Om

specie din familia Hominidae, unicul reprezentant contemporan al genului Homo

Sari la navigareSari la căutare
Om
Fosilă: 0.195–0 mln. ani în urmă
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N
↓

Pleistocen – prezent

Imagine a unui bărbat și a unei femei

Stare de conservare

Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)[1]

Clasificare științifică

Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia

Subregn: Eumetazoa

(neclasificat): Bilateria

Supraîncrengătură: Deuterostomia

Încrengătură: Chordata

Subîncrengătură: Vertebrata

Infraîncrengătură: Gnathostomata

Supraclasă: Tetrapoda

(neclasificat): Synapsida

Clasă: Mammalia

Subclasă: Theria

Infraclasă: Placentalia

Magnordin: Boreoeutheria

Supraordin: Euarchontoglires

(neclasificat): Euarchonta

Ordin: Primates

Subordin: Haplorrhini

Infraordin: Simiiformes

Parvordin: Catarrhini

Suprafamilie: Hominoidea

Familie: Hominidae

Subfamilie: Homininae

Trib: Hominini

Subtrib: Hominina

Gen: Homo

Specie: H. sapiens

Nume binomial

Homo sapiens
Linnaeus, 1758

Subspecii

 †Homo sapiens idaltu

 Homo sapiens sapiens
 Densitatea populației Homo sapiens
Sinonime
[2]
Species synonymy [arată]
Modifică text 

Oamenii (Homo sapiens) sunt o specie de primate. Ei sunt singurii membri existenți ai

subtribului Hominina și – împreună cu cimpanzeii, gorilele și urangutanii – fac parte din
familia Hominidae (maimuțe antropoide sau hominizi). Oamenii sunt animale de uscat, caracterizate
prin postura erectă și locomoția bipedă, dexteritate manuală mare și utilizare intensă a uneltelor
comparativ cu alte animale, utilizarea limbajului complex în comparație cu alte comunicații
animale, creiere mai mari, mai complexe decât alte primate. [3][4] Oamenii sunt foarte sociali și tind să
trăiască în structuri sociale complexe compuse din multe grupuri cooperante și concurente, de la
familii și rețele de rudenie până la state politice. Interacțiunile sociale dintre oameni au stabilit o
mare varietate de valori, norme sociale și ritualuri, care susțin societatea umană. Curiozitatea și
dorința umană de a înțelege și influența mediul înconjurător și de a explica și manipula fenomene au
motivat dezvoltarea științei, filosofiei, mitologiei, religiei și a altor domenii ale cunoașterii.
Deși unii oameni de știință echivalează termenul de oameni cu toți membrii genului Homo, în uz
comun se referă în general la Homo sapiens, singurul membru existent. Oamenii moderni din punct
de vedere anatomic au apărut în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă, [5] evoluând din Homo
heidelbergensis sau dintr-o specie similară și migrând din Africa, înlocuind treptat populațiile locale
de oameni arhaici. Pentru cea mai mare parte a istoriei, toți oamenii au fost vânători-
culegători nomazi. Oamenii au început să manifeste modernitate comportamentală în urmă cu
aproximativ 160.000-60.000 de ani.[6][7][8][9][10] Revoluția neolitică, care a început în Asia de sud-vest
cu aproximativ 13.000 de ani în urmă (și separat în alte câteva locuri), a dus la apariția agriculturii și
a așezărilor umane permanente. Pe măsură ce populațiile au devenit mai mari și mai dense, formele
de guvernare s-au dezvoltat în cadrul și între comunități și a crescut numărul de civilizații. Oamenii
au continuat să se extindă, în 2022 fiind o populație globală de peste 7,9 miliarde. [11][12]
Deși oamenii variază în multe trăsături (cum ar fi predispozițiile genetice și caracteristicile fizice), doi
oameni oricare au o similaritate genetică de cel puțin 99%. La oameni există dimorfism sexual: în
general, bărbații au o forță corporală mai mare, iar femeile au un procent mai mare de grăsime
corporală. La pubertate, oamenii dezvoltă caracteristici sexuale secundare.
Oamenii sunt omnivori, capabili să consume o mare varietate de materiale vegetale și animale și au
folosit focul și alte forme de căldură pentru a pregăti și găti alimente încă de pe vremea lui Homo
erectus. Pot supraviețui până la opt săptămâni fără mâncare și trei sau patru zile fără apă. Oamenii
sunt în general diurni, dormind în medie șapte până la nouă ore pe zi. Nașterea este periculoasă, cu
un risc ridicat de complicații și deces. Adesea, atât mama, cât și tatăl asigură îngrijirea copiilor lor,
care sunt neputincioși la naștere.
Oamenii au un cortex prefrontal mare și foarte dezvoltat, regiunea creierului asociată cu o cogniție
superioară. Sunt inteligenți, capabili de memorie episodică, au expresii faciale flexibile,
conștientizare de sine și capacitatea de a fi empatici. Mintea umană este capabilă de introspecție,
de gândire, de imaginație, de voință și de a-și forma vederi asupra existenței. Acest lucru a permis
mari progrese tehnologice și dezvoltarea unor instrumente complexe posibile prin rațiune și
transmiterea cunoștințelor către generațiile ulterioare. Limbajul, arta și comerțul sunt caracteristici
definitorii ale oamenilor. Rutele comerciale pe distanțe lungi au putut duce la explozii culturale și la
distribuția resurselor care au oferit oamenilor un avantaj față de alte specii similare.