Sunteți pe pagina 1din 32

Codul cursului: SS 2310, nr.

credite: 6
Denumirea cursului: Curs practic de limba japoneza
Tip curs: obligatoriu
Durata cursului/ nr. credite: semestrial / 6
Perioada de accesare a cursului
Manualul recomandat: NIHONGO CHUKYU I
Obiective: Cursul practic de limba japonez, anul II, semestrul II, este conceput astfel
nct s fixeze cunotinele dobndite pe parcursul anului II, la care se adaug noi
structuri gramaticale care ntregesc tabloul construciilor de baz utilizate n limba
japonez. n ceea ce privete scrierea, se continu cu studiul ideogramelor, urmnd s fie
acoperite aproximativ 200- 300 de kanji. Vocabularul este realizat in ordine alfabetica
pentru a permite o mai usoara cautare a cuvintelor utilizate pe parcursul semestrului.
Cursul este conceput pe module: vocabular, gramatica, scriere.
Modul de stabilire a notei finale: examen
Consultatii cu studentii:
Adresa de e-mail responsabil pentru contactul cu studentii:
Titularul cursului: asistent Spiridon Veronica

Bibliografie
Nihongo Shoho, The Japan Foundation, Urawa, 1981
Nicolae, Raluca, Limba japonez. Introducere n scrierea kana, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
Bucureti, 2005
Nicolae, Raluca Dicionar de ideograme japoneze Jy kanji, Universal Dalsi, Bucureti, 2003
Hondru, Angela, Curs practic de limba japonez, Polirom, Iai, 2002
Hondru, Angela, Nicolae, Raluca, Ghid de conversaie romn-japonez, Polirom, Iai, 2002
Bibliografie facultativ:

Tmianu-Morita, Emma, Morita, Tomo, Structuri gramaticale n limba japonez.


Funcii intrapropoziionale, Presa Universitar Clujean. Cluj, 2005
Minna no Nihongo II, Aruku, Tokyo, 1998
Minna no NihongoI I, Hyjun Mondaishu, Aruku, Tokyo, 1998
Minna no NihongoI I, Translation and Grammatical Notes, Aruku, Tokyo, 1998

MODULUL VOCABULAR

interj.
()partener
din pcate
fier de clcat
() albastru
prefectura Aoyama
a crete
a renuna
a se deschide
a ridica
soarele de diminea, la rsrit
mine
a avea grij de
a ncredina, a lsa n grij
joac, amuzament
loc de joac
a nclzi
ici-colo
a se confrunta cu, a trata
cldur
ntr-o fraciune de secund
copleitor, preponderent
dup
pai
agitat (d. mare)
a se lupta
a aprea, a interveni
sau
part-time job
a intra n panic, a fi confuz
linitit
hart de ghidare

- stomac
a se certa, a contrazice

a parafraza
clinic
cas
nu
cum? Ce parere ai?
a lsa n via; a a folosi n avantajul propriu
respiraie
a merge
creterea copiilor
ci?
medic
durere
a durea
a se strica (d. fructe, lapte etc)
pentru moment, oricum, ntr-un fel sau altul
toi
familie, clan
alaltieri
(din) plin
n general
pe de-o parte
a se ruga
cerere
variat (d.culori)
tiprire
buturi alcoolice
impresie

recepie
a prelua
interior
staff meeting
ct vreme, pe parcursul
a lovi
frumos, superb
a iei poze; a se reflecta; a se muta
bun, priceput


da
pi..
camer de referin
Shogunatul Edo
NHK
a ctiga, a obine
banchet
prelungire, amnare
exerciii, manevre
scris cu creionul
jen

a urmri
hei
sufragerie
considerabil, mare
mult, mulime
mare
bulevard
Aoyama (nume)
datorit dvs. (formul de politee)
a nlocui, a interschimba
soie
a se scula, a ridica (probleme etc)
unchi
ntiinare
mi cer scuze.
a nva
reciproc
calm (adv.)
a se liniti, a se calma
toalet
a vizita
rugminte
mtu
a vedea (politicos)
greu

greutate
jucrie
n principal, n mare
material
temperatur
mulumire

departament
card
diaspora, strintate
ceremonie de deschidere
edin
a se termina stocurile
ntlnire, adunare
deschidere, ncepere
numele firmei
a iei afar
a lua masa n ora
noiune, idee, concept
din afar, extern
Ministerul de Afaceri Externe
tocmai
a schimba
administrator
a termina de scris
memo, notare
diplom, doctorat
familie restrns (doar cu membrii prinicpali)
card de identificare a studenilor
cheltuieli familiale
a atrna, a fi suspendat
a fi pus unul peste altul
incendiu
benzin
treburi familiale
persoane
persoane
valoare

ef de departament
a ctiga, a nvinge
a dezamgi
instrument muzical
libertate
particul de final
kana (silabarul japonez)
nevast
destul de, considerabil
cheltuitor
- Kamakura
a ndura, a avea rbdare
rbdator
a merge la coal
tv color
a nu plti datoria
uor
a nainta n partea de sus a rului
nlocuitor, substitut
schimbare
a schimba
ntre, n perioada
gnd
primire,ntmpinare
turist, vizitator
emoional, sentimental
admirabil
termometru
simplu
Noroc!
a se strdui
manager
relaie, legtur

- a avea grij
perioad
pericol
trezire

a construi
ateptri
interior
completare
demn de mil
stare
speran
a se decide
a decide, a hotr
zi liber,vacan
zi n care e nchis
nchis
treburi urgente
educaie
manual
eveniment, ocazie
profesor universitar
interes, pasiune
Departamentul Treburilor colare
distan, interval
familiar, nepstor
cupon
kilowatt
dezbatere, ceart
aur
sum de bani
lucrurile n ultima vreme
vecintate
emoii

plngere
a tri
ntlnire de clas
a compara
gram
toate cele bune
negru


management
plan
cu respect (n scrisori)
experien
economie
prjitur
cazare
caz
zgrcit
manometru
destul
circulaie sanguin
antifebril
diaree
prefectur
autoritate
tur
hol de la intrare
sal de cercetare
cercettor
sntos
investigaie
prezent
practic
fenomen
status quo
contor de gaze
pricncipiu, regul
microscop

crap
noroc
trecere (d.examene)
platou (geografic)
reclam
cont bancar
intersecie
negociere

structur, constituie
ceai negru
comportament
secie de poliie
cec
respiraie
internaionalizare
ntlnire internaional
comoar naional
expresie politicoas V mulumesc c vai deranjat
accident, cdere
n cursul dimineii
tocmai, exact
n special
a se decide (de ctre firm, conducere etc.)
a refuza
n ultima vreme
nume ; Kobayashi
copie
a-i fi team
a se sparge, striga
partea pe luna asta
a bate la u
sptmna asta
petrecere
n seara asta

diferen
pi
ultimul
zi liber, de srbtoare
nceput
cel mai mare, bun
ingredient
chiar i, pe lng
inainte
asear
a susine

imediat
zahr
service
variat
frig
a se scula
sal de referin
grmad
sandwich


a termina, a completa
fericit
sezon
data viitoare
preedinte (al unei edine etc)
n-ai ce-i face, asta e
ceremonie
fonduri, resurse
simpatie, susinere
costuri
instituie, fundaie
natural, normal
demodat, ieit din uz
n perioada
a urma, a asculta, a se conforma
strns, ferm
experiment
realizare, mplinire
ntr-adevr
de fapt, adevrul e c...
nepoliticos
profresor ndrumtor
automat
transfer automat
a plti, a remunera
birou
nume complet
termen-limit

a arta, a indica
angajat
cminul pentru angajai
societate
vermilion
revist sptmnal
angajat, subordonat
ziua n care se adun banii
angajare, munc
post liber
salariu
destul
zi festiv
han
operaie
tax de nregistrare
natere de copii
achiziie
soie
pregtiri
scrisoare de introducere
Anul Nou
stare, situaie
puin
simptome
n uz (acum)
informaie
certificat
consum
poft de mncare
produs
student
n carte
vesel (s.)
librrie
independent
documente, materiale
carte nou
semafor
proaspt cstorii
examinare, consult

sal de examinare
Departamentul de Resurse Umane
griji

canalizare
cifra~
cifr
supermarket
supermarket
a depi
Suzuki
a nainta, a avansa
a continua, a merge mai departe
stewardes
complet
pe tot parcursul, tot
spaghetti
superb, grozav

secolul~
formular de cerere
tineri
vest-nord
asigurare de via
tuse
nu-i rmne dect s
deranj, efort
spate
a se apropia, a amenina
seminar
specializare
ieri
deloc
cu totul, de ansamblu
specializare
carte de specialitate
Drag...(scrisori)


a se ridica, a fi pe msura (ateptrilor etc.)
reciproc, mutual
petrecere de adio
sau
n plus
a se aduna
a aduna
a ti,a cunoate
aa de

Ziua Sportului
primul
termometru
doctorand
srbtoare universitar
spital universitar
important
constituie, predispoziie, inclinaie
n regul
n general
egal, echivalent
obiecte de buctrie
(ca) a doua limb strin
scris la main
statuie a lui Buddha
putere fizic, for
sum mare de bani
Takahashi
gratuit
punct de vedere
a sta n picioare
lungime, vertical
scris vertical
rugminte
flegm
unitate

student
organizaie, grup
invitat al organizaiei
persoan responsabil de~

ca lumea
~n timpul
centru, mijloc
Lacul Chuuzenji
comand
exces, surplus
sculptur
anchet
stare
dup micul-dejun
autor, scriitor

a duce la
anun, notificare
oboseal
a se lipi/ a acompania
a face
a avea tendina de a
a continua
cel numit
a se neca

a lua cu tine
infinitivul verbului
form verbal
zile libere oficiale
a duce (cu tine)
prezentare, expoziie

echivalent politicos al lui


vrst de pensionare
date
speech dup cin
tem, subiect
indicii
asemntor
potrivit
pe ct posibil
de aceea
formele n
formaliti, proceduri
partea asta
ntmpinare
a ntmpina
templu
punct/not
lamp de birou
electronic
epidemie
baterie
companie de energie
receptor de telefon
carte de telefon

colegi de clas
ziua respectiv
Templul Tj
personaj (teatru etc)
oricum
venire
aceeai limit
aa cum, dup cum
n special
special
independen
frizerie
apropo,...

ca i, pe post de
carte
prefectura Tochigi
nelegerea textului
brusc, pe neateptate
foarte
n acelai timp cu
a ajunge
a livra, a trimite
pe unde
tem, subiect
ambii, ambele
oricum
ambii soi lucreaz
imediat; acum
a schimba, a nlocui

interj.
interior (la telefon)
coninut
longevitate
Nakagawa Jir (nume)
curent marin
a curge
a ascunde
a disprea
de ce
pe ct posibil
neleg, deci aa...
cumva
obstacol, dificultate
cumva
persoan greu de mulumit

plat la 2 luni
la

n legtur cu
greu de
cu ocazia
secolul 21
despre
jurnal
Nikk
economia Japoniei
copii i bebelui

a se uda

rdcin
zelos, pasionat
a dormi pn trziu
an
vrst

n perioada
dup ce
cu ocazia
a extinde, a amna
purice
a aprea

interj.
caz, situaie
~%
pneumonie
urcat pe munte
bacterie

Drag..(scrisori)
cntar
doar
a expira, a scuipa
violent
a se prinde intre
loc
descoperire
voce, influen
erupie
a prsi, a se despri
poveste
scen, locaie
senin
jumtate

berrie
o zi dus-ntors
viz
extrem de
autor, scriitor
de care ai nevoie
cuvnt
mn de lucru
adpost, refugiu
vinil
piele
list, tabel
reputaie, nume
somn de prnz
hrtie de scris
frig

ngrijortor
cuplu
adnc
domnul i doamna

cu bine
doamna
lips
etichet
manager
pre
de care nu ai nevoie
nefolositor
plus
a atinge
birou de recepie
atmosfer
fraz
a mpri, a divide
papetrie
domeniu

a fi insuportabil
zi de weekend
pagina~
Pekin
n special
a scdea
compensaie
ciudat
util

gradini
feudal
direcie
raport
grup de motocicliti
cuit de buctrie
vizit
clugr
n plus

cutie potal
bebelu
a se liniti, a-i veni inima la loc
limit, grad
Hong Kong
sediul firmei
cu adevrat
absent, vag, vistor

aa i-aa
minus
din timp
a lsa pe cineva
tape measure
mai nti
cu totul
formul politicoas (din toat inima)
a venera, a srbtori
ghieu
a unifica, a ordona
a nva
a ajunge la timp
a invita
a se pierde
a nconjura
aglomerat

a privi, a gsi
drumul cel mai scurt
a se gsi
a gsi
toi
a corecta

demult
a se uita ntr-o direcie
nelimitat
fiu
fiic
pasionat
piept

clar, precis, definit


deranj, probleme
ciudat, nemaivzut
notaie
parte
deranj, problem

40 - i acum 40 de ani
() ofert, propunere
() aplicaie, cerere
- mi cer scuze (foarte politicos)
- imediat, n curnd
- alo
ce pcat, ce pierdere!
~ pentru c
- pdure
- Ministerul Educaiei, Culturii, Sportului, tiinei i
Tehnologiei

- aproximativ
- a fi de folos
- a-i fi folositor
- rol, funcie
- tren de noapte
- farmacie
- aa cum m ateptam
- a rupe, a sparge
- noaptea
- Yamakawa (nume)
- prefectura Yamaguchi
- Yamashita (nume)

- Yamada Shouichi (nume)


- Yamada Takako (nume)
- climica Yamato
- entuziasm

- anotimp melancolic
- amic
- csu potal

- ca i cum
- treab
- cri occidentale
- stare, situaie
- element, factor
- Poarta Youmei
- depozit bancar
- luna viitoare
- peste 2 luni
- orizontal
- scris pe orizontal
- scrierea dorinelor
- previziune
- program
- ziarul Yomiuri
- a se apropia, a trece pe la

- toat sptmna viitoare


- a merge acas
- a veni n Japonia
- plcut
- Li Yang
- omer
-grozav
~~- metru cub
- motiv
- studiu n strintate
- a repeta un an
tax, plat

putere de a
cheltuieli de cltorie

calm
tren
raport
contact, comunicare

munc
()Romaji (alfabetul latin)
Londra
compunere

desprire
a se despri, a se separa
antebra
camer n stil japonez
puin, n numr restrns
a nmna ; a trece
destul de, relativ

MODULUL DE SCRIERE

MODULUL DE GRAMATICA

Enumerare de actiuni
Pentru a enumera diverse actiuni, lasand sa se inteleaga ca ar mai fi si altele, sau
pentru actiuni alternative folosim structura:
V V

Am facut
Baba


(Merg la scoala ba cu autobuzul, ba cu metroul.)


(In weekend vad filme, scriu scrisori)

Forma tentativ1 (scurt)


Forma tentativ se poate traduce n limba romn prin s facem ~, exprimnd n
general o sugestie. Verbele de grupa I i schimb terminaia u n -, iar la cele de grupa
a II-a, terminaia ru este nlocuit de y.
GRUPA
I. verbe de grupa I

TERMINAII
-u
-ru

EXEMPLE
ka
ur

forma tentativ lung se obine prin adugarea terminaiei -mash la Rmasu

-tsu
-su
-mu
-nu
-bu
-ku
-gu
-eru
-iru
suru
kuru

II. verbe de grupa a-II-a


III. verbe neregulate

+ y

mat
hanas
nom
shin
yob
kik
oyog
tabey
miy
shiy
koy

ex: (S ne grbim!)
Atenie: Forma tentativ nu are dect form afirmativ.

Exprimarea inteniei
Intenia se poate exprima prin combinarea formei de tentativ cu particula to
urmat de verbul omou (a crede).
Vtent + to + omou

ex :
(Intenionez s-mi vnd computerul.)
n paralel cu aceast construcie, se mai poate utiliza i varianta:
Vdic tsumori desu
n acest caz tsumori este un substantiv formal i se traduce prin intenie.

ex:
(Intenionez s-mi vnd computerul.)
Deoarece forma de tentativ nu are dect form afirmativ, pentru exprimarea
inteniei negative, singura posibilitate este construcia n care este nglobat tsumori, cu
dou variante:
Vnai tsumori: negaie intern
Vdic tsumori wa arimasen / nai: negaie extern

ex:
(Nu intenionez s-mi vnd computerul.)

(Nu am intenia s-mi vnd computerul.)

Tsumori se mai utilizeaz i pentru redarea unei intenii n trecut:


Vdic tsumori deshita

ex:
(Am intenionat s-mi vnd computerul.)
Vtai + to + omou

(Am de gand sa ma casatoresc cu Ana anul viitor.)

A se hotari pentru
Se exprima cu ajutorul structurii : ~

(M-am hotarat pentru cafea.)

Actiuni simultane
O actiune ce se petrece simultan cu o alta actiune se reda astfel:
Rmasu +

(Mama, in timp ce picteaza, asculta muzica.)


Observaie: Cele doua actiuni trebuie sa fie cu caracter durativ si sa aiba acelasi subiect.

Conditionalul
Conditionalul poate fi redat in limba japoneza prin mai multe constructii : ba, tara,
nara
1. Conditionalul ba are doar sens conditional si este folosit cand exprima o supozitie

(realizabila sau nu)


- la verbul de grupa I, vocala u a formei de dictionar devine e + ba (afirmativ) si
Rnai + nakereba (negativ)
yomu yomeba
yomu yomanakereba
a citi daca citesti
a citi daca nu citesti
- la verbul de grupa a II-a, se adauga + reba (afirmativ) si + nakereba (negativ)
taberu tabereba
taberu tabenakereba
a manca daca mananci
a manca daca nu mananci
- verbele neregulate:
suru sureba
suru shinakereba

a face daca faci


kuru kureba
a veni daca vii

a face daca nu faci


kuru konakereba
a veni daca nu vii

Observaie: poate arata o situatie in care efectul e produs in mod inevitabil / obisnuit,
asemanandu-se cu , dar indica de obicei o relatie cauza efect, mecanica sau logica, nu
de timp si spatiu :

(Daca aduni 1 cu 4, da 5.)


- este deseori utilizat pentru a exprima idei general valabile (proverbe, etc)


(Nicaieri nu-i ca acasa.)
2. Conditionalul tara este cel mai frecvent conditional, avand atat sens temporal,
cat si conditional
Se formeaza astfel :
-la verbul de grupa I, in loc de Vta se va pune V tara (afirmativ) si Vnai + nakattara
(negativ)
yomu yondara
yomu yomanakattara
a citi daca citesti
a citi daca nu citesti
- la verbul de grupa a II-a, se adauga + tara (afirmativ) si V+ nakattara (negativ)
taberu tabetara
taberu tabenakattara
a manca daca mananci
a manca daca nu mananci
- verbele neregulate:
suru shitara
suru shinakattaraa
a face daca faci
a face daca nu faci
kuru kitara
kuru konakattara
a veni daca vii
a veni daca nu vii

3. Conditionalul nara utilizata in general in combinatie cu substantivele.

(Daca ploua, nu mai mergem san e plimbam in parc.)


- se traduce adesea cu daca e vorba de, daca e, in momentul cand se citeaza
spusele interlocutorului, sau o informatie dintr-o sursa din afara, iar principala
exprima evaluarea de catre vorbitor a acelei situatii:


(Dac e sa mergi la Sinaia, te rog sa ma suni.)

Conditionalul concesiv
Chiar daca

(Chiar daca e scump, cumpar.)

TEMPORALA
Particula to, plasat pe mijlocul propoziiei se traduce asemntor substantivului
formal toki, prin cnd, dar exist cteva diferene de utilizare:
1) Cnd aciunea din propoziia secundar este [-controlabil], atunci nu se poate utiliza
dect to.

ex:
(Cnd se face primvar, nflorete sakura.)
2) To se folosete doar atunci cnd verbul care l precede este la forma de dicionar, chiar
dac n limba romn sensul este de trecut. n acest caz, timpul ntregii fraze este
imprimat de verbul final din propoziia regent.

ex:
(Cnd am intrat n camer era un oarece.)
3) To nu se folosete atunci cnd propoziia principal conine o rugminte sau un ordin
(Vte kudasai, Vmash etc.)

ex: *
(Cnd de duci la Mall, te rog s treci i pe la bunica.)

Modalitate de a da sfaturi
Pentru a da sfaturi se foloseste structura:
V
V

(Ar fi mai bine sa renunti la fumat.)

(Ar fi bine sa nu uiti umbrela acasa.)

Ar fi mai bine sa
Ar fi mai bine sa nu

Limbajul onorific si umil


In momentul cand stam de vorba / se fac referiri la o persoana care este superioara
vorbitorului inferior, trebuie folosit fata de interlocutor limbajul onorific, iar fata de sine,
limbajul umil.
1. Verbul
A) pasivul: +onorific

(Profesorul a mancat o prajitura.)


B) structura:

+onorific

Rmasu

(Ati vazut sterile de dimineata?)


C) structura: umila
Rmasu

(V-am sunat ieri.)


D) Forme neregulate:
verb
onorific

//

umil

traducere
este
A fi
A fi

A merge

Abea,manca,fuma
A spune
A intreba
A face
A vizita
A dormi
A sti

A se intalni

A veni

2. Substantivul
In cazul substantivelor, forma onorifica se face in doua moduri:
A) cu prefixul (folosit in principiu in cazul substantivelor de origine japoneza)
(folosit in principiu in cazul compusilorde origine chineza)
apa
familie
B) in cazul numelor proprii, al legaturilor de rudenie sau al unor nume de profesii, cu
sufixele de la superior fata de copii mici(politicos fata de femei sau
barbatiu)(fata de barbati sau femei superiori in varsta sau rang),(fata de
baieti).

Intelesul ~ este
Structura:

defini un cuvant, o fraza, o propozitie.

este folosita pentru a interpreta, explica sau

(Pasakon are intelesul de computer propriu.)

Rezultatul aciunii
Dup ce o aciune a avut loc se poate constata rezultatul su, starea n care se
afl lucrurile dup producerea aciunii. Dac verbul iniial este un verb tranzitiv,
rezultatul aciunii se exprim prin Vte aru, iar dac verbul originar este unul intranzitiv,
starea de fapt dup producerea aciunii se red prin Vte iru:
V. tr. Vte aru
V. intr. Vte iru
Aceast construcie (fie c ntrebuineaz un verb tranzitiv, fie unul intranzitiv)
se traduce la fel n limba romn: verbul a fi (singular/plural) + participiu.
v. tr.

(Deschid ua.)


Ua este deschis.

v. intr.

(Se deschide ua.)

Ua este deschis.

v. tr.

(Am spart farfuriile.)


(Farfuriile sunt sparte.)

v. intr.

(Farfuriile s-au spart.)


(Farfuriile sunt sparte.)

Observaie: n propoziia care exprim rezultatul aciunii particula utilizat este ga


(subiect).

Impresie subiectiv
Construcia s desu exprim o impresie subiectiv formulat de vorbitor i se
traduce prin mi se pare c ~, am impresia c ~. Iat care sunt formele ntrebuinate
nainte de s desu.
Rmasu
R.adj I

Adj.II

Subst.

ex:
(Mi se pare c st s plou.)

(Prjitura mi se pare gustoas.)


(Camera aceasta mi se pare curat.)


Atenie: Forma adjectivului ii (bun ) conbinat cu s1 desu devine yosas desu (mi se
pare bun), iar forma negativ a verbului aru (a exista, a se afla) devine nasas desu (mi
se pare c nu mai este).

ex:
(Am impresia c nu mai am bani.)
Dac s este urmat de un substantiv atunci construcia capt particula na
(folosire adjectival), iar, dac este urmat de un verb, atunci construcia primete
particula ni (folosire adverbial).

ex:
(Mi se pare s are ochi veseli).

(Mi se pare c rde fericit.)

ca substantiv formal
Funcioneaz ca instrument gramatical, avnd aproximativ aceeai funcie ca i
nominalizatorul :

mi place faptul de a citi cri.  mi place s citesc cri.

Conjuncia coordonatoare

Sensul este de i, dar exist o restricie de folosire important: propoziiile


legate ntre ele trebuie s aib coninut de acelai tip (fie pozitiv, fie negativ):

Vreau s cumpr i discuri i vreau s cumpr i pian.


OBS: folosirea conjunciei implic automat continuarea unei enumerri cu acelai tip
de nsuiri, aciuni, etc. Prin urmare, se ntmpl frecvent ca o fraz s se termine n :

O iubesc pe Kyko. E frumoas i

VBtentativ a da s VB

Cnd am dat s m ntorc ctre cas, m-a prins ploaia pe drum.

S
s-a ntmplat pe cnd/la S (sau Grup Nominal)
- S poate avea att sens temporal, ct i spaial:

S-a ntmplat pe cnd am mers prima dat la Braov.

S-a ntmplat la Universitatea Bucureti.