Curs 2-Bizant

Cursul incepe cu imaginea din saint vitale ravena a sfintilor iustinian si Teodora.

Justinian fără Teodora este de neconceput. Istoria începe cu întâlnirea celor doi urmată mai
apoi de ascensiunea lor la tron.
Împăratul Justin nu a avut un singur nepot, dimpotrivă a avut mai mulți și spre sfârșitul vieții
sale lumea se gândea că la tron ar putea ajunge altcineva decât Justinian. Mai exista un nepot
pe nume Germanus care altminteri era un nepot direct al lui Justin provenit dintr -o cîsîtorie a
fratelui acestuia cu o femeie din familia aristocrata a amicilor ?
Acest Germanus era foarte iubit de solați fiind un foarte capabil general altminteri (aici se
îbtrerupe pentru putin timp)
Nepotul preferat în familia lui Justin nu era Germanus, ci Petru Sabatius.Preferința pentru Ps nu
era exprimată direct de către împărat ci de soția acestuia, Eufemia. ( Eufemia-ar fi avut un rol
foarte important în alegerea lui Justin. Procopius ne spune ca aceasta fusese os clavă eliberată
de Justin când era general și cu care acesta ulterior se căsătorise. Gurile rele spun că s-ar fi
numit Lupicina. -Ar fi fost de fapt o aluzie la profesia pe care o avea în perioada în care fusese
sclavă. Era o sclavă atât din p de vedere social, cât și din p de vedere moral. Totuși nu era un
lucru neobișnuit ca un senator roman să se căsătorească cu o femeie de origine umilă cum era
această Lupicina.)
Ai iar se întrerupe dar vorbește de ocupația rușinoasă pe care ar fi avut-o în trecut eufemia.
Aceasta se opune probabil căsătoriei lui Petru Sabatius cu teodora tocmai din pricina trecutului
similar pe care Eufemia îl împărtășea cu aceasta. Undeva după anul 522 se căsătoresc și
probabil nu putuseră să se căsătorească ...Aici iar se întrerupe.
Exista acea lege a senatului prin care senatorilor le era interzis să se căsătorescă cu
femei de origine umilă. Este o lege care fusese introdusă și de ctin. În orice caz, din cauza
originii umile a Teodorei cei doi nu s-au putut căsători și au trebuit să aștepte până când
Eufemia a murit. După moartea Eufemiei Teodora și Justinian reprezintă un cuplu sudat și
probabil că ei reușesc împreună să se impună ca viitoare opțiune la tron.( 525?)
Doi ani mai târziu, în 527 , împăratul justin este grav bolnav, și chiar dacă gurile rele
spun că nu l-ar fi preferat pă Justinian, totuși Justin îl încoronează în primăvara lui 527 drept co
imperator. În 527 undeva în august cand Justinian devine singurul împărat de drept se
căsătorește cu Teodora și faptul că această legătură a fost de la bun sudată este dovedot prin
gestul pe care Justinian îl face înainte de nuntă și anume acela de a-i oferi Teodorei statutul de
augustă. Justinian și Teodora urcă pe tron în 527 și aveau să facă istorie împreună până în 548
când Teodora moare. Justinian nu se mai căsătorește ci alege mai mult o viață de pustnic și să
domnească ca și cum aceasta n-ar fi fost moartă. Se spune că cine voia să intre în grațiile lui
Justinian putea să vorbească într-un mod elogios la adresa defunctei dar fără să pomenească
faptul că este defunctă. Asta ne spune același Procopius din Cezareea. Între cei doi exista o
diferență destul de mare de vârstă. Justinian se născuse în jurul anului 482 în Pauresiu iar
Teodora era mai tânără cu mult mai tânără fiind născută în anul 500. Era o diferență
remarcabilă între cei doi. Procopius spune că între ei nu ar fi existat nicioadată vrei
neînțelegere. Sudura dintre cei doi s-a accentuat în anul 532 pentru că atunci Teodora intră în
scenă ca om politic și schimbă cursul istoriei. Momentul ese numit Răscoala Nika păt ca
răsculații strigau nika victorie împotriva împăratului e un moment inedit în istoria imperiului
pentru că o astfel de răcoală nu s-a mai întâmplat nici înainte nici după. O răscoală a întregii
populații a Cnopului la care au participat ambele partide, cel al albaștrilor și cel al verzilor, două
partide care nu s-ar fi unit în ruptul capului. Se urau în mod categoric, exprimată ura prin
asasinate. Faptul că împăratul era pe cale să abdice, să renunțe la tron arată că această rpscoală
a fost una foarte serioasă.
Această răscoală pornește de la un element minor. În hipodrom erau adunate toate
facțiunile pentru a fi înștiințate în privința unei chestiuni de natură fiscală, când verzii au
început să strige invective împotriva împăratului, din cauza că acesta se poziționase de la bun
început de partea albaștrilor și bineînțeles că acest gest din partea verzilor a atras imediat
reacția scholarilor. La ieșirea din hipodrom scholarii nu s-au mai uitat pe cine arestează și au
luat oameni de-a valma, încât au arestat și verzi și albaștri dintre cei pe care ei i-au considerat
vinovați. În momentul în care aceștia au fost arestați au și fost duși pentru a fi executați pentru
crimă de lezmajestate.
În momentul în care acuzații sunt puși în ștreang acele legături se rup, probabil din cauză
că execuția fusese pregatită în grabă, încât populația a interpretat acest gest ca pe un semn al
clemenței divine. Se aflau acolo și verzi și albaștri. Mulțimea cere grațierea acelora, scholarii
insistă asupra pedepsei și atunci izbucnește revolta și mai tare. Oricum deja exista această
nemulțumire legată de politica împăratului. Trebuie spus că existau doi oameni care îi
nemulțumiseră în special pe constantinopolitani, două figuri din epoca lui Justinian, unul se
numea Ioan din Capadocia și cel de al doilea se numea Tribonian. Lumea începe să se revolte
străzile de umplu de oameni fără să se mai țină cont de tabără. Aceștia își exprimau
nemulțumirea față de aceste două nume, dar în special față de Tribonian, care era numit,
considerat izvor sau sursă a corupției de la palat. Se scanda și asupra împăratului. Încep să fie
incendiate case, chiar Sfânta Sofia este incendiată. Lucrurile au escaladat, orașul era incendiat și
mai mult decât atât populația găsește și un pretendent la tron.
Pretendentul la tron, cu o oarecare rezerva, pentru ca respectivulHipatius care fusese
nepotul imparatului anastasius, despre care ne a mai mentionat domn profesor. Fusese
magister militium per iliricum si se aflase mai apropae de cnopol in momentul mortii lui
Anastasius.
Acest Hipatius fusese adus in prim plan de catre rasculati si aflam tot de la Procopius din C
Razboaielor ca in momentul in care multimea a venit la el acasa, sotia acestuia ar fi strigat ca
Imi duceti imparatul la moarte. Ceea ce e cam adevarat. Se pare ca acest Hipatius nu si ar fi
dorit sa ajunga imparat, ar fi trimis chiar soli la Justinian care era situatia, soli care nu au mai
reusit sa ajunga din cauza acelei anarhii de pe strazile cnopolului. Se spune ca atat de
zgomotoasa a fost aceasta rascoala incat l-a infricosat pe imparatul Justinian si ascesta s a
hotarat sa fuga.
El isi aduna generalii in sala tronului si incepe sa planifice fuga din cnopol. In momentul
in care planifica aceasta fuga se spune tot Procopius, ca teodora ar fi intrat in sala si a rostit
urmatorul discurs( pe care il citeaza caraba in curs ). PURPURA ESTE CEL MAI FRUMOS GIULGIU.
La auzul acestui discurs lumea s-ar fi trezit din cosmar si se pare ca pentru Justinian moartea nu
a mai fost considerata cea mai proasta alternativa. Ca atare se hotaraset sa riposteze intr un
mod brutal. PPopulatia rasculata a facut o gresala impardonabila, dar fireasca pt o lume in care
domneste anarhia. Populatia s-a adunat in hipodrom.( Chiar din hipodrom se spune ca hipatius
ar fi incercat sa trimita acel sol afara prin tunelul care lega hipodromul de palat doar ca generalii
reusisera sa inchida accesul la palat. Ce e aia cathisma?
Generalii blocheaza intrarile caile de acces astfel ca populatia ramane blocata, inchisa in
hipodrom. In apropierea lui Justinian oamenii care aveau sa ia initiativa inabusirii rascoalei erau
doi generali foarfte importanti, Belizarie si Mundus. Se spune ca Mundus si Belizarie s-au
hotarat sa intre in hipodrom, unul prin cathisma si altul prin poarta hipodromului astfel incat au
reusit sa prinda populatia din ambele parti ca intr un cleste. Ceea ce a urmat a fost un macel.
Cifrele oscileaza, Procopius spune ca hipodromul s-a umplput peste tot . Se pare ca cifra dupa
unii ar fi 50.000, dupa altii undeva la 30.000. Dupa inabusirea rascoalei s-a asigurat continuarea
domniei imparatului Justinian.
Acesta este un moment, un episod crucial din viata impartului Justinian, in care, fara
Teodora, istoria ar fi stat cu totul altfel. De ce generalii nu i au propus de la bun inceput sa
inabuse rascoala? Probabil tocmai din cauza ca Justinian se temea sa ucida atata multime de
popor. El fiind totusi un om care odata ajuns imparat a fost marcat de aceasta conceptiie
morala si umanista. Totusi se pare ca forta, puterea a castigat teren. Aceasta rascoala a fost un
nou inceput nu numai pt domnia lui Justinian dar si pentru istoria moderna. Pentru ca din acest
moment lucrurile s au schimbat radical din foarte multe p de vedere. Din acest moment
codificarea dreptului se amplifica si se definitiveaza. Apoi pentru ca orasul arata ca o ruina,
Justinian a inceput sa il reconstruiasca. Din temelii. C nopolul pe care il cunoastem este cel de
dupa Justinian mai degraba decat cel dupa Constantin. A refacut marele palat, sfanta sofia,
multe biserici, mulkte piete publice. Spune foarte frumos Procopius in De edificis ca cine a vazut
initial constantinopolulu era uimit sa vada ca acum arata ca un alt oras.
Pe de alta parte dupa acest moment, Justinian a continuat cuceririle din Occident si a
reusit intr o anumita masura sa cucereasca teritorii din occident cazute in mainile germanicilor.
Deci aceasta rascoala reprezinta un nou inceput nu numei pentru Justinian dar si pentru istoria
europeana.daca am mentionat o prima reforma facuta de jutinian, aceea este reforma juridica.
Aceasta incepe inainte de rascoala nika, dar capata o noua dinamica dupa.
Imparatii romani erau dornici sa aiba tot materialul juridic intr o singura sursa. De obicei
materialele juridice erau dispersate in imperiu, legile date de imparati erau de obicei publicate
ba sub forma de rescripte, ba sub forma de edicte. Unele rescripte aveau sa devina ulterior
edicte.
Ce a facut Justinian se numeste CODIFICAREA DREPTULUI ROMAN.
Ce inseamna codificare. Codificare e un imprumut din limba greaca in latina codificatio-
inseamna schimbarea formei cartii
Avem rotulus sau volumen. Folosit pana in sec 4 d hr, dupa fiind inlocuit cu codicele.
Justinian a mers mai departe decat Teodosie al Doilea Caligraful, care nu reusise sa publice
decat...
Justinian nu a vrut sa codifice doar legile ci si materialul juridic si comentariile la aceste legi. Ca
atare el s a folosit pentru aceasta codificare de codificarile anterioare.
Avem cele trei codificari -Codex Theodosianus
-Codex Gregorianus
-Codex Hermogenianus
Dar mai tarziu va merge mai departe si va cauta si aceste comentarii la legi, jurisprudenta.
Pentru ca si a dat seama odata ce echipa lucra la codificare ca nu poti aplpica o lege
foarte corect daca nu stii care e sensul acelei legi. Fapt pentru care a decretat si colectarea
strangerea materialului a literaturii juridice. In prima faza el a initiat o prima echipa de juristi
care, interesant, nu au fost condusi de un jurist. Initial a inceptu in februarie 528 sa codifice
dreptul roman, sau sa adune contitutiile imperiale, avand ul in frunte pe Ioan de Capadocia.
Acesta s-a dovedit a fi un mai bun economist decat un chestor sacri palati, adica un ministru de
justitie, si nu reusise sa faca mai nimic dupa un an de zile. Ca atre prin 530-532 el a initiat o
noua comisie punand ul in frunte pe Tribonian adica noul sau chestor sacri palati. Acest ministru
de justitie a organizat, adunat o comisie mult mai serioasa care cuprindea sase juristi celebri,
profesori de drept, erau numiti juristi seniori si totodata si 11 avocati pentru ca se punea
problema aplicabilitatii acestui material juridic. Mai ales ca dupa Leon i cel mare dupa 460
aparuse un lege prin care era interzis unui avocat sa mai pledeze daca nu avea studii de drept.
Dee aceea dupa codex theodosianus lucrurile in materie de drept s au dezvoltat tribunalele atat
judecata cat si apararea trebuiau facute de specialisti in drept. Ca atare s-a revenit la aceeasi
priblema quasicunoscuta si anume care sunt juristiii pe care trebuie sa i folosim cand trebuie sa
interpretam o lege. Fusese data celebra lege a citarilor in timpul imparatului...
 In acest moment, clar ca era nevoie nu numai de o lista de juristi preferati ci era nevoie
si de un material juridic concluident in acest sens adica legat de jurisprudenta.
Primul lucru pe care l a facut Tribonian. Persoanele care au lucrat cu Tribonian, seful
comisiei.
A fost secondat la palat de un anume Constantinos, care era magister liberorum, libelus care
era responsabil cu corespondenta juridica a imparatului. Era secundul lui Tribonian. Apoi a adus
in comisie pe seful catedrei de drept de la Univ din Cnopol. Mai avem inca trei membri: un alt
profesor de la Univ Cratinos, si doi de la universitatea din Beirut, unul Dorotheos si altul
Anatolios. Anatolios deja era dintr-o veche familie de juristi care aveau o opera in spate. Deci
aceasta comisie este formata exclusiv din profesionisti. Dupa nume acestia nu prea par a fi
romani, daca e sa o luam dupa nume. Toti par greco foni ca limba materna, dar ca juristi erau
buni cunoscatori stapani ai limbi larine si ai dreptului .
Sarcinile codificarii au fost: revizuirea codexurilor anterioare, eliminarea elementelor
caduce, si bineinteles sistematizarea constitutiilor aparute dupa cidex theodotianus adica toate
aceste legi noi date si de theodosie precum si marcian leon etc. Trebuiau aduse la un loc toate
legile pana in timpul lui Justinian. Acestia, lucrand la sistematizarea legilor si au dat seama aca
este nevoie si de o sistematizare a jurisprudentei a comentariilo de drept. De aceea s a
abandonat aceasta codificare si s-a reluat aceasta codificare ulterior, terminata in anul 534.
Aceasta s-a numit Codex repetitio prelectione. Este a doua varianta care ne a ramas nou, pentru
ca prima a fost distrusa chiar de Justinian pentru a nu crea confuzii. Aceast nou cod al lui
Justinian avea 12 carti spre deosebire de 16 ale lui Teodosie al doilea. (aicxi se interupe sa ma
bata maam)
Zice de dreptul bisericesc care la Teodosie era ultimul si la Justinian e in prima carte.
Incepea cu In numele Domnului nostru Iisus Hristos. Cica Justinian nu ar fi incercat doar redarea
legilor ci si modoficarea celor de factura pagana in acoird cu valorile religioase si morale ale lui.
De aia cica ar mai fi fost schimbate chestii. In orice caz, spuneam ca in 530 au inceput
codificarea materialului juridic. In 529 abandonasera prima editie a codexului si au reinceput
codificarea noii varinate care s a terminat in 534. In paralel au inceput codificarea operelor
juristilor clasici. Aceeasi profesori din coomisie s-au ocupat si de asta. Borbim de Theofilus care
era rectorul facultatii de drept din Cnopol si Dorotei care era rector la cea din beirut. \
Scopul revizuirii operelor juristilor clasici a fost unul intreit ca,m cum a fost si cel al
codexului. In primul rand trebuia sa scoata juristii extrase din operele juristilor. Sa elimine
elementele caduce din ele, trebuia sa fie acceptabile din p de vedere juridic si din p de vedere
religios-lucru care nu s a intamplat in totalitate. Eliminarea elementelor caduce. Materialul
trebuia ordonat tematic si cronologic. Au fost cititate undeva la doua mii de carti care aveau
undeva la 3000000 de randuri . Tot materialul a fost impartit in 50 de carti si a a avut doua
nume. Un titlu latinesc si unul grecesc.
Digeste-Digesta Care inseamna expunere ordonata
Pandecte Pandectai care ar insemna atotcuprinzator. De aceea cand vorbim despre opera
juristilor romani, noi vorbim despre aceasta opera digeste sau pandectai.
Dupa modelul Institutiones a a lui Gaius si Justinian ar fi incercat sa publice o astfel de lucrare
numita Institutiones la editarea careia au fost respopnsabili aceiasi Teofil si Dorotei. Institutiile
sunt un manual de drept civil pentru uzul studentilor, el a aparut in 533 si era o forma
simplificata bazata in special pe extrase din codex si din digeste. Apare in 533 in anul in care a
aparut si digestele si cu un an mai devreme de publicarea Codex justinianus, codex....
Era un material care urmarea sa ofere o accesibilitate rapida la textul legii si la interpretarea ei
pentru studenti. La aceasta lucrare apelau in mod obisnuit nu numai studentii ci si avocatii.
Justinian interzice interpretarea legii de catre avocati sau studenti, la latitudinea lor ramanand
sa aleaga una dintre solutiile sau dintre expunerile unui mare jurist. Alegere care trebuia sa fie
acceptata de judecator. Dupa anul 534 Justinian foireste ca a legiferat in continuare. Tot ce a
aparut dupa anul 34 s-au numit legi noi Novele. Apar legi ale imparatilor ulteriori lui Justinian.
Este foaerte interesant cum au fost codificate legile lui Justinian, pentru ca acestea toate au o
introducere, inclusiv legile Novelele, dar si legile anterioare. Proemionuri -esnetiale din p de
vedere juridic, dar si sociopolitic. Acolo era aratat cum era inteleasa legea in sine. Astazi exista o
,mare nelamurire cu privire la scopul acestor introduceri, daca ele aveau putere de lege sau
daca ele aveau doar scop lamuritor cu privire la legea in sine.
Nu s-a oprit doar la codificarea dreptului roman., el a continuat si cu organizarea
invatamantului juridic. El mai adauga la cei patru ani deja existenti de studiu inca un an, deci
avem cinci ani.
El imparte programa de studiu in trei: in anul intai se studiau exclusiv institutiile, in ani
doi trei patru Digestele si Pandetele ?? si de abia in anul cinci studentii aveau dreptul, acces la
Codex Justinianus. Trebuie spus ca Jutinian a mai facut un lucru care noua astazi ni se pare
ciudat, si anume, pentru a imbunatati calitatea juristilor din imperiu el nu a mai infiintat scoli
de drept ci a desfiintat scoli de drept. A desfiintat scoli considerate ca fiind ineficiente, spre
exemplu scoala din Atena. Pastreaza doar trei scoli de drept: Scoala din Roma, Scoala din
Constantinopol si Scoala din Beirut. In aceste trei centre universitare au mai fost pastrate,
restul au fost desfiintate. El lasa astfel fiecarui oras specificul sau. Atena fiind un oras mai
degraba al filosofiei, iar Alexandria fiind un oras al medicine si al matematicilor.
Scopul invatamantului juridic enuntat de Justinian in Constitutio ...? suna cam asa ....
citeaza.( vezi la minutul 50 – acolo e citatul).
Trebuie spus ca Justinian a avut cateva ganduri care nu s au implinit. Unul dintre ele a fost acela
de a impune o conduita morala juristilor, si al doilea de a i face pe acestia, mai ales pe
judecatori, sa dea aceeasi sentinta in spete similare. Din p de vedere istori, scoala din Beirut
care a avut un rol esential in codificarea Digestelor, ave sa sufere enorm dupa anul 551 cand a
avut loc un cutremur devastator si cand a fost daramata si atunci juristii din Beirut sunt nevoiti
sa se mute in Sidon. Desi de obicei in antichitate scoala nu era identificata cu locul, in cazul de
fata scoala si a pierdut din importanta si stralucire.
Justinian inchide scoala ateniana din 529. Aceasta scoala Academia lui Platon fusese
reinfiintata la inceputul sec 5 de un filosof pe nume Plutarh, dar nu acel plutarh de care am
auzit noi ci unul Plutarh din Atena. Care a infiintat pe banii sai scoala, dar nu pretindea bani din
partea studentilor, una foarte selectiva. De la aceasta scoala au iesit cateva nume foarte sonore
ale filosofiei neoplatoniciene, cum ar fi Proclus, cel mai mare comentator Platonician, Sirianos,
apoi oameni care s au format la scoala sa, cum ar fi Damascius sau Simplicius. Aceasta scoala
filosofica s a manifestat nu doar in planul filosofiei ci si in plan religios, fiind o scoala cu un
pronutat caracter polemic apologetic si mai ales impotriva crestinilor, Proclus fiind cunoscut ca
un critic al crestinismului, asa cum scrisese inainte si Porfir, Porfirios, Discipolul lui Plotin.
Deci exista o adversitate fatisa a neoplatonimsului fata de crestinism, adversitate care se
manifesta misionar. Trebuie spus ca asta nu excludea si prezenta unor crestini in randul scolii
dar numarul acestora este destul de redus. In orce caz in timpul lui Justinian, diadoh, succesor
al acestei scoli se numa Damascius, alexandrin de origine, cu o atitudine mult mai ostila fata de
crestinism decat avusese proclus. ( Istoria vietii lui isidor scrisa de Damascius in care se vede ca
detesta crestinismul).
Astfel aceasta scoala deranja, deranja prin faptul ca era ostila crestinismului de o
maniera destul de vocala, si mai avea o caracteristica, avea si o conotatie cultica, multi dintre
acesti filosofi erau practicanti ai cultelor pagane vechi Asclepios spre exemplu era un zeu
venerat aici. Fiica lui Plutarh se numea Asclepigenia si fusese chiar ea profesoara la aceasta
scoala. Dar si alte rpeocupari spre o literatura filosofica destul de ciuadata, obscura filosofic, si
anume oracolele caldeene pe care Proclus insusi le a editat si comentat, care tineau mai
degraba de zona teurgiei, foarte apropiata de ce putem numi astazi vrajitorie.
In orice caz Justinian este primul care are curajul sa intervina impotriva academiei, dar
nu intr un mod direct. Pentru ca nu exista nicio lege in acest sens. Exista insa asa numitele legi
ale invatamantuluui care paradoxal se inspira din ceea ce Iulian Apostatul facuse..( aici i ar se
intrerupe). Dar ideea e ca ce facuse IA impotriva crestinilor, Justinian face impotriva paganilor.
Sunt doua legi date de Justinian, gasite in codex Jutinianus, prima este intalnitaCodex
Justinianus ia apare in prima carte , e o lege care apare in dreptul bisericesc. ( o citeaza caraba
la o ora.) Aceasta prima lege interzice oricarui pagan sa mai predea. Cea de a doua este intalnita
tot in Codex Justinianus parca tot prima carte. La fel interzice paganilor sa invete dar intr un
mod mult mai clar. Spune lucrurilor pe nume. Se cunoaste din relatarile istoricilor contemporani
ca profesorii de la Atena se duc in imperiul persan. Stim asta de la Ioan Malalas si Agatias din
Mirina. Agatias ne spune ca florile filosofiei timpului nsotru DAmascius Sirianus Simplicius
etc...ar fi plecat in Persia. Trebuie spus un lucru unele personaje dintre cele mentionate de el
erau deja moarte. Dar nu fidelitatea informatiei este cea mai importnata ci idea ca acesti profi
au plecat in regatul person unde Cosroe I a primit cu mare bucurie pentru ca era un om care
aprecia educatia. El voia sa deschida o scolaa in Persia, sa finanteze acest lucru. Aparent
impactul imperiului a fost unul negative asupra profesorilor desi ei au fost primiti cu bucurie.
Simplicius nu se mai intoarce in imperiu, ar fi ramas in Persia.
Ioan filoponul-adica inscris in societatea caritabila din Alexandria a filoponilor, care erau medici
juristi bla bla
Parabolanii
Ioan filoponul ii scrie in 529 lui Justinian o scrisoare in care demasca pe profesorii de filosofie
din atena ca fiind Nush vezi daca e importbnat ioan filoponul ca mnush daca mai am chef sa
scriu asta.
Justinian, desi a luat aceste masuri impotriva scolii din Atena, nu a fost un adversar al
filosofiei. De ce ? Pentru ca in acelasi timp, in Alexandria a putut continua inca 120 de ani o
scoala de filosofie. E vorba de scoala filosofica din Alexandria a lui Amonius Hermiu. Iar insasi
scoala are radacini in scoala din atena. Aceasta scoala a avut o atitudine mult mai irenica fata
de crestinism. A avut in randurile ei multi crestini si multi crestini a avut profesori. Nu trebuie
confundata cu scoala din gaza, unde avem o scoala filosofica de orientare crestine, cu o gandire
crestina. In Alexandria avem o scoala de filosofie pagana unde predau profesori crestini. In
Alexandria principalul obiect de studio este Aristotel. Personaje vestite de la scoala asta
filosofica David, Stefan…etc

Concluzie: Justinian inchide o scoala de filosofie dar nu pune capat filosofiei