile
refinanțare
creditarea agenților
economici
Operațiunile
Operațiuni active
băncilor comerciale
creditarea
gospodăriilor
familiare
comerciale
Operațiuni
comerciale, de de comision
comision și mandat
mandat

LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Moneda și Masa monetară
Moneda și Masa monetară

Definiția și
Viteza de rotație a
structura masei
banilor
monetare
Monedă primară
Agregatele Monedă ca mijloc

Moneda ca avuție
monetare de plată
Monedă ca avuție
M1
Moneda și masa netă
monetară
Agregatele M1-
M2
M3
M3
Contrapartide
interne
Contrapartidele
masei monetare
Contrapartide
externe

LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Masa monetară şi agregatele monetare
Moneda și Masa monetară

Moneda este o formă importantă a averii, un activ
financiar care prezintă particularitatea de a fi activul cel mai
lichid.
Moneda reprezintă o creanță pentru posesor (populație,
agenți economici etc.) și o datorie pentru emitent (bănci).
Masa monetară:
❑ansamblul mijloacelor de plată care există la un moment dat
în cadrul economiei unei țări sau a unei zone monetare
❑cuprinde: numerarul și banii de cont
Structura masei monetare:

masă monetară în sens restrâns: - achiziționare imediată:
numerar și disponibilități în conturi curente
masă monetară în sens larg: depozite la termen și alte active

Agregatele Monetare
Agregatele monetare sunt:
ansambluri omogene de active
susceptibile de a fi utilizate ca
mijloc de plată
II. MONEDA CA I. MONEDĂ PRIMARĂ

MIJLOC DE PLATĂ (bază monetară sau monedă de rezervă)
I + Mijloacele de plată ➢ Numerar

create de băncile ➢ Disponib. în ct. deschise la Banca Centrală
comerciale
III. MONEDA CA AVUŢIE NETĂ

II + Active financiare care nu se folosesc curent ca mijloace de plată, dar care
pot fi transformate cu ușurință

AGREGATUL M1
(lichiditatea primară):
➢ Numerarul
➢ Depunerile în ct. curente
AGREGATUL M2
(lichiditatea secundară):
M1+ plasamentele la termen și în vederea economisirii
Agregatul M3
(lichiditatea terțiară):
M2+alte active (certificatele de depozit, bonurile de
casă, alte titluri de valoare emise pe piața monetară)
AGREGATUL L:
M3+ titlurile de valoare negociabile, emise pe termen mediu și lung

Contrapartidele masei monetare

Contrapartidele masei monetare:
❑exprimă creanțele instituțiilor financiar-monetare, în principal asupra
agenților nefinanciari (întreprinderi, persoane fizice, stat)
❑sunt reflectate în activul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar-
monetare.
❑reflectă operațiunile care dau naștere la crearea de monedă.
A Instituții P
financiar-
monetare
Contrapartide Masa monetară
(M3)
Active Creanțe asupra
externe nete străinătății
Active Creanțe asupra economiei
interne nete
Creanțe asupra statului

Tipuri de finanțare a economiei
Contrapartide Resursele institutiilor bancare
Finanțare monetară M1
se creează M2-M1
monedă M3-M2
Finanțare nemonetară
se redistribuie resurse •obligațiuni

preexistente •fonduri proprii
Contrapartidele masei monetare reflectă ansamblul finanțărilor

asigurate numai pe baza resurselor de natură monetară.

LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Cererea şi oferta de monedă
Cererea şi oferta de monedă

Teoria clasică
Cererea de
Teoria keynesistă
Monedă
Teoria
monetaristă
Acordare de
credite
Cererea şi oferta
de monedă Creația monetară
Achiziționarea de
prin băncile
active financiare
comerciale
Achiziționarea de
active reale
Oferta de monedă
Cumpărare de
valută
Limitele
procesului de
creație monetară Mecanismul
Achiziționare de
creației monetare
titluri publice
la banca centrală
Operațiunile de
finanțare
Cererea de Monedă
Abordări teoretice privind cererea de monedă:
1. Teoria clasică – teoria cantitativă a banilor

❑ ecuația schimbului – ecuația Fisher - M x V = P x Q - cererea de monedă (M)
depinde doar de valoarea tranzacțiilor (PxQ) deoarece viteza de circulație a
banilor e constantă
❑ ecuația cambridge: M = K x Y – cererea de monedă depinde de un procent din
venit
2. Teoria keynesistă privind cererea de monedă:

❑ pentru tranzacții – Venit (Y)
❑ datorită precauției – Venit (Y)
❑ pentru speculații – Dobânda (i) – relație inversă
3. Teoria monetaristă privind cererea de monedă:

❑ moneda este o formă a averii, alături de alte active: reale, financiare, umane;
❑ cererea de monedă este stabilă, depinde în primul rând de venitul real
permanent, iar rata dobânzii are o influență secundară;

Creația monetară prin băncile comerciale

Operațiunile prin care băncile comerciale creează monedă:
1) Acordare de credite – caracter temporar – creditele fac depozite;
2) Achiziționarea de active financiare

❑ achiziționarea de valută – caracter definitiv
❑ operațiunea de scontare a cambiilor – caracter temporar
3) Crearea de monedă prin achiziționarea de active reale de către bancă – caracter

definitiv
Băncile creează monedă la inițiativa clienților cu un caracter temporar sau definitiv.

–
Procesul creare/distrugere de monedă de monedă prin
achiziționarea de active reale de către bancă
Creație Monetară (+) Distrucție monetară (-)
Acordarea unui credit bancar Recuperarea creditului la scadență
Cumpărare de active financiare Vânzare de active financiare
Cumpărare de active reale Vânzare de active reale
Mecanismul creării de monedă de către banca centrală

❑Moneda emisă de banca centrală:
• baza monetară sau moneda băncii centrale;
• reprezentată de:
• numerar;
• disponibilitățile băncilor, ale Trezoreriei statului în conturile
lor deschise la banca centrală
Operațiunile prin care banca centrală emite/creează monedă:

1) Cumpărare de devize (valută);
2) Achiziționarea de titluri publice pe piața monetară (open-
market);
3) Operațiuni de refinanțare.

LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Piaţa monetară
Piața monetară
Concept Funcții
Participanți
Poziție netă
debitoare
Mecanismul de
compensare
Poziție netă
creditoare
Efecte ale open-
Piața monetară
marketului
Operațiuni la
inițiativa BNR
Operațiuni de
open-market BNR
Facilități oferite
de BNR
Piața Monetară în
România

Piaţa monetară: concept, evoluţie, funcţii, actori

Piața monetară:
❑piață a capitalurilor pe termen scurt și foarte scurt
❑piață delocalizată
❑o piaţă a monedei centrale;
Funcțiile pieței monetare:

1) Funcția de finanțare a băncilor comerciale
2) Funcția de compensare a deficitului cu excedentul de lichidități din piață
Piață interbancară
Piața monetară
Piața monetară
deschisă (Piața
titlurilor de creanță
negociabile)
Mecanismul compensării pe piața interbancară

❑are bază operațiunile realizate de clienții băncilor în conturile
deschise la bănci.
❑ decontări interbancare: realizate numai în moneda băncii centrale
❑ la finele unei zile de lucru, o bancă poate avea :
❑ poziția netă:
• debitoare sau creditoare
✓Poziția netă debitoare
▪ fluxuri de ieșire > fluxuri de intrare – atragerea de resurse;
✓Poziția netă creditoare
▪ fluxuri de ieșire < fluxuri de intrare – plasare de resurse.
❑Operațiunile de împrumut pe piața interbancară:

❑în alb:
❑prin folosirea unor titluri de creanţă: cesiuni ferme (vândute definitiv),
pensiuni;
EFECTE ALE OPEN- MARKETULUI

• Intervențiile băncii centrale pe piața monetară poartă
denumirea de operațiuni pe piața deschisă sau open –
market
Vânzare de Lichiditatea Dobânda Masa

titluri de bancară bancară monetară
stat
Cumpărare Lichiditatea Dobânda Masa

de titluri de bancară bancară monetară
stat

Operaţiuni pe piaţa monetară efectuate la iniţiativa BNR

a)Cumpărări-vânzări reversibile (REPO – REVERSE REPO)
b)Acordare de credite colateralizate (garantate) cu active
eligibile pentru garantare
c)Vânzări-cumpărări de active eligibile pentru tranzacționare
d)Emiterea de certificate de depozit
e)Operațiuni de SWAP valutar:
- Cumpără la vedere valută și vinde la termen
- Vinde la vedere valută și cumpără la termen
f) Atragerea de depozite
Facilităţi de creditare şi de depozit acordate de BNR
a)Facilităţi de creditare (creditul lombard)

➢Băncile comerciale pot obține lichidități de la BNR pe
termen foarte scurt (o zi)
b)Facilităti de depozit
➢Băncile comerciale își pot valorifica excesul de lichidităţi
prin constituirea de depozite la BNR

LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Moneda și inflația
Moneda și inflația
Conceptul de
inflație
după ritmul de
creștere a
prețurilor
Măsurarea inflației
în funcție de
anticipările pieței
Forme ale inflației
tipul de mecanism
de funcționare a
pieţei
în funcţie de
Moneda și inflația
principalele cauze
Cauze
Cauze și consecințe
ale inflației
Consecințe
negative ale
Alte forme de inflației
dezechilibru
monetare
Inflația în România
după 1990
Conceptul de inflație
❑dezechilibru monetar, exces de bani în circulație, peste nevoile
economiei, manifestat prin creșterea generalizată, continuă și autosusținută
a nivelului mediu al prețurilor pe o perioadă îndelungată;
❑tensiune inflaționistă – creșterea temporară, redusă și parțială a nivelului
prețurilor;
❑Rata inflației = rata de creștere a nivelului prețurilor într-o economie într-

o perioadă dată
Indicii prețurilor folosiți cel mai adesea pentru măsurarea inflaţiei:

❑ indicele general al prețurilor
❑ indicele prețurilor de consum
❑ indicele prețurilor produselor industriale
❑ deflatorul PNB

Forme ale inflației

după ritmul de tipul de mecanism
în funcție de în funcție de
creștere a de funcționare a
anticipările pieței principalele cauze
prețurilor pieţei
inflaţie moderată
inflaţie prin
(târâtoare sau inflație anticipată inflaţie deschisă
costuri
lentă)
inflaţie medie Inflație inflaţie prin

inflaţie reprimată
(declarată) neanticipată cerere
Inflaţie galopantă inflaţie structurală
Hiperinflaţie inflaţie importată

Cauze și consecințe ale inflației

❑Cauza fundamentală a inflației: dezechilibru dintre
cerere și ofertă
❑alte cauze ale inflației:

✓emisiunea de bani fără acoperire
✓ supracreditarea
✓ detezaurizarea
✓ creșterea prețurilor provocată de monopoluri
✓ indexarea salariilor
✓factorii psihologici și anticipațiile inflaționiste
Consecințe negative ale inflației

Consecințe negative ale inflației:
❑scăderea puterii de cumpărare a monedei
❑abordare în termeni nominali-reali a ratei dobânzii, a salariului şi a
venitului
❑fuga de monedă
❑ redistribuirea venitului şi a averii între debitori şi creditori
Alte forme ale dezechilibrului monetar:

❑Deflația – scăderea generalizată a prețurilor
❑Dezinflația – reducerea ratei inflației
❑Hiperinflația
❑Stagflația

LSEsiune de 10 – Monedă și Credit Vă mulțumesc!
Vă mulțumesc!
Vă mulțumesc!
Mult succes în sesiune!


LSEsiune de 10 Moneda Si Credit 06.06.2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LSEsiune de 10 Moneda Si Credit 06.06.2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LSEsiune de 10 - Monedă și Credit

Asist. univ. dr. Cărăușu Dumitru-Nicușor

Capitolul 5 - Integrarea monetară europeană

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mecanismul - Șarpelui monetar

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Mecanismul - Șarpelui monetar 2

❑s-a bazat pe o participare voluntară a statelor membre și non-membre ale

❑a presupus intervenții în dolari la limitele tunelului și intervenții în

❑Martie 1973 – dispare tunelul o dată cu renunțarea la cursuri fixe în raport

❑Martie 1979 – se renunță la mecanismul șarpelui monetar în favoarea –

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Sistemul Monetar European

2. Mecanismul de cursuri fixe: MRS

3. Mecanismul de creditare creat prin FECOM

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Crearea Uniunii Economice și Monetare

1. Etapa I – pregătitoare – până la 1 ianuarie 1994 și a vizat:

2. Etapa II – 1 ian 1994 – 31 dec. 1996

3. Etapa III – inițial 1997 – 1998 – oficial la data de 1 ian 1999

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Etapa 3: 1 ianuarie 2002 – 28 feb. 2002

Creditul și dobânda Abordări

Creditul și Forme ale Credit de

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Credit Comercial - Instrumente de plată

2) Cec-ul: exprimă un ordin dat de titularul unui cont bancar băncii

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

3) Creditul de consum: achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată

4) Creditul public: creditul contractat de stat prin lansarea titlurilor de

5) Creditul ipotecar: este creditul garantat cu proprietatea imobiliară

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Scontul: formă particulară a dobânzii care operează în

❑Metoda divizorul fix:

Băncile comerciale Operațiuni de pasiv

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Rolul băncilor în economie:

Tipuri de bănci într-un sistem bancar:

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

1. Creditarea: 1. Capitalul propriu

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Operațiuni pasive depunerile

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Moneda și Masa monetară

Agregatele Monedă ca mijloc

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Moneda și Masa monetară

Structura masei monetare:

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

II. MONEDA CA I. MONEDĂ PRIMARĂ

I + Mijloacele de plată ➢ Numerar

III. MONEDA CA AVUŢIE NETĂ

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Contrapartidele masei monetare

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Tipuri de finanțare a economiei

Contrapartide Resursele institutiilor bancare

se redistribuie resurse •obligațiuni

Contrapartidele masei monetare reflectă ansamblul finanțărilor

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Cererea şi oferta de monedă