Fişă comparativă incisivi

Incisivul central superior Incisivul lateral superior Incisivul central Incisivul lateral
inferior inferior
- Inclinată dinspre mezial spre distal - Aproape dreaptă - Inclinată dinspre mezial spre
distal
- Formă crenelată (trilobată) la dinţii recent erupţi
- Devine rectilinie prin abraziune
Marginea - Formează un unghi aproape - Formează cu marginea - Formează unghiuri - Formează un unghi drept cu
incizală drept cu marginea mezială mezială un unghi rotunjit aproape drepte atât cu marginea mezială şi un unghi
- Formează un unghi rotunjit - Formează un unghi mai marginea mezială cât şi cu rotunjit cu marginea distală
cu marginea distală accentuat rotunjit cu marginea distală
marginea distală
Marginea Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală - Aproape egală cu marginea - Mai lungă şi mai dreaptă
mezială distală şi paralelă cu aceasta decât marginea distală
în 2/3 incizale
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială
distală - Uşor convergentă pe toată lungimea cu marginea mezială - Uşor convergentă cu marginea mezială în 1/3 de colet
spre colet și spre apex
Marginea de Concavă spre incizal
colet
Faţa - Mai plan decât feţele - Convex în sens cervico- - Plan în 2/3 incizale şi convex în 1/3 de colet
vestibulară omoloage ale celorlaltor dinţi incizal şi mezio-distal
Relief frontali superiori, (aspect
pătrat)
- Convexitatea maximă a feţei este situată în treimea cervicală, spre mezial

- 2 depresiuni verticale o împart în trei lobuli inegali (distal > - 2 depresiuni verticale o - 2 depresiuni verticale o
mezial > central) împart în trei lobuli egali împart în trei lobuli
- Depresiunile pornesc de la - Depresiunile pornesc de la - Depresiunile pornesc de la creasta incizală şi se termină
Formaţiuni creasta incizală şi se termină creasta incizală şi se termină pierdut la jumătatea înălţimii feţei vestibulare
pierdut la jumătatea înălţimii pierdut în 1/3 de colet a
feţei vestibulare feţei
Fişă comparativă incisivi

- Lobulii sunt mai evidenţi în primii ani după erupţie şi se estompează prin abraziunea dintelui
Incisivul central superior Incisivul lateral superior Incisivul central Incisivul lateral
inferior inferior
- Inclinată dinspre - Aproape dreaptă - Inclinată dinspre mezial - Inclinată dinspre mezial
mezial spre distal spre distal spre distal
- Formă crenelată (trilobată) la dinţii recent erupţi
- Devine rectilinie prin abraziune
Marginea - Formează un unghi aproape - Formează cu marginea - Formează unghiuri - Formează un unghi aproape
incizală drept cu marginea mezială mezială un unghi rotunjit aproape drepte atât cu drept cu marginea mezială
- Formează un unghi rotunjit - Formează un unghi mai marginea mezială cât şi cu - Formează un unghi rotunjit
cu marginea distală accentuat rotunjit cu marginea distală cu marginea distală
marginea distală
Marginea Mai lungă şi mai dreaptă decât marginea distală - Aproape egală cu marginea Mai lungă şi mai dreaptă decât
mezială distală şi paralelă cu aceasta marginea distală
în 2/3 incizale
Marginea - Mai scurtă şi mai convexă decât marginea mezială
distală - Uşor convergentă pe toată lungimea cu marginea mezială - Uşor convergentă pe toată lungimea cu marginea mezială
spre colet și spre apex spre colet și spre apex
Marginea de - Concavă spre incizal, dar arcul de cerc în care se înscrie respectiva concavitate este mai mic decât arcul de cerc similar al feţei
colet vestibulare
Relief - convex în 1/3 cervicală datorită prezenţei cingulumului, la nivelul căruia este situate convexitatea maximă a feţei
- concav în 2/3 incizale datorită concavităţii fosei palatinale / linguale
Faţa orală Formaţiuni - Două creste marginale de smalţ orientate mezial (mai subţire şi - Două creste marginale de - Două creste marginale de
mai dreaptă) şi distal (mai groasă şi mai convexă), care converg smalţ orientate mezial şi smalţ orientate mezial (mai
spre cingulum şi se termină pierdut spre muchia incizală distal, greu decelabile (uneori subţire şi mai dreaptă) şi distal
sunt evidente doar în (mai groasă şi mai convexă),
apropierea marginii incizale) care converg spre cingulum şi se
termină pierdut spre muchia
incizală
- Cingulum - Cingulumul mai proeminent, - Cingulumul este mai puţin voluminos decât la dinţii frontali
uneori străbătut de un şanţ superiori.
adânc
- Fosa palatină = depresiune delimitată de marginea incizală, - Fosa linguală este mai puţin pronunţată decât fosa palatinală a
cingulum şi cele două creste marginale de smalţ; prezintă adesea incisivilor superiori.
şanţuri de dezvoltare ce pornesc de la cingulum şi se termină
spre marginea incizală.
- Foramen caecum - Foramen caecum mai bine - NU prezintă niciodată foramen caecum
Fişă comparativă incisivi

exprimat decât la incisivul

central superior
Incisivul central superior Incisivul lateral superior Incisivul central Incisivul lateral
inferior inferior
Marginea - Plană în 2/3 incizale
vestibulară - Convexă în 1/3 de colet

Marginea - Concavă în 2/3 incizale

orală - Convexă în 1/3 de colet

Faţa Marginea de - Concavă spre apical

mezială colet
- Plan-convex în sens incizo-cervical (plan în 2/3 incizale şi convex în 1/3 de colet)
Relief
- Convexitatea maximă la nivelul punctului de contact

Formaţiuni - Nu prezintă - Poate prezenta o depresiune de dezvoltare în regiunea

cervicală
Marginea - Plană în 2/3 incizale
vestibulară - Convexă în 1/3 de colet
Marginea - Concavă în 2/3 incizale
orală - Convexă în 1/3 de colet
Marginea de - Concavă spre apical
Faţa colet
distală - Plan-convex în sens incizo-cervical, cu convexitate mai accentuate decât cea a feţei meziale
Relief
- Convexitatea maximă la nivelul punctului de contact

Formaţiuni - Nu prezintă - Depresiunea de dezvoltare apare mai frecvent şi este mai

- Privind dintele dinspre
planul de ocluzie, creasta
incizală este suprapusă peste
rădăcină, iar faţa vestibulară a
coroanei este mai mare şi
Creasta incizală
relativ plată în comparaţie cu
faţa sa orală.
- Dimensiunea vestibulo-
orală a coroanei privită
dinspre incizal poate fi mai
mare decât dimensiunea
mezio-distală, datorită
proeminenţei cingulumului.
profundă decât cea de pe faţa mezială
Simetrie între cele două
jumătăţi ale sale
Privind coroana dinspre incizal, diametrul coronar vestibulo-
oral este întotdeauna mai mare decât diametrul mezio-distal.
Fişă comparativă incisivi

Incisivul central superior Incisivul lateral superior Incisivul central Incisivul lateral
inferior inferior
Număr - Una - Una, rareori bifurcată în 1/3
apicală
Formă - Conică - Efilată şi mai subţire decât - Mult aplatizată M-D, cu - Aplatizată M-D, cu apexul
cea a IC sup apexul rotunjit şi distalizat rotunjit şi distalizat
Orientare - Dreaptă (75% din cazuri) Strict apical se angulează - Dreaptă (60% din cazuri) - Dreaptă în marea majoritate
- Vestibularizată (9%) spre distal - Poate prezenta curburi a cazurilor
- Distalizată (8%) spre distal (24%) sau
- Mezializată (4%) vestibular (16%)
- Palatinizată (4%)
Rădăcina Secţiune - Triunghiulară, cu vârfurile rotunjite - Dreptunghiulară
transversală
la colet
Feţele - Vestibulară > Mezio-palatinală > Disto-palatinală - Mezială > Distală > Vestibulară > Linguală
rădăcinii
Pe feţele proximale ale rădăcinii pot să apară şanţuri logitudinale, mai evidente în 1/3 mijlocie
Şanţul de pe faţa distală a rădăcinii este mai profund.
- Pe secţiune transversală, feţele vestibulară şi linguală au
formă de semicerc
Număr - Unu - Unu - Unic cu un singur foramen - Poate fi unic sau pot fi două
apical sau se poate bifurca canale radiculare
în 2/3 sau 1/3 apicale
Canalul Formă - Conic - Efilat - Aplatizată mult în sens mezio-distal
radicular Aspect - Are forma rădăcinii în miniatură
Dimensiuni - Dimetrul scade pe măsura avansării de la colet spre apex şi pe măsura înaintării în vârstă
Canale - DA – laterale sau apicale -
accesorii
- Are forma în miniatură a coroanei dentare
Camera pulpară
- Prezintă trei coarne pulpare corespunzător celor trei proemineţe de pe creasta incizală