2019 BUREAU VERITAS

PREZENTARE CERINTE
ISO 45001:2018
 CUPRINS

01 02 03
INTRODUCERE ANEXA SL GANDIREA
BAZATA PE RISC
STANDARDUL ISO HIGH LEVEL
45001:2018 STRUCTURE

03 05
CERINTE ABORDAREA
STANDARD PROCESULUI DE
MIGRARE

2019 BUREAU VERITAS

Slide / 2
01
INTRODUCERE IN
STANDARDIZARE

ISO 45001:2018

PROCESUL DE
MIGRARE

Slide / 3
APLICABILITATEA STANDARDULUI ISO 45001:2018
Standardul ISO 45001 este un standard voluntar, respectând astfel unul dintre principiile de bază ale
standardelor ISO, si poate fi aplicat oricărei organizații indiferent de mărimea, tipul sau activitățile
sale și poate fi certificat de către o parte terță independentă, respectiv, în nulte
cazuri de un Organism de certificare.

Acesta este implementat în general de catre:

 Organizațiile care doresc să introducă un sistem de management SSM pentru a elimina
sau reduce riscurile asociate cu diferite activități.
 Organizațiile care doresc să pună în aplicare, să actualizeze și să îmbunătățească
continuu un sistem de management SSM.
 Organizațiile care doresc să demonstreze conformitatea sau să crească încrederea
părților interesate.

Principalul obiectiv al acestui nou standard internațional este să permită unei organizații
asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase, pentru a preveni apariția vătămărilor și
îmbolnăvirilor, îmbunătățind proactiv performanța sa în domeniul securitatii și sănătătii în
muncă.
 ISO 45001:2018 este primul standard ce trateaza SSM
care abordeaza Anexa SL, deja cunoscuta la nivelul lui
ISO 9001:2015 si ISO 14001:2015.

MAI MARE BENEFICII

ANGAJAMENT LEGAT ABORDAREA PRINCIPALE CONCEPTE
PRINCIPALE ALE
DE SSM INTEGRATA OBIECTIVE NOI
IMPLEMENTARII
Organizațiile sunt  Creșterea  Aplica o  Contextul  Demonstrați
responsabile de compatibilității și "structură de organizației leadership și
sănătatea și siguranța integrarea cu nivel înalt"  Leadership și angajamentul cu
angajaților și a alte sisteme de  Rămâne generic participarea privire la
persoanelor care
management:  Limba și textul lucrătorilor SMSSM.
lucrează sub controlul
ISO 9001:2015 simplificat  Planificare  Controlul
lor. Din acest motiv,
compania trebuie să și ISO  Faciliteaza  Implicare riscurilor SSM și
ofere un loc de muncă 14001:2015 implementarea  Operare al altor riscuri
sigur și sănătos,  Riscurile SSM și  Îmbunătățiți
prevenind accidentele, alte riscuri performanța
rănirile legate de muncă SSM.
și afectarea sănătatii,
precum și îmbunătățirea
continuă a performanței
SSM.
MIGRAREA DE LA OHSAS 18001: 2007 LA ISO 45001: 2018

Pe 12 martie 2018 a fost publicat Standardul internațional de Management al Sănătătii & Securitătii în
Muncă - ISO 45001:2018 care, ÎNLOCUIEȘTE STANDARDUL OHSAS 18001.
Astfel, companiile certificate conform standardului OHSAS 18001 vor avea o perioadă de trei ani pentru
a migra către acest standard, perioada de migrare fiind MARTIE 2018- MARTIE 2021.

RECOMANDĂRI IAF MD 21:2018 cu privire la migrare:

 Obțineți o copie a standardului ISO 45001:2018/ Achizitionati un exemplar;
 Asigurați-vă că noile necesități de competență sunt îndeplinite și sensibilizați toate părțile
care au un impact asupra eficacității sistemului de management;
 Identificați lipsurile sistemului de management existent SSM care trebuie abordate pentru a
satisface noile cerințe;
 Elaborați un plan de implementare;
 Actualizați sistemul de management SSM pentru a vă conforma cu noile cerințe și pentru a
demonstra eficacitatea acestora;
 Realizati un audit intern in urma implementarii modificarilor;
 Contactați organismul de certificare pentru a conveni asupra migrarii la noul standard.
02
HIGH LEVEL
STRUCTURE

Slide / 7
OBIECTIVUL HIGH LEVEL STRUCTURE

HLS urmărește să asigure calitatea în producerea standardelor astfel încât acestea

să fie texte coerente care pot fi aplicate pe perioade lungi de timp, în toate tipurile de
organizații, de toate dimensiunile posibile și din orice sector de activitate.
Deoarece facilitează integrarea diferitelor sisteme de management, ajută la reducerea costurilor de
punere în aplicare, evitând duplicarea și optimizand resursele implicate.

 Favorizează
a) Adaptarea la sistemul ISO a standardelor de management
b) Punerea în aplicare de către organizațiile care trebuie să se conformeze
simultan cu cerințele diferitelor standarde.

 Crește compatibilitatea între standarde și facilitează activitatea

organizațiilor.
CICLUL PDCA- CICLUL IMBUNATATIRII CONTINUE AL LUI DEMING

Ciclul PDCA este un instrument de îmbunătățire continuă, baza sistemului de management

ISO 45001:2018. Acesta permite companiei să adopte o abordare constant preventivă pentru a asigura
performanța corespunzătoare în activități care vizează menținerea sănătății și securității lucrătorilor.

Selectarea activităților care au nevoie de

îmbunătățiri și stabilirea obiectivelor ce trebuie
realizate.
Această etapă are ca obiectiv îmbunătățirea
propusă.
Este esențial să se identifice toate procesele și
sub-procesele care fac dificilă realizarea PLAN/
obiectivelor (blocaje). DO / EXECUTĂ
PLANIFICARE

Ultimul pas este de a modifica procesele în CHECK/

funcție de rezultatele obținute în fazele ACT/
ACȚIONEAZĂ VERIFICĂ Este necesar să se verifice funcționarea corectă
anterioare.
a modificărilor/progreselor realizate pentru a
determina dacă îmbunătățirea prevăzută s-a
Este necesar să se studieze rezultatele obținute produs.
și să se compare cu operațiunea existentă înainte
de a începe Ciclul.
STRUCTURA HIGH LEVEL STRUCTURE

1. Scop
• [4 - 5 - • [8]
2. Referinte 6 – 7]
normative
3. Termeni si definitii Stabilire Implementare

4. Contextul
(Plan) si operare(Do)

organizatiei
5. Leadership Monitorizare
6. Planificare
Mentinere si
imbunatatire Reevaluare
(Act) (Check)
7. Suport
• [10] • [9]
8. Operare
9. Evaluarea
performantei
10.Imbunatatire
 CICLUL PDCA (DEMING) ÎN ISO 45000:2018
PLAN/PLANIFICĂ DO / EXECUTĂ CHECK/ VERIFICĂ ACT/ ACȚIONEAZĂ

4 5 6 7 8 9 10
CONDUCEREA ȘI
CONTEXTUL PARTICIPAREA Evaluarea
PLANIFICAREA SUPORT OPERARE ÎMBUNĂTĂŢIRE
ORGANIZAȚIEI LUCRĂTORILOR performanței

Înțelegerea Acţiunile pentru a Incidente,

Conducerea și Planificare și control Monitorizare, măsurare,
organizației și aborda riscuri şi Resurse neconformități și
angajamentul operațional analiză și evaluare
contextului său oportunităţi acțiuni corective

Obiectivele SSM și
Eliminarea pericolelor
Înţelegerea planificarea pentru a le Competența Audit intern Îmbunătățirea continuă
și reducerea riscurilor
necesităților şi Politica SSM atinge
aşteptărilor lucrătorilor
și altor
părți interesate
Managementul
Conștientizare Analiza de management
schimbării
Rolurile organizatorice,
Determinarea responsabilitățile și
domeniului de aplicare autoritățile
a sistemului de
Comunicare Achiziții
management SSM

Sistemul de Consultarea și
management SSM implicarea lucrătorilor Informații documentate Contractanții

Externalizare

Prevenirea situațiilor
de urgență și
capacitatea de reacție
03
GANDIREA BAZATA
PE RISC

Slide / 12
DEFINITIA RISCULUI- ELEMENT NOU IN STANDARD NOU

Riscul = ”Efectul incertitudinii”

Aceasta definitie a riscului trebuie interpretata tinand cont de urmatoarele considerente:

Nota 1: Un efect trebuie interpretat ca o abatere de la rezultatul așteptat - pozitiv sau negativ.

Nota 2: Incertitudinea este starea, chiar parțială, a lipsei de informații legate de înțelegerea sau cunoașterea unui
eveniment, a consecinței sale, sau a probabilității sale.

Nota 3: Riscul este adesea caracterizat prin trimitere la potențiale evenimente (Ghidul ISO 73:2009, 3.5.1.3) și
”consecințe” (Ghid ISO 73:2009, 3.6.1.3), sau o combinație a acestora.

Nota 4: Riscul este adesea exprimat în termenii unei combinații între consecințele unui eveniment (inclusiv
modificări ale circumstanțelor) și probabilitatea asociată (Ghidul ISO 73:2009, 3.6.1.1) a producerii.

Nota 5: În standardul ISO 45001:2018, atunci când se utilizează termenul "riscuri și oportunități", aceasta se referă
la riscul SSM (3.21), oportunitățile SSM (3.22), precum și alte riscuri și alte oportunități pentru sistemul de
management.
DEFINITIA RISCULUI REFERITOR LA SĂNĂTATE ŞI
SECURITATE ÎN MUNCĂ, RISCUL SSM NOU

"Combinație dintre probabilitatea de apariție a evenimentelor sau expunerilor periculoase

legate de muncă și gradul de severitate al vătămării și problemelor de sănătate (3.18)
care pot fi cauzate de evenimente sau expuneri"

Anterior: Standardul OHSAS 18001 includea conceptul de "risc" cu următoarea definiție "combinație dintre
probabilitatea de apariție a unui eveniment sau expunere periculoasă și gradul de severitate al vătămării și
problemei de sănătate, care pot fi cauzate de eveniment sau de expunere".
ABORDAREA BAZATĂ PE RISC

 Nu este un concept nou; acesta a fost deja reflectat în standardul OHSAS 18001 și este
fundamental pentru asigurarea SSM. Cu toate acestea, standardul ISO 45001 îl reafirmă
si adaugă un caracter preventiv managementului SSM. În acest scop, organizația
trebuie să identifice procesele sau activitățile care prezintă un risc pentru lucrători și alte
persoane (clienți, vecini, vizitatori, furnizori, etc.).
 Datorită gândirii bazate pe risc, respectarea cerințelor legale și a altor cerințe este
întărită.
 O alta componenta de identificare a riscurilor, este aceea a celor asociate cu schimbări
referitoare la:
a) Mod de lucru
b) Echipamente și materii prime
c) Noi lucrători
d) Legislație
e) Tehnologie disponibilă
f) Produse și servicii oferite
PERSOANA RESPONSABILĂ CU GESTIUNEA SISTEMULUI
PERSOANA RESPONSABILA CU GESTIUNEA RISCURILOR

Cu ISO 45001:2018, responsabilitățile legate de managementul riscului sunt

modificate pentru că acum oricine poate fi responsabil:

 Managerii SSM vor dezvolta o atitudine preventivă și proactivă orientată spre risc;
 Managementul de varf iși asumă responsabilitățile și angajamentele necesare asumate
pentru a asigura protecția drepturilor SSM ale lucrătorilor;
 Managerii de procese dezvolta o atitudine proactica cu privire la identificaea riscurilor
si oportunitatilor, ce deriva din cele 3 componente mentionate anterior: riscuri
profesionale, riscurile legate de conformarea legislative dar si alte categorii de riscuri
cauzate de schimbari la nivel organizational.
ETAPELE APLICARII ABORDARII BAZATE PE RISC IN CADRUL ORGANIZATIEI SUNT
URMATOARELE:
În primul rând, organizația trebuie să devină conștientă de problemele și cerințele
care pot afecta planificarea sistemului de management SSM:
1. STABILIREA a) Principalele obiective și rezultatele incorecte și care pot crea un risc
CONTEXTULUI b) Nevoile și așteptările părților interesate
ORGANIZAȚIEI c) Produsele și serviciile oferite, împreună cu complexitatea și riscurile asociate cu procesele
necesare pentru a le furniza
d) Mărimea, structura organizatorică a organizației și a concurenței externe.

Este esențial ca organizația să selecteze un proces adecvat pentru identificarea și evaluarea

2.
riscurilor. Pentru aceasta, trebuie:
IDENTIFICAREA a) Să determine cauzele interne și externe care conduc la riscuri.
ȘI EVALUAREA b) Să identifice procesele care pot preveni, rezolva sau atenua riscurile.
RISCURILOR c) Să evalueze eficiența proceselor folosind o metodă de evaluare adecvată pentru a afla
probabilitatea apariției și consecințele și impacturile fiecărui risc.

Pentru a trata riscurile la care este expusă o organizație:

a) Se va înțelege riscul și se va accepta fără a introduce nicio metodologie.
b) Se vor modifica probabilitatea sau consecințele.
3. TRATAREA c) Se vor analiza beneficiile, costurile, avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni.
RISCULUI d) Se vor pune în aplicare procesele necesare pentru minimizarea sau eliminarea riscului.
e) Se va efectua o monitorizare și o analiză pentru a determina eficacitatea, succesele și eșecurile
planului de tratare a riscului.
04
CERINTELE ISO
45001:2018

Slide / 18
CONTEXTUL ORGANIZAŢIEI
reprezinta capitolul 4 al standardului ISO 45001:2018, cu urmatoarele
subcapitole:

4.1. Înțelegerea 4.2. Înțelegerea 4.3. Determinarea 4.4. Sistemul de

organizației și necesităților și domeniului de management SSM
contextului său (nou) așteptărilor aplicare a sistemului
lucrătorilor și altor de management
părți interesate. SSM
(nou)
CORELAREA CU OHSAS 18001

ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE

Organizația stabilește comunicările interne și
Înțelegerea organizației și contextului
4.1 externe relevante pentru sistemul de
său
management SSM.
Înțelegerea necesităților și Este necesar să se ia în considerare
4.2 așteptărilor lucrătorilor și altor părți necesitățile și așteptările tuturor părților
interesate. interesate, inclusiv ale angajatilor
ISO 45001:2018 stabilește mai multe cerințe
Determinarea domeniului de aplicare
4.3 4.1 Cerințe generale care trebuie luate în considerare la definirea
a sistemului de management SSM
domeniului de aplicare al sistemului.
Acesta include termenul „proces“ în cerințele
4.4 Sistemul de management SSM
standardului.
4.1. ÎNȚELEGEREA ORGANIZAȚIEI ȘI A CONTEXTULUI SĂU

In cadrul acestui subcapitol, organizația stabilește aspectele interne și externe care sunt
relevante pentru scopul său și care afectează capacitatea sa de a realiza rezultatele intenționate
ale sistemului de management SSM pe care l-a definit.

Organizația trebuie să fie conștientă de faptul că nu acționează ca un "sistem izolat" ci mai

degrabă că acesta interacționează reciproc și continuu cu elemente:

a) Externe: În general, organizația nu poate să le controleze, dar le poate influența.

b) Interne: Direct legate de fabricarea unui produs sau furnizarea unui serviciu.

Scopul acestei cerinte este de ai permite organizației să identifice aspecte care vor fi
abordate și gestionate, deoarece acestea produc riscuri și oportunități pentru organizație sau
pentru sistemul de management SSM.
 CULTURA VALORILE

Tehnologic
Culturale
Economic ASPECTE

PROBLEMELE REZULTATELE PROBLEMELE

PRECONIZATE
Juridice
EXTERNE EXTERNE

INTERN
De piață
Sociale
Competitivitate
CUNOȘTINȚE PERFORMANȚĂ
CHESTIUNI INTERNE LA NIVEL ORGANIZATIEI

 O analiză internă bună a organizației noastre ne poate ajuta să detectăm punctele slabe
și punctele forte care ne permit să alegem din mai multe strategii posibile. Este necesar să
se analizeze:
1) Managementul, structura organizatorică, rolurile și responsabilitățile
Exemplu: implicarea activa a managementului
2) Politicile, obiectivele și strategiile stabilite pentru realizarea acestora
3) Resursele cum ar fi capitalul, timpul, lucrătorii, procesele, sistemele și tehnologiile
Exemplu: Nu exista fluctuatie de personal; Exista noi tehnologii implementate in cadrul organizatiei in ultimul an pentru
care nu a fost efectuata instruirea personalului
4) Cunoștințele și competențele lucrătorilor
Exemplu: lipsa de instruire a lucrătorilor în SSM.
5) Sistemele și fluxurile de informații
6)Procesele formale și informale referitoare pentru luarea deciziilor
7)Introducerea de noi produse, materiale, servicii, instrumente, software, instalații și echipamente
Exemplu: Nu exista fluctuatie de personal; Exista noi tehnologii implementate in cadrul organizatiei in ultimul an pentru
care nu a fost efectuata instruirea personalului
8) Relațiile cu muncitorii, și percepțiile și valorile lor.
9) Standardele, orientările și modelele adoptate de către organizație.
10) Tipul și sfera relațiilor contractuale, inclusiv, de exemplu, activitățile externalizate.
11) Programul și condițiile de lucru
Exemplu: În departamentul de producție se lucrează în schimburi, inclusiv noaptea
12) Orice modificări referitoare la oricare dintre cele de mai sus
 CHESTIUNI EXTERNE LA NIVELUL ORGANIZATIEI

 Identificarea adecvată a aspectelor de natura externa care pot afecta organizatia si modul in
care aceasta se raporteaza la piata este esențială pentru stabilirea politicii, obiectivelor,
riscurilor și oportunităților sistemului de management. Acest lucru face posibilă identificarea
amenințărilor și oportunităților. Este necesar să se analizeze:
1) Circumstanțele culturale, sociale, politice, juridice, financiare, tehnologice, economice și fizice și
competiția pe piață la nivel internațional, național, regional sau local.
2) Noi competitori, contractanți, subcontractanți, furnizori, parteneri și furnizori de servicii, noi
tehnologii, noi legi și noi profesii
Exemplu:Furnizorii nu livrează fișele tehnice de securitate ale produselor chimice pe care le furnizeaza;
Concurenții au un număr mai mare de accidente de muncă; Pe piață există echipamente individuale și
colective de protecție foarte eficiente împotriva riscurilor chimice. Ele sunt în continuă dezvoltare
3) Cunoștințe noi despre produse și efectul lor asupra SSM.
4) Factori și tendințe cheie pentru industria sau sectorul care afectează organizația
Exemplu: În societate există o preocupare tot mai mare pentru sănătate și Securitate; Legislația preventivă
este în curs de elaborare și se schimbă continuu, cu cerințe din ce în ce mai stricte
5) Relațiile cu părțile lor interesate externe, și percepțiile și valorile lor
6) Schimbările în ceea ce privește aceste probleme.
 4.2. ÎNȚELEGEREA NEVOILOR ȘI AȘTEPTĂRILOR LUCRĂTORILOR ȘI ALTOR PĂRȚI INTERESATE.

 Organizația stabilește:
a) Alte părți interesate care, în afară de lucrători, sunt relevante pentru sistemul de management SSM.
b) Nevoile și așteptările (cerințele) lucrătorilor și ale altor părți interesate.
c) Care dintre aceste necesități și așteptări sunt, sau ar putea deveni, cerințe legale și alte cerințe.

”Părțile interesate pot fi acele persoane sau organizații care pot afecta, pot fi afectate de, sau se percep a fi afectate de
o decizie sau o activitate”. ISO 45001:2018

TOATE PĂRŢILE

PROPRIETARI PĂRȚI INTERESATE AUTORITATI

PARTENERI PĂRȚI INTERESATE RELEVANTE SINDICATE

ANGAJAȚI, NEVOI ȘI AȘTEPTĂRI COMUNITATE

REPREZANTANTII LUCRATORILOR CLIENȚI
FURNIZORI, CERINȚE RELEVANTE
SERVICIILE MEDICALE
CONTRACTORI, SUBCONTRACTORI MASS-MEDIA,
ONG-URI
DOMENIUL DE APLICARE/PLANIFICAREA SSM
4.2. ÎNȚELEGEREA NEVOILOR ȘI AȘTEPTĂRILOR LUCRĂTORILOR ȘI ALTOR PĂRȚI INTERESATE.

NEVOILE ANGAJATILOR. Lucrătorii constituie cea mai importantă parte interesată din
organizație. Prin urmare, necesitățile și așteptările lor vor fi identificate și abordate, astfel:

 în legătură cu activitățile, produsele sau serviciile legate de activitatea de la locul de muncă;

 urmarind cererile, solicitările, reclamațiile, sugestiile acestora;
În cazul în care există oricare dintre cele de mai sus, Comitetul de Sănătate și Securitate în
Muncă – CSSM- reunește lucrătorii pentru a afla și analiza preocupările lor.
NEVOILE SI ASTEPTARILE ALTOR PARTI INTERESATE pot deriva din:

 Cerințe obligatorii: Cele încorporate în legi, reglementări, cerințele corporative,

prevederile acordurilor colective de organizare în zona SSM, care au efect juridic, etc.
 Cerințele pe care organizatia le asumă: Angajamentele cu părți interesate pe care
organizația le face voluntar, reguli, linii directoare, referințe tehnice, etc.
 Alte cerințe: Orice alte cerințe la care organizația subscrie voluntar legate de sistemul de
management SSM.
 Organizația poate încorpora necesitățile și așteptările părților interesate în sistemul său de
management, astfel încât să devină cerințe obligatorii și să fie luate în considerare în
planificarea și constituirea sistemului de management SSM.
4.3. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT SSM

 Organizatia trebuie sa determine domeniul de aplicare al sistemului sau de management, sa stabileasca

limitele și aplicabilitatea. TREBUIE MENTINUT CA INFORMATIE DOCUMENTATA.

 Atunci când va stabili acest domeniu de aplicare, organizația :

a) Va lua în considerare problemele și interne și externe și problemele referitoare la contextul său.
b) Va ține cont de necesitățile și așteptările lucrătorilor și ale altor părți interesate.
c) Va ține cont de activitățile legate de muncă, atât cele planificate, cât și cele efectuate.
 Domeniul de aplicare include toate activitățile, zonele de lucru, instalațiile sau diviziunile organizatorice
în care sistemul de management SSM va fi pus în aplicare, precum si acele activități, produse și servicii
care sunt sub controlul sau influența organizației și care pot afecta performanța SSM a organizației,
putand include:
1. Întreaga organizație
2. Unul sau mai multe departamente ale organizației, dar managementul de vârf va avea întotdeauna
autoritatea necesară pentru a stabili sistemul lor de management.
 În cazul în care organizația definește domeniul de aplicare, este esențial ca aceasta să NU excludă niciun
departament / proces care are sau ar putea avea un impact asupra SSM, fie pentru a se sustrage cerințelor
legale sau altor cerințe.

Chestiunile/ Problemele
interne DOMENIUL DE Părți Interesate
CERINȚE APLICARE AL CERINȚE și Lucrători
Problemele externe SSM
LEADERSHIP SI PARTICIPAREA LUCRATORILOR
reprezinta capitolul 5 al standardului ISO 45001:2018, cu
urmatoarele subcapitole:

5.1. Leadership și 5.2. Politica SSM 5.3. Roluri, 5.4. Consultarea și

angajament responsabilități și participarea
autorități lucrătorilor
organizationale
CORELAREA CU OHSAS 18001

ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE

Întărește rolul managementului de
Conducerea și participarea Comunicare, participare și vârf, prin conducerea și
5 4.4.3
lucrătorilor consultare participarea tuturor angajaților din
organizație.
Referirea la „persoana desemnată
Resurse, roluri, responsabilități și
5.1 Conducerea și angajamentul 4.4.1. de către management“ a fost
autoritate
eliminată.
Politica va fi definită ținând cont de
5.2 Politica SSM 4.2 Politica SSM contextul organizației, nu numai de
natura și amploarea riscurilor.
Rolurile organizatorice, Resurse, roluri, responsabilități și
5.3 4.4.1. Nu sunt modificări semnificative.
responsabilitățile și autoritățile autoritate
Participarea lucrătorilor și
Consultarea și implicarea
5.4 4.4.3.2 Participarea și consultarea mecanismele de consultare sunt
lucrătorilor
extinse.
5.1.LEADERSHIP ŞI ANGAJAMENT

 Managementul de vârf trebuie să demonstreze lidership, autoritate și angajament

cu privire la sistemul de management SSM:
a) Asumându-și totala responsabilitate și răspundere pentru prevenirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor,
precum și pentru asigurarea unor locuri de muncă și activități sigure și sănătoase.
b) Asigurând stabilirea politicii și obiectivelor SSM și că acestea sunt compatibile cu direcția strategică a
organizației.
c) Asigurând integrarea cerințelor sistemului de management SSM în procesele de afaceri ale organizației.
d) Asigurându-se că resursele necesare sunt disponibile pentru a stabili, implementa, menține și îmbunătăți
sistemul de management SSM.
e) Comunicând importanța managementului SSM eficient în conformitate cu cerințele acestui sistem de
management.
f) Asigurându-se că sistemul de management atinge rezultatele scontate
g) Conducerea și sprijinirea persoanelor pentru a contribui la eficacitatea sistemului de management SSM.
h) Asigurarea și promovarea îmbunătățirii continue.
i) Sprijinirea altor roluri relevante pentru management, pentru a-și demonstra autoritatea care se aplică zonelor
lor de responsabilitate.
j) Dezvoltarea, conducerea și promovarea unei culturi în organizație care sprijină rezultatele preconizate ale
sistemului de management SSM.
k) Protecția lucrătorilor împotriva pedepsirii atunci când aceștia raportează incidente, pericole, riscuri și
oportunități.
l) Asigurarea că organizația stabilește și implementează procese în vederea consultării și participării lucrătorilor.
m) Sprijinirea înființării și funcționarea comitetelor de securitate și sănătate în muncă CSSM.
 În vederea implementării cu succes a standardului ISO 45001, este esențial ca
managementul de vârf să dețină autoritatea și angajamentul privind sistemul de management
SSM, dezideratul major de la care s-a plecat in fundamentarea acestei cerinte de standard.
 Managementul de vârf are responsabilități specifice in doua directii, cele în care este
implicat direct sau pe care trebuie să le gestioneze. Printre acestea se numără:

1) Adoptarea deciziilor
2) Capacitatea de răspuns
3) Suport activ
4) Feedback

Un aspect important care trebuie retinut este faptul ca managementul de vârf trebuie sa susțina
personalul cu funcții manageriale relevante din fiecare departament în sensul de a le permite să-și
demonstreze autoritatea în domeniul respectiv de responsabilitate.

În acest fel, autoritatea și angajamentul managementului de vârf vor fi transmise în întreaga

organizație.
PRINTRE MODALITĂȚILE DE EVALUARE A MODULUI IN CARE ACESTE DOUA CONCEPTE SE
REGASESC SI SE PROPAGA IN CADRUL ORGANIZATIEI SE NUMARA:

 Interviu cu managementul pentru a stabili modul în care este implicat în dezvoltarea

sistemului de management SSM.

 Interviu cu angajatii pentru a afla dacă managementul este implicat.

 Verificarea realizării tuturor acțiunilor în care managementul trebuie să intervină. De

exemplu:

1. Disponibilizarea de resurse pentru aplicarea corectă a sistemului de management.

2. Introducerea controalelor necesare pentru a minimiza riscurile profesionale.
3. Analiza informațiilor documentate, confirmând că managementul le cunoaște. De exemplu, politica
SSM a companiei poate fi analizată și se poate pune întrebarea dacă managementul cunoaște
angajamentele organizației și implicațiile sale.
5.2. POLITICA SSM
ASPECTE DE LUAT ÎN CONSIDERARE IN VEDEREA ANALIZEI UNEI CORECTE ABORDARI PRIVIND
POLITICA SSM:
 Organizația nu trebuie să se angajeze în acțiuni nerealiste. Politica SSM trebuie să poată fi folosită ca un
document de orientare care va fi utilizată dacă angajamentele sale sunt folosite ca punct de referință pentru
activitățile de sănătate și de securitate ale organizației.

 Politica nu este un document permanent. Ea are o durată limitată și trebuie revizuită periodic pentru adaptarea
acesteia în funcție de evoluția cererii pe piață, progresul tehnologic, punctele de vedere ale părților interesate,
schimbările în structura de ansamblu a companiei, etc.

 Politica poate fi comunicată lucrătorilor în cadrul unor ședințe la nivel departamental, programe de formare sau
altor strategii care raportează angajamentele organizației în ceea ce privește politica.

 Politica trebuie pusă la dispoziția părților interesate Acest lucru poate fi realizat prin intermediul comunicatelor
de presă, social media, site-urilor web, revistelor organizației, broșurilor sau buletinelor corporative, etc.

 Politica trebuie să fie realistă, specifică și scrisă într-un limbaj clar și simplu, pentru a facilita înțelegerea,
difuzarea și probabilitatea de a fi luată în considerare și respectată de către lucrători și alte părți interesate.

 Aceasta trebuie să aibă o zonă de acțiune clar identificabilă.

 Aceasta trebuie să fie în conformitate cu alte politici ale companiei, cum ar fi politica sa de mediu sau de
calitate.
5.3. ROLURILE ORGANIZATORICE, RESPONSABILITĂȚILE ȘI AUTORITĂȚILE

 Managementul de vârf:

Se va asigura că atribuie și comunică responsabilitățile și autoritățile pentru rolurile relevante din cadrul
sistemului de management SSM la toate nivelurile în întreaga organizație. Deși responsabilitatea și autoritatea
pot fi atribuite, managementul de vârf este în continuare responsabil pentru funcționarea sistemului de
management al SSM.

 Atribuie responsabilitatea si autoritatea în scopul:

1) Garantării faptului că sistemul de management SSM este conform cu cerințele standardului.

2) Informării managementului de vârf în legătură cu performanța sistemului de management SSM.

 Răspunde de funcționarea sistemului de management.

 Lucrătorii de la fiecare nivel al organizației își asumă responsabilitatea pentru acele
aspecte ale sistemului de management SSM aflate sub controlul lor.
 Rolurile, responsabilitățile și autoritățile sunt menținute ca informații documentate
(organigrama, regulamente interne ce statuteaza responsabilitati in legatura cu
SSM, decizii e numire, fise post) .
5.4. CONSULTAREA ȘI PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR
Organizația trebuie sa stabileasca, sa puna în aplicare și sa mențina procese pentru consultarea și participarea
lucrătorilor și a reprezentanților acestora, după caz, la toate nivelurile și funcțiile aplicabile pentru dezvoltarea,
planificarea, implementarea, evaluarea performanței, și aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a sistemului de
management SSM.
 Organizația trebuie să:
 Furnizeze mecanismele (de exemplu, functia reprezentantul angajatilor), timpul, instruirea și
resursele necesare pentru consultare și participare.
 Furnizeze acces adecvat la informații clare, inteligibile și relevante
 Determine și să elimine obstacolele sau barierele din calea participării. (de exemplu: lipsa de
răspuns la contribuțiile sau sugestiile lucrătorilor, existent barierelor lingvistice sau ca nivel de
educatie, a represalilor, a politicilor sau practicilor care descurajează sau penalizează participarea
lucrătorilor).
 Trebuie să existe două căi de comunicare pentru a asigura consultarea și participarea lucrătorilor:
a) De sus in jos-: Managementul va comunica angajaților informațiile necesare prevenirii
b) De jos in sus: Lucrătorii și reprezentanții acestora vor comunica opinia lor ce va fi luată în
considerare de către organizație înainte de luarea unei decizii care le afectează sănătatea și siguranța,
de exemplu, echipamentul individual de protecție necesar.
 Participarea este esențială si permite angajatilor să fie implicati în procesul decizional privind măsurile
și modificările propuse în zona SSM.
 Consultarea și participarea la procese va include contractanții și alte părți interesate, cum ar fi cei
care lucrează sub controlul organizației. Aceasta poate include, de exemplu, consultările cu contractanții pe
probleme cum ar fi gestionarea riscurilor ce ar putea fi noi sau necunoscute pentru ei.
5.4. CONSULTAREA ȘI PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR
 Organizația trebuie să:
 Minimizeze acele obstacole și bariere care nu pot fi eliminate. De exemplu, este cunoscut faptul că furnizarea de
cursuri de instruire gratuite pentru lucrători, efectuate în timpul orelor de lucru (dacă este posibil), poate înlătura bariere
semnificative privind participarea lucrătorilor.
 Acorde importanță consultării lucrătorilor non-manageriali în ceea ce privește:
1) Înțelegerea necesităților și așteptărilor părților interesate
2) Stabilirea politicii SSM
3) Atribuirea de roluri, responsabilități și autorități în cadrul organizației, ori de câte ori este aplicabil (acest termen, în
conformitate cu Anexa standardului, înseamnă "relevant sau posibil de aplicat", și implică faptul că, în cazul în care se
poate face, se va face).
4) Stabilirea modului de conformitate cu cerințele legale și alte cerințe
5) Stabilirea obiectivelor SSM și planificarea pentru a le atinge
6) Determinarea controalelor aplicabile pentru externalizare, achiziții și contractanți
7) Determinarea celor ce necesită monitorizare, măsurare și evaluare
8) Planificarea, stabilirea, implementarea și menținerea programelor de audit
9) Asigurarea îmbunătățirii continue
 Acorde importanță consultării lucrătorilor non-manageriali în ceea ce privește:
10) Stabilirea mecanismelor pentru consultarea și participarea lor.
11) Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor și oportunităților
12) Determinarea acțiunilor pentru eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor SSM
13) Determinarea cerințelor referitoare la competență, necesități de instruire, instruire și evaluarea instruirii
14) Stabilirea informațiilor care trebuie comunicate și modul în care trebuie comunicate
15) Stabilirea măsurilor de control, implementarea și utilizarea lor eficientă
16) Investigarea incidentelor și neconformităților, și stabilirea acțiunilor corective.
PLANIFICAREA
reprezinta capitolul 6 al standardului ISO 45001:2018, cu
urmatoarele subcapitole:

6.1. Acţiunile pentru a aborda riscuri şi 6.2. Obiectivele SSM și planificarea pentru
oportunităţi a le atinge
6.1.1. Generalități 6.2.1. Obiective SSM
6.1.2. Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor și 6.2.2. Planificarea pentru atingerea obiectivelor SSM
oportunităților (nou)
6.1.3. Determinarea cerințelor legale și a altor cerințe
6.1.4. Planificare acțiune
CORELAREA CU OHSAS 18001

ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE

Identificarea pericolelor, evaluarea Managementul riscului este elementul
6.1.1 Generalități 4.3.1
riscurilor și stabilirea controalelor cheie în noul ISO 45001:2018
Identifică procesele necesare pentru
identificarea pericolelor și evaluarea
Identificarea pericolelor și evaluarea Identificarea pericolelor, evaluarea
6.1.2 4.3.1 riscurilor. Introduce identificarea
riscurilor și oportunităților riscurilor și stabilirea controalelor
pericolelor noi, de exemplu cele care
rezultă din inovare.
Adaugă noi cerințe: îmbunătățiri aduse
Evaluarea oportunităților SSM și altor
culturii companiei, noi tehnologii, instruire
6.1.2.3 oportunități pentru sistemul de Nu sunt abordate
și cunoștințe, participare mai largă a
management SSM
lucrătorilor, etc.
Subliniază necesitatea de a pune în
Identificarea pericolelor, evaluarea aplicare măsuri în ceea ce privește
6.1.4 Planificare acțiune 4.3.1
riscurilor și stabilirea controalelor managementul sau procesele sistemului
de afaceri.
Clauza referitoare la "planificare" este
mai structurată. Conceptul programului
Planificarea pentru atingerea obiectivelor
6.2.2. 4.3.3 Obiective și programe este integrat cu obiectivele SSM.
SSM
Subliniază necesitatea de a le comunica
în mod clar.
6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI
6.1.1. DISPOZIȚII GENERALE

 La planificarea sistemului de management SSM, organizația va lua în considerare problemele

legate de contextul organizației, cerințele în ceea ce privește necesitățile și așteptările
lucrătorilor și altor părți interesate și domeniul de aplicare al SSM, și va determina
riscurile și oportunitățile care trebuie abordate pentru a:

a) a asigura că sistemul de management SSM poate atinge rezultatele preconizate

b) a preveni sau reduce efectele nedorite
c) a obține o îmbunătățire continuă.

 Atunci când se determină riscurile și oportunitățile pentru sistemul de management SSM și

rezultatele sale preconizate, care trebuie să fie abordate, organizația va lua în
considerare:

a) Pericolele
b) Riscurile SSM și alte riscuri
c) Oportunitățile pentru SSM și alte oportunități.
d) Cerințe legale si alte cerințe
 6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI
6.1.2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI EVALUAREA RISCURILOR ȘI OPORTUNITĂȚILOR
6.1.2.1. IDENTIFICAREA RISCURILOR
 Organizația va institui, va pune în aplicare și va menține procesele pentru identificarea continuă și proactivă a pericolelor. Procesele trebuie să cuprindă cel puțin
următoarele:
a) Modul de organizare al muncii, factorii sociali (inclusiv volumul de muncă, programul de lucru, timorare, hărțuire și intimidare), leadership și cultura organizației.
b) Activități și situații de rutină și non-rutină (operatiuni zilnice si/sau ocazionale) , inclusiv riscurile cauzate de:
i. Infrastructură, echipamente (uzate moral sau noi), materiale, substanțe și condiții fizice la locul de muncă
ii. Proiectarea de produse și servicii, cercetare, dezvoltare, studii, producție, asamblare, construcții, furnizarea de servicii, întreținere și disponibilitatea finală.
iii. Factori umani (cu incidenta asupra competentei, mediului de lucru si al echipamentelor)
iv. Cum se desfășoară activitatea, inclusiv schimbari ale proceselor de productie

 Procesele trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

c) Incidentele trecute relevante, fie interne sau externe organizației, inclusiv situații de urgență, precum și cauzele acestora.
d) Potențiale situații de urgență ( incendii, explozii, alte amenintari), care necesita un raspuns imediat
e) Oameni, inclusiv luarea în considerare a:
i. Celor care au acces la locul de muncă și activitățile sale, inclusiv lucrătorii, contractanții, vizitatorii și alte persoane, inclusiv cele care lucreaza de acasa
ii. Persoanelor din imediata apropiere a locului de muncă, care pot fi afectate de activitățile organizației
iii. Lucrătorilor dintr-o locație pe care organizația nu o controlează în mod direct
f) Alte probleme, inclusiv luarea în considerare a:
i. proiectării spațiilor de lucru, proceselor, instalațiilor, mașinilor/ echipamentelor, procedurilor de operare și organizare a muncii, inclusiv adaptarea acestora la necesitățile și
capacitățile lucrătorilor implicați.
ii. Situațiilor care au loc în vecinătatea locului de muncă cauzate de activitățile legate de muncă aflate sub controlul organizației.
iii. Situațiilor pe care organizația nu le controlează care au loc în vecinătatea locului de muncă, care pot cauza o vătămare și / sau îmbolnăvirea oamenilor de la locul de muncă.
g) Modificări reale sau propuse în organizație, operațiunile, procesele, activitățile și sistemul de management SSM.
h) Modificări în cunoștințe și informații cu privire la pericole.
6.1.2.2. EVALUAREA RISCURILOR SSM ȘI ALTOR RISCURI PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT SSM

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procese pentru:

a) A evalua riscurile SSM, bazate pe pericolele identificate, luând în considerare eficacitatea controalelor
existente.
b) A determina și a evalua alte riscuri legate de stabilirea, implementarea, operarea și întreținerea
sistemului de management SSM.

 Metodele și criteriile pentru evaluarea riscurilor SSM organismului vor fi definite în termeni ai
domeniului de aplicare, naturii și momentului specific în timp pentru a se asigura o abordare
mai degrabă pro activă decât reactivă și acestea vor fi utilizate în mod sistematic.

 Organizația va menține și reține informații documentate, metodologii și criterii pentru

evaluarea riscurilor SSM.
 6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

6.1.2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI EVALUAREA RISCURILOR ȘI OPORTUNITĂȚILOR

6.1.2.2. EVALUAREA RISCURILOR SSM ȘI ALTOR RISCURI PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT SSM

CERINȚE REFERITOARE LA IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI METODOLOGIILE PENTRU EVALUAREA RISCULUI

 Există diferite metode pentru evaluarea riscurilor profesionale care pot fi utilizate în strategia generală a organizației.

 Metoda selectată va depinde de pericolele asociate cu activitățile organizației.

 Identificarea, evaluarea și controlul proceselor variază în funcție de organizație. Acestea pot fi din evaluările simple
la analize cantitative complexe, cu o multitudine de informații.

 Este necesar să se analizeze periodic identificarea și evaluarea riscurilor organizației, determinând eficiența acțiunilor
planificate în acest scop. De exemplu, o examinare poate fi efectuată atunci când:
a) Sunt introduse noi materii prime, echipamente, procese, produse sau servicii
b) Există lucrători aflați în stări deosebit de sensibile: Gravide sau lucrătoare care alăptează, minori, etc.

 Orice identificare de pericol și metodologie de evaluare a riscurilor trebuie:

a) Să fie în concordanță cu experiența și capacitatea organizației de a adopta măsuri de control al riscului.
b) Să furnizeze elemente de intrare pentru a stabili cerințele pentru facilități, a identifica necesitățile de formare și/sau a
dezvolta controale operaționale.
c) Să asigure eficiența implementării sale prin furnizarea monitorizării măsurilor necesare.
6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

6.1.2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI EVALUAREA RISCURILOR ȘI OPORTUNITĂȚILOR

6.1.2.2. EVALUAREA RISCURILOR SSM ȘI ALTOR RISCURI PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT SSM

ELEMENTE REFERITOARE LA PROCESELE DE IDENTIFICARE A PERICOLELOR ȘI EVALUAREA RISCULUI

 Identificarea pericolelor

 Evaluarea riscurilor în companie și evaluările după punerea în aplicare a măsurilor de control

necesare ținând cont de estimarea riscului
 Evaluarea referitoare la capacitatea de tolerare a riscului

 Identificarea unor măsuri de control suplimentare

 Evaluarea măsurilor pentru a determina eficacitatea lor în scopul reducerii riscului la un
nivel tolerabil
 Cerințe legale și alte cerințe

 Competență și necesități de instruire

 Starea echipamentului individual de protecție

 Consultarea lucrătorilor
6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

6.1.2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR ȘI EVALUAREA RISCURILOR ȘI OPORTUNITĂȚILOR

6.1.2.3. EVALUAREA OPORTUNITĂȚILOR SSM ȘI ALTOR OPORTUNITĂȚI PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT SSM

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procese pentru a evalua:

a) Oportunități pentru SSM care ajută la îmbunătățirea performanței SSM, ținând seama de modificările
planificate în organizație, politicile, procesele sau activitățile sale, și:

i. Posibilitățile pentru adaptarea muncii, organizarea muncii și mediul de lucru pentru lucrători
ii. Oportunități pentru eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor SSM

 Alte oportunități pentru a îmbunătăți sistemul de management SSM.

Organizațiile pot identifica oportunitățile sistemului de management SSM prin efectuarea unei analize
SWOT strengths, weaknesses, opportunities și threats = Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități și
Amenințări), pe baza factorilor interni și externi ai organizației.
6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI
6.1.3. DETERMINAREA CERINȚELOR LEGALE ȘI A CELORLALTE CERINȚE

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procese pentru:

a) A determina și a accesa cele mai recente cerințe legale și alte cerințe aplicabile pericolelor, riscurilor
sale SSM și sistemului de management SSM.
b) A determina modul în care aceste cerințe legale și alte cerințe se aplică organizației și care necesită
comunicarea.
c) A lua în considerare aceste obligații legale și alte cerințe la stabilirea, implementarea, menținerea și
îmbunătățirea continuă a sistemului său de management SSM.

 Organizația va menține și păstra informații documentate referitoare la cerințele sale

legale și alte cerințe, și de asemenea se va asigura că acestea sunt actualizate pentru a
reflecta orice schimbări.
 Organizația va elabora o metodologie pentru a cunoaște în permanență cerințele legale și
alte cerințe care trebuie îndeplinite, deoarece acestea se schimbă continuu. Pentru aceasta
organizația poate:
a) Desemna un departament în organizație sau câțiva angajați să consulte periodic cerințele legale și alte
cerințe asociate SSM.
b) Să se înregistreze pentru a primi alerte legislative în vederea informării cu privire la noile reglementări.
c) Angaja o companie din afară pentru a efectua această activitate.

 Organizația trebuie să-și amintească că cerințele legale și alte cerințe identificate vor
forma baza pentru stabilirea obiectivelor sistemului de management.
6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI

6.1.3. DETERMINAREA CERINȚELOR LEGALE ȘI A CELORLALTE CERINȚE

CERINȚE LEGALE ALTE CERINȚE

 Legislația națională, regională și internațională  Cerințele organizației

(inclusiv statutul și regulamentele)  Condiții contractuale
 Decretele și directivele  Contractele de muncă
 Ordinele emise de autoritățile de reglementare  Acordurile cu părțile interesate
 Permise, licențe sau alte forme de autorizare  Acorduri cu autoritățile sanitare
 Hotărâri judecătorești și ale instanțelor administrative  Standarde nereglementate, standarde și orientări de
 Tratatele, convențiile şi protocoalele acord general
 Contractele colective de muncă  Principii voluntare, coduri de practică, specificații
tehnice, carte
 Angajamentele publice ale organizației sau
companiei-mamă
6.1. ACŢIUNILE PENTRU A ABORDA RISCURI ŞI OPORTUNITĂŢI
6.1.4. ACȚIUNI DE PLANIFICARE
 Organizația trebuie să planifice:
a) Acțiuni pentru:
i. a aborda aceste riscuri şi oportunități
ii. a aborda cerințele legale și alte cerințe
iii. fi pregătită și a răspunde în cazul situațiilor de urgență
b) Calea pentru:
i. A integra și a pune în aplicare măsuri în procesele sistemului de management SSM sau în alte procese de afaceri
ii. A evalua eficiența acestor acțiuni

 Organizația trebuie să ia în considerare ierarhia controalelor și rezultatele sistemului de management SSM la planificarea acțiunilor.

 Atunci când își planifică aceste acțiuni, organizația va lua în considerare cele mai bune practici, opțiunile tehnologice, cerințele financiare,
operaționale și de afaceri.

 Planificarea acțiunilor pentru a aborda riscurile și oportunitățile vor include măsurile ce trebuie luate și modul în care acestea vor fi puse
în aplicare (persoane responsabile, date, monitorizare, închidere, etc.).

 Aceste acțiuni vor fi gestionate de sistemul de management și integrate în procesele de afaceri (management de mediu, de calitate,
finanțe, resurse umane, etc.) pentru a asigura continuitatea acestora.

 Managementul schimbării trebuie, de asemenea, să fie luat în considerare pentru a evita consecințele nedorite care decurg din:
a) Modul de lucru
b) Echipamente
c) Legislație
d) Noua tehnologie
e) Produse noi
6.2. OBIECTIVELE SSM ȘI PLANIFICAREA PENTRU A LE ATINGE

6.2.1. OBIECTIVE SSM si INFORMATII DE LUAT IN CONSIDERARE

 Organizația va stabili obiectivele SSM • Organizația nu trebuie să stabilească

pentru funcțiile și nivelurile relevante pentru obiective pentru fiecare risc și
a menține și a îmbunătăți continuu sistemul oportunitate
de management SSM și performanța. • Politica SSM
• Rezultatele obținute în urma identificării
 Obiectivele SSM trebuie:
pericolelor, evaluării și controlului
 Să fie în concordanță cu politica SSM
riscurilor SSM
 Să fie măsurabile (dacă este posibil) sau să • Cerințe legale și alte cerințe
poată fi evaluate în termeni de performanță.
• Rata accidentelor
 Să ia în considerare:
• Rapoarte de audit
• Rezultate aplicabile
• Rezultatele analizei de management
• Rezultatele evaluării riscurilor și oportunităților
• Rezultatele consultărilor cu lucrătorii, și dacă este
• Aspectele operaționale, contabile și
cazul, cele cu reprezentanții lucrătorilor financiare
 Să facă obiectul monitorizării. • Considerații tehnologice
 Să fie comunicate; • Contextul organizației
 Să fie actualizate după caz; • Avizul părților interesate
• Avizul angajaților în legătură cu
îmbunătățirile și necesitățile de prevenire
pe care le consideră necesare
6.2. OBIECTIVELE SSM ȘI PLANIFICAREA PENTRU A LE ATINGE

6.2.1. OBIECTIVE SSM

POLITICA OBIECTIV

Reduce cu 10% numărul de accidente de muncă în cadrul

Asigură SSM tuturor părților interesate în organizație
companiei

Respectă cele mai stricte cerințe legale și orice alte cerințe pe

Reducerea cu 15% a numărului de penalități legate de SSM
care organizația le angajează în ceea ce privește SSM

RISCURI SSM OBIECTIV

Reducerea nivelului de zgomot al proceselor de construcție la

Niveluri ridicate de zgomot
70 dB

Actualizați toate echipamentele de protecție ale companiei,

Echipamentul individual de protecție actual este vechi predându-le lucrătorilor care au nevoie de acestea pentru
activitatea lor
6.2. OBIECTIVELE SSM ȘI PLANIFICAREA PENTRU A LE ATINGE

6.2.2. PLANIFICAREA PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SSM

FACTORII CARE DETERMINĂ ANALIZA PLANIFICĂRII OBIECTIVELOR

 Schimbări în mediul organizației (contextul)

 Probleme interne și externe
 Nevoile și așteptările părților interesate relevante
 Riscuri asociate
 Limitări tehnologice
 Este necesar să se țină o evidență documentară a analizelor și acțiunilor de monitorizare
sau modificărilor efectuate în planificare.
6.2. OBIECTIVELE SSM ȘI PLANIFICAREA PENTRU A LE ATINGE

6.2.2. PLANIFICAREA PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SSM

PROGRAMAREA OBIECTIVELOR

 Obiectiv: Set de cerințe procedurale detaliate, cuantificate ori de câte ori este posibil,
aplicabile organizației sau unor părți ale acesteia
 Acțiune necesară
 Mijloace și resurse necesare pentru atingerea obiectivului propus
 Persoana responsabilă
 Perioada de implementare
 Indicator: Reprezintă o dată sau un set de date, care va servi la măsurarea obiectivă a
evoluției unui proces sau unei activități
 Înregistrări care ajuta la implementare sau dovedesc indeplinirea.
6.2. OBIECTIVELE SSM ȘI PLANIFICAREA PENTRU A LE ATINGE

6.2.2. PLANIFICAREA PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SSM

INDICATORI

Rezultatele lor trebuie să

Aceștia furnizează
fie cuantificabile. Ca
Aceștia simbolizează o Aceștia trebuie să fie informații la intervale
atare, valorile lor vor fi
activitate importantă clari, ușor de înțeles și destul de scurte pentru a
exprimate în mod normal,
sau critică ușor măsurabili putea acționa în cazul
sub formă de date
vreunei abateri
numerice

Beneficiile rezultate din

utilizarea indicatorilor
Aceștia trebuie să fie Ei vor reprezenta evoluția
sunt mai mari decât
comparabili în timp conceptului evaluat
investiția necesară pentru
a obține informațiile
6.2. OBIECTIVELE SSM ȘI PLANIFICAREA PENTRU A LE ATINGE

6.2.2. PLANIFICAREA PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SSM

EXEMPLE DE INDICATORI DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE

OBIECTIV INDICATOR

Reducerea numărului de accidente în organizație comparativ cu

(Nr. de accidente / nr. de lucrători expuși) x 100
anul precedent.

Reducerea absenteismului pe parcursul primului trimestru al (Timpul de lucru pierdut pentru perioada respectivă/ Timpul de
anului. lucru programat pentru perioada respectivă) x 100
SUPORT
reprezinta capitolul 7 al standardului ISO 45001:2018, cu
urmatoarele subcapitole:

7.1. Resurse (nou) 7.2. Competența 7.3. Conștientizarea 7.4. Comunicare 7.5. Informații
(nou) (nou) 7.4.1 Generalități documentate (nou)
7.4.2 Comunicare 7.5.1 Generalități
interna 7.5.2 Crearea și
7.4.3 Comunicare actualizarea
externa 7.5.3 Controlul
asupra
informațiilor
documentate
CORELAREA CU OHSAS 18001

ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE

În OHSAS 18001 nu a fost tratată ca o
7 Suport
clauză separată

Se concentrează pe necesitatea de a
7.2 Competența 4.4.2. Competența, instruirea și cunoștințele identifica, dezvolta și demonstra
competența lucrătorilor.

Urmărește ca lucrătorii să fie pro activi în

7.3 Conștientizarea 4.4.2. Competența, instruirea și cunoștințele
identificarea riscurilor

Cerințele privind comunicarea internă și

7.4 Abilități de comunicare 4.4.3.1. Comunicare
externă sunt detaliate.
Termenul Informații Documentate
4.4.4. Documentație înlocuiește termenii documentele și
7.5 Informații documentate
4.4.5. Controlul documentelor înregistrările în conformitate cu cadrul
Anexei SL.
7.1. RESURSE

 Organizația trebuie să determine și să furnizeze resursele necesare pentru a stabili,

implementa, menține și îmbunătăți continuu sistemul de management al sănătății și
securității în muncă, in scopul de a garanta toate resursele necesare pentru eficiența
sistemului de management SSM. Nu se va limita numai la a le defini, ci mai degrabă le va
asigura în permanență, confirmând că ele sunt adecvate pentru necesitățile existente.
 Prin resurse ne referim la:
 Resurse umane: angajati
 Resurse naturale: materii prime si materiale
 Infrastructura: clădirile, echipamentele, utilajele, sistemele de comunicații, sistemele pentru
situatii de urgenta
 Financiare, vizand aspectele economice.
7.2. COMPETENŢĂ

 Organizația:

a) Va determina competența necesară pentru lucrătorii care afectează sau pot afecta performanțele sale
SSM.
b) Se va asigura că lucrătorii sunt competenți (inclusiv au capacitatea de a identifica pericolele), în
funcție de educație, instruire profesională sau experiență.
c) Dacă este cazul, va lua măsuri pentru a dobândi și menține competența necesară, şi va evalua
eficacitatea măsurilor luate.

 Organizația păstrează informațiile documentate corespunzătoare ca dovezi ale competenței ( instruiri,

diplome, testari).
 Competența unui lucrător este determinată de cunoștințele și abilitățile necesare pentru a
identifica riscurile și a lua măsuri pentru a evita riscurile SSM ce decurg din activitatea lor.

 Lucrătorii pot ajuta la identificarea competențelor necesare pentru fiecare rol si vor beneficia de instruire
profesională și vor avea competența necesară pentru a identifica și a evita situațiile de pericol grav și
iminent.

 Managementul de vârf trebuie instruit astfel încât să devină conștient de importanța managementului SSM,
având în vedere o abordare strategică și angajându-se la politica sistemului de management. Acesta va
direcționa managementul său.

 Reprezentantii lucratorilor vor primi instruirea necesară pentru a-și îndeplini eficient sarcinile de
reprezentare.
7.3. CONȘTIENTIZARE

 Lucrătorii trebuie sa dovedeasca constientizare cu privire la:

a) Politica și obiectivele SSM
b) Contribuția lor la eficacitatea sistemului de management SSM, inclusiv beneficiile îmbunătățirii
performanței SSM
c) Implicațiile și consecințele posibile cu privire la neîndeplinirea cerințelor sistemului de
management SSM
d) Incidentele și rezultatele investigațiilor relevante
e) Riscuri, pericole SSM și acțiuni specifice relevante
f) Capacitatea de a ieși din situațiile de lucru pe care le consideră un pericol iminent și grav pentru viața
sau sănătatea lor, precum și dispoziții pentru a se proteja de consecințele nejustificate ale unor
astfel de acțiuni

ACTIUNI DE CRESTERE A CONSTIENTIZARII

 Instruirea directă efectuată de un superior
 Difuzarea programelor
 Ședințe de informare
 Panouri de informare
 Buletine informative interne și cutii de sugestii pentru îmbunătățire
 Participarea personalului
 Inițiative SSM
 Recunoașterea în îndeplinirea obiectivelor sau scopurilor
 Conferințe, seminarii, cursuri
7.4. COMUNICARE

 Organizația stabilește, pune în aplicare și menține procesele necesare pentru comunicările

interne și externe relevante pentru sistemul de management SSM. Acestea cuprind:
a) Ce trebuie comunicat
b) Când trebuie comunicat
c) Cui trebuie comunicat:
i. Pe plan intern între diferitele niveluri și funcții ale organizației
ii. Între contractanți și vizitatori la locul de muncă
iii. Între alte părți interesate
d) Cum trebuie comunicat

 Atunci când se analizează necesitățile sale de comunicare, organizația trebuie să țină seama
de aspectele ce decurg din diversitate, de exemplu, sex, limbă, cultură, alfabetizare,
dizabilități.
 Procesele de comunicare dezvoltate vor face posibile colectarea, actualizarea și
comunicarea informațiilor în legătură cu:
a) Organizația
b) Politica și obiectivele SSM
c) Riscurile și tendințele referitoare la accidentele de muncă
d) Strategiile organizației de a-și îmbunătăți performanța SSM
e) Îndeplinirea cerințelor legale și a altor cerințe
f) Acțiuni întreprinse pentru a răspunde neconformităților
7.4. COMUNICAREA INTERNA SI EXTERNA. CANALE DE COMUNICARE

COMUNICAREA INTERNĂ COMUNICAREA EXTERNĂ

Ședințe periodice cu personalul ale persoanei Social media

responsabile pentru SSM Site-uri web
Avizier Comunicate de presă
Fișe informative Vizite la facilități
Circulare către personal
Cutii pentru depunerea sugestiilor
Email
Intranet
Publicații periodice interne
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

 Sistemul de gestionare SSM al organizației trebuie să includă:

a) Informații documentate cerute de standardul ISO 45001:2018
b) Informațiile documentate stabilite de către organizație ca fiind necesare pentru eficacitatea sistemului
de management SSM;

FUNCȚIILE DOCUMENTAȚIEI

Descriu elementele esențiale

Furnizează referințe privind
ale sistemului de Descriu modul în care modul de a obține informații Furnizează cunoștințe
management și interacțiunea interacționează elementele mai detaliate
acestora;
Este important ca nivelul de complexitate a informațiilor documentat să fie păstrat la un nivel minim pentru
a asigura eficacitatea, eficiența și simplitatea în orice moment. Aceasta ar trebui să includă informații
documentate privind cerințele legale aplicabile și alte cerințe și rezultatele evaluării conformității. Acțiunile
descrise în secțiunea 7.5.3 vizează în mod specific prevenirea riscului de utilizare neintenționată a
informațiilor documentate depășite. Exemple de informații confidențiale includ informații personale și
medicale.
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

DOCUMENTE (PROCEDURI VECHI) CERUTE DE STANDARDUL ISO 45001:2018

 Standardul ISO 45001 folosește expresiile "menține informații documentate" sau „sunt
disponibile ca informații documentate” atunci când se referă la documente, inclusiv
proceduri. Iata care sunt aspectele unde se solicita mentinerea de documente drept dovada a
modului de lucru sau al conformarii:
a) Domeniul de aplicare
b) Politica, obiectivele și planurile SSM
c) Rolurile organizatorice, responsabilitățile și autoritățile
d) Riscuri și oportunități
e) Procesele și acțiunile necesare pentru a determina și adresa riscurile și oportunitățile sale în măsura
necesară pentru a fi sigur că acestea sunt aplicate conform planului
f) Metodologii și criterii pentru evaluarea riscurilor SSM
g) Cerințe legale și alte cerințe
h) Planificarea și controlul operațional
i) Procese și planuri pentru a răspunde la potențiale situații de urgență
j) Îmbunătățirea continuă
k) Informațiile documentate în legătură cu care organizația decide că sunt necesare pentru eficacitatea
sistemului de management SSM.
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

CERINȚELE STANDARDULUI ISO 45001:2018

 Standardul ISO 45001 folosește expresia „păstrează informațiile documentate ca

dovadă a“ când se referă la înregistrări . Iata care sunt aspectele unde se solicita
mentinerea de inregistrari drept dovada a modului de lucru sau al conformarii:
a) Dovada metodologiilor și criteriilor de evaluare a riscurilor SSM
b) Dovada identificării cerințelor legale și altor cerințe
c) Dovada conformității cu obiectivele și planurile SSM
d) Dovezi ale competenței SSM
e) Dovada comunicațiilor legate de sistemul de management SSM
f) Informații referitoare la planificarea și controlul operațional care arată că totul a fost realizat conform
planului
g) Dovada punerii în aplicare a proceselor și a planurilor de răspuns la situații de urgență potențiale
h) Dovada rezultatelor monitorizării, măsurării, analizării și evaluării performanței
i) Dovada întreținerii, calibrării sau verificării echipamentului de măsurare
j) Rezultatele evaluării conformității cu cerințele legale și alte cerințe.
k) Dovezile implementării programului de audit și rezultatelor auditului.
l) Dovezile referitoare la rezultatele analizelor de management
m) Natura incidentelor sau neconformităților şi oricăror acțiuni ulterioare întreprinse
n) Rezultatele oricăror acțiuni și măsuri corective, inclusiv eficacitatea acestora
o) Dovezi de îmbunătățire continuă
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

7.5.2. CREAREA ŞI ACTUALIZAREA

POSIBILA STRUCTURĂ A INFORMAȚIILOR DOCUMENTATE

 Standardul ISO 45001:2018 nu indică modul în care trebuie să arate documentele. Prin
urmare, organizația poate utiliza:
a) Manualul Sistemului de Management
b) Procese și proceduri
c) Instrucțiuni tehnice
d) Formulare
 Acestea sunt formulare sau tabele care vor fi completate cu performanța activităților, în conformitate cu procedurile și
instrucțiunile.
 Este esențial ca designul lor rapid și imediat să reflecte un set de rezultate.

e) Alte inregistrări
 Acestea sunt generate în urma completării formatelor.
 Ele arată rezultatele obținute sau furnizează dovezi ale activităților desfășurate.
 Ele oferă o idee despre amploarea cu care s-a implementat sistemul de management.

f) Documentație auxiliară
Reglementări și texte juridice
Manuale de bune practici
Plan de urgență
Organigrame și diagrame de flux
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

7.5.2. CREAREA ŞI ACTUALIZAREA

POSIBILA STRUCTURĂ A INFORMAȚIILOR DOCUMENTATE

Acest lucru este nu este obligatoriu, dar poate fi recomandabil și practic.

Documentul care descrie sistemul, oferind o privire de ansamblu și orientare în legătură
cu documentația existentă.
MANUALUL Cuprins:
SISTEMULUI a) Descrierea organizației și a activității sale. De exemplu, pot fi folosite diagrame de flux ale
proceselor.
DE
b) Standarde și documentație de referință
MANAGEMENT c) Termeni și definiții de interes
d) Domeniul de aplicare și descrierea sistemului
e) Politica și obiectivele SSM
f) Planurile de urgență
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

7.5.2. CREAREA ŞI ACTUALIZAREA

POSIBILA STRUCTURĂ A INFORMAȚIILOR DOCUMENTATE

 Stabilesc:
a) Interacțiunea dintre diferite departamente
HARTI DE PROCESE
b) Modul în care se va efectua un proces sau o activitate
ȘI PROCEDURI
c) Liniile directoare care trebuie urmate pentru o gestionare eficientă a sistemului
d) Scopul și domeniul de aplicare al procesului
e) Modul în care va fi realizat

Se extind pe baza informațiilor conținute în cadrul procedurilor.

INSTRUCȚIUNI
Ele ajuta la clarificarea și detalierea modului de efectuare al unei activități.
TEHNICE SAU DE
LUCRU Este recomandat să se includă simboluri, desene, pictograme sau alte reprezentări
grafice.
7.5. INFORMAȚII DOCUMENTATE

7.5.3. CONTROLUL INFORMAȚIILOR DOCUMENTATE

 Informațiile documentate cerute de sistemul de management SSM și de standardul ISO 45001

trebuie să fie controlate pentru a se asigura că:
a) Sunt disponibile şi adecvate pentru utilizare, oricând și oriunde sunt necesare;
b) Sunt protejate în mod corespunzător. De exemplu, împotriva pierderii confidențialității informațiilor
personale și medicale, abuzului, pierderii integrității

 Pentru a gestiona informațiile documentate, organizația efectuează diverse activități, după

caz:
a) Distribuirea, accesul, regăsirea și utilizarea
b) Depozitarea și păstrarea în siguranță, inclusiv întreținerea lizibilității
c) Urmărirea modificărilor. De exemplu, controlul versiunilor
d) Stocare și disponibilitate

 Pe plan extern sursele de informații documentate, pe care organizația le consideră necesare

pentru planificarea și funcționarea sistemului de management SSM vor fi:
a) Identificate, după caz
b) Controlate
OPERARE
reprezinta capitolul 8 al standardului ISO 45001:2018, cu urmatoarele
subcapitole:

OPERARE

8.1. Planificare și control operațional 8.2. Prevenirea situațiilor de urgență și

8.1.1. Generalități capacitatea de reacție
8.1.2. Eliminarea pericolelor și reducerea riscurilor SSM
8.1.3. Managementul schimbării
8.1.4. Achiziții
8.1.4.1. Generalități
8.1.4.2. Contractanții
8.1.4.3. Externalizare
CORELAREA CU OHSAS 18001

ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE

Planificare și control 4.4.6 Control operațional Acum este necesară o planificare mai detaliată.
8.1
operațional 4.3.1.
Identificarea pericolelor, Clauze suplimentare sunt incluse pentru a
evaluarea riscurilor și stabilirea reglementa procesele externe (achiziții,
controalelor contractanți, subcontractanți, etc.).

Prevenirea situațiilor de Prevenirea situațiilor de

Detalierea mai exactă a aspectelor ce vor fi
8.2 urgență și capacitatea de 4.4.7. urgență și capacitatea de
incluse în planificarea situațiilor de urgență
reacție reacție
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. ASPECTE GENERALE

 Organizația trebuie să planifice, să implementeze, să controleze și să mențină procesele

necesare pentru a satisface cerințele sistemului de management SSM și a implementa
acțiunile stabilite în planificare, prin:
a) Stabilirea criteriilor de proces.
b) Implementarea controlului proceselor în conformitate cu criteriile
c) Adaptarea muncii la lucrători

 În locurile de muncă cu mai mulți angajatori, organizația coordonează părțile relevante

ale sistemului de management SSM cu alte organizații.
 Organizația va menține și va păstra informațiile documentate conform cerințelor
pentru a fi sigură că procesele au fost puse în aplicare, conform planului.
 Măsurile de control sunt esențiale pentru a minimiza riscurile pentru SSM și sistemul de
management identificate în clauza 6.
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. FAZELE CONTROLULUI OPERATIONAL

 Se vor determina activitățile care vor fi controlate: cele care pot afecta
IDENTIFICAREA
sănătatea și securitatea lucrătorilor în conformitate cu legislația, politica și
ACTIVITĂȚILOR
obiectivele sistemului de management.

 Părțile implicate vor defini și vor conveni în legătură cu:

PLANIFICAREA a) Modul de lucru
CONTROLULUI b) Parametrii sau elementele ce vor fi controlate
Valorile sau criteriile de acceptare sau respingere
OPERAȚIONAL
c)
d) Frecvența controlului
e) Responsabilități

DOCUMENTAREA  Controalele operaționale pot fi dezvoltate prin intermediul procedurilor, instrucțiunilor de lucru,
CONTROLULUI dispozițiilor pentru măsurarea, evaluarea și determinarea conformității cu cerințele de control
OPERAȚIONAL etc. documentând toate aceste informații.

IMPLEMENTAREA
CONTROLULUI  Desfășurarea activităților în conformitate cu orientările stabilite.
OPERAȚIONAL

EVALUAREA
 Se verifică dacă operațiunile și activitățile sunt efectuate în conformitate cu orientările definite.
EFICIENȚEI
 Se evaluează conformitatea cu valorile sau criteriile de acceptare.
CONTROLULUI
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. TIPURI DE CONTROL OPERATIONAL
TIPURI DE CONTROL OPERAȚIONAL
UTILIZARE
• Utilizare procedurilor și
sistemelor de lucru
ASIGURARE STABILIRE IMPLEMENTARE ADAPTARE UTILIZARE
• Competența lucrătorilor • Programe de inspecție și • Cerințe legale și alte • Definirea sau redefinirea • Utilizarea unor abordări
întreținere preventivă sau cerințe organizării muncii ergonomice în
predictivă • Instrucțiuni ale • Inducerea de noi lucrători proiectarea noilor locuri
• Specificații pentru producătorilor de • Definirea sau redefinirea de muncă și
achiziționarea de bunuri echipamente proceselor și mediilor de echipamentelor sau la
și servicii • Controale tehnice lucru modificarea acestora
• Controale administrative
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL ELIMINAREA PERICOLELOR SI REDUCEREA
RISCURILOR

ELIMINARE

EFICACITATEA
CONTROALELOR
ÎNLOCUIRE

CONTROALE TEHNICE

SUNT COMBINATE
CONTROALE VARIATE, CONTROALE
ADMINISTRATIVE
NORMALE

EIP
 8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. MANAGEMENTUL SCHIMBARII

 Organizația va stabili procese pentru implementarea și controlul schimbărilor planificate, temporare și

permanente, care afectează performanța SSM. Acestea vor cuprinde:
a) Noi produse, servicii și procese sau schimbări la produsele, serviciile și procesele existente, inclusiv:
i. Locațiile locurilor de muncă și împrejurimile acestora
ii. Organizația de lucru și condițiile
iii. Echipamente
iv. Forța de muncă
b) Schimbări referitoare la cerințele legale și alte cerințe.
c) Modificări în cunoștințe și informații cu privire la pericole.
d) Evoluția cunoștințelor și a tehnologiei

 Organizația va analiza consecințele schimbărilor nedorite, prin luarea de măsuri pentru a atenua orice efecte
adverse, dacă este necesar.
 Această cerință impune ca managementul de vârf să fie implicat în procesul de luare a deciziilor.

 Gestionarea schimbărilor care rezultă din condițiile interne și externe ale organizației favorizează o atitudine
pro activă și o îmbunătățire a proceselor organizației.

 Obiectivul este de a minimiza aspectul noilor pericole și riscuri SSM care rezultă din modificările în
tehnologie, echipamente, facilități, practici, materii prime, muncitori, etc.
 Schimbările strategice pot afecta politicile companiei, părțile interesate, obiectivele, misiunea sau
structura organizatorică.
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. MANAGEMENTUL SCHIMBARII
SCHIMBĂRI PLANIFICATE
 Ele apar atunci când organizația a determinat
procesele necesare împreună cu:
a) Elementele de intrare necesare și elementele de
ieșire așteptate
b) Succesiunea şi interacțiunea acestor procese;
c) Criterii, metode, măsurători și alți indicatori de
performanță
d) Resursele necesare, asigurându-vă că acestea
sunt disponibile
e) Alocarea responsabilităților și autorităților pentru
noi procese
f) Riscuri și oportunități, planificând măsurile
adecvate pentru a le aborda
g) Metodele de monitorizare, măsurare și evaluare
a proceselor
h) Oportunități pentru îmbunătățirea proceselor și
sistemului de management
SCHIMBĂRI ESENȚIALE NEPLANIFICATE
 Acestea sunt realizate atunci când oricare dintre
condițiile de funcționare ale proceselor sau pentru
prestarea serviciilor nu sunt disponibile. De exemplu,
când oricare dintre resursele necesare pentru
dezvoltarea proceselor sau sistemului de management
lipsesc, cum ar fi atunci când există lucrători
competenți sau resurse economice.
 De aceea, este necesar să se efectueze o
schimbare neplanificată care ar permite
continuitatea procesului și ar preveni
afectarea altora.
 Este important să se ia în considerare că aceste
modificări pot avea un impact asupra
sistemului de management.
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL

8.1.4. APROVIZIONARE

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procesele pentru a controla

achiziționarea produselor și serviciilor pentru a asigura conformitatea lor cu sistemul de
management SSM.

 Organizația va determina, evalua și elimina pericolele sau va reduce riscurile SSM generate
de produse, materii prime, echipamente, servicii sau materiale periculoase, înainte ca
acestea să fie introduse la locul de muncă. Pentru aceasta, organizația trebuie să:

a) Livreze echipamente și materiale achiziționate împreună cu specificațiile lor, testându-le în prealabil

pentru a se asigura că acestea funcționează conform așteptărilor.
b) Verifice instalațiile și echipamentele pentru a se asigura că acestea funcționează conform proiectului.
c) Comunice și să aibă disponibile cerințele de utilizare, măsurile de precauție și măsurile de protecție.
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. APROVIZIONARE

8.1.4.2. CONTRACTANTI

 Organizația își coordonează procesele de achiziție cu contractanții săi pentru identificarea pericolelor, evaluarea și controlul riscurilor SSM
care decurg din:
a) Activitățile și operațiunile contractantului care afectează organizația
b) Activitățile și operațiunile organizației care îi afectează pe lucrătorii contractantului
c) Activitățile și operațiunile contractantului care afectează alte părți interesate de la locul de muncă

 Organizația se va asigura că contractanții și lucrătorii lor îndeplinesc cerințele sistemului de management SSM. Procesele de achiziții ale
organizației trebuie să definească și să pună în aplicare criterii de sănătate și securitate la locul de muncă la selectarea contractanților.

 În conformitate cu standardul ISO 45001:2018, se recomandă ca organizația să includă criterii SSM în documentele contractuale pentru
selectarea contractanților.

 Organizația poate utiliza diferite strategii pentru a asigura performanțele SSM de către contractanți la locul de muncă. De exemplu:
a) Mecanismele de atribuire ale contractelor sau unele criterii de precalificare, care iau în considerare performanța referitoare la sănătate și
securitate.
b) Instruirea în domeniul Securității
c) Capabilități SSM

 Atunci când efectuează coordonarea cu contractanții, organizația trebuie să comunice:

a) Pericolele existente și cele care decurg din activitatea contractanților săi.
b) Accesul lucrătorilor la zonele periculoase.
c) Procedurile care trebuie urmate în caz de urgență.

 Organizația va specifica:
a) Modul în care contractantul va coordona activitățile sale cu procesele sistemului de management SSM ale organizației. De exemplu, cele
utilizate pentru a controla intrarea într-un spațiu închis, evaluarea expunerii și gestionarea securității procesului.
b) Modul în care aceștia raportează incidentele.
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. APROVIZIONARE

8.1.4.3. EXTERNALIZAREA

 Organizația se asigură că:

a) Funcțiile și procesele externalizate sunt controlate.
b) Acordurile sale de externalizare respectă cerințele legale și alte cerințe.
c) Atinge rezultatele preconizate ale sistemului său de management SSM.

 În sistemul de management SSM este necesar să se definească tipul și gradul de control

aplicabile acestor funcții și procese.

FACTORII CARE DETERMINĂ

Capacitatea organizației CONTROLUL
externe de aPROCESELOR ȘI FUNCȚIILOR
îndeplini cerințele EXTERNALIZATE
sistemului de management al organizației.

 Competența tehnică a organizației pentru definirea controalelor adecvate sau pentru a evalua caracterul
adecvat al controalelor

 Efectul potențial pe care produsul sau funcția externalizate îl vor avea asupra capacității organizației de a
realiza rezultatul intenționat al sistemului său de management SSM.

 Capacitatea organizației de a realiza controlul necesar prin aplicarea procesului său de achiziții

 Oportunități de îmbunătățire
8.1. PLANIFICARE ȘI CONTROL OPERAȚIONAL. APROVIZIONARE

8.1.4.3. EXTERNALIZAREA SI CONSECINTELE SALE

 Funcția sau procesul externalizate pot fi incluse în domeniul de aplicare al sistemului

de management (amintiți-vă că domeniul de aplicare include activitățile, produsele, procesele
și serviciile pe care organizația le poate controla sau afecta). Cu toate acestea, organizațiile
externe, care trebuie angajate pentru a efectua aceste servicii nu fac parte din domeniul de
aplicare al sistemului de management. De exemplu, o companie poate include activitățile de
construcție și restaurare în domeniul de aplicare al sistemului său de management de mediu,
dar companiile care trebuie să subcontracteze pentru a efectua aceste activități (zidărie,
lucrări de instalații sanitare, vopsitorie) nu sunt incluse în cadrul domeniul de aplicare a
sistemului de management SSM.
 Externalizarea (outsourcing-ul) are o serie de consecințe:

a) Există un transfer de resurse (umane, active, etc.) de la compania contractantă către furnizorul de
servicii
b) Serviciile oferite pot duce la apariția unor noi riscuri, neidentificate, care trebuie evaluate
c) Este nevoie de o definiție clară și precisă a diferitelor roluri și responsabilități între diferitele
organizații din cadrul procesului
8.2. PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ ȘI CAPACITATEA DE RASPUNS

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procesele necesare pentru a se pregăti și răspunde la situațiile de
urgență potențiale, conform celor stabilite în identificarea pericolelor. Acestea cuprind:
a) Stabilirea răspunsului planificat pentru situații de urgență, inclusiv furnizarea de prim-ajutor.
b) Furnizarea de instruire pentru răspunsul planificat.
c) Testarea periodică și exercitarea capacității de răspuns preconizate.
d) Evaluarea performanței și, atunci când este necesar, revizuirea răspunsului planificat, inclusiv după testarea și,
în special, după apariția unor situații de urgență.
e) Comunicare și furnizarea informațiilor relevante pentru toți lucrătorii în legătură cu drepturile și
responsabilitățile lor.

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procesele necesare pentru a se pregăti și răspunde la situațiile de
urgență potențiale, conform celor stabilite în identificarea pericolelor. Acestea cuprind:
- După caz, comunicarea de informații relevante către:
i. Contractanți
ii. Vizitatori
iii. Serviciile de răspuns în caz de urgență
iv. Autoritățile guvernamentale.
v. Comunitatea locală
- Necesitățile și capacitățile tuturor părților interesate relevante, asigurând implicarea lor, după caz, în elaborarea
răspunsului planificat.
 Organizația va menține și va păstra informații documentate privind procesele și planurile pentru a răspunde la
potențiale situații de urgență.
8.2. PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ ȘI CAPACITATEA DE RASPUNS

 Accidentele produse într-o companie au întotdeauna una sau mai multe cauze; ele nu apar
niciodată întâmplător. Această cerință vizează:

a) Prevenirea riscurilor SSM generate de accidente care au loc ca rezultat al activităților organizației.
b) Luarea măsurilor necesare pentru a evita aceste accidente.

 Situații de urgență pot apărea:

a) Din cauza unor evenimente naturale, tehnice sau umane.

b) În timpul orelor de lucru sau în afara orelor de lucru.
Atunci când un accident are loc, acesta poate provoca un "efect de domino", adică efectele se pot conecta, mărind
consecințele accidentului, și chiar afectând elemente exterioare vulnerabile sau recipiente, conducte sau echipamente
situate în aceeași unitate sau unități din apropiere. Acest lucru poate provoca noi scurgeri, incendii sau explozii care
generează noi fenomene periculoase.
8.2. PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ ȘI CAPACITATEA DE RASPUNS
INSTRUIREA ȘI COMUNICAREA PLANULUI DE URGENȚĂ
 Organizația ar trebui să pregătească în mod ideal, un program de instruire referitor la planul de urgență, incluzând:
a) Instruire pentru întreg personalul.
b) Instruire pentru membrii echipelor de urgență, inclusiv funcționarea planului de urgență, norme privind
prevenirea situațiilor de urgență și semnalizare. Instruirea specifică va fi, de asemenea, necesară, în funcție de
rolurile și responsabilitățile lor în echipă.
c) O instruire practică privind utilizarea resurselor de stingere a incendiilor.
d) Exerciții practice de urgență și de evacuare.

 Planul de urgență stabilit trebuie să fie cunoscut în detaliu de către managementul companiei și de către
coordonatorii / cei responsabili pentru plan.

 O broșură cu instrucțiuni generale pentru acțiune va fi înmânată în cadrul sesiunilor de instruire. Informațiile
furnizate se vor referi la:
a) Tipurile de urgențe care pot apărea.
b) Măsuri de prevenire și protecție și activități în astfel de situații de urgență.
c) Cum se va acționa în situații de urgență.
d) Unde sunt situate ieșirile de urgență, elementele de stingere ale incendiilor și alte măsuri preventive de interes.
e) Măsuri de prim ajutor și evacuare.
f) Care sunt persoanele responsabile la locul de muncă pentru situațiile de urgență
g) Instrucțiuni de urmat în caz de alarmă
h) Instrucțiuni de urmat în caz de urgență generală
i) Instrucțiuni de urmat în caz de o alarmare generală

 Semne panou care indică rutele de evacuare vor fi prevăzute în cadrul organizației.
8.2. PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ ȘI CAPACITATEA DE RASPUNS

SIMULARILE PENTRU SITUATII DE URGENTA

 Exercițiile practice (simulările) validează eficiența procedurii urgență proiectate.

Aceste teste sunt folosite pentru:

a) Detectarea și corectarea omisiunilor în conduită stabilite în planul de auto-protecție sau de

urgență.
b) A beneficiade o instruire privind evacuarea.
c) A măsura timpii de evacuare.
d) Verificarea:
i. Localizării resurselor de protecție și stării lor.
ii. Vitezei de răspuns a membrilor echipei de urgență.
iii. Adecvării sarcinilor atribuite oamenilor
iv. Semnalizării corecte.
EVALUAREA PERFORMANTEI
reprezinta capitolul 9 al standardului ISO 45001:2018, cu
urmatoarele subcapitole:

Evaluarea performanței

9.1. Monitorizare, 9.2. Audit intern 9.3. Analiza de

măsurare, analiză și 9.2.1. Generalități management
evaluare 9.2.2. Program de audit intern
9.1.1. Generalități
9.1.2. Evaluarea conformității
CORELAREA CU OHSAS 18001

ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE

9 Evaluarea performanței 4.5 Control
4.5.1. Măsurarea și monitorizarea Au fost specificate anumite cerințe, cum ar fi, de
Monitorizare, măsurare, analiză și performanței exemplu, metode și criterii pentru monitorizare și
9.1
evaluare măsurare. Frecvența și metodele au devenit parte
4.5.2. Evaluarea conformității juridice din cerințe.
Cerințele pentru auditul intern sunt mai specifice.
De exemplu, ele vor ține seama de schimbările
semnificative care au un impact asupra
9.2 Audit intern 4.5.5. Audit intern
organizației, îmbunătățirii rezultatelor, riscurilor și
oportunităților SSM, etc. Subliniază importanța
comunicării concluziilor auditului.
Va lua în considerare modificări în ceea ce
privește problemele interne, problemele externe,
9.3 Analiza de management 4.6 Analiza de management riscurile, oportunitățile, necesitățile și așteptările
părților interesate, fără a se limita numai la
cerințele legale.
9.1. MONITORIZARE, MĂSURARE, ANALIZA ȘI EVALUARE

9.1.1. DISPOZIȚII GENERALE

 Organizația va stabili, va pune în aplicare și va menține procesele pentru monitorizarea,

măsurarea, analiza și evaluarea performanței.

 Organizația stabilește:

a) Ce necesită monitorizare și ce necesită măsurare, inclusiv:

i. Măsura în care sunt îndeplinite cerințele legale și alte cerințe.
ii. Activitățile și operațiunile sale legate de pericolele, riscurile și oportunitățile identificate.
iii. Măsura în care sunt îndeplinite obiectivele SSM ale organizației.
iv. Eficacitatea controalelor operaționale și de altă natură.
b) Metodele de monitorizare, măsurare, analiză şi evaluare a performanței, după caz, pentru a asigura
rezultate valide.
c) Criteriile pe baza cărora organizația va evalua performanța SSM.
d) Când se va efectua monitorizarea și măsurarea.
e) Când se vor analiza, evalua și comunica rezultatele monitorizării și măsurării.
9.1. MONITORIZARE, MĂSURARE, ANALIZA ȘI EVALUARE

 Organizația va evalua performanța SSM și eficacitatea sistemului de management SSM.

 Organizația se va asigura, dacă este cazul, că echipamentele de măsurare și

monitorizare sunt calibrate sau verificate și sunt utilizate și întreținute atunci când este
cazul.

 Organizația va reține informații documentate:

a) Ca dovadă a rezultatelor monitorizării, măsurării, analizării și evaluării.

b) Cu privire la întreținerea, calibrarea sau verificarea echipamentelor de măsurare.

 Cea mai bună metodă pentru ca organizația să determine eficacitatea diferitelor procese ale
sistemului de management este să efectueze o monitorizare, măsurare, analiză și evaluare a
acestor procese.
9.1. MONITORIZARE, MĂSURARE, ANALIZA ȘI EVALUARE. EVALUAREA CONFORMARII

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procese pentru a evalua conformarea

cu cerințele legale și alte cerințe.
 Organizația trebuie să:

a) Determine frecvența și metodele de evaluare a conformității.

b) Evalueze conformitatea și să ia măsuri, dacă sunt necesare.
c) Mențină gradul de conștientizare și să înțeleagă măsura în care sunt îndeplinite cerințele legale și alte
cerințe.
d) Păstreze informații documentate ale rezultatelor pentru evaluarea conformității.

Exemple de masurare si monitorizare:

 Reclamații și tendințe cu privire la incidente, accidente, probleme de sănătate
 Rezultatele acțiunilor de instruire
 Eficacitatea controalelor operaționale
 Neîndeplinirea cerințelor legale și a altor cerințe
 Indicatori ai obiectivelor SSM
 Comparații ale statisticilor SSM ale companiei
9.2. AUDIT INTERN

 Organizația va efectua audituri interne la intervale planificate pentru a indica dacă sistemul de management SSM:
Respectă:
a) Cerințele proprii ale organizației pentru sistemul său de management SSM, inclusiv politica și obiectivele SSM.
b) Cerințele standardului ISO 45001:2018
c) Este implementat și menținut în mod eficient.

 Auditul intern al sistemului de management SSM vă permite să măsurați și monitorizați gradul de conformitate,
verificând continuu eficacitatea și garanția oferită lucrătorilor de către angajator în ceea ce privește sănătatea și
securitatea.

 Acestea se concentrează asupra performanțelor sistemului de management SSM; acestea nu sunt inspecții.

 Ele se vor asigura că sunt acoperite toate procesele sistemului de management SSM, evaluând
conformitatea acestora cu cerințele standardului ISO 45001:2018

 Atunci când sunt efectuate, acestea urmează dispozițiile planificate si stabilite în programul de audit.

 Acestea pot fi efectuate de personalul organizației sau de personal extern. Auditorii vor fi întotdeauna
imparțiali și obiectivi.

 Un audit nu reprezintă o inspecție, deoarece nu caută să identifice posibile defecțiuni la un moment dat în timp, ci mai
degrabă analize în ceea ce privește funcționarea în timă a sistemului.
9.2.2. PROGRAMUL DE AUDIT INTERN

 Organizația trebuie să:

a) Planifice, stabilească, implementeze și mențina programe de audit, inclusiv frecvența, metodele,
responsabilitățile, cerințele de planificare și raportare, care trebuie să ia în considerare importanța
proceselor în cauză și rezultatele auditurilor precedente.
b) Definească criteriile și domeniul de aplicare pentru fiecare audit.
c) Selecteze auditori competenți și să efectueze verificări pentru a asigura obiectivitatea și
imparțialitatea procesului de audit.
d) Asigure raportarea către:
i. Management cu privire la rezultatele auditurilor.
ii. Lucrători, reprezentanții lor și alte părți interesate de concluziile auditului. (NOU)
e) Ia măsuri pentru a adresa neconformități și a îmbunătăți continuu performanțele sale SSM.
f) Rețină informații documentate ca dovadă a punerii în aplicare a programului de audit și
rezultatelor auditului.

 Auditorii vor raporta către management rezultatele auditului.

 Angajamentul conducerii va asigura succesul procesului de audit, luând măsurile
necesare, luând în considerare recomandările și concluzii.
9.3. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

 Analiza de management trebuie să aibă în vedere următoarele:

a) Statusul acțiunilor de la analiza de management anterioară;
b) Schimbările în chestiunile interne şi externe care sunt relevante pentru sistemul de management SSM, inclusiv:
i. Necesitățile şi așteptările părților interesate
ii. Cerințe juridice și de alte tipuri
iii. Riscuri și oportunități
c) Măsura în care politica SSM și obiectivele SSM au fost îndeplinite.
d) Informații privind performanța SSM, inclusiv tendințele referitoare la:
i. Incidentele, neconformitățile, acțiunile corective și îmbunătățirea continuă.
ii. Monitorizarea și rezultatele măsurării.
iii. Rezultatele evaluării conformității cu cerințele legale și alte cerințe.
iv. Rezultatele auditului
v. Consultarea și participarea lucrătorilor
vi. Riscuri și oportunități
g) Caracterul adecvat al resurselor pentru a menține un sistem eficient de management SSM.
h) Comunicările relevante cu părțile interesate.
i) Oportunitățile pentru îmbunătățire continuă.

 Managementul de vârf va comunica lucrătorilor săi rezultatele relevante ale analizelor de management, precum și,
dacă este cazul, reprezentanților acestora. (NOU)

 Organizația va reține informațiile documentate ca dovadă a rezultatelor analizelor de management.

9.3. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

 Analizele vor fi planificate periodic și se vor concentra asupra performanței generale

a sistemului de management SSM și nu pe detalii specifice. Se va ține cont de următoarele
atunci când se planifică analiza:

a) Subiectele care urmează să fie abordate.

b) Participanți
c) Responsabilitățile fiecărui participant în ceea ce privește analiza.
d) Informațiile care trebuie furnizate pentru analiză.

Conducerea comunică lucrătorilor, și, acolo unde există, reprezentanților lucrătorilor, rezultatele relevante ale
analizei de management. Aceasta nu ar trebui să fie o simplă prezentare a rezultatelor, ci o evaluare strategică a
conducerii superioare pentru a stabili posibile îmbunătățiri și a analiza aceste rezultate.

 Organizația decide care sunt persoanele implicate în analiză. În mod normal,

împreună cu managementul de vârf, aceasta include alți manageri și lucrători din organizație
care pot oferi informații relevante.
9.3. ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

IEȘIRILE DIN ANALIZA DE MANAGEMENT

Oportunitatea, adecvarea și eficiența continue ale sistemului de management SSM pentru obținerea rezultatelor sale intenționate

Oportunități de îmbunătățire continuă

Orice necesități de schimbare ale sistemului de management SSM

Resursele necesare

Măsuri, dacă sunt necesare

Oportunități pentru a îmbunătăți integrarea sistemului de management SSM cu alte procese de afaceri

Orice implicații pentru direcția strategică a organizației.

CLAUZA 9 - EVALUAREA PERFORMANŢEI

Organizația monitorizează, măsoară, analizează și evaluează performanța diferitelor procese ale

sistemului de management, determinându-le eficacitatea

Împreună cu identificarea cerințelor legale și altor cerințe care afectează organizația, este necesar să
se determine gradul de conformitate și să se ia măsuri în cazul în care acesta se abate de la
obiectivele planificate

Auditurile interne ne permit să cunoaștem gradul de implementare a proceselor sistemului de

management SSM, precum și îndeplinirea cerințelor standardului ISO 45001

Analiza de management este unul dintre instrumentele de care dispune organizația pentru a
determina evoluția sistemului de management și a se implica în întreținerea acestuia
EVALUAREA PERFORMANTEI
reprezinta capitolul 10 al standardului ISO 45001:2018, cu
urmatoarele subcapitole:

ÎMBUNĂTĂŢIRE

10.1. Generalităti
10.2. Incidente, neconformități și acțiuni corective
10.3 Îmbunătăţire continuă
CORELAREA CU OHSAS 18001
ISO 45001:2018 OHSAS 18001:2007 MODIFICĂRILE PRINCIPALE
10 Îmbunătățire

10,1 Generalităti

Investigațiile incidentelor,
Incidente, neconformități și acțiuni Așa cum este inclus în Ciclul PDCA, termenul de
10,2 4.5.3. neconformităților, acțiunilor
corective acțiune preventivă dispare
preventive și corective

Termenul de îmbunătățire continuă apare ca o

10,3 Îmbunătățirea continuă 4.3.3. Obiective și programe
clauză separată.
10.1. DISPOZIȚII GENERALE

 Organizația va stabili oportunități de îmbunătățire și va pune în aplicare acțiunile

necesare pentru a atinge rezultatele scontate ale sistemului de management SSM.

EXEMPLE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE

Schimbări referitoare la procesele

Actiuni corective Inovații Reorganizări
și materii prime

Organizația trebuie să-și îmbunătățească continuu oportunitatea, adecvarea si

eficacitatea sistemului de management SSM pentru:

a) A-și îmbunătăți performanța OH&S (SSM)

b) A promova o cultură care susține sistemul de management SSM.
c) A promova participarea lucrătorilor în implementarea unor acțiuni pentru îmbunătățirea continuă a sistemului
de management SSM.
d) A comunica rezultatele relevante de îmbunătățire continuă lucrătorilor, și, dacă este cazul, reprezentanților
acestora.
e) A menține și a păstra informații documentate ca dovadă a îmbunătățirii continue.
10.2. INCIDENTE, NECONFORMITĂȚI ȘI ACȚIUNI CORECTIVE

 Organizația va stabili, pune în aplicare și menține procese, inclusiv raportarea,

investigarea și procesul decizional pentru a determina și a gestiona incidentele și
neconformitățile.
 Atunci când apare un incident sau o neconformitate, organizația trebuie:
a) Să reacționeze în timp util și, după caz:
i. Să ia măsuri pentru a le controla și corecta
ii. Să abordeze consecințele.
b) Să evalueze, cu participarea lucrătorilor și implicarea unor alte părți interesate relevante, necesitatea
acțiunilor corective pentru eliminarea cauzei (cauzelor) rădăcină ale incidentului sau neconformității,
pentru ca nu se repete sau să apară în altă parte, prin:
i. Investigarea incidentului sau analiza neconformității.
ii. Determinarea cauzei (cauzelor) neconformității;
iii. În situația în care au avut loc incidente similare, se va stabili dacă există neconformități sau ar putea avea loc potențial.
c) Să revizuiască evaluarea riscurilor SSM și altor riscuri, după caz.
d) Să stabilească și să pună în aplicare măsurile necesare, inclusiv măsurile corective, în conformitate
cu ierarhia de controale și managementul schimbării.
10.2. INCIDENTE, NECONFORMITĂȚI ȘI ACȚIUNI CORECTIVE

 Atunci când apare un incident sau o neconformitate, organizația trebuie:

e) Înainte de luarea unor măsuri, trebuie să se evalueze riscurile SSM legate de pericole noi sau
modificate.
f) Se va analiza eficiența oricăror măsuri luate, inclusiv a acțiunilor corective.
g) Se vor face schimbări ale sistemului de management SSM, dacă sunt necesare.

 Acțiunile corective trebuie să fie adecvate efectelor sau potențialelor efecte ale
incidentelor sau neconformităților apărute.

 Organizația va păstra informațiile documentate ca dovadă a:

a) Naturii incidentelor sau neconformităților şi oricăror acțiuni ulterioare întreprinse
b) Rezultatelor oricăror acțiuni și măsuri corective, inclusiv a eficacității acestora.

 Organizația va comunica aceste informații documentate lucrătorilor,

reprezentanților lor și altor părți interesate relevante.
10.2. INCIDENTE, NECONFORMITĂȚI ȘI ACȚIUNI CORECTIVE

TIPUL INCIDENTULUI NECONFORMITĂȚI CORECȚIE ACȚIUNE CORECTIVĂ:

•ACCIDENT:
•Incident care a avut ca rezultat o
vătămare sau probleme de
sănătate.
•Exemple: cădere cu rănire, fracturi,
pierderea auzului
•ACCIDENT POTENȚIAL
(NEAR-MISS):
•Incident care nu a avut ca rezultat o
vătămare sau problemă de sănătate
•Exemple: deteriorarea vehiculelor
sau clădirilor
•Acestea sunt abateri de la •În cazul în care este •Problema trebuie
procedurile de lucru și liniile detectată o neconformitate, monitorizată și cauzele
directoare care pot duce la va fi pusă în aplicare o diagnosticate pentru a le
producerea incidentelor. măsură pentru a corecta elimina de la sursă.
problema și pentru a evita
•Acestea pot fi detectate de •Efectuarea analizei cauzelor
către orice lucrător, în orice producerea unor consecințe rădăcină permite organizației
moment: mai grave. să se concentreze asupra
•Audituri interne sau externe •Acestea nu rezolvă cauza prevenirii.
•Procesele de evaluare de rutină ale problemei deoarece nu o •Măsurile puse în aplicare vor
sistemului identifică. fi concepute pentru a elimina
•Operațiunile zilnice de către oameni problema și a preveni
care sunt cel mai aproape de
muncă și care respectă problemele recurențele.
actuale sau potențiale
•Dovezi referitoare la performanța
sistemului de management SSM
•Inspecții periodice de sănătate și
securitate.
•Exemple de neconformități:
•Neîndeplinirea cerințelor legale,
termenelor, obiectivelor
•Utilizarea inadecvată a EIP
10.2. INCIDENTE, NECONFORMITĂȚI ȘI ACȚIUNI CORECTIVE

- Etape ale procesului de investigare a incidentelor

 Tipul incidentului
 Timpul, locul, condițiile agentului material
Culegerea datelor  Condiții de mediu ale lucrării
 Metode de lucru
 Date suplimentare de interes

 Analiza totală și evaluarea generală a informațiilor, pe baza certitudinii și succesiunii

CERCETĂRI DATE
logice.

DETERMINAREA  Acestea trebuie să se bazeze pe fapte adevărate, nu pe presupuneri.

 Este necesar să ne amintim că toate accidentele au cauze diferite, care adesea sunt
CAUZELOR
interconectate.

 Principale
a) Au un impact major asupra accidentului.
b) Eliminarea individuală a uneia dintre aceste cauze evită apariția accidentului sau

SELECȚIE A consecințelor sale.

c) Pot fi eliminate, atâta timp cât există posibilități tehnologice și economice pentru
CAUZELOR
aceasta.
 Secundare
a) Au un impact minor asupra accidentului.
10.3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ

FACTORI CARE AFECTEAZĂ

ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ

Îmbunătățire a
Sugestii și Noi perspective Noi echipamente și
Noua tehnologie Bune practici competenței
recomandări privind SSM materiale
lucrătorului
10.3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ

FAZE ALE PROCESULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE CONTINUĂ

 Descrierea problemelor și soluțiilor

DIAGNOSTICAREA  Descrierea scenariului dorit, în funcție de criteriile, strategiile și recomandările făcute

SITUAȚIEI  Comparație între situația actuală și situația dorită

 Analiza schimbărilor necesare pentru remedierea hiatusurilor (lacunelor) detectate

 Acțiunile necesare pentru a genera schimbarea

 Resursele disponibile pentru a efectua acțiunile
PLANIFICAREA  Persoane responsabile și obligațiile
 Calendarul acțiunilor
 Indicatori necesari pentru a monitoriza obiectivele planului

 Realizarea activităților planificate

 Interacțiunea dintre părțile interesate pentru a genera sinergii în punerea în aplicare
IMPLEMENTARE
 Conducerea activă
 Asigurarea resurselor

 Evaluarea punerii în aplicare a acțiunilor planului

 Evaluarea conformității cu obiectivele
Evaluarea și  Evaluarea rezultatului materialului în sănătatea și securitatea lucrătorilor (impact real)

îmbunătățirea  Pregătirea propunerilor de îmbunătățire pentru plan

 Participarea liderilor în implementarea acțiunilor de îmbunătățire în noua versiune a
planului