Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău

Facultatea Arte Plastice şi Design

Catedra Desen şi Metodica predării

SUPORT DE CURS

Arta afișului în contextul școlilor europene:

școala poloneză, rusă, românească.
Stiluri, tendințe.

Autor-Simion Zamșa, Conferențiar universitar.

Maestru în Arte din Republica Moldova
2015
 Obiectivele cursului:
– să cunoască o parte a marelui patrimoniu artistic
mondial
– să determine modalitatea de elaborare a unui afiş
social, publicitar, teatral.
– să distingă specificul limbajului mesajului sug-
erat, metaforii asociative
– să se familiarizeze cu tehnologiile grafice care ar
permite realizarea unui afiş;
– să posede particularităţile de realizare a cromati-
cii în designul grafic;
– să caracterizeze metodele de aplicare a carac-
terelor în design;
– să cunoască specificul elaborării unui proiect în
dependenţă de cerinţele poligrafice;
– să aplice corect noţiunile studiate în cadrul obi-
ectelor interdisciplinare;
– să identifice specificul realizării unei compoziţii
în dependenţă de cerinţele tehnice;
– să argumenteze utilizarea mijloacelor de expre-
sie grafică într-un afiş.
Finalităţi de studiu:
– să cunoască specificul limbajului grafic in
designul grafic;
– să identifice corect modalitatea de creare a unui
mesaj metaforic cu impact social efectiv.;
– să posede tehnicile grafice expresive;
– să dezvolte creativitatea prin studierea
comparativă a stilurilor şi curentelor artistice
mondiale.
– să aplice noile tehnologii în realizarea proiec-
telor;
– să evalueze proiectele realizate;
– să modeleze activitatea de realizare a unui proi-
ect în echipă;
– să proiecteze de sine stătător un concept creativ
în domeniul designului grafic;
– sa realizeze proiecte de afiş social,teatral, pub-
licitar.;
– să realizeze principiile compoziţiilor în varietate;
– să exprime plastica sentimentelor şi emoţiilor;
– să elaboreze noi idei, soluţii în tratarea spaţiului
grafic;
– să poată identifica metodele de predare a afișului
în școală scoțind în evidență cunoștințele acu-
mulate;
– să poată organiza un atelier-master class pentru a
eficintiza rezultatul final scontat;
– să poată interesa copiii în tematica dată printr-un
joc interactiv, concursuri, jocuri;
– să poatâ modela un proiect cu o tematică
specifică artei afișului pentru procesul de studii;
– să poată aplica tehnologiile materialelor folosite
în executarea unui afiș;
Tema nr. 1 Afişul social.
Tema-Ecologia și societatea. Sugestii:ecologia şi sfera
socialului, toleranţa în societate.Politicul şi factorul
uman. Identitatea naţională în contestul mondial. Identi-
tatea individuumului.Țara noastră în contextul ecologic
mondial. Problemele ecologice cotidiene. Dimensiunea-
900x700mm
Obiectiv cadru:
identificarea metodelor de realizare ale unui afiş
social utilizând metode clasice/diferite tehnici de
desen/ şi noile tehnologii digitale Însuşirea limbaju-
lui laconic al transmiterii mesajului.
Obiective operaţionale:
caracterizarea specificului artei afişului.Laconismul.
Simpleţea. Distinctivitatea mesajului şi armonia
cromatică. Modalitatea de lucru asupra ideii.
Lucrul cu fontul+imaginea.
Argumentarea verbală a ideii.
Obiective creative:
Acordarea la valorile de cea mai înată performanţă Acordarea la valorile de cea mai înată performanţă
cum ar fi fenomenul artistic-afişul polonez, Școala cum ar fi fenomenul artistic-afişul polonez, Școala
franceză, rusă, românească.
Crearea unui gust artistic elevat bazat pe valori.
De aplicat materialele utilizate în grafică conform De aplicat materialele utilizate în grafică conform
armoniei cromatice şi aplicarea fontului fie
utilizând calculatoru/fie manual.
Timpul prevăzut pentru realizare – 30ore.
Tema nr. 2 Afişul social.
Tema-Afiș teatral (desenat manual). Se utilizează tehni-
cile clasice de lucru:pastel, grataj, creion, cărbune,
sous, temperă, pastel ceracolor, colaj. Textul să fie scris
manual. Dimensiunea-900x700mm
Obiectiv cadru:
identificarea metodelor de realizare ale unui afiş
teatral utilizând metode clasice/diferite tehnici de
desen/. Însuşirea limbajului laconic al transmiterii
mesajului.conlucrarea cu textul scenariului, analiza
personală a subiectului.Crearea propriului scenariu
vizual.
Obiective operaţionale:
caracterizarea specificului artei afişului.Laconismul.
Simpleţea. Distinctivitatea mesajului şi armonia
cromatică. Modalitatea de lucru asupra ideii.
Lucrul cu fontul+imaginea.
Argumentarea verbală a ideii.
Obiective creative:
franceză, rusă, românească.
Crearea unui gust artistic elevat bazat pe valori.
armoniei cromatice şi aplicarea fontului manual.
Timpul prevăzut pentru realizare – 30ore.
Nr.
Denumirea temei
Tema-Ecologia și societatea.
1. Sugestii:ecologia şi sfera socialului,
toleranţa în societate.Politicul şi factorul
uman. Identitatea naţională în contestul
mondial. Identitatea individuumului.
Țara noastră în contextul ecologic
mondial. Problemele ecologice cotidiene.
Dimensiunea 900x700 mm
2. Prezentarea unui rezumat al istoriei
apariției afișului în lume , tendințe,
stiluri, tehnici de executare. Analiza
comparativă a diferitor școli euro-
pene. Spațiul nostru geografic în
contextul european. Se prezintă un
bogat material ilustrativ.
3. Studenții prezintă câte un referat cu
propria analiză și studiu al fenom-
enului afișul. Prezintă mult material
ilustrativ.
4.
5. Tehnica executării-se admite apli-
carea tehnicilor digitale la execu-
tarea originalului.
6.
Nr. ore Nr. Nr. ore
Lucrări practice Denumirea temei Lucrări practice
Prelegeri Practice Prelegeri Practice
Tema-Afiș teatral. Maniera executării-
12 18 1. exclisiv tehnicile manuale.Desenul tre- 12 18
buie să fie dominant. Textul deasemenea
se execută manual.Se studiază experiența
afișului polonez.
Dimensiunea 900x700 mm
2. Prezentarea unui rezumat al istoriei
4 4
apariției afișului în lume , tendințe,
stiluri, tehnici de executare. Analiza
comparativă a diferitor școli euro-
4 pene. Spațiul nostru geografic în 4
contextul european. Se prezintă un
bogat material ilustrativ.
3. Studenții prezintă câte un referat cu
4 propria analiză și studiu al fenom- 4
enului afișul. Prezintă mult material
ilustrativ.
La fiecare întâlnire săptămânalâ La fiecare întâlnire săptămânalâ
se vor prezenta schițele-căutări. 10 4. se vor prezenta schițele-căutări. 10
Se vor face analize interactive Se vor face analize interactive
pentru a face procesul de perce- pentru a face procesul de perce-
pere mai efectiv. pere mai efectiv.
După selectarea schițelor se 6 5. După selectarea schițelor se 6
trece la executarea originalului. trece la executarea originalului.
Se transpune în dimensiu- Se transpune în dimensiu-
nea naturală. Se fac probe de nea naturală. Se fac probe de
tehnică. Proporționarea. tehnică. Proporționarea.
Ajustările finale. Scrierea textului. 2 6. 2
Ajustările finale. Scrierea textului.

Nota introductivă:
Suportul de curs la disciplina ARTA AFIŞULUI
este elaborat pentru studenţi şi cadre didactice şi este
prezentată în conformitate cu noua concepţie a instruirii
şi educaţiei tinerei generaţii prin intermediul creaţiei ar-
tistice în domeniul graficii, scopul căreia este dezvoltar-
ea multilaterală şi armonioasă a personalităţii.
În cadrul cursului teoretic,este studiată experienţa istorică
a creării şcolilor în arta afişului artistic şi dimensiunea lor
social-culturală.În special se va studia succint experiența
școlii poloneze de afiș artistic, care a devenit de referință
în lume. În același timp vom studia și tendințele stilistice
în artă, interferențele dintre diferite medii artistice,ca cel
din Rusia interbelică, Romănia, Franța, SUA.
Definiţie:
AFIŞ-(a)gen al graficii,(b)lucrare prin care se face publică
o informaţie, un instructaj sau publicitatea unui produs
etc., folosindu-se un text(foarte scurt) cu imagine (în
majoritatea cazurilor);se realizează în diferite tehnici şi
materiale(tempera, fotografie,colaj etc.)şi în diferite vizi-
uni: demonstrativă(reprezentarea fotografică a obiectu-
lui), evocatoare (forme sugestive), expresivă (imagini de
şoc vizual):
(Ion N. Şuşală, Ovidiu Bărbulescu. Dicţionar de artă. Termeni
de atelier. Editura Sigma, Bucureşti, 1993)
XILOGRAVURĂ, (gr. xylon-lemn), a) arta de a grava lemnul
şi rezultatul ei (gravura în lemn); b)variantă a gravurii în relief;
c) tehnica de imprimare multiplicată cu plăci (matriţe)de lemn
moale şi dens (păr, merişor) săpate (scobite, gravate),cerneala
acoperind yonele rămase în relief; după cum a rezultat placa
prin tăierea-longitudinală sau transversală-a lemnului, xilogra-
vura este: în fibră sau în lemn vertical (traif).
(Ion N. Şuşală, Ovidiu Bărbulescu. Dicţionar de artă. Termeni de ate-
lier. Editura Sigma, Bucureşti, 1993)
LITOGRAFIE, (gr. lithos-piatră),a)singurul procedeu al
imprimării la suprafaţă fără gravarea propriu-zisă a plăcii; b)
planşa imprimată cu ajutorul unei pietre de calcar, şlefuită
fin,spălată cu apă şi săpun sau cu o soluţie acidă, pe care s-a
desenat, înainte de spălare, cu tuş litografic, creion sau cretă
litografică (toate grase); v. şi gravură, tuş.
(Ion N. Şuşală, Ovidiu Bărbulescu. Dicţionar de artă. Termeni de ate-
lier. Editura Sigma, Bucureşti, 1993)
Glosar:
Informaţie, produs, forme, sugestie, fotografie, metaforă, ironie, satiră, laconism, claritate, combativitate, pro-
ces de descifrare, publicitateș, codificare, enigma imaginii, emoţie, culoare, text, font, caligrafie, simpleţe, co-
laj, tempera, pastel, litografie, linogravură, serigrafie, xilogravură,șablon, grafică, şoc, stil artistic, artă, expre-
sivitate, viziune, personalitate, epataj, suprarealism,realism socialist,baroc, minimalism, precizie, cataclisme
sociale, tragedii umane, politică, război, atractivitate, școală,
Bibliografie
Frank Fox (Guest Curator): Polish Posters: Combat
on Paper, 1960-1990. Katonah Museum of Art, Ka-
tonah. Exhibition Catalogue. Frank Fox: "The Pol-
ish Paradox," affiche, No. 11, 1994. Bruil & Van de
Staaij, The Netherlands. Das Polnische Plakat von
1892 bis Heute, HDK Hochshule der Küste Berlin,
Plakatmuseum, Wilanów, 1980. Frank Fox: "Polish
Posters Triumphant", The World and I, November
1988. Frank Fox: "Stammering of the Human Soul"
(about Franciszek Starowieyski), The World and I,
July 1989. Frank Fox: "Poetry in Paint. The Art of
Rafal Olbiński, The World and I, July 1995. Frank
Fox; "Poland and the American West", in Western
Amerykański. Polish Poster Art & The Western,
Ed. Kevin Mulroy. University of Washington Press,
1999. Józef Mroszczak, Polnische Plakat Kunst,
Econ-Verlag, Wien, 1962. Tadeusz Kowalski: Pol-
ski Plakat Filmowy, Filmowa Agencja Wydawnicza,
1957.
1-я Выставка Зрелищный плакат 1986-1990.
Издательство Советский Художник,1990. Ion N.
Şuşală, Ovidiu Bărbulescu. Dicţionar de artă. Ter-
meni de atelier. Editura Sigma, Bucureşti, 1993.
Timotei Nădășan, Catalog. Editura IDEA design &
print, 1997
Întroducere Școala afişului polonez

Specificul limbajului artistic al afişului este în faptul că mesajul trebuie să fie perceput de la mare distanţă, să Afişul a creat în Polonia o iluzie artistico-vizuală acestui gen de artă din toată lumea.
fie atractiv, perceptibil.Ca gen de artă deosebit al artelor grafice afişul este aparent din a doua jumătate al sec. a realităţii istorice a unei naţiuni.Utilizând meta- La sfârşitul sec. XIX-lea afişul era considerat în
XIX. Până atunci aşa genuri de artă erau prezente în viaţa socială sub formă de gravuri de mari dimensiuni fora comunicării cu cotidianul artiştii polonezi Europa arta marelui peisaj urban care a influenţat
au creat pe parcursul unui secol de cataclisme cotidianul spectacol al străzii. A devenit treptat
care aveau conţinut fie satirice (moravurile politice, cotidiene, sau patriotice) fie informative.Cu dezvoltarea
sociale, tragedii umane noi modalităţi de comu- o parte componentâ, din ce în ce mai aparentă, a
culturii urbane apare şi necesitatea, dar şi comanda pentru artişti, de a propaga anumite mesaje prin interme- peisajului social. Odată cu evoluţia tehnologică a
nicare intelectuală cu societatea şi au transmis
diul limbajului plastic. În timpurile dominaţiei lui Napoleon apar un soi de afişe satirico-literare care, fiind mesaje emoţionale de o capacitate de convingere societăţii a apărut necesitatea transmiterii mesa-
illustrate în tehnica litografiei, au invadat străzile Parisului, apoi au devenit datorită implicării marilor artişti excepţională.Necătând la opresiunea regimurilor jului informativ-publicitar. Dimensiunea artistică
ca Paule Gavarni, Gustave Dore, Honoré Daumier, un gen nou de artă cu impact social-definită mai târziu ca politice, artiştii au transmis mesaje de o putere şi a afişului se deplasează spre domeniul politicu-
eficienţă greu de închipuit care în final au ajutat lui odată cu cataclismele umanitare produse de
arta afişului.
societatea poloneză să creeze un stat puternic re- războaiele declanşate de omenire. Astfel afişul
Plasarea afişului în domeniul politicului, socialului, istoricului, a creat în timp real un nou limbaj artistico- devine din ce în ce mai necesar societăţii pentru
ceptiv la artele vizuale. Astfel ARTA a devenit o
metaforic de o rară precizie a mesajului lansat. În acest contest devine imperativ necesară studierea experienţei carte de vizită a Poloniei şi a plasat-o în avangarda a cultiva sentimentele patriotice şi combative ale
artistice a fenomenului afişul polonez, afişul rus, afişul românesc,afişul basarabean. popoarelor cu cel mai mare potenţial artistic. populaţiei.
Se va încerca de a aduce la cunoştinţă studenţilor marele aport al artiştului rus El Lissitzky la crearea şcolii Polonia a devenit prima ţară din lume unde arta Artistii remarcabili ca Jules Cheret, Eugene Gras-
afişului a fost pusă în valoarea conservării mem- set, Theophile A.Steinlen, Leonetto Cappiello,
europene de design-BAUHAUS.
oriei prin fondarea unui muzeu al afişului. Creat Henri de Toulouse Lautrec, Alphonse Mucha au
La fel se va încerca să se studieze în context mondial evoluţia comparativă a afişului de la primele apariţii ridicat nivelul artistic al acestui mijloc de comuni-
în 1968 la Wilanow, o veche reşedinţă a regilor
până în prezent. Poloniei, la o mică distanţă de Varşovia. Colecţia care la înălţimi de exigenţă foarte înalte.
Acest curs este prezentat în formă de studiu teoretico/practic al fenomenului artistic fiind pe parcurs ilustrat muzeului reuneşte la moment peste 55.000 de piese
cu imagini ale exponenţilor cei mai importanţi ai genului. şi a devenit un punct de atracţie pentru iubitorii
După acest curs teoretic se vor realiza două afişe-unul social-altul teatral. Afişul teatral va fi realizat exclusiv
manual folosind tehnicile grafice tradiţionale. Textul va fi aplicat manual-în stilul afişului polonez desenat.
Armonia dintre text şi imagine devine foarte importantă. Textul începe sa-şi piardă funcţia lui iniţială- sursa
de informaţie. El devine metaforă plastică indinspensabilă de imaginea în sine. Devine importantă studierea
costumului, stilurilor, tendinţelor plastice specifice epocii.
Prin analiza teoretico-vizuală a procesului afirmării acestui gen de artă vom încerca să identificăm căile
de cristalizare a stilisticii,specificului național, a influenței diferitor medii artistice recunoscute mondial.Nu
există țări mici pentru performanță în ARTĂ-există artiști mari care cu talentul său atrag pe orbita sa alți
artiști și astfel crează o ȘCOALĂ. Putem vorbi de rolul PERSONALITĂȚII în evoluția umanității. Datorită
PERSONALITĂȚILOR s-au creat medii artistice nu neapărat la Paris, sau Londra, New York sau Barselo-
na. Totul depinde de rezistența în artâ a individumului, de contextul social politic, nu neapărat de plasarea
geografică a țării.
Noi trecem acum printr-o perioadă de nihilism național-cultural, un soi de aroganță venită din excesul de
informație ne filtrată intelectual, când individuumul consuma ceea ce este disponibil. Un mesaj artistic nu este
receptat adecvat fără un bagaj de cunoștințe asimilat. Provincialismul se evidențiază prin lipsa de idei , inca-
pacitatea de a selecta informația după criteriile profesioniste de evaluare. Apare un soi de aroganță afirmativ-
declarativă care substitue, la un moment dat, valoarea. Afișul, prin specificul său combativ, ar putea accelera
procesul de purificare intelectuală a societății.
Fontul, lucrul cu fontul este foarte important . Deaceea se pune problema realizării atât a proiectelor ex-
ecutate manual cât și a proiectelor executate la calculator. Stereotipurile INTERNET trebuesc identificate de
studenți și anihilată viziunea standartizatâ și lipsită de individualitate.

Alfons Mucha, Job, ok. 1900, litografie color.

Muzeul afişului din Wilanowie. Henri de Toluouse-Lautrec, 1896, litografie color.
 Teodor Axentowicz, Poster for Sztuka exhibition in Krakow,
1898. Litografie color. Museul Naţional, Krakowia.

Jules Chéret, Pastilles Géraudel, 1890, litografie color,

Jules Cheret, “Jardin de Paris”, 1890, litografie color. Toulouse-Lautrec - Ambassadeurs: Aristide Bruant, 1892, lito-
Colecţie privată.
grafie color. Collection Baldwin.

Henri de Toluouse-Lautrec, Divan Japonais, 1892, litografie Toulouse-Lautrec, Moulin Rouge - La Goulue, 1891, Teodor Axentowicz, cover, Sztuka Polska (Arta
color. Muzeul afişului din Wilanowie. litografie. Stanisław Kamocki: Bal Artystyczny, 1899 poloneză), xilogravură, 1903-1904.
 Acestei mişcări li s-au aliniat şi artiştii polonezi
Juliusz Kossak, Teodor Axentowicz, Piotr Stachie-
wicz. Astfel în anul 1898 în Cracovia a avut loc
prima expoziţie internaţională de afiş care adat un
impuls fenomenal dezvoltării afişului în Polonia.
După obţinerea în 1918 a independenţei, Polonia
a avut o perioadă de creştere economică şi a vieţii
cultural-artistice, care a dus la proliferarea afişelor
comerciale, sportive, publicitare care erau create în
stil modern, experimental, inovativ.

Tadeusz Gronowski, Radion sam pierze, 1926. Muzeul afişului

din Wilanowie..

Alexandre Theophile Steinlen, Motocycles Comiot, 1900, Leopold Gottlieb, Sztuka, miesięcznik poświęcony sztuce Tadeusz Gronowski: Wielka zabawa kostiumowa, 1917.
color litografie. Muzeul afişului din Wilanowie. i literaturze, 1904. Muzeul afişului din Wilanowie.

Leonetto Cappiello, Le Thermogene engendre la chaleur

et combat: Toux, rhumatismes, points de côté, 1909. Edmund Bartłomiejczyk NA POMOC! WSZYSTKO DLA
Muzeul afişului din Wilanowie.. Bogdan Nowakowski, Oset, 1917. FRONTU! WSZYSCY NA FRONT! 1920, litografie. Tadeusz Gronowski, 'Tier', 1923, litografie.
 Astfel, timp de 20 de ani afişul polonez îşi crează
propria identitate distinctivă în pesajul artistico-
cultural mondial. Centrul artistic s-a deplasat la
Warşovia unde lideri ai mişcării devin Tadeusz
Freilich şi Edmund Bartlomiejczyk. Fiind ambii
de formare arhitecţi, au combinat foarte reuşit arta
grafică cu arhitectura creând un stil deosebit. Acest
stil a influenţat mult tinerii creatori.
În 1939 Polonia este invadată de Germania na-
zistă şi în aceste împrejurari afişul devine foarte
solicitat de societate-cheamă la unitate naţională,
mobilizarea spiritului de luptă a naţiunii. Afişele
sunt amplasate pe zidurile oraşelor pe toată perio-
ada ocipaţiei germane, devenind o armă puternică
pentru rezistenţa poloneză. Aşa fenomene pot fi
identificate şi în Mexic-grafica revoluţionară-unde
predomină linogravura-cea mai accesibilă tehnică
de multiplicare a imagini. Până la moment şi Ar-
gentina este dominată în grafică de tehnica linogra-
vurii care a devenit deasemenea populară datorită
Wojciech Kossak, Polski Fiat Spółka Akcyjna, 1934. Muzeul combativităţii în lupta cu totalitarismul.
afişului din Wilanowie. Acelaşi fenomen îl observăm şi în Grecia în perio-
ada dominării fascismului, dar şi după al cel de–al
Henryk Berlewi, Wystawa prac Mechano-Fakturowych, 1924. Doilea Război Mondial.
Muzeul afişului din Wilanowie. După 1945 regimul comunist nou instaurat în Po-
lonia a stimulat arta afişului folosind-o în propa-
garea ideologiei de partid. Până la urmă în această
ţară ideologia comunistă nu a adus la falimentarea
artelor vizuale ca în alte ţări ale taberei comuniste.
În URSS afişul s-a transformat într-un stupid ste-
reotip plastic. Desigur că au existat şi excepţii–mai
ales în afişul teatral, ecologic neafectat de ideologia
dură şi necruţătoare.
Anii 1950-1960 sunt anii de glorie pe plan inter-
naţional ai afişului polonez.În această perioadă se
conturează noţiunea de şcoala poloneză a afişului
Promotorul acestei şcoli este Henryk Tomaszewski
care a fondat în 1952 la Academia de Arte Frumoase
din Warşovia studioul de afiş. Până în 1985 el a
educat zeci de artişti valoroşi. Acest studiou a atras
mulţi tineri artişti din diferite ţări ale lumii pen-
tru care Polonia a devenit o destinaţie de pelerinaj
artistic.
Henryk Tomaszewski a adus un flux nou rebel, într-
-un fel minimalist, ca viziune artistică, în lansarea
mesajului combativ-informativ. Operele sale au fost
menţionate prima oară în 1939 la Expoziţia Mondia-
lă de la New-Jork SUA.

Tadeusz Gronowski: Henryk Tomaszewski, "Niepotrzebni mogą odejść",

Jan Mucharski, minęły czasy prababek, afiş publicitar 1932. Zawody Challege i Gordon Bennet, afiş publicitar,1934. afiş pentru film, 1947,
 Mereu a afirmat şi a îndemnat studenţii săi sa-şi
Henryk Tomaszewski
urmeze calea păstrându-şi individualitatea. Fiecare
artist bun are o identitate vizuală ce îl deosebeşte
de ceilalţi.
La mijlocul anilor 1960, „Stilul polonez” - stilul
independenței „și acuitatea rațiunii”, caracteriza-
te prin sarcasm, simplitate și scriere inovatoare s-a
cristalizat în activitatea unui număr uimitor de mare
de artiști. Îtr-o țară atât de mică ar putea să apară un
număr atăt de mare de artisti care crează afişe?... În
nici o altă țară nu avut loc un aşa puternic sentiment
de identificare între artist și public. Afişul a devenit
vocea poporului, îndrăzneț și serios, tradițional, dar,
de asemenea imprevizibil. Autoritățile au încearcat
să influenţeze prin intermediul afişului de informare
și politic societatea, dar în mod ironic, datorită ta-
lentului şi curajului artiştilor, a devenit o metodă de
critică socială și politică. Afişul devine un mod de
opunere regimului totalitar comunist.
Între timp, în anii șaizeci, au avut loc specta-
cole internaționale cunoscute și expoziții impor-
tante de afiş. Artiști polonezi au reușit ceea ce nu
au reușit generații de alți artiști - să estompeze,
dacă să nu elimine, cel puțin în propria lor țară,
linia de delimitare dintre comercial și estetic.
În 1966, în semn de recunoaștere a importanței tot
mai mare a afişului polonez în galeria din Varșovia
„Stimul”, a avut loc prima Bienală Internatională de
afiş. În același timp, Muzeul Național din Varșovia
a vernisat o mare expoziție retrospectivă de afişe.
Henryk Tomaszewski devine lider al mişcării ar-
tistice pline de sarcasm, umor, combativitate şi
inventivitate.Şcoala creată de el adună un număr
impunător de artişti, printre care şi mulţi străini,ce
revoluţionează viaţa artistică a Poloniei.Afişul te-
atral devine-de la egal la egal-parte a creaţiei teatra-
le şi cinematografice. Filme ale celebrilor regizori
mondiali au avut noroc de afişe de o excepţională ţi-
nută artistică. În acelaş timp Tomaszewki montează
piese teatrale, face scenografie, ilustraţie de carte.
Este invitat în diferite ţări cu expoziţii, lecţii.
Vom încerca acum să-i cunoaștem pe cei mai
reprezentativi artişti polonezi care prezintă dife-
rite curente şi tendinţe:
Henryk Tomaszewski Henryk Tomaszewski. Afişe pentru film, teatru şi publicitate
Henryk Tomaszewski

Afişe teatrale Capacitatea de a conecta sincretic ceea ce se vede

ca fiind contradictoriu, probabil se află în esența
creaţiei lui Henryk Tomaszewski.
Tomaszewski spunea în ceea ce privește utilitatea artei sale:
" Arta grafică care am profesat-o dintotdeauna , este arta
de serviciu , așa cum s-a spus odată : Sunt un designer
grafic , care transportă mobilier, pentru ca atunci când vine
un client și spune, că vă aduce mobila, eu o iau " .
 Expoziţia de la Galeria Natională de Artă , Varșovia 2014
Henryk Tomaszewski

i ".
sk
w
sze
a
Tom
k
nry
. He
o uă
Expoziţia din Sredeliyk Miseum, Amsterdam, 1991 şiv
c
r es
do
. vă
st..
fo
m
"A
 . Expoziţia de la Galeria Natională de Artă , Varșovia 2014
"
s ki
w
sze
a
Henryk Tomaszewski

Tom
k
nry
. He
o uă
şiv
c
r es
do
. vă
st..
fo
m
"A
 Roman Cieślewicz (născut 13 ianuarie 1930 în
Lwów Polonia, acum Lviv Ucraina - a murit la 21
ianuarie 1996 în Paris, Franța) a fost un polonez
(naturalizat francez), artist grafician și fotograf .

Din 1943-1946 a studiat la Școala Industrială de

Artă din Lvov,1947-1949 la Liceul de Arte Plastice,
Cracovia. A studiat la Academia de Arte Frumoase
din Cracovia,1949-1955. A fost redactor artistic al
"Ty i Ja" lunar (Varșovia) 1959-1962. În 1963 sa
mutat în Franța unde s-a naturalizat în 1971. A lucrat
ca art director la revistele Vogue, Elle (1965-1969),
Mafia - agentie de publicitate (1969-1972), a fost
creatorul artistic al Opus International (1967-1969).
Kitsch (1970-1971) și CNAM-arhive (1971-1974).
A predat la Ecole Superieure d'Arts Graphiques
(ESAG),Paris.
Cieślewicz este un artist recunoscut internațional. El
a fost unul dintre fondatorii școlii de afiș polonez,
a luptat pentru simplitate și claritate, în acelasi
timp a optat pentru utilizarea metaforii poetice și o
abundență de alte moduri de exprimare modernă.
Preferinţele sale artistice erau afişul, stampa, publici-
tatea, tipografica, fotografia, fotomontajul și activita-
tea expoziţională.

Afişe de film, expoziţionale şi de teatru

Roman Cieślewicz

Fiind intervievat de criticul de artă Wiesława Wierzchowska,

Cieślewicz a spus:
"A fost visul meu de a face publice cât mai multe imagini care
ar putea fi văzute de cât mai mulți oameni posibil. Este foarte
importantă pentru arta afişului -.. Imaginea de stradă.

M-am gândit despre afiș înainte de a începe la Academie. In-

troducerea în stradă. Asta e extrem de important... Având în
vedere varietatea de obiecte care ne înconjoară, mi se pare
un anunț cel mai important lucru. Indicând, spunând: comu-
nicând, anunțând. Informarea (...) Pentru mine o imagine nu
poate fi separată de conținut. Întotdeauna am optat pentru o
imaginaţie maximă și informativitate maximă. Trebuie să stim-
ulezi imaginația la maxim.
 Cieślewicz a fost influențat de grupul artistic con-
Roman Cieślewicz

structivist polonez Blok și avangarda constructivistă

care a înflorit în perioada interbelică, de la Ber-
lin la Varșovia şi a fost condusă de celebrul artist
Mieczysław Szczuka.
După ce a studiat Arte Frumoase din Cracovia, a
lucrat afişier într-o agenție de stat. "Am plecat din
Polonia pentru a vedea cum afișele mele rezista
luminile de neon din Occident". A influențat foarte
mult arta designului grafic din Franța a anilor
șaizeci.

Afişe de film, teatru, social

„Eu folosesc tot felul de tehnici: fotografia, pictura în

acuarelă, dar nu desen. Am o sursă constantă de inspirație:
formele circulare. Am folosit de multe ori rasterul de
compensare, pe care l-am descoperit la Elle, ca să mă con-
centrez asupra unui detaliu al unei extinderi fotografice.
Flexibilitatea și forma în jurul punctelor de raster permit
să scoţi fiecare gest al subiectului. De asemenea, pentru că
nu am putut obține echipament pentru serigrafie, am folosit
stilouri ca să completez zonele dintre puncte. Am făcut,
efectiv, punctele rasterului manual. Lipsa de echipamente
și necesitatea de a vizualiza ideile mele imediat au dus la
o reproducere repetitivă a tehnicilor mecanice. Mi se par
imperfecțiunile lucrului executat manual foarte plăcute.

Culorile mele preferate sunt negru și roșu. Nu-mi place albast-

ru și ador galben lamaie, care, împreună cu negru, are un efect
izbitor.’’

Fotocolaj Interviu de Margo Rouard-Snowman, 1993, EYE magazine.

Roman Cieślewicz

Revista Ray Gun no. 11, 1993. Art

director David Carson , Londra.
Roman Cieslewicz,

Alfabetul decorativ realizat pentru La France mysterieuse

publicat de Claude Tchou, 1964

Revista OPUS international, coperta,1993. Paris

Roman Cieślewicz

Design de reviste, coperta, anii şaizeci.

 Rafal Olbinski este exponentul generației posbe- Orice lucrare a lui Rafal Olbinski este un scenariu,
Rafal Olbinski

lice de artiști, care a lucrat în stilul suprarealismului. el conlucrează cu creatorii spectacolului oferind în
Putem vedea o legătură directă între el și Dali, Mag- schimb versiunea sa asupra temei. Un artist de un
ritte. Opera sa e plină de trucuri drăguțe, minunate, rafinament rar, un foarte bun desenator, chiar dacă a
amuzante. absolvit o facultate de arhitectură.

El este ceea ce poate fi numit-exponent direct al Născut în Kielce, Polonia în 1943.

suprarealismului postbelic. Folosind un limbaj meta- În 1982 a emigrat în Statele Unite, unde îndată
forico-simbolic, definește foarte precis, fără de- s-a impus ca un pictor proeminent, ilustrator și
talii în plus, mesajul care ni-l transmite, producând designer. În 1985, el a devenit profesor la Școala de
Arte Vizuale din New York.
asociații extrem de puternice ca valoare artistică.
Pentru realizările sale artistice, el a primit mai
Artistul are simțul extremelor stilistico-artistice, nu
mult de 150 de premii, inclusiv Medalii de aur și
excelează pe pârghiile stilului. În comparație cu Sal-
argint de la Societatea Ilustratorilor din New York și
vadior Dali el este mai aproape de arta realistă, mai
Los Angeles, marele premiu Crit 2000, prin Critica
puțin contorsionează realitatea, o reconstitue meta-
Magazine în San Francisco. În 1994 el a fost distins
foric. Imaginea se tranformă în mesaj/simbol asfel
cu premiul Oscar Internațional pentru lume cel mai
fiind receptată informația exactă, de un laconism rar
memorabil Poster, Prix Savignac, în Paris.
înțâlnit. Arta afișului este arta transpunerii vizuale
simbolice a informației.

Afișe de cinema și teatru, desenate manual

Rafal Olbinski

Rafał Olbiński este unic ca artist pentru că el pictează modul în care un scriitor ar scrie. Am intra în dialog vi-
zual cu el, pentru că el folosește alegoria, sensul dublu al evenimentelor și simbolismul pentru a crea
un vocabular vizual.
Acest "stil literar" de pictură se pretează bine la afișele de teatru clasic și operă pe care el le realizează. Olbinski
aduce o notă de umor în acest stil. Folosește tehnici de desen clasice - pastel, temperă, creion, tuș, cărbune.
Rafal Olbinski

"Nu sunt prea multe lucruri în lume care împart oamenii, cum
ar fi religie, politică, istorie, și naționalism. Dacă cultura este
capabilă de orice, atunci este de a găsi ceea ce ne unește ....
De aceea am spus despre aceste lucruri, pentru că în toate
celelalte lucruri pe care le găsesc imediat ne divizăm. "

Krzysztof Kieslowski
Pictură
Franciszek Starowieyski

Un alt exponent al stilului suprarealist este Fran-

ciszek Starowieyski născut la 8 iulie 1930 in
Bratkówka lângă Krosno într-o familie nobilă,moare
în Warșowia în anul 2009. În timpul al doilea război
mondial familia sa s-a mutat la Cracovia. A studi-
at mai întâi pictura la Academia de Arte Frumoase
din Cracovia la profesorii Wojciech Weiss și Adam
Marczyński (1949-1952), iar apoi la Academia de
Arte Frumoase din Varșovia în Michał Bylina, și a
absolvit în 1955.
A fost o personalitate excentrică în creație, a fost
actor, regizor de teatru, coregraf. El a montat mai
mult de douăzeci de spectacole ale Teatrului de de-
sen în diferite locuri ale lumii. Spectacolele cele mai
preferate ale autorului sunt cele de la Veneția și Paris,
în Spoleto, Sevilla și Chicago.
A fost lector de la Berliner Hochschule der Kün-
ste (1980) și la Academia Europeană de Artă din
Varșovia (din 1993). S-a împărțit între pictură, de-
sign grafic, teatru, TV. A realizat mai mult de 300
de afișe plasându-se printre cei mai celebri artiști
polonezi.
Dotat cu o imaginație stil baroc, Starowieyski este
foarte pasionat de combinarea formelor senzuale cu Afișe teatrale și expoziționale
mesaje intelectuale, care produc efecte neașteptate
„De când îmi amintesc, desenul a fost limba mea. Cel mai
și viziuni suprarealiste șocante. Arta sa este bogată bine îmi exprimă gândurile mele”.
ca conținut unde folosește o serie de metafore uni-
ce și un sistem individual de semne originare din Franciszek Starowieyski
vehemența estetică a stilului baroc, care era stilul lui
preferat.
În pictură se evidențiază o fascinație a senzualității Artistul folosește tehnicile clasice de desen, adăugănd
feminine, stilistica Rubensiană care transmite o armonia modernă dintre tușa dezinvoltă-obraznică,
reflecție cu privire la viață și moarte. Saturată cu gro- adesea arogantă, culoarea și mesajul verbal,
tesc și umor, arta sa combina lumea reală cu creații creând astfel ceea ce noi numim talent. Aceasta
ale imaginației lui agresive și face referiri ostentative demonstrează că talentul supravețuește in timp numai
la maeștrii din secolul al 17-lea. datorită muncii, studiului și ingeniozității.
Preferințele lui pentru motive suprarealiste, adesea
grotești, metaforice, preferința pentru macabru,clar-
obscurul anatomic, modelarea arabescă a formelor,
dinamismul compozițiilor, fantezia la limita realului,
crează o combinație a lumii realului cu lumea ima-
ginatiei sale. El folosește des elemente caligrafice
baroc, bogat ornamentate, creând o atmosferă nos-
talgică a timpului ancorat în memorie.
Spunea într-un interviu că are impresia de a trăi „în
acele timpuri, iar restul - lucruri care au avut loc
mai târziu, până la ceea ce am nevoie pentru a fi azi
- este doar o chestiune de imaginație”
Ii plăcea sa socheze cu arta lui și comportamentul
său, Salvadore Dali, fără îndoială, fiind idolul său.
Franciszek Starowieyski

Afișe teatrale, anii ,70. Afișe pentru film,anii ,70.

Mieczysław Wasilewski

Mieczysław Wasilewski (nascut in 1942) traieste si

lucreaza in Varsovia, Polonia. A studiat la Academia
de Arte Frumoase cu profesorul Henryk Tomasze-
wski. După obținerea diplomei în 1966, a lucrat în
domeniul afișului, ilustrației de carte, a designului
grafic. Din 1985 devine asistentul lui Henryk To-
maszewski iar mai apoi și succesorul lui la Aca-
demia de Arte din Varșovia. Wasilewski a predat, de
asemenea, la universități și școli de învățământ su-
perior din Damasc, Frankfurt am Main, Groningen
și Helsinki.
El a fost membru al juriilor la numeroase competiții
internaționale.
Un artist care se deosebește de stilul polonez prin
faptul ca, chiar dacă a fost elevul lui Henryk To-
maszewski, și-a creat altă identitate artistică-un stil
propriu.
Un artist extrem de fertil, exact în mesajul trans-
misfolosind un arsenal foarte redus de modalități
plastice de lucru, dar de o precizie uluitoare în
transmiterea mesajului. Cunoaște la perfecție arta
simbolului, semnului, arta de a spune ceva laconic.
Este un exemplu-etalon de gândire sintetică ce are
contact permanent cu subconștientul. Activează în
Afișe realizate pentru diferite manifestări din diferite domenii, anii ,90.
domeniul graficii de carte, designului grafic, scrie
articole, cărți. Datorită cunoașterii mai multor limbi,
a atras la Academia din Varșovia studenți din multe
țări ale lumii.
A lucra cu semnul plastic este foarte complicat
deoarece el poate sa apară la capătul unui proces de
meditație intelectuală din imaginar, real și percepere.
Este nevoie de multă lectură ca să apară în
subconștient bagajul intelectual capabil să genereze
restructurarea realului. Mieczysław Wasilewski este
marele maestru al semnului plastic re-prezentând-
materialitatea sensibilă a unei idei, care devine di-
mensiune filosofico-conceptuală.
Afișul realizat pentru Muzeul afișului din
Wilanowie-35 de ani de la înființare, 2003.
SEMN(PLASTIC) (lat. signum-element perceptibil senzi-
tiv), a) în general-însemn artificial al cărui sens(decodificabil)
servește comunicării, dar în cazul˜ nu se reduce la ea; b) for-
ma percepută vizual ca prezentare a unui “lucru“ concret și În natură nu există semne. Semnele sînt create de om(...).
pricepută, prin intervenția creatoare a artistului, ca reprezentare Un *lucru devine semn din clipa în care încetează să mai
a unei anumite idei; ea capătă, deci, o semnificație care poate fi fie interesant prin ceea ce prezintă și începe să fie intere-
înțeleasă în contextul compozițional din care face parte; sim- sant prin ceea ce re-prezintă, din clipa în care materialitatea
bolul este și el un însemn artificial, dar spre deosebire de˜ , lui sensibilă întruchipează o idee care nu poate fi decât
capătă prin consens un anumit înțeles ce nu poate fi cunoscut inteligibilă(...). Orice semn are întotdeauna două dimen-
decât dacă se știe consensul stabilit; siuni fundamentale: semnificantul, care poate fi perceput, și
semnificația, care nu poate fi decât pricepută.(H. Wald, in
O formă care are semnificație pentru că se aseamănă cu un alt ARTĂ ȘI COMUNICARE; p. 11-12)
obiect nu este un simbol, ci un semn (READ, II, p. 100) (Ion N. Şuşală, Ovidiu Bărbulescu. Dicţionar de artă. Ter-
(Ion N. Şuşală, Ovidiu Bărbulescu. Dicţionar de artă. Termeni meni de atelier. Editura Sigma, Bucureşti, 1993, p. 243)
de atelier. Editura Sigma, Bucureşti, 1993, p. 242)
 Mieczysław Wasilewski folosește pentru realiza-
rea afișelor sale materialele și schulele cele mai el-
ementare ca: cărbunele, creionul, pensula/tuș/penița,
tempera. Maniera sa amintește de dezinvoltura cu
care chinezii și japonezii își execută lucrările lor
tradiționale de grafică. La prima vedere imaginile sunt
executate negligent - din prima, dar în spatele aces-
tei abordări plastice se află o muncă de ani, căutări
și exerciții. Anume așa abordare plastică expresivă
poate transmite mesajul rapid, precis.
Pentru Wasilewski este caracteristic fondalul alb fo-
losit în afișele sale, care este cu mare grijă pus în
valoare. Albul purifică mesajul plastic și îi dă lucrării
o valoare estetică extrem de pronunțată.
Mieczysław Wasilewski
Mieczysław Wasilewski
Mieczysław Wasilewski
Jan Lenica
Artist, scriitor, critic de arta, director de filme de
animație. Sa născut la 04 ianuarie 1928 la Poznan, a
murit 05 octombrie 2001 la Berlin. În 1952 absolvește
facultatea de Arhitectură a Universității Tehnice din
Varșovia. În 1974 a predat arta afișului la Universita-
tea Harvard din Cambridge, Massachusetts, din 1979
până în1985 a condus Catedra de Film Animat de la
Universitatea din Kassel, din 1986 până în1994 este
profesor de grafică, arta afișului la Hochschule der
Künste din Berlin. Este socotit unul din cei mai mari
artiști ai Poloniei.
În anul 1964 Ian Lenica câștigă Medalia de aur
pentru afișul teatral Wozzeck de Alban Berg. Datorită
dramatismului chipului, metaforei suferinței acest
afiș a fost ales la nivel internațional ca simbol plastic
al anilor ʼ60.
Fiind întrebat de un corespondent ce este mai im-
portant-ochiul ori găndirea-a spus-”urechea’’.

„Mi-a plăcut să mă mut mereu la periferia Artelor, la granița

dintre specii (...). M-au amuzat (...) elementele, aparent destul
de distante sau străine, estomparea frontierelor din zonele adi-
acente, transplantul” inferior „Calitatile nobile ale speciilor,
cuvântul- diversiune liniștit „

Jan Lenica.
Wictor Sadowski

Wictor Sadowski s-a născut în 1956, a studiat la

Academia de Arte Frumoase din Varșovia (1976-
1981) la profesorul Henryk Tomaszewski.
Activează în domeniul graficii de carte, afișului.
Este exponentul generației anilor ̕ 80. Are un stil
artistic cu elemente suprarealiste dar cu o viziune
filosofico-metaforică deosebită. Este un colorist fo-
arte bun. Fiecare lucrare este un tablou al vieții. Chi-
ar dacă lucrează la afișul pentru un spectacol teatral
sau de cinema el își povestește istoria sa, își crează
propriul scenariu. Orice lucrare este un spectacol.
Colaborează cu editorii din Polonia și din străinătate.
A debutat la Bienala Internațională de afiș din
Varșovia în 1984 câștigând medalia de aur pentru
afișul seara de balet Goya.
A castigat multe premii prestigioase: Medalia de
aur Bienala de afiș de la Katowice, 1985.; premiul
I și III la Concursul Internațional de afiș teatral de
la Osnabruck Poster, 1987 și premiul al doilea la
ediția următoare a competiției în 1997.; trei premii la
Expoziția Internațională a Clubului Art Directors din
New York, 1990; Medalia de aur a Asociației Ilustra-
torilor (Societatea Ilustratorilor), New York 1994.
Fenomenul afişul rus- perioada interbelică

În Rusia anilor 1917-1930 a apărut o mișcare

artistică de avangardă care ținea de așa numitul PRO-
GRAM DE PROPAGANDĂ REVOLUȚIONARÂ.
Datorită situației economice precare dictate de
anarhia din țară și a entusiasmului așteptărilor de
noi schimbări în acest proces s-au implicat foarte
mulți artiști talentați care practicau diferite genuri
și curente ale artelor. Exista o euforie a înnoirii, care
după o perioadă scurtă de timp, pâna în anii1924-
1930, a degenerat în totalitarismul stalinist care a Aleksander Mihailovici Rodchenko (rusă: Александр
nimicit o generație de oameni extrem de talentați. Михайлович Родченко; 05 decembrie [născ. 23 noiembrie]
1891 - 03 decembrie 1956) a fost un artist rus, sculptor, foto-
Această generație credea sincer în schimbări și s-a graf și designer grafic. El a fost unul dintre fondatorii con-
mobilizat la maximum pentru a democratiza țara. structivismului și designului rus.
Astfel PUTEREA și-a amintit de afiș și l-a utilizat
la maximum pentru a mobiliza populația, mai ales Rodchenko a fost unul dintre cei mai versati artiști
prostimea necărturară pentru apărarea revoluției. constructivişti și productivi care au activat după
Tehnica executării afişelor era premordial litogra- Revoluția rusă. A lucrat ca pictor și designer grafic
fia. Se mai utiliizau şi tehnicile xilogravurii, tehnica înainte de a practica fotomontajul și fotografia.
şablonului. Aceste tehnici erau cele mai accesibile Fotografia sa a fost angajată social. Preocupat de
necesitatea de a lucra în serie realizează fotografii
modalităţi de multiplicare la moment.
analitico-documentare, de multe ori folosind nişte
Aceste tehnici au fost utilizate încă mulţi ani pentru
unghiuri-de obicei ciudate deasupra sau de jos, pen-
multiplicare. Existau ateliere de stampă în toate ţările
tru a șocarea privitorului și reduce recunoașterea
europene. La noi în ţară exista un atelier de litografie,
locului real. El scria: „Trebuie să luați mai multe
care asigura tiparul pentru sud-vestul Imperiului Rus.
fotografii diferite cu acelaşi subiect, din diferite un-
Afişele erau de dimensiune mare - mai mari de 1m.
A. Rodcenco. Afiş publicitar/teatral, 1924 ghiuri de vedere și în diferite situații, ca și în cazul A. Rodcenco. Afiş propagandistic.
Datorită faptului că erau executate de artişti de mare
în care obiectul este privit din nou și din nou, prin
ţinută artistică, ele au devenit obiectul colecţionării. aceeași gaură de cheie.”
Cine a sesizat la timp valoarea acestui gen de artă a ro.wikipedia.org
acumulat colecţii de mare valoare. Spre exemplu în
Rusia, odată cu cataclismele revoluţiei bolşevice, apa-
re un gen de artă de o mare calitate artistică-aghit Alexandru Rodcenco a revoluţionat arta fotografică
plakat. Tehnica realizării era cea mai simplă-şablon combinând-o cu mesaje de o precizie şi estetică
ce dicta un limbaj extrem de precis ca mesaj-simbol/ analitică. Astfel el a activat şi în grafica de carte. A
stilizare decorativ-geometrică.În această perioadă au folosit colajul ca o metodă expresivă de realizare
activat aşa artişti ca Vladimir Maiakovski. El. Lis- a unei compoziţii.Acest artist a influenţat designul
sitzchy, A. Rodcenco. Stilul elaborat de aceşti artişti grafic mondial, stănd la bazele teoretice a însăşi
a a influenţat mult Designul european şi mondial. noţiunii de definiţie Design Grafic.

A. Rodcenco. Editura LENGHI, afiş publicitar, 1924 A. Rodcenco. Ilustraţie pentru revista Young Garda, 1924. A. Rodcenco. Fotografie. A. Rodcenco. Fotografie.
Lazar Markovici Lisițki (Лазарь Маркович Лисицкий, Vladimir Vladimirovici Maiakovski Futurismul este o mișcare a modernismului artistic italian, cele-

Vladimir Maiakovski
23 noiembrie 1890 – 30 decembrie 1941), mai bine cunoscut ca (rusă-Владимир Владимирович Маяковский) brând noua eră a tehnologiei moderne. Inițiatorul mișcării este po-
El Lissitzky (Эль Лисицкий) a fost un artist, designer, fotograf, (Bagdadi, 19 iulie 1893 — Moscova, 14 aprilie 1930) a fost etul Filippo Tomasso Marinetti care, în 1909 publică Manifestul fu-
turist. Revolta futuristă împotriva tuturor tradțiilor culturale merge
profesor, arhitect și tipograf rus. un poet și dramaturg rus. mână în mână cu glorificarea "frumuseții vitezei", cultul mașinilor și
ro.wikipedia.org
Lissitzky a fost printre cele mai importante al societății contemporane. Metropolele europene, care se dezvoltă
personalități a avant-gardei rusești, dezvoltând Adevărat „copil al secolului” Vladimir într-un ritm alert la începutul secolului al XX-lea, pulsând de vui-
etul asurzitor al traficului rutier în care primele automobile își croi-
mișcarea suprematistă cu prietenul și mentorul său, Maiakovski este poetul care „a săvârșit’’ una esc drum prin mulțimea de pietoni, bicicliști și trăsuri, expresie a
Kazimir Malevici. Deasemenea, Lissitzky a proiec- dintre cele mai mari revoluții literare cunoscute de dorinței de mobilitate a omului - iată cadrul în care a luat naștere
tat diverse lucrări de propagandă pentru Uniunea So- istoria literaturii universale. A fost un poet, pictor, futurismul (din limba italiană: il futuro = viitorul).
vietică. Munca sa a influențat semnificativ mișcarile adept al mişcării artistice futuriste. El a activat în
Bauhaus, constructivismul și De Stijl, considerate domeniul poeziei, dramaturgiei, graficii, picturii. „Spirit independent, refuzându-și predecesorii și contemporanii
astăzi ca fiind părți componente ale Designului mo- O persoană impulsiva care şi-a trăit viaţa la limita cu egală brutalitate, el a evoluat pe o spirală proprie, malaxând
dern. dintre realitate, absurd, traumă sufletească, scandal, limba rusă cu o dezinvoltură ce scandalizează, nimicind cuvintele,
călcându-le în picioare, inventând altele noi, neașteptate, nu o dată
ro.wikipedia.org epataj, idee, dezamăgire, dragoste, nehotărâre, arbitrare, supunând expresia unui tratament violent și traumatic,
deformarea cuvântului, genialitate. S-a dezamăgit străin de orice principii, călăuzit doar de neobișnuitul său geniu
verbal”
de realitatea revoluţionar-bolşevică şi s-a sinucis A. E. Baconsky,„Panorama poeziei universale contemporane”
pe 9 aprilie 1930. A rămas până în prezent o
figură foarte controversată, care a ajutat regimul
comunist să se afirme şi în acelaşi timp a fost
independent, rebel, deosebit de realitatea, devenită
ostilă personalităţilor cu talent deosebit. Din 1919
până în 1921 scrie piese scurte de propagandă pentru
cunoscutele Vitrine Rosta. Crează asa numitele
Trenuri de propagandă proletară. Circulă prin toată
Rusia cu echipe de actori prezentând spectacole cu
El Lissitzky. Povestea celor două pătrate, 1922.
decoraţii executate de el în stil futurist. Limbajul
Exemple de mare ținută grafică. Tipografică clasică. mesajului plastic corespundea întocmai versurilor
Conlucrarea formelor geometrice cu fontul. Mini- ce deveneau cu timpul tot mai lirico-militante.
malizmul cromatic. Se remarcă structura formală dinamică, abruptă,
construcția surprinzătoare a ritmului, apelul la
oralitate și la asociații metaforice sugestive.
Până la urmă Maiakovski se dezamăgește în
revoluție, dându-și seama de totalitarismul bolșevic.
Se sinucide - după alte versiuni a fost lichidat de
NKVD-ul bolșevic - ca și Serghei Esenin, devenind
incomod regimului.

EL Lissitzky. Vladimir Maiakowski. Pentru Voce,1922-1923. El Lissitzky & Hans Arp. Contravaloarea Isme in arta 1925. V. Maiakovski. Afişe propagandistice executate în tehnica şablonului, 1919-1921.
 Окна Роста- afișe propagandistice executate în tehnica șablonului

Afiș prapagandistic executat în stilul Lubok-ului rus

din sec XVII-XVIII V. Maiakovski. Afişe publicitare 1919-1921.
 Afișul românesc a evoluat în timp identic altor
țări europene. În dependență de perioada politică de
evoluția țării, au apărut afișe de înaltă ținută artistică.
În perioada interbelică, perioada de aur a artelor,
a evoluat afișul specific perioadelor de evoluție
economică-afișul publicitar. România a avut o
perioadă de dezvoltare economică vertiginoasă după
Marea Unire. Fiind una dintre primele țări din Europa
unde s-a dezvoltat industria extragerii țițeilor într-o
perioadă de timp destul de scurtă România a devenit
un centru cultural de referință în lume oferind lumii
nume mari în toate domeniile culturii. Astfel a ieșit în
prim plan filosofia cu GNERAȚIA DE AUR-Nae Io-
nescu, Mircea Eliade, Petre Țuțea,Constantin Noica,
Emil Cioran.
În paralel statul oferea burse de stat și pentru ar-
tele plastice. Așa nimita Epoca de aur a adus la dez-
voltarea tuturor genurilor de arte și în același timp a
afișului. A dominat afișul teatral, publicitar și politic.
Sigur că afișul publicitar a ieșit în prin plan datorită
utilității societății de consum.Tehnicile executării
erau premordial litografia, mai puțin linogravura,
dar și tehnicile poligrafice-tiparul înalt.Se poate ob-
serva și în România amprenta avangardei atât în lu-
crul cu litera căt și în imagine.
Francisc Sirato
Afișe publicitare, perioada interbelică, România.
Afiș publicitar, perioada Art deco, România.
Afișul românesc
 Afișul era implicat în toate sferele vieții sociale.
Afișul românesc

Ca și Polonia România a trecut prin perioade extrem

de complicate politic. Afișul se plasează în primele
rânduri în lupta pentru suveranitatea țării. În tim-
pul celui de-al doilea război Mondial la fel afișul
mobilizează cetățenii fiind o armă destul de efectivă.
Ocuparea în 1940 a Basarabiei a fost un motiv
frecvent pentru multe publicații de epocă. De obi-
cei se scotea in evidență voința statului și a armatei
române de a apăra teritoriul țării. În același timp ies
în evidență apelurile la devotament, mobilizarea
economică, politică în lupta contra bolșevismului.
În aceste condiții și elita artistică participă activ la
consolidarea și propagarea unității naționale.Tehni-
cile de executare ale afișelor sunt cele mai diverse,
de la cele clasice până la cele poligrafice. Apare în
evidență subiectul satirico-politic specific tuturor
țărilor încă din sec. XVII. Să ne amintim de grafi-
ca franceză, germană, austriacă ș. a. Dacă în timp
de pace afișul publicitar domina, acum se schimbă
situația în favoarea foilor volante mai puțin ilustrate,
tipărite într-o singură culoare cu desene satirice sau
chiar fără desen-numai text. Spre deosebire de afișul
publicitar cel politic este mai laconic și mesajul ver-
bal este mai afirmativ și mai puțin asociativ.

Afișe publicitare, perioada interbelică, România.

 După război țara se afundă în negura propagandei
Afișul românesc

comuniste care aduce la degradarea artistică a ar-

telor vizuale. În acest context iese în evidență afișul
teatral și de film. Aici s-au implicat artiști de valoare
ca Alexandru Balan, Gheorghe Călărașu, Nicolae
Corneliu, Constantin Costa, Sergiu Dinculescu, Ion
Stendl, Clara Tamaș,Pompiliu Dumitrescu, Constan-
tin Pohrib. Caracteristic pentru anii ,50-,60 este sti-
lul afișului desenat intr-o manieră a desenului liber,
o linie expresivă, stilizare convențional-realistă,
mai aproape de limbajul ilustrației de carte. Afișele
se executau pentru producțile de film românești
și străine. Cinematografia românească era în plină
evoluție, de altfel ca și teatrul. Au fost realizate afișe
pentru lansări în diferite țări. Era o perioadă destul
de benefică pentru afișul teatral și pentru film. Astfel
în anii ,80 apar artiști de o mare ținută artistică ca
Ion Stendl și Clara Tamaș-primul artist roman care a
castigat Premiul Gold Hugo in 1984 pentru cel mai
bun afis de film la Festivalul de Film de la Chicago.

„Afișul trebuie sa fie un scandal vizual” caci”Ideea originala

trebuie sa fie sarea si piperul afișului. Ea ii da viata, dandu-i grai si
făcându-l uneori memorabil. Ideea este oul lui Columb.”
Raymond Savignac Al doilea afiș pentru Ringul (Regizor Sergiu Nicolăescu) care a
Afiș pentru film, Andrei Călărașu, Gheorghe Turcu, 1960
Ion stendl, afiș pentru filmul Luchian(Regizor Nicolae Mărgineanu) câștigat Premiul Gold Hugo pentru cel mai afiș de Film de Au-
tor la Festivalul International de Film de la Chicago din 1986

Ion Dragon-afiș pentru filmul Golgota(Regizor Mircea Drăgan, Ion Mănescu -afiș pentru film (Anne of the Thousand Days Clara Tamaș, afiș pentru filmul Peretele, versiunea franceză
România), 1966 (Charles Jarrott, USA),1969 Ion stendl, afiș pentru filmul Ringul (Regizor Sergiu Nicolăescu) (Regizor Constantin Vaeni, România, 1976)
 Spre sfârșitul anilor ,90, datorită evoluției spec-
Afișul românesc

taculoase a tehnologiilor digitale, se conturează o

generație de artiști de o ținută înaltă grafică. Arta
afișului se modifică. De la manualitatea desenului-
spre efectele digitale.Tineria artiști sunt foarte in-
ventivi, folosind bagajul patrimonial al generațiilor
precedente.Din această generație fac parte Timotei
Nădășan din Cluj, Ștefan Lucut din București, An-
drei Ogradă, București.
Dacă Timotei Mădășan este mai aproape de mini-
malism, cu influențe stilistice ale afișului polonez,
atunci Stefan Lucut este mai aproape de combinarea
desenului manual cu elemente mistico metaforice și
scrierea textului digital.El are stilul său inconfunda-
bil. În seria de afișe unde folosește numai text el este
foarte ingenios realizând un joc al literelor, care le
transformă în personaje, le dă viață și își crează pro-
priul csenariu ancorat în temă,istorie tradiție.

Pentru afisul lungmetrajului “Roxanne”-regizorul român Valentin Hotea,

Clara Tamaș, afiș pentru filmul Declarație de dragoste (Regizor Clara Tamaș, afiș pentru filmul Pas în doi, (Regizor Dan Pița,1985) casa romaneasca de trailere Good Hands a primit doua nominalizari la
editia din acest an a Golden Trailer Awards, la categoriile “Most Original Ștefan Lucut, afișe publicitare realizate pentru Institutul
Nicolae Corjos, România, 1985) Cultural Român de la Viena
Poster” si “Best Foreign Poster”.

Clara Tamaș -secvențe de la expoziția Revolutionary Voices: Performing Arts in Central & Eastern Europe in the 1980s de la ICR New Iork, 2009
Ștefan Lucut, afișe publicitare realizate pentru Institutul Cultural Român de la Viena, 2007-2010. Ștefan Lucut
 Afișul expoziției de afiș a studenților cehi și români, 2014

Ștefan Lucut Andrei Ogradă

Timotei Nădășan

Andrei Ogradă Bogdan Ceaușescu

Timotei Nădășan Timotei Nădășan