INCISIV CENTRAL INC LATERAL SUP INCISIV CENTRAL INF INCISIV LATERAL INF

SUP
CARACTERE - participă la secționarea propulsia mandibulei, fonație, susținerea părților moi
GENERALE fizionomie, alimentelor, 3.1 4.1 4.2 3.2
1.1 2.1 1.2 2.2
MOMENDUL 3-4 luni dupa nastere 10-12 luni dupa 3-4 luni dupa nastere 3-4 luni dupa nastere
DEBUTULUI nastere
CALCIFIERII
ÎNCHEIEREA 4 – 5 ani 4 -5 ani 4-5 ani 4 – 5 ani
FORMĂRII
COROANEI
MOMENTUL 7 – 8 ani 8 – 9 ani 6-7 ani 7 -8 ani
ERUPȚIEI
ÎNCHEIEREA 10 ani 11 ani 9 ani 10 ani
FORMĂRII
RADACINII
-o răd conică, dreaptă - o răd efilată, -o răd aplatizată mezio-distal cu -o răd aplatizată mezio-distal cu
75%, vestibularizată orientate apical, apexul rotunjit și distalizat apexul rotunjit și distalizat
9%, distalizată 8%, Vestibulară> mezio- mezială>distală>vestibulară>linguală mezială>distală>vestibulară>lingual
mezializată 4%, palatinală > disto- - canal unic cu un sg foramen 70% -canalul poate fi unic sau pot fi
palatinizată 4%, fața palatinală -unic în 1/3 colet se bifurcă două
vestibulară > mezio- -un canal radicular -unic în 2/3 colet se bifurcă
palatina > disto- efilat
palatinală -canale accesorii
-un canal radicular -3 coroane pulpare
conic
- canale accesorii

FAȚA VESTIBULARĂ
INCISIV CENTRAL SUP INCISIV LATERAL SUP INCISIV CENTRAL INF INCISIV LATERAL INF
MARGINEA -oblic ascendentă dinspre -oblic ascendentă dinspre -trilobată în momentul -descendentă spre distal
INCIZALĂ mezial spre distal mezial spre distal erupției,cu lobuli egali -trilobată în momentul erupției
- formă crenelată la dinții - formă crenelată la dinții recent - devine rectilinie prin -devine rectilinie prin
recent erupți și rectilinie la erupți și rectilinie in urma abraziune abraziune
dinți abrazați abraziunii - formeaza unghiuri aproape - formeaza un unghi drept cu
- foreaza un unghi aproape -formeaza cu marginea meziala drepte atat cu marg mezială cat marg mezială și un unghi rotunjit
drept cu marginea mezială și un unghi rotunjit și cu marg distală cu marg distală
un unghi rotunjit cu marg -formeaza un unghi mai
distală accentuat rotunjit cu cea distală
MARGINEA -mai lungă și mai dreaptă - mai lungă și mai dreaptă -aproape egală cu marginea -mai lungă și mai dreaptă decât
MEZIALĂ decât marginea distală decât marginea distală distală și paralelă în 2/3 incizale marginea distală
MARGINEA -mai scurtă și mai convexă -mai scurtă și mai convexă -ușor convergentă cu -ușor convergentă cu marginea
DISTALĂ decât marginea mezială decât marginea meziala marginea mezială în 1/3 de mezială în 1/3 colet
- ușor convergentă cu - ușor convergentă cu colet
marginea mezială spre colet marginea mezială spre colet
și spre apex
MARGINEA -concavă spre incizal -concavă spre incizal -concavă spre incizal -concavă spre incizal
DE COLET
RELIEF -mai plană decat fetele -convexă în sens cervico-incizal -plan în 2/3 incizale și convex -plan în 2/3 incizale și convex
omoloage ale celorlalti dinti și mezio-distal în 1/3 de colet în 1/3 colet
frontali superiori,ceea ce ii -convexitatea maximă în -convexitatea maximă în -convexitatea maxima a fetei=
confera un aspectaspect pătrat treimea cervicală, spre mezial treimea cervicală, spre mezial situata în treimea
-convexitatea maximă în cervicală,spre mezial
treimea cervicală, spre mezial
FORMAȚIU -2 depres vertical o impart in 3 lobuli -2 depres vertical o imparte in– 3 -2 depres vertical o impart in Sunt mai bine reprezentate decât
inegali
NI lobuli inegali 3 lobuli în cazul incisivului central
(DISTAL>MEZIAL>CENTRAL)
-lobulii sunt mai evidenti in primii ani (DISTAL>MEZIAL>CENTRAL) - lobulii mai evidenți în primii inferior
dupa eruptive si se estompeaza prin -depres pornesc de la creasta incizală
abraziunea ditelui
ani după erupție și se - 2 depresiuni verticale o
și sunt mai acc în cele 2/3 incizale ale
-depres pornesc de la creasta incizală și fetei estompează prin abraziunea împart în 3 lobuli
se termină pierdut la jum înălțimii feței dintelui - Lobulii sunt mai evidenţi în
vestibulare
-depresiunile pornesc de la primii ani după erupţie şi se
creasta incizala si se termina estompează prin abraziunea
pierdut la jumatatea inaltimii dintelui
fetei vestibulare - Depresiunile pornesc de la
creasta incizală şi se termină
 pierdut la jumătatea înălţimii
feţei vestibulare

FAȚA PALATINALĂ/LINGUALA
INCISIV CENTRAL SUP INCISIV LATERAL SUP INCISIV CENTRAL INF INCISIV LATERAL INF
MARGINEA -oblic ascendentă dinspre mezial spre -oblic ascendentă dinspre mezial -trilobată în momentul erupției,cu -Usor descendentă spre distal
INCIZALĂ distal spre distal lobuli egali -trilobată în momentul erupției
- formă crenelată la dinții recent - formă crenelată la dinții recent erupți - devine rectilinie prin abraziune -devine rectilinie prin abraziune
erupți și rectilinie la dinți abrazați și rectilinie la dinți abrazați -formeaza unghiuri aproape drept atat -formeaza un unghi drept cu marg
-formeaza un unghi aproape drept cu -formeaza cu marginea meziala unghi cu marg mezială cat și cu marg distală mezială și un unghi rotunjit cu marg
marginea mezială și rotunjit cu marg rotunjit distală
distală -formeaza un unghi mai accentuat
rotunjit cu marginea distală
MARGINEA -mai lungă și mai dreaptă decât - mai lungă și mai dreaptă decât -aproape egală cu marginea distală și -mai lungă și mai dreaptă decât
MEZIALĂ marginea distală marginea distală paralelă cu aceasta în 2/3 incizale marginea distală
MARGINEA -mai scurtă și mai convexă decât -mai scurtă și mai convexă decât -ușor convergentă cu marginea -ușor convergentă cu marginea
DISTALĂ marginea mezială marginea mezială mezială în 1/3 de colet mezială în 1/3 colet
- ușor convergentă cu marginea - ușor convergentă cu marginea
mezială spre colet și apex mezială spre colet
MARGINEA -concavă spre incizal, dar arcul de -concavă spre incizal, dar arcul de -concavă spre incizal -concavă spre incizal
DE COLET cerc în care se înscrie respective cerc în care se înscrie respective
concavitate este mai mic decât arcul concavitate este mai mic decât arcul
de cerc similar feței vestibulare de cerc similarfeței vestibulare
RELIEF -convex în 1/3 cervicală datorită -convex în 1/3 cervicală datorită -convex în 1/3 cervicală datorită -convex în 1/3 cervicală datorită
prezenței CINGULUMULUI prezenței CINGULUMULUI prezenței CINGULUMULUI prezenței CINGULUMULUI
-concav în 2/3 incizal datorita -concav în 2/3 incizal datorita -concav în 2/3 incizal datorită -concav în 2/3 incizal datorită
concavitatii FOSEI PALATINE concavitatii FOSEI PALATINE concavitatii fosetei linguale concavitatii fosetei linguale
-mai convex decât inc cent sup

FORMAȚIUNI - 2 creste marginale de smalț orientate - 2 creste marginale de smalț orientate - 2 creste marginale de smalț -Sunt mai bine reprezentate decât în
mezial si distal mezial si distal,care converg spre orientate mezial si distal,greu cazul incisivului central inferior
1. creasta mezială mai subțire pornește cingulum
decelabile (uneori sunt evidente - 2 creste marginale de smalţ
din cingulum și se termină pierdut spre -creasta mezială=mai lungă, mai dreaptă
muchia incizală si mai subțire decat creasta distala doar in apropierea marginii orientate mezial şi distal
2. creasta distală mai bine Cingulum=mai proeminent si uneori incizale) CINGULUM =mai puțin voluminous
reprezentată,pornesteaceleași tot din poate fi strabatut de un șanț de -CINGULUM =mai puțin decat la dintii frontali superiori
cingulum si se termina aproape de muchia dezvoltare adanc,localizat mai frecvent voluminous decat la dintii frontali -Fosa lingual este mai putin
incizala spre distal,ce se continua la nivelul
superiori pronuntata decat fosa palatinala a
Cingulum=situate in treimea cervicala a radacinii
fetei palatine -Fosa lingual este mai putin incisivilor superiori
-FORAMEN CAECUM mai bine
FORAMEN CAECUM exprimat decat la incisivul central
pronuntata decat fosa palatinala a - NU PREZINTĂ NICIODATA
–FOSA PALATINĂ=depresiune superior incisivilor superiori FORAMEN CAECUM
delimitată de marginea incizală, cingulum - FOSA PALATINĂ= depresiune NU PREZINTĂ NICIODATA
și cele două creste marginale de delimitată de marginea incizală, FORAMEN CAECUM
smalț;prezinta adesea santuri de cingulum și cele două creste marginale
dezvoltare ce pornesc de la cingulum si se de smalț;prezinta adesea santuri de
termina spre marginea incizala dezvoltare ce pornesc de la cingulum si
se termina spre marginea incizala

FAȚA MEZIALĂ
INCISIV CENTRAL SUP INCISIV LATERAL SUP INCISIV CENTRAL INF INCISIV LATERAL INF
MARGINEA -plană în 2/3 incizale -plană în 2/3 incizale -plană în 2/3 incizale -plană în 2/3 incizale
VESTIBULA -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet
RĂ
MARGINEA -concavă în 2/3 incizale -concavă în 2/3 incizale -concavă în 2/3 incizale -concavă în 2/3 incizale
PALATINAL -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet
Ă
MARGINEA -concavă spre apical, cu -concavă spre apical -concavă spre apical -concavă spre apical
DE COLET concavitatea accentuate in
comparative cu restul dintilor
RELIEF -plan convex incizio-cervical -plan convex incizio- -plan convex incizio-cervical -plan convex incizio-cervical
-punct de contact în 1/3 incizală în cervical -in sens vestibule-oral este usor
- În sens vestibulo-oral este
sens cervico-incizal și în 1/3 convex la nivel cervical,apoi
vestibulară în sens vestibule-oral devine plana uşor convex la nivel cervical,
-punct de contact=localizat în apoi devine plană
2/3 incizale -punct de contact=localizat în
2/3 incizale
FORMAȚIU - NU prezintă - NU prezintă -poate prezenta o depresiune -prezintă o depresiune de
NI de dezvoltare în regiunea dezvoltare în regiunea cervicală
cervicală
FAȚA DISTALĂ
INCISIV CENTRAL SUP INCISIV LATERAL INCISIV CENTRAL INF INCISIV LATERAL INF
SUP
MARGINEA -plană în 2/3 incizale -plană în 2/3 incizale -plană în 2/3 incizale -plană în 2/3 incizale
VESTIBULA -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet
RĂ
MARGINEA -concavă în 2/3 incizale -concavă în 2/3 incizale -concavă în 2/3 incizale -concavă în 2/3 incizale
PALATINAL -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet -convexă în 1/3 de colet
Ă
MARGINEA -concavă spre apical -concavă spre apical - mai puțin concavă spre apical decat -mai puțin concavă spre apical decat
DE COLET aceeasi margine a fetei meziale aceeasi margine a fetei meziale
RELIEF -plan convex incizio- -plan convex incizio-cervical - plan convex incizio-cervical -plan convex incizio-cervical
cervical;convexitatea este mai -punct de contact=situat mai aproape -punct de contact= situate mai aproape
 accentuate decat cea a fetei meziale de 1/3 mijlocie a dintelui spre de 1/3 mijlocie a dintelui spre
-punctul de contact=situat în 1/3 incizală deosebire de punctual de contact de la deosebire de punctual de contact de la
în sens cervico-incizal(aproape de nivelul fetei meziale nivelul fetei meziale
jonctiunea cu 1/3 medie) și în 1/3
vestibulară în sens vestibule-oral
FORMAȚIU - NU prezintă - NU prezintă Depresiunea de dezvoltare apare mai - Depresiunea de dezvoltare apare mai
NI frecvent si este mai profunda decat frecvent si este mai profunda decat cea
cea de pe fata meziala de pe fata meziala

CANINUL SUPERIOR CANINUL INFERIOR

CARACTERE GENERALE
MOMENDUL DEBUTULUI
CALCIFIERII
ÎNCHEIEREA FORMĂRII
COROANEI
MOMENTUL ERUPȚIEI
ÎNCHEIEREA FORMĂRII
RADACINII
- participă la fizionomie, masticație, fonație, suport pentru părțile moi
1.3 (dr) 2.3 (stg) 4.3 (dr) 3.3(stg)
4-5 luni de la nastere 4-5 luni de la nastere
6 – 7 ani 6 – 7 ani
11 – 12 ani 9 – 10 ani
13 – 15 ani 12 – 14 ani
-o răd conică, dreaptă 40%, vestibularizată 13%, distalizată 33%, -o răd conică, dar pot fi și două, dreaptă 69%, vestibularizată 7%,
palatinizată 7%, în baionetă 7% distalizată 21%, mezializată 1%, în baionetă 2%
-mezială>distală>vestibulară>palatinală (fetele rad) -mezială>distală>vestibulară>palatinală (fetele rad)
-un canal radicular conic CEL MAI LUNG ȘI LARG - un canal cu un foramen apical 94% sau bifid 6%
- canale accesorii CEL MAI LUNG ȘI LARG CANAL AL ARCADEI INF
- 3 proeminențe pe creasta incizală (central>distală>mezială) -3 proeminențe pe creasta incizală (central>distală>mezială)
-diametrul mezio-distal e mai mic decât cel vestibulo-oral,iar în -diametrul mezio-distal e mai mic decât cel vestibulo-oral
unele cazuri sunt egale -vârful cuspidului și versantul mezial sunt mai înclinate spre oral

FAȚA VESTIBULARĂ
CANINUL SUPERIOR CANINUL INFERIOR
MARGINEA -forma literei V cu deschiderea spre colet (vf V=vf cuspidului) -forma literei V cu deschiderea spre colet
INCIZALĂ -brațul mezial al V-ului e mai scurt decât cel distal -brațul mezial al V-ului e mai scurt decât cel distal
-vf cuspidului=mai aproape de unghiul mezio-incizal
MARGINEA -mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală -mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală
MEZIALĂ
MARGINEA -mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială -mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială
DISTALĂ -frecvent prezintă o concavitate ½ de colet/ -usor covergenta cu marg mezialaspe colet
-usor covergenta cu marg mezialaspe colet
MARGINEA -concavă spre incizal -concavă spre incizal
DE COLET
RELIEF -convexitatea maximă în treimea cervicală ,spre mezial -convex in dublu sens, convex mai putin accent decat la caninul sup
convexitatea maximă în treimea cervicală spre mezial
FORMAȚIU -2 depres verticale – 3 lobuli inegali -2 depres verticale – 3 lobuli inegali
NI CENTRAL>DISTAL>MEZIAL CENTRAL>DISTAL>MEZIAL
-depresiunile pornesc de la creasta incizală și se termină pierdut la jum -depres pornesc de la creasta incizală și se termină pierdut la jum înălțimii
înălțimii feței vestibulare feței vestibulare
-depresiunea distală e mai profundă decât cea mezială --creasta vestib de smalt (creasta esentiala)porneste din vf cuspidului caninului si
-creasta vestib de smalt 9creasta esentiala)porneste din vf cuspidului se termina in 1/3 cervicala a fetei vestib
caninului si se termina in 1/3 cervicala a fetei vestib

FAȚA PALATINALĂ/LINGUALĂ
CANINUL SUPERIOR CANINUL INFERIOR
MARGINEA -forma literei V cu deschiderea spre colet colet (vf V=vf -forma literei V cu deschiderea spre colet
INCIZALĂ cuspidului) -brațul mezial al V-ului e mai scurt decât cel distal
-brațul mezial al V-ului e mai scurt decât cel distal -vf cuspidului=mai aproape de unghiul mezio-incizal
-vf cuspidului=mai aproape de unghiul mezio-incizal
MARGINEA -mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală -mai lungă și mai dreaptă decât marginea distală
MEZIALĂ
MARGINEA -mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială -mai scurtă și mai convexă decât marginea mezială
DISTALĂ -frecvent prezintă o concavitate ½ de colet -usor covergenta cu marg mezialaspe colet
-usor covergenta cu marg mezialaspe colet
MARGINEA -concavă spre incizal, cu concavitatea mai accentuate decat -concavă spre incizal, cu concavitatea mai accentuate decat la
DE COLET la nivelul fetei vestib nivelul fetei vestib
RELIEF -convex 1/3 cervical-dat prez cingulumului -convex 1/3 cervical – CINGULUM
-concav 2/3 incizal-dat cavitatii foselor palatine -concav 2/3 incizal-dat cavitatii foselor linguale
FORMAȚIU -2 creste marginale de smalț (orientate mez si dist) -2 creste marginale de smalț (orientate mez si dist)
NI 1. creasta mezială mai subțire, lungă, dreaptă + o creastă 1. creasta mezială + o creastă mediană
mediană 2. creasta distală
2. creasta distală mai groasă, scurtă, convexă CINGULUM în treimea cervicală a fetei linguale, mai puțin
CINGULUM în treimea cervicală, mai proeminent decât al proeminent decât al canin sup
incisivilor NU PREZINTĂ FORAMEN CAECUM
FORAMEN CAECUM -două fose linguale mai șterse, cea distală mai bine exprimată decât cea
- două fose linguale(sit. Mezial si distal fata de creasta mezială
mediana de smalt)
FAȚA MEZIALĂ
CANINUL SUPERIOR CANINUL INFERIOR
MARGINEA -convexă 1/3 colet -convexă 1/3 colet
VESTIBULARĂ -urmeaza profilul fetei vestibulare -urmeaza profilul fetei vestibulare
MARGINEA -convexă 1/3 colet-corespunzator cingulumului -convexă 1/3 colet - corespunzator cingulumului
PALATINALA/ -concavă 2/3 incizale-corespunzator foselor - concavă 2/3 incizale-corespunzator foselor linguale
LINGUALĂ palatine -redevine convexa in apropierea varfului cuspidului
-redevine convexa in apropierea varfului
cuspidului
MARGINEA DE COLET -forma literei V deschisă spre apical, cu vf rotunjit -concavă spre apical
RELIEF -convexă în sens cervico- incizal și vestibulo- -convexă în sens cervico- incizal și vestibule-lingual
palatinal -convexitatea maximă 1/3 incizală
-convexitatea maximă 1/3 incizală,spre vestibular
FORMAȚIUNI -prezintă o cavitate(depresiune) în zona cervicală, -nu prea există
intre coletul dintelui si punctual de contact cu -exista morfotipuri la care in 1/3 de colet este prezenta
incisivul lateral o concavitate(depresiune)

FAȚA DISTALĂ
CANINUL SUPERIOR CANINUL INFERIOR
MARGINEA -convexă 1/3 colet -convexă 1/3 colet
VESTIBULARĂ -urmeaza profilul fetei vestibulare -urmeaza profilul fetei vestibulare
MARGINEA -convexă 1/3 colet corespunzator cingulumului -convexă 1/3 colet corespunzator cingulumului
palatinala/LINGUAL -concavă 2/3 incizale corespunzator foselor palatine -concavă 2/3 incizale corespunzator foselor linguale
Ă
MARGINEA DE -concavă spre apical -concavă spre apical
COLET
RELIEF -convexă în ambele sensuri, -convexă în ambele sensuri,
-convexitate max 1/3 incizală, spre vestibular -convexitate max 1/3 incizală,spre vestibular
FORMAȚIUNI -prezintă o cavitate (depresiune) în zona cervicală, -in general NU PREZINTA FORMATIUNI
intre coletul dintelui si punctual de contact cu - exista morfotipuri la care in 1/3 de colet este prezenta
premolarul 1 o concavitate(depresiune)
-depresiunea este mai profunda decat cea de pe fata -depresiunea este mai profunda decat cea de pe fata
meziala si se continua si la nivelul radacinii meziala si se continua si la nivelul radacinii

PREMOLARUL 1 SUP PREMOLARUL 2 SUP PREMOLARUL 1 INF PREMOLARUL 2 INF

CARACTERE - participă la masticație, fizionomie, fonație menț dimensiunii vertical de ghidajul de grup
GENERALE 1.4(DR) 2.4(stg) 1.5 (dr) 2.5(stg) ocluzie, 4.5 (dr) 3.5 (stg)
4.4 (dr) 3.4(stg)
MOMENDUL 1½ - 1¾ ani 2 – 2¼ ani 1¾ - 2ani 2¼ - 2½ani
DEBUTULUI
CALCIFIERII
ÎNCHEIEREA 5 – 6 ani 6 – 7 ani 5 – 6ani 6 – 7 ani
FORMĂRII
COROANEI
MOMENTUL 10 – 11 ani 10 – 12 ani 10 – 12 ani 11 – 12 ani
ERUPȚIEI
ÎNCHEIEREA 12 – 13 ani 12 – 14 ani 12 – 13 ani 13 – 14 ani
FORMĂRII
RADACINII
MORFOLOGIA -2 răd 69%, vestib mai lungă și - o răd unică 75%, 2 răd -o răd unică conică, cu o -o răd unică conică
RADICULARĂ voluminoasă decât cea 23%, 3 răd 2%, fața mezială angulație între axul coronar și -mez>dist>vest>palat
palatinală, răd unică 9%, răd > distală > vestibulară > cel radicular -fața mez și dist NU prez
triplă 19%, bifidă 3%, fața palatinală -mezială>distală>vestib> depres
mezială>distală>vestib> -un canal radicular 73%, palatinală -un canal 86%, 2 separate
palatinală două separate 24% și două -un canal 73,5%, 2 separate 12%, 2 care se reunesc
-un canal 9%, 2 separate 72%, 2 care se unesc la apex 1%, trei 19,5%, 2 care se reunesc 6,5%, 3 1.5%, 3 canale 0,5%
care se unesc 13%, 3 canale 6% 2% canale 0,5% - 2/3 coroane pulpare situate
- camera pulpară – 2 coroane -camera pulpară – 2 coroane -camera pulpară – 2 coroane 1 vestibular și 1/2 lingual
 pulpare situate vestibular și pulpare situate vestibular și pulpare situate vestibular și
palatinal palatinal palatinal corespunzător
cuspiziolor
-fața mezială și dist prezintă o
depres

FAȚA VESTIBULARĂ
PREMOLARUL 1 SUP PREMOLARUL 2 SUP PREMOLARUL 1 INF PREMOLARUL 2 INF
MARGINEA -forma literei V cu deschiderea spre -forma literei V cu deschiderea spre -forma literei V cu deschiderea spre -forma literei V cu deschiderea spre colet
OCLUZALĂ colet colet colet -versantul mezial mai scurt decât cel
-versantul mezial mai scurt decât -versantul mezial mai scurt decât cel distal
cel distal distal
MARGINEA -mai lungă și mai dreaptă decât - mai lungă și mai dreaptă decât - mai lungă și mai dreaptă decât -mai lungă și mai dreaptă decât marginea
MEZIALĂ marginea distală marginea distală marginea distală distală
- Uşor concavă în vecinătatea coletului,
până spre zona de contact mezial
MARGINEA - ușor convergentă cu marginea - ușor convergentă cu marginea -usor concavă în zona coletului -ușor convergentă cu marginea mezială
DISTALĂ mezială spre colet mezială spre colet - usor converg cu marg mezial spre spre colet
colet
MARGINEA DE -concavă spre ocluzal -concavă spre ocluzal -concavă spre ocluzal -concavă spre ocluzal
COLET
RELIEF -convex în dublu sens -convex în dublu sens -convex în dublu sens -convex în dublu sens
-convexitatea maxima în treimea -convexitatea maximă în treimea -convexitatea maxima a fetei este -convexitatea maximă în treimea
cervicală, spre mezial cervicală spre mezial situate în treimea cervicală spre mezial cervicală spre mezial
FORMAȚIU -2 depres vertical – 3 lobuli inegali -2 depres vertical – 3 lobuli inegali -2 dep -2 depres vertical – 3 lobuli inegali
NI CENTRAL>DISTAL>MEZIAL (mai CENTRAL>DISTAL>MEZIAL res vertical – 3 lobuli inegali CENTRAL>DISTAL>MEZIAL
putin pronuntati) -depres pornesc de la marg ocluzală CENTRAL>DISTAL>MEZIAL -depres pornesc de la marg ocluzală și se
-depres pornesc de la marg ocluzală și și se termină pierdut la jum -depres pornesc de la marg ocluzală și termină pierdut la jum înălțimii feței
se termină pierdut la jum înălțimii feței înălțimii feței vestibulare se termină pierdut la jum înălțimii feței vestibulare
vestibulare Creasta vestibulară de smalţ, puţin vestibulare -Creasta vestibulară de smalţ, puţin
-Creasta vestibulară de smalţ porneşte proeminentă, porneşte din vârful -Creasta vestibulară de smalţ porneşte proeminentă, porneşte din vârful
din vârful cuspidului vestibular şi se cuspidului vestibular şi se term spre din vârful cuspidului vestibular şi se cuspidului vestibular şi se termină spre
termină spre colet; este mai ştearsă colet termină spre mijlocul feţei vestibulare colet.
decât în cazul caninului.

FAȚA PALATINALĂ/LINGUALĂ
PREMOLARUL 1 SUP PREMOLARUL 2 SUP PREMOLARUL 1 INF PREMOLARUL 2 INF
MARGINEA -forma literei V cu -forma literei V cu -forma literei V cu deschiderea spre -forma literei W cu
OCLUZALĂ deschiderea spre colet și vârf deschiderea spre colet colet si vf rotunjit deschiderea spre colet
rotunjit -brațe egale si vf rotunjit -are o depresiune de dezvoltare în reg -brațele meziale sunt mai scurte
-bratul mezial al V-ului este mezio-linguală care pornește din si V ul mezial mai proeminent
mai scurt decât cel distal foseta mezială, intersectează creasta
sagitală de smalț a cuspidului lingual
și se termină la jumătatea feței
linguale
MARGINEA -mai lungă și mai dreaptă - mai lungă și mai dreaptă - mai lungă și mai dreaptă decât -mai lungă și mai dreaptă
MEZIALĂ decât marginea distală decât marginea distală marginea distală decât marginea distală
MARGINEA - ușor convergentă cu - ușor convergentă cu - ușor convergentă cu marginea -ușor convergentă cu
DISTALĂ marginea mezială spre colet marginea mezială spre mezială spre colet marginea mezială spre colet
-frecvent prez o concavit ½ colet
colet -frecvent prez o concavit ½
colet
MARGINEA -concavă spre ocluzal -concavă spre ocluzal -concavă spre ocluzal -concavă spre ocluzal
DE COLET
RELIEF -convex în dublu sens -convex în dublu sens -convex în dublu sens -convex în dublu sens
-convexitatea maximă în -convexitatea maximă în -convexitatea maximă în treimea -convexitatea maximă în
centrul feței centrul feței medie a feței centrul feței
FORMAȚIU -NU prezintă de obicei -NU prezintă -2 lobi (mezial și distal) – depresiunea -2 lobuli separate de un șanț
NI -inconstant poate prezenta o mezio-linguală care pornește din foseta centrală
creastă palatinală a feței ocluz – în treimea ocluz a
feței ling
 FAȚA MEZIALĂ
PREMOLARUL 1 SUP PREMOLARUL 2 SUP PREMOLARUL 1 INF PREMOLARUL 2 INF
MARGINEA -convexă max în 1/3 colet -convexă max în 1/3 colet -convexă max în 1/3 colet -convexă max în 1/3 colet
VESTIBULA
R
MARGINEA -convexă max în 1/3 medie -convexă max în 1/3 medie -convexă max în 1/3 medie -convexă max în 1/3 medie
PALATINAL/ -mai scurtă decât marg -mai scurtă decât -mai scurtă decât marg -mai scurtă decât marg
linguala vestibulară marginea vestibulară vestibulară vestibulară
MARGINEA -are forma V deschis spre -are forma V deschis spre -are forma V deschis spre -are forma V deschis spre
OCLUZALĂ ocluzal ocluzal ocluzal ocluzal
-versantul vestibular este mai -versant vestib este de 2 ori mai -versant vestib mai lung decât
lung decât versantul palatinal lung decât cel lingual cel lingual
-Are o înclinare de 45º dinspre
vestibular spre lingual
MARGINEA -ușor convexă spre ocluzal -ușor convexă spre ocluzal -ușor convexă spre ocluzal -ușor convexă spre ocluzal
DE COLET
RELIEF -convex în zona pct de contact -convex în dublu sens -convex în zona pct de contact -convex în dublu sens
mezial,situate la intersecția 1/3 -convexitatea maximă în 1/3 mezial, intersecția 1/3 ocluzale cu -convexitatea maximă în 1/3
ocluzal cu 1/3 medie ocluzal, spre vestibular 1/3 medie ocluzal,spre vestibular
-concav în 1/3 cervicală in zona -cdiscret concav în 1/3 cervicală in
depresiunii de dezvoltare zona depresiunii de dezvoltare
FORMAȚIU -prez 1 concavitate -NU prezintă - NU prezintă, o ușoară -NU prezintă
NI (depresiunea de dezvoltare) si 1 depresiune de dezvoltare (situate
sant de dezvoltare sub aria de contact)
- depresiunea de dezvoltare=
situate sub punctual de contact
mezial
-șanțul de dezvoltare pornește
din șanțul intercuspidian,situate
pe fata ocluzala,intersectează
creasta marginală mezială de
smalț a feței ocluzale si se
termina pierdut în 1/3
ocluzală a feţei meziale

FAȚA DISTALĂ
PREMOLARUL 1 SUP PREMOLARUL 2 SUP
PREMOLARUL 1 INF PREMOLARUL 2 INF
MARGINEA -convexă max în 1/3 colet -convexă max în 1/3 colet -convexă max în 1/3 colet -convexă max în 1/3 colet
VESTIBULAR
Ă
MARGINEA -convexă max în 1/3 medie -convexă max în 1/3 medie -convexă max în 1/3 medie -convexă max în 1/3 medie
PALATINALĂ -mai scurtă decât marg -mai scurtă decât marg -mai scurtă decât marg vestibulară -mai scurtă decât marg vestibulară
vestibulară vestibulară
MARGINEA -are forma V deschis spre ocluzal -are forma V deschis spre -are forma V deschis spre ocluzal -are forma V deschis spre ocluzal
OCLUZALĂ ocluzal -versant vestib mai lung decât cel -versant vestib mai lung decât cel
- versantul vestibular este mai lingual lingual
lung decât versantul palatinal
MARGINEA -convexă spre ocluzal (mai puţin -aproape rectilinie, puțin convexă -rectilinie -aproape dreaptă
DE COLET convexă decât cea a feţei meziale) spre ocluzal
- La unele morfotipuri poate fi
chiar rectilinie
RELIEF -convex în zona pct de contact -convex în dublu sens -usor convex în zona pct de contact distal, -convex în dublu sens
distal (1/3 medie) -convexitatea maximă în 1/3 intersecția 1/3 ocluzal cu 1/3 medie -convexitatea maximă în 1/3 ocluzal,spre
ocluzal,spre vestibular vestibular
FORMAȚIUNI -1 depresiunea de dezvoltare mai -NU prezintă - NU prezintă -NU prezintă
puțin evidentă decat cea de pe fata
meziala
 FAȚA OCLUZALĂ
PREMOLARUL 1 SUP PREMOLARUL 2 SUP PREMOLARUL 1 INF PREMOLARUL 2 INF
MARGINEA -corespunde crestei sagitale de -corespunde crestei sagitale de -corespunde crestei sagitale de -corespunde crestei sagitale de
VESTIBULA smalț a cuspidului vestibular smalț a cuspidului vestibular smalț a cuspidului vestibular smalț a cuspidului vestibular
RĂ -are 2 zone de relief negative, -Mai rotunjită decât la -versantul mezial mai scurt decât -bratul mezial mai scurt decât
corespunzătoare depresiunilor ce premolarul unu superior cel distal cel distal
separă cei trei lobuli de creştere
ai feţei vestibulare

MARGINEA -corespunde crestei sagitale de -corespunde crestei sagitale de -corespunde crestei sagitale de -corespunde crestei sagitale de
PALATINALsmalț a cuspidului palatinal smalț a cuspidului palatinal smalț a cuspidului lingual smalț a cuspidului lingual
Ă/ -Cele două versante se întâlnesc - Este mai lungă şi mai -Morfotip cu 2 cuspizi: mai
LINGUALA în semicerc scurtă decât marginea vestib
dreaptă decât marginea distală
-Morfotip cu 3 cuspizi: mai
lungă decât marginea vestib
MARGINEA -corespunde crestei meziale -corespunde crestei meziale -corespunde crestei meziale -corespunde crestei meziale
MEZIALĂ marginale de smalț marginale de smalț marginale de smalț marginale de smalț
- e întreruptă de șanțul de -mai lungă și mai dreaptă -mai lungă și mai dreaptă decât -mai lungă și mai dreaptă decât
dezvoltare al feței meziale decât marg distală marg distală marg distală
MARGINEA -corespunde crestei distale -corespunde crestei distale -corespunde crestei distale -corespunde crestei distale
DISTALĂ marginale de smalț marginale de smalț marginale de smalț marginale de smalț
- Impreună cu marginea - Impreună cu marginea mezială
- Impreună cu marginea mezială
mezială este uşor divergentă este divergentă spre vestibular
este divergentă spre vestibular
spre vestibular
FORMAȚIU - 2 cuspizi (vestibular şi palatinal) Morfotip cu 3 cuspizi: unul
- 2 cuspizi (vestibular şi
NI separaţi de un şanţ intercuspidian. 2 cuspizi egali (vestibular şi vestibular și 2 linguali
lingual, cel lingual este de 2 ori
- 2 fosete principale (mezială şi palatinal) separaţi de un şanţ (vestib>mezio-ling>disto-ling
intercuspidian.2 fosete mai mic) separaţi de un şanţ
distală) -3 șanțuri intercuspidiene în
intercuspidian.
- 2 creste marginale de smalţ principale (mezială şi distală) Y: centro-mez, centro-dist,
- 2 fosete principale (mezială şi
(mezială şi distală) centro-ling)
- Şanţuri secundare - 2 creste marginale de smalţ distală) - 3 fosete: mez, dist, central
(mezială şi distală) - 2 creste marginale de smalţ
- Creste accesorii de smalţ - 3 creste sagitale ale
(mezială şi distală)
Fiecare cuspid prezintă câte trei cuspizilor
creste de smalţ: - Şanţuri de dezvoltare - 3 creste axiale ale cuspizilor
1. O creastă sagitală orientată Fiecare cuspid prezintă câte trei
- 2 creste marginale de smalț
mezio-distal Şanţul intercuspidian: creste de smalţ:
- șanțuri suplimentare cu
2. O creastă axială perpendiculară pe 1. O creastă sagitală orientată
- Drept, orientat mezio- dispoziție radial, ce pot depăși
creasta sagitală mezio-distal
distal crestele margin
- Porneşte din vârful cuspidului şi 2. O creastă axială: porneşte
coboară pe faţa ocluzală spre din vârful cuspidului,
şanţul intercuspidian - Situat la mijlocul feţei coboară pe faţa ocluzală
3. O creastă vestibulară (palatinală): datorită egalităţii spre şanţul
- Cea vestibulară porneşte din dimensionale a
vârful cuspidului vestibular şi
intercuspidian, este
cuspizilor. perpendiculară pe creasta
se termină pierdut spre colet
- Cea palatinală porneşte din vârful Fosetele: sagitală
cuspidului palatinal şi este mai 3. O creastă vestibulară
greu decelabilă decât creasta
- Formă triunghiulară, cu (linguală): pornesc din
vestibulară. vârfurile cuspizilor; cea
Şanţul intercuspidian: vârful spre şanţul
intercuspidian şi baza linguală este mai ştearsă.
- Drept, orientat mezio-distal, mai Şanţul intercuspidian: concav
apropiat de cuspidul palatinal spre creasta marginală
datorită inegalităţii cuspizilor. de smalţ spre vestibular, orientat mezio-
Fosetele:
distal, de adâncime redusă.
- Formă triunghiulară, cu vârful - Se află la extremităţile Fosetele: de formă triunghiulară,
spre şanţul intercuspidian şi şanţului intercuspidian cu vârful spre şanţul
baza spre creasta marginală de intercuspidian şi baza spre
smalţ - Cea mezială este mai creasta marginală de smalţ; se
- Se află la extremităţile şanţului mare decât cea distală. află la extremităţile şanţului
intercuspidian, cea mezială este intercuspidian; cea mezială este
mai mare decât cea distală. Crestele marginale de smalţ mai mare decât cea distală si din
Crestele marginale de smalţ:
converg uşor spre palatinal. ea porneşte şanţul de dezvoltare
- Converg spre palatinal
mezio-lingual
- Cea mezială este străbătută de Şanţurile de dezvoltare:
şanţul de dezvoltare mezial.
Şanţurile secundare (de descărcare):
- Apar inconstant din
- Se află de o parte şi de alta a şanţul intercuspidian
crestelor axiale
- Intersectează creasta sagitală a
- Sunt puţin profunde
cuspidului vestibular şi se
continuă cu depresiunile feţei
vestibulare - Se termină pe versantele
- Nu trec dincolo de creasta sagitală ocluzale ale cuspizilor
aflată pe cuspidul palatinal
 MOLARUL 1 SUPERIOR MOLARUL 2 SUPERIOR MOLARUL 3 SUPERIOR
CARACTERE Masticatie,mentinerea dimensiunii vertical de Ghidaj de grup(inconstant) Support pt.partile moi (obraji)
GENERALE ocluzie 1.6/2.6 1.7/2.7 1.8/2.8
ÎNCHEIEREA 3 – 4 ani 7-8 ani 12-16 ani
FORMĂRII
COROANEI
MOMENTUL 6 ani 12-13 ani 17-21 ani
ERUPȚIEI
ÎNCHEIEREA 9-10 ani 14-16 ani 18-25 ani
FORMĂRII
RADACINII
Morfologia radiculară - Trei rădăcini, care se desprind dintr-un -Radacini- Trei (54%): palatinală > mezio- -Morfologie coronara:
trunchi comun, orientate palatinal > mezio- vestibulară > disto-vestibulară • Coroana molarului trei este aplatizată marcat în
vestibular > disto-vestibular. - Fuzionate (46%) sens mezio distal.
• Poate prezenta numeroase morfotipuri, dar mai
-APEXURILE- - Rotunjite şi uşor distalizate -APEXURILE- - Rotunjite şi uşor frecvent îl găsim sub următoarele forme:
- Rădăcinile vestibulare sunt efilate, aplatizate distalizate – Molar trei superior cu coroană
în sens mezio-distal, pornesc divergent din - Rădăcinile sunt mai puţin divergente asemănătoare molarului doi superior
trunchiul comun şi converg uşor spre apical. decât în cazul molarului unu. cu 4 cuspizi.
Sunt separate de o depresiune de dezvoltare - Rădăcinile vestibulare sunt aproape – Molar trei superior cu coroană
care se continuă la nivelul trunchiului comun şi paralele şi aplatizate în sens mezio-distal asemănătoare molarului doi superior
poate ajunge în apropierea coletului. - Rădăcina palatinală este aplatizată cu 3 cuspizi.
- Rădăcina palatinală este conică, aplatizată vestibulo-palatinal şi înclinată spre distal. – Molar trei superior cu coroană
vestibulo-palatinal şi accentuat divergentă spre Fuzionează frecvent cu rădăcina mezio- cilindrică, asemănătoare premolarilor,
P. Are o depresiune de dezvoltare în 1/3 de colet vestibulară. cu 2 cuspizi.
-Secţiune transversală la nivelul – Molar trei superior cu coroană conică,
-Sectiunea transvers la nivelul coletului- - coletului-- Romboidală, cu vârfurile de dimensiuni reduse, asemănătoare
Romboidală, cu vârfurile unghiurilor rotunjite unghiurilor mai rotunjite decât la molarul unui incisiv central supranumerar
(meziodens).
unu. -Morfologia radiculară
-Trunchiul comun radicular- - Mai scurt
-Trunchiul comun radicular-- Mai lung • Rădăcinile molarilor trei superiori pot prezenta, la
decât la ceilaţi molari superiori
decât la molarul unu superior fel ca şi coroanele, diferite variante morfologice:
- Ca diametru se încadrează între • Trei rădăcini convergente cu câte un canal
-Canal radicular- - Trei (76.8%) cel al molarului unu (mai îngust) şi cel al radicular în interior.
- Patru (21.1%) molarului trei (mai lat) • Trei rădăcini fuzionate, cu 1-3 canale în interior.
- Cinci (1.4%) -Canalul radicular-Cel mai frecvent trei • 4 sau mai multe rădăcini divergente.
- Şase (0.7%) (unul palatinal şi 2 vestibulare)
- Camera pulpară- - Prezintă patru coarne - Poate prezenta şi 2 canale (1
pulpare corespunzător cuspizilor (cinci coarne palatinal şi 1 vestibular)
pulpare dacă dintele prezintă tubercul Carabelli -Camera pulpară-- Prezintă trei sau patru
coarne pulpare corespunzător cuspizilor.

FAȚA VESTIBULARĂ
M1 SUPERIOR M2 SUPERIOR
MARGINEA - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet
OCLUZALA - “V”-ul mezial este mai mare decât cel distal - “V”-ul mezial este mai mare decât cel distal
- Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari - Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari sunt mai
sunt mai scurte decât cele distale scurte decât cele distale
MARGINEA - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală
MEZIALĂ distală
MARGINEA DISTALĂ - Uşor convergentă cu marginea mezială spre - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
colet
MARGINEA DE - Aproape rectilinie, uşor concavă spre - Aproape rectilinie, uşor concavă spre ocluzal.
COLET ocluzal, cu o depresiune discretă în dreptul
regiunii interradiculare
RELIEF - Convex în dublu sens - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în - Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea
treimea cervicală, spre mezial cervicală, spre mezial
FORMAȚIUNI - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul centro-vestibular - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul centro-
- Şanţul centro-vestibular are o extremitate în foseta centrală
a feţei ocluzale şi o extremitate în foseta vestibulară a feţei vestibular
omonime. - Şanţul centro-vestibular are o extremitate în foseta
- Foseta vestibulară este situată la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare.
centrală a feţei ocluzale şi o extremitate în foseta
- Două creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful vestibulară a feţei omonime.
cuspizilor, sunt puţin proeminente şi se termină la jumătatea - Foseta vestibulară este situată la jumătatea înălţimii
înălţimii feţei respective
feţei vestibulare.
- Două creste de smalţ V, ce pornesc din vârful
cuspizilor, sunt puţin proeminente şi se termină la
jumătatea înălţimii feţei respective
 FAȚA PALATINALA
M1 SUPERIOR M2 SUPERIOR
MARGINEA - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet
OCLUZALA - “V”-ul mezial este obtuz şi reprezintă - Versantele meziale ale cuspizilor palatinali sunt mai scurte
aproximativ 3/5 din diametrul mezio-distal decât cele distale
coronar
- Versantele meziale ale cuspizilor palatinali sunt
mai scurte decât cele distale
MARGINEA - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală
MEZIALĂ
MARGINEA - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet - Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
DISTALĂ
MARGINEA DE - Aproape rectilinie - Aproape rectilinie
COLET
RELIEF - Convex în dublu sens - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei este situată în - Convexitatea maximă a feţei este situată în centrul său
centrul său
FORMAȚIUNI - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul disto-palatinal - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul disto-palatinal
- Şanţul disto-palatinal porneşte de pe faţa ocluzală şi după un - Şanţul disto-palatinal porneşte din foseta distală a feţei ocluzale
traiect uşor curb se termină pierdut în centrul feţei palatinale.
şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei palatinale.
- Două creste palatinale puţin proeminente de smalţ, care
pornesc din vârful cuspizilor şi se termină pierdut la jumătatea - Două creste palatinale puţin proeminente de smalţ, care pornesc
înălţimii feţei. din vârful cuspizilor şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii
- Tuberculul Carabelli apare cu o frecvenţă de 67% pe feţei.
cuspidul mezio-palatinal al molarului unu superior, fără să
atingă planul de ocluzie.

FAȚA MEZIALA
M1 SUPERIOR M2 SUPERIOR
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de convexitate în - Convexă, cu un maxim de convexitate în
VESTIBULARA 1/3 de colet 1/3 de colet
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de convexitate în - Convexă, cu un maxim de convexitate în
PALATINALA 1/3 medie 1/3 medie
- Cu atât mai convexă cu cât tuberculul
Carabelli este mai bine dezvoltat
MARGINEA - Are forma literei “V” deschis spre - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal
OCLUZALA ocluzal - Versantul vestibular este mai scurt decât
- Versantul vestibular este mai scurt decât versantul palatinal
versantul palatinal
MARGINEA DE -Convexă spre ocluzal -Convexă spre ocluzal
COLET
RELIEF - Convex în dublu sens, cu convexitatea - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă în zona punctului de contact maximă în zona punctului de contact mezial
mezial (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3
şi 1/3 medie, spre vestibular) medie, spre vestibular)
FORMAȚIUNI - Sub zona de contact mezială se găseşte o mică - NU prezintă formaţiuni, cu excepţia unei
concavitate, ce se poate prelungi până la linia de mici depresiuni situate sub zona de contact
colet

FAȚA DISTALA
M1 SUPERIOR M2 SUPERIOR
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de convexitate în - Convexă, cu un maxim de convexitate în
VESTIBULARA 1/3 de colet 1/3 de colet
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de convexitate în - Convexă, cu un maxim de convexitate în
PALATINALA 1/3 medie 1/3 medie
MARGINEA - Are forma literei “V” deschis spre - Are forma literei “V” deschis spre ocluzal,
OCLUZALA ocluzal, cu vârful rotunjit cu versante inegale
- Versantul vestibular este mai lung decât - La morfotipul cu 3 cuspizi, versantul
versantul palatinal vestibular este mai scurt decât cel palatinal;
la morfotipul cu 4 cuspizi, versantul
vestibular este mai lung.
MARGINEA DE - Mai puţin convexă spre ocluzal decât - Aproape rectilinie
COLET marginea de colet a feţei meziale
RELIEF - Convex în dublu sens, cu convexitatea - Convex în dublu sens, cu convexitatea
maximă în zona punctului de contact maximă în zona punctului de contact distal
distal (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3
1/3 medie, spre vestibular) medie, spre vestibular)
FORMAȚIUNI - În zona cervicală există o depresiune ce se poate - NU prezintă formaţiuni
continua şi pe trunchiul radicular

FAȚA OCLUZALA
M1 SUPERIOR
MARGINEA - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor vestibulari
VESTIBULARA
MARGINEA - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor palatinali
PALATINALA - Cu lungime mai mare decât marginea vestibulară
MARGINEA - Corespunde crestei meziale marginale de smalţ
MEZIALA
MARGINEA - Corespunde crestei distale marginale de smalţ
DISTALA
FORMAȚIUNI ✓ 4 cuspizi (mezio-palatinal > mezio-vestibular > disto-vestibular > La morfotipul cu 4 cuspizi:
disto-palatinal) ✓ 4 cuspizi (mezio-palatinal > mezio-vestibular > disto-
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de smalţ:
1. O creastă sagitală:
- Orientată mezio-distal
- Versantul mezial este întotdeauna mai scurt decât cel distal
2. O creastă axială:
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe faţa ocluzală spre şanţurile
intercuspidiene
- Este perpendiculară pe creasta sagitală
2. O creastă vestibulară/palatinală, ce porneşte din vârful cuspidului,
este puţin proeminentă şi se termină la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare/palatinale.
-inconstant, tuberculul Carabelli, care nu atinge planul de ocluzie şi este cel
mai redus dimensional
-trei fosete (mezială, distală şi centrală)
- Foseta M este de formă triunghiulară şi orientată cu baza spre creasta
marginală mezială. Uneori, din ea porneşte un şanţ care traversează creasta
marginală mezială şi se termină pierdut pe faţa mezială a dintelui. Din ea
porneşte şanţul centro-mezial.
Foseta distală este de asemenea de formă triunghiulară şi are baza orientată
spre creasta marginală distală. Din ea porneşte şanţul disto-palatinal.
Foseta centrală are formă rombică şi se situează la intersecţia şanţului centro-
vestibular cu şanţul centro-mezial.
- două creste marginale de smalţ, orientate mezial şi distal, dintre care cea
mezială este mai lungă, mai dreaptă şi mai subţire.
- o creastă oblică de smalţ, formată prin unirea crestei axiale a cuspidului
mezio-palatinal cu creasta axială a cuspidului disto-vestibular
M2 SUPERIOR
- Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor vestibulari
- Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor palatinali
- La morfotipul cu patru cuspizi este bilobată, iar la morfotipul cu
trei cuspizi este unilobată
-Corespunde crestei meziale marginale de smalţ
- Corespunde crestei distale marginale de smalţ
- Mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială
vestibular > disto-palatinal)
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de smalţ:
1. O creastă sagitală, orientată mezio-distal, cu versantul mezial
întotdeauna mai scurt decât cel distal
2. O creastă axială, ce porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe
faţa ocluzală spre şanţurile intercuspidiene, este perpendiculară
pe creasta sagitală
3. O creastă foarte ştearsă vestibulară/palatinală, ce porneşte din
vârful cuspidului şi se termină la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare/palatinale.
✓ trei fosete (mezială, distală şi centrală)
Foseta mezială este de formă triunghiulară şi orientată cu baza spre
creasta marginală mezială. Din ea porneşte şanţul centro-mezial.
Foseta distală este de asemenea de formă triunghiulară şi are baza
orientată spre creasta marginală distală. Din ea porneşte şanţul disto-
palatinal.
Foseta centrală se situează la intersecţia şanţului centro-vestibular cu
şanţul centro-mezial.
✓ trei şanţuri intercuspidiene: centro-vestibular, centro-mezial,
disto-palatinal.
✓ două creste marginale de smalţ, orientate mezial şi distal, dintre
care cea mezială este mai lungă, mai dreaptă şi mai subţire.
✓ o creastă oblică de smalţ, mai ştearsă decât la molarul unu
superior, formată prin unirea crestei axiale a cuspidului mezio-
palatinal cu creasta axială a cuspidului disto-vestibular

MOLARUL 1 INFERIOR MOLARUL 2 INFERIOR IMOLARUL 3 INFERIOR

CARACTERE Masticatie,mentinerea dimensiunii vertical de Ghidaj de grup(inconstant) Support pt.partile moi (obraji)
GENERALE ocluzie 4.6/3.6 4.7/3.7 4.8/3.8
Momentul debutului La nastere 2½ - 3 ani 8-10 ani
calcificării
ÎNCHEIEREA FORMĂRII 2½ - 3 ani 7 - 8 ani 12 - 16 ani
COROANEI
MOMENTUL ERUPȚIEI 6-7 ani 11 - 13 ani 17-21 ani
ÎNCHEIEREA FORMĂRII 9-10 ani 14 - 15 ani 18-25 ani
RADACINII
Morfologia radiculară - Trei rădăcini, care se desprind dintr-un - Morfologia radiculară:
trunchi comun, orientate palatinal > mezio- -Radacini: Două • Ca şi coroana, şi porţiunea radiculară a
vestibular > disto-vestibular. molarului trei inferior poate prezenta
-APEXURILE- - Rotunjite şi uşor
numeroase morfotipuri.
-APEXURILE- - Rotunjite şi uşor distalizate distalizate
- Rădăcinile vestibulare sunt efilate, aplatizate
• În marea majoritate a cazurilor prezintă 2
-Orientare si forma:- - De obicei aproape rădăcini, orientate una mezial şi una distal,
în sens mezio-distal, pornesc divergent din
paralele, orientate mezial şi distal. care sunt recurbate spre distal. Uneori
trunchiul comun şi converg uşor spre apical.
- Sunt prezente şi morfotipuri la care rădăcinile pot fi fuzionate. In cazuri izolate,
Sunt separate de o depresiune de dezvoltare
sunt foarte divergente sau fuzionate. molarul poate prezenta 3 sau 4 rădăcini
care se continuă la nivelul trunchiului comun şi
- Mai efilate decât în cazul molarului efilate şi puternic recurbate spre distal.
poate ajunge în apropierea coletului.
unu.
- Rădăcina palatinală este conică, aplatizată
- Aplatizate în sens mezio-distal. -Canalul radicular: - Un singur canal
vestibulo-palatinal şi accentuat divergentă spre
- Cea mezială este mai voluminoasă.
P. Are o depresiune de dezvoltare în 1/3 de colet - 2 canale (mezial şi distal)
- Fiecare rădăcină au o faţă convexă şi o
-Sectiunea transvers la nivelul coletului- - faţă concavă (feţele convexe sunt orientate - 3 canale (2 meziale şi unul distal)
- 4 canale (2 meziale şi 2 distale)
Romboidală, cu vârfurile unghiurilor rotunjite spre rădăcinile dinţilor vecini)
-Trunchiul comun radicular-- Mai lung
-Trunchiul comun radicular- - Mai scurt decât la molarul unu inferior -Camera pulpară:- - Prezintă patru – şase coarne
decât la ceilaţi molari superiori -Canal radicular -- Cel mai frecvent trei pulpare corespunzător cuspizilor.
(unul distal şi două meziale, care pot fi
-Canal radicular- - Trei (76.8%) complet separate sau reunite la nivelul
- Patru (21.1%) apexului)
- Cinci (1.4%) - Foarte rar în rădăcina mezială poate
- Şase (0.7%) exista un singur canal radicular sau în
- Camera pulpară- - Prezintă patru coarne rădăcina distală pot exista două canale
pulpare corespunzător cuspizilor (cinci coarne (care la rândul lor pot fi complet separate
pulpare dacă dintele prezintă tubercul Carabelli sau reunite la nivelul apexului).
-Camera pulpara:- Prezintă patru coarne
pulpare corespunzător cuspizilor.

FAȚA VESTIBULARĂ
M1 INFERIOR M2 INFERIOR M3 INFERIOR
MARGINEA - Formă de triplu “V” cu - Forma literei “W” cu deschiderea 4 cuspizi:
OCLUZALA deschiderea spre colet, spre colet - Forma literei “W” cu deschiderea spre colet.
corespunzător cuspizilor (mezial - “V”-ul mezial este mai mare decât - Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari sunt mai scurte decât cele
> central > distal) cel distal distale.
- Versantele meziale ale - Versantele meziale ale cuspizilor 5 cuspizi:
cuspizilor vestibulari sunt mai vestibulari sunt mai scurte decât cele - Triplu “V” cu deschidere spre colet dacă este asemănător cu molarul unu.
scurte decât cele distale distale - “W” cu o prelungire distală când al cincilea cuspid înlocuieşte creasta de
smalţ marginală distală.
6 cuspizi:
- Triplu “V” cu o prelungire distală când cel de-al şaselea cuspid este situat
distal.

MARGINEA - Mai lungă şi mai dreaptă decât - Mai lungă şi mai dreaptă decât - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală
MEZIALĂ marginea distală marginea distală
MARGINEA - Uşor convergentă cu marginea - Uşor convergentă cu marginea Uşor convergentă cu marginea mezială spre colet
DISTALĂ mezială spre colet mezială spre colet
MARGINEA DE - Două zone concave spre - Uşor concavă spre ocluzal. - Foarte uşor concavă spre ocluzal.
COLET ocluzal, cu o depresiune discretă
spre apical în dreptul regiunii
interradiculare
RELIEF - Convex în dublu sens - Convex în dublu sens - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă a feţei - Convexitatea maximă a feţei este - Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea cervicală, spre mezial
este situată în treimea cervicală, situată în treimea cervicală, spre
spre mezial mezial
FORMAȚIUNI -- Trei lobi separaţi de două - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de 4 cuspizi:
şanţuri interlobare şanţul centro-vestibular - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de şanţul interlobar
Şanţul mezial este mai profund şi - Şanţul centro-vestibular, mai - Şanţul interlobar are o extremitate în foseta centrală a feţei ocluzale şi o
se termină în foseta vestibulară. superficial decât şanţul corespunzător al extremitate în foseta vestibulară a feţei omonime.
Şanţul distal este mai puţin molarului unu inferior, are o extremitate - Foseta vestibulară este situată la jumătatea înălţimii feţei vestibulare.
profund şi se termină pierdut la în foseta centrală a feţei ocluzale şi o - Două creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful cuspizilor, sunt
nivelul feţei vestibulare. extremitate în foseta vestibulară a feţei foarte greu decelabile şi se termină la jumătatea înălţimii feţei respective
- Foseta vestibulară este situată omonime. 5 cuspizi:
la jumătatea înălţimii feţei - Foseta vestibulară este situată la - Trei lobi (mezial > central > distal) separaţi de 2 şanţuri interlobare
vestibulare. jumătatea înălţimii feţei vestibulare. (mezial mai profund şi mai lung, care se termină în foseta vestibulară
- Trei creste de smalţ - Două creste de smalţ vestibulare, ce secundară, localizată la ½ înălţimii feţei vestibulare; distal mai scurt şi
vestibulare, ce pornesc din vârful pornesc din vârful cuspizilor, sunt foarte superficial, care se termină pierdut la nivelul feţei vestibulare)
cuspizilor, sunt puţin proeminente greu decelabile şi se termină la jumătatea - Trei creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful cuspizilor, sunt
şi se termină la jumătatea înălţimii înălţimii feţei respective foarte greu decelabile şi se termină la jumătatea înălţimii feţei respective
feţei respective - Inconstant, tuberculul lui Bolk, un 6 cuspizi:
tubercul supranumerar ce poate apărea - Trei lobi separaţi de 2 şanţuri interlobare (mezial, distal)
pe lobul mezial al feţei vestibulare - Trei creste de smalţ vestibulare, ce pornesc din vârful cuspizilor, sunt
foarte greu decelabile şi se termină la jumătatea înălţimii feţei respective

FAȚA LINGUALA
M1 INFERIOR M2 INFERIOR M3 INFERIOR
MARGINEA - Forma literei “W” cu - Forma literei “W” cu deschiderea spre 4 sau 5 cuspizi:
OCLUZALA deschiderea spre colet colet - Forma literei “W” cu deschiderea spre
- “V”-ul mezial este mai mare - Versantele meziale ale cuspizilor linguali colet
decât cel distal sunt mai scurte decât cele distale 6 cuspizi:
- Versantele meziale ale lobilor - Aspect de 3”V” – mezial > central > distal
sunt mai scurte decât cele distale
MARGINEA - Mai lungă şi mai dreaptă decât - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea - Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea
MEZIALĂ marginea distală distală distală
MARGINEA - Uşor convergentă cu marginea - Uşor convergentă cu marginea mezială Uşor convergentă cu marginea mezială spre
DISTALĂ mezială spre colet spre colet colet

MARGINEA - - Aproape rectilinie, cu o - Uşor concavă spre ocluzal; are o - Aproape rectilinie; are o depresiune în
DE COLET prelungire interradiculară depresiune în regiunea interradiculară regiunea interradiculară
RELIEF - Convex în dublu sens - Convex în dublu sens - Convex în dublu sens
- Convexitatea maximă situată
în centrul feței L
FORMAȚIU - - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de un şanţ 4 sau 5 cuspizi:
NI şanţul interlobar interlobar, mai superficial decât cel al - Doi lobi (mezial > distal) separaţi de un
- Şanţul interlobar porneşte de pe faţa
ocluzală şi se termină pierdut în treimea
molarului unu inferior, şi care se termină şanţ interlobar, care porneşte de pe faţa
ocluzală a feţei linguale. pierdut în 1/3 ocluzală a feţei linguale. ocluzală şi se termină pierdut în 1/3
- Două creste linguale de smalţ foarte - Crestele linguale ale cuspizilor nu sunt ocluzală a feţei linguale.
puţin proeminente, care pornesc din vârful decelabile - Crestele linguale ale cuspizilor nu sunt
cuspizilor şi se termină pierdut la jumătatea decelabile
înălţimii feţei. 6 cuspizi:
- Trei lobi (mezial > central > distal)
separaţi de două şanţuri interlobare (mezial
şi distal), ce pornesc de pe faţa ocluzală şi se
termină pierdut în 1/3 ocluzală a feţei
linguale.
- Crestele linguale ale cuspizilor nu sunt
decelabile

FAȚA MEZIALA
M1 INFERIOR M2 INFERIOR M3 INFERIOR
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de - Convexă, cu un maxim de convexitate - Convexă, cu un maxim de convexitate
VESTIBULARA convexitate în 1/3 de colet în 1/3 de colet în 1/3 de colet
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de - Convexă, cu un maxim de convexitate - Convexă, cu un maxim de convexitate
LINGUALA convexitate în 1/3 medie în 1/3 medie în 1/3 medie
MARGINEA - Are forma literei “V” deschis spre - Are forma literei “V” deschis spre - Are forma literei “V” deschis spre
OCLUZALA ocluzal ocluzal ocluzal
- Versantul vestibular este mai scurt - Versantul vestibular este mai lung
decât versantul lingual decât versantul lingual
MARGINEA DE - Uşor convexă spre ocluzal - Uşor convexă spre ocluzal - Uşor convexă spre ocluzal
COLET
RELIEF - Convex în dublu sens, cu - Convex în dublu sens, cu convexitatea - Convex în dublu sens, cu convexitatea
convexitatea maximă în zona maximă în zona punctului de contact maximă în zona punctului de contact
punctului de contact mezial (la mezial (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală mezial (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală
joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3 şi 1/3 medie, spre vestibular) şi 1/3 medie, spre vestibular)
medie, spre vestibular)
FORMAȚIUNI - NU prezintă formaţiuni - NU prezintă formaţiuni - NU prezintă formaţiuni
FAȚA DISTALA
M1 INFERIOR M2 INFERIOR M3 INFERIOR
MARGINEA - Convexă, cu un maxim de - Convexă, cu un maxim de convexitate - Convexă, cu un maxim de convexitate
VESTIBULARA convexitate în 1/3 de colet în 1/3 de colet în 1/3 de colet

MARGINEA - Plană în 1/3 cervicală şi convexă în - Convexă, cu un maxim de convexitate - Convexă, cu un maxim de convexitate
LINGUALA 1/3 medie şi ocluzală. în 1/3 medie în 1/3 medie
MARGINEA -Are forma literei “V” deschis spre - Are forma literei “V” deschis spre - Are forma literei “V” deschis spre
OCLUZALA ocluzal ocluzal, cu versante inegale cervical (dacă molarul prezintă cinci sau
-Versantul vestibular este mai lung decât şase cuspizi) sau ocluzal (dacă molarul
cel lingual. prezintă patru cuspizi)
MARGINEA DE - Mai puţin convexă spre ocluzal decât - Aproape rectilinie - Aproape rectilinie
COLET marginea de colet a feţei meziale
RELIEF - Convex în dublu sens, cu - Convex în dublu sens, cu convexitatea - Convex în dublu sens, cu convexitatea
convexitatea maximă în zona maximă în zona punctului de contact maximă în treimea medie
punctului de contact distal (la distal (la joncţiunea dintre 1/3 ocluzală
joncţiunea dintre 1/3 ocluzală şi 1/3 şi 1/3 medie, spre vestibular)
medie, spre vestibular)
FORMAȚIUNI - NU prezintă formaţiuni - NU prezintă formaţiuni - NU prezintă formaţiuni

FAȚA OCLUZALA
M1 INFERIOR M2 INFERIOR M3 INFERIOR
MARGINEA - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor - Corespunde crestelor sagitale de smalţ
VESTIBULAR cuspizilor localizaţi în ½ vestibulară a feţei. vestibulari
A
MARGINEA -Formă de “W” cu lobul mezial mai mare. - Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale cuspizilor - Corespunde crestelor sagitale de smalţ
LINGUALA Corespunde crestelor sagitale de smalţ ale linguali
cuspizilor linguali
- Cu lungime mai mică decât marginea
vestibulară
MARGINEA - Corespunde crestei meziale marginale de smalţ - Corespunde crestei meziale marginale de smalţ
MEZIALA - Mai dreaptă şi mai lungă decât marginea
distală
MARGINEA - Corespunde crestei distale marginale de smalţ - Corespunde crestei distale marginale de smalţ
DISTALA - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială
FORMAȚIUNI ✓ 5 cuspizi (mezio-lingual > disto-lingual >
mezio-vestibular > centro-vestibular >
disto-vestibular)
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de
smalţ:
1. O creastă sagitală:
- Orientată mezio-distal
- Versantul mezial este întotdeauna mai
scurt decât cel distal
2. O creastă axială:
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară
pe faţa ocluzală spre şanţurile
intercuspidiene
- Este perpendiculară pe creasta sagitală
2. O creastă vestibulară/linguală, ce
porneşte din vârful cuspidului, este ştearsă
şi se termină la jumătatea înălţimii feţei
vestibulare/linguale.
✓ două fosete principale (mezială şi distală)
Foseta principală mezială este de formă
triunghiulară şi orientată cu baza spre creasta
marginală mezială.
Foseta principală distală este de asemenea de
formă triunghiulară şi are baza orientată spre
creasta marginală distală. Este mai mică decât
foseta mezială.
✓ trei fosete secundare (mezială, distală şi
centrală)
Foseta secundară mezială se găseşte la
extremitatea ocluzală a şanţului ocluzo-
vestibular mezial ce separă cuspidul mezio-
vestibular de cuspidul centro-vestibular.
Foseta secundară distală se găseşte la
extremitatea ocluzală a şanţului ocluzo-
vestibular distal ce separă cuspidul centro-
vestibular de cel disto-vestibular.
Foseta secundară centrală se găseşte în
centrul feţei ocluzale, la extremitatea ocluzală
a şanţului ocluzo-lingual.
✓ patru şanţuri intercuspidiene: mezio-
distal, ocluzo-lingual, ocluzo-vestibular
mezial, ocluzo-vestibular distal.
Şanţul mezio-distal este în zig-zag şi separă
cuspizii vestibulari de cei linguali. Se
întinde de la foseta principală mezială la
foseta principală distală.
Şanţul ocluzo-lingual porneşte din foseta
secundară centrala, separă cei doi cuspizi
linguali şi se termină pierdut la nivelul 1/3
ocluzale a feţei linguale.
Şanţul ocluzo-vestibular mezial porneşte
din foseta secundară mezială şi se termină
în foseta secundară vestibulară, situata la ½
înălţimii feţei vestibulare.
Şanţul ocluzo-vestibular distal porneşte din
foseta secundară distală şi se termină
pierdut la ½ înălţimii feţei vestibulare.
✓ două creste marginale de smalţ, orientate
mezial şi distal, dintre care cea mezială
este mai lungă, mai dreaptă şi mai
subţire.
13
ale cuspizilor vestibulari
ale cuspizilor linguali
- Corespunde crestei meziale marginale de
smalţ
- Corespunde crestei distale marginale de
smalţ, mai scurtă şi mai convexă decât
marginea mezială
✓ 4 cuspizi (mezio-vestibular > disto-vestibular > ✓ 4 cuspizi (mezio-vestibular > disto-
mezio-lingual > disto-lingual) vestibular > mezio-lingual > disto-
Fiecare cuspid prezintă câte 3 creste de smalţ: lingual)
1. O creastă sagitală: ✓ trei fosete (mezială, distală şi
- Orientată mezio-distal centrală)
- Versantul mezial este întotdeauna mai scurt Fosetele principale mezială şi
decât cel distal distală au formă triunghiulară, cu
2. O creastă axială: baza orientată spre creastele
marginale de smalţ mezială,
- Porneşte din vârful cuspidului şi coboară pe faţa
respectiv distală.
ocluzală spre şanţurile intercuspidiene
Foseta secundară centrală se găseşte
- Este perpendiculară pe creasta sagitală la intersecţia celor două şanţuri
3. O creastă foarte greu decelabilă intercuspidiene.
vestibulară/linguală, ce porneşte din vârful
✓ două şanţuri intercuspidiene:
cuspidului şi se termină la jumătatea înălţimii
Şanţul mezio-distal desparte
feţei vestibulare/linguale.
cuspizii vestibulari de cei linguali,
✓ trei fosete (mezială, distală şi centrală) are extremităţile în fosetele mezială
Foseta mezială şi cea distală au formă şi distală ale feţei ocluzale.
triunghiulară, cu baza orientată spre Şanţul vestibulo-lingual desparte
creastele marginale de smalţ mezială, cuspizii meziali de cei distali şi este
respectiv distală. perpendicular pe şanţul mezio-
Foseta centrală se situează la intersecţia celor distal.
două şanţuri intercuspidiene de pe faţa
ocluzală.
✓ două creste marginale de smalţ
(mezială şi distală), cea mezială este
✓ două şanţuri intercuspidiene: mezio-distal şi mai lungă, mai dreaptă şi mai
vestibulo-lingual. subţire.
Şanţul mezio-distal are extremităţile în
fosetele mezială şi distală ale feţei ocluzale,
✓ patru creste sagitale şi patru creste
axiale ale cuspizilor
separă cuspizii vestibulari de cei linguali şi se
găseşte la distanţă egală de marginea
vestibulară şi linguală a feţei ocluzale.
Şanţul vestibulo-lingual este perpendicular pe
şanţul mezio-distal şi separă cuspizii meziali
de cei distali.
✓ două creste marginale de smalţ, orientate
mezial şi distal, dintre care cea mezială este
mai lungă, mai dreaptă şi mai subţire.