octombrie - noiembrie 2015

Coborârea în iesle
Libertatea ca dar
Christosul Crăciunului

Mission in Albania Unul dintre darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu este libertatea. Orice om și-
o poate exercita. Viața pe pământ este o viață în care omul are libertatea de a
Memorarea Scripturii lua hotărâri în situațiile în care se află. Întotdeauna vor exista factori care să
împiedice exercitarea libertății, dar depinde de fiecare om în ce măsură ține
He Must Increase seama de ei. Pentru omul credincios este important ceea ce vrea Dumnezeu
de la el. Trăirea în adevăr și în dragoste sunt coordonatele pentru exprimarea
Rezoluțiile lui Jonathan
și respectarea libertății. În libertate îl iubești pe Dumnezeu și pe aproapele, și
Edwards îți duci la îndeplinire planurile și proiectele care te însuflețesc. Piedicile în calea
libertății sunt multiple. Ele sunt atât personale, cât și exterioare. Frica, lenea,
Misiune la Bruxelles
invidia, dușmănia pot opri trăirea în libertate. Niciodată omului nu i se poate
Pistis Christou pe lua libertatea sufletului. Chiar în mijlocul persecuției și amenințărilor omul
poate năzui liber. În astfel de împrejurări frica poate fi mai puternică decât
meleaguri mioritice
temnița. Conștiința examinată în lumina adevărurilor lui Dumnezeu trebuie
găsită curată, iar apoi trebuie păstrat cursul. Omul nu trebuie niciodată să
acționeze împotriva propriei conștiințe.

Revista Asociației Bisericilor Baptiste Române din Statele Unite și Canada

www.baptisti.org
 Coborârea în iesle
Sorin Sabou (El Roi RBC, Chicago)
În ziua în care celebrăm Naşterea lui
Isus, să ne uităm la felul în care S-a
gândit la Sine Cel care S-a născut.
Editorial
Cum S-a gândit El, când a venit între
noi? Ce mentalitate a avut, de S-a
coborât de acolo şi a ajuns la noi? Ce
anume L-a determinat să Se coboare
printre noi? Ce a însemnat pentru El
acest lucru?
Întotdeauna pentru Biserică este dificil
să facă relevant pentru cei din ziua de
astăzi acel eveniment de demult.
Întrebarea pe care ţi-o poate pune
cineva imediat este: Ce-are a face asta cu mine? S-a
născut. Poate fi o ocazie să ne strângem familia acasă,
să mâncăm, dacă avem, să ne aflăm bine cât mai
multe zile, iar apoi fiecare mergem din nou la ale
noastre, pe unde locuim. Singurul înţeles, singura
semnificaţie a acestui eveniment devine o reuniune de
familie: mă văd cu cei dragi.
Apostolul Pavel ia acest eveniment al venirii
Fiului lui Dumnezeu între oameni şi spune: are legătură
directă în viaţa Bisericii. Felul în care El S-a gândit când
S-a coborât în iesle trebuie să vă caracterizeze pe voi.
Apostolul Pavel lucrează în Epistola către filipeni la
schimbarea unei mentalităţi, la schimbarea unui mod
de gândire şi înlocuirea lui cu altul. Dar trebuie
menţionat încă de la început un lucru foarte important:
nu schimbarea celor din Filipi după cum vroia Pavel,
după gândul lui, ci după gândul lui Cristos, după
mentalitatea lui Cristos.
Ce s-a întâmplat în Betleem are mare, mare
însemnătate pentru mine astăzi. Apostolul Pavel mă
învaţă să trăiesc între oameni. Dacă reuşesc să prind
felul în care Cristos S-a gândit la Sine, când S-a
coborât de la Tatăl, îmi iese. Cum S-a gândit El – la El?
Ştim destul de puţine dintre motivele care l-au
determinat pe apostolul Pavel să scrie Epistola către
filipeni. În partea a doua avem, la un moment dat, un
îndemn pentru Evodia şi Sintichia să cadă de acord
asupra unor lucruri. Aici, în capitolul 2, la început, ni se
mai deschide puţin geamul: nimic din ambiţie, nimic
din slavă deşartă, nimic din mândrie. Poate astea au
fost lucruri adevărate în biserica din Filipi. Acestora
apostolul Pavel vine şi le vorbeşte despre Crăciun.
Şi noi nevoie de un asemenea îndemn. Gândul
care în mod natural sălăşuieşte în mintea omului astăzi
– ca şi atunci, şi ca întotdeauna – este: „toate pentru
mine“. Iar, pentru că suntem mai mulţi pe pământ,
acest lucru va însemna, în primul rând, o depăşire a
celorlalţi, o întrecere a celorlalţi – să ajungi înaintea lor.
Ai nevoie pentru acestea de un climat de siguranţă,
prin care să-i păstrezi pe alţii mai departe, pe alţii mai
aproape, şi pe cât mai multe pentru tine. Un om a
spus odată aşa: Aseară am dat o mică petrecere. Am
avut trei invitaţi: eu, eu însumi şi cu mine. Eu însumi am
mâncat toate prăjiturile. Eu am băut tot ceaiul şi apoi
mi-am dat mie plăcinta pe care am pregătit-o. Aceasta
arată cât de mult poate fi omul orientat înspre el însuşi.
La Crăciun, Cristos ne învaţă exact opusul
acestei mentalităţi. El era egal cu Dumnezeu,
deopotrivă cu El, era dintotdeauna cu El. Era îmbrăcat
 Luminătorul 10-11, 2015
în slavă şi în cinste – şi spune: Această poziţie nu este
una la care eu trebuie să ţin, ci una care mă califică în
mod unic să mă duc între oameni, să ascult de Tatăl,
să mor pe cruce. Ce diferenţă! În ce fel lucrează
apostolul Pavel la a schimba o mentalitate, pe care o
vedem la începutul capitolului 2 şi în capitolul 4, cu
această mentalitate a lui Cristos, cu acest gând al lui
Cristos? Cum reuseşti să-ţi schimbi ţie mentalitatea?
Iar apoi să-i ajuţi pe alţii? Dar este foarte important,
cum am mai spus, că Pavel nu a făcut schimbarea
după cum gândea Pavel (să gândească toţi ca el). La
fel, nu unul
dintre noi, care e
mai mare, mai
puter nic, să-i
facă pe toţi să
gândească la fel
ca el – nu; ci
toţi, după cum
S-a gândit
Cristos, după
mentalitatea Lui.
Citind
Epistola către
filipeni, de la
început la
sfârşit, pe bucăţi, din nou şi din nou, găsim strategia
apostolului Pavel în a-i ajuta să aibă în ei gândul lui
Cristos, mentalitatea Lui.
Mai întâi, apostolul Pavel se dă exemplu pe
sine. Acea mentalitate se vede şi în viaţa mea. În al
doilea rând, dă exemplele altora, din apropierea lui,
care lucrau împreună cu el. Este vorba despre Timotei
şi despre Epafrodit. Iar în cele din urmă le arată cheia
pentru această schimbare de mentalităţi, în viaţa lui şi
în viaţa colaboratorilor lui – şi apoi doreşte acest lucru
în viaţa celor din Filipi. Cu toţii ştim Filipeni, capitolul 1,
3
pe dinafară – mai ales acel text în care spune: „Nu ştiu
ce să aleg. Sunt strâns din două părţi: aş vrea să fiu
acasă cu Domnul, pentru că este mult mai bine. Dar
vouă vă este de folos să rămân cu voi.“ Ştiţi ce
răspunde Pavel la dilema aceasta? Rămân cu voi. În
viaţa lui, în discernerea foloaselor, el alege pentru alţii.
Rămân împreună cu alţii. Numai astfel se califică Pavel
să le dea sfaturi – mai întâi le aplică în viaţa lui şi astfel
se poate da exemplu pe sine. Lucrurile pe care vi le cer
sunt adevărate mai întâi în mine. Citim în capitolul 2, în
partea a doua, despre cei care lucrau îndeaproape cu
apostolul Pavel;
este vorba de
Timotei şi
Epafrodit.
Despre Timotei
spune în felul
următor: „N-am
pe nimeni care
s ă - m i
împărtăşească
simţirile ca el şi
să se îngrijească
într-adevăr de
starea voastră.
Ce-i drept, toţi
umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus
Cristos. Cunoaşteţi râvna lui încercată ...“ – şi textul
merge mai departe. Este vorba despre un om care a
văzut în Pavel această mentalitate şi o trăieşte şi el. Un
om care spune: foloasele altora, mai întâi. Despre
Epafrodit urmează în partea a doua, mai departe, în
capitolul 2 (2:26-30), şi spune acelaşi lucru: acelaşi
gând la lucru, pentru cauza lui Cristos şi a aproapelui:
până aproape de moarte a mers Epafrodit.
Înainte de a putea ajuta pe cineva să-şi
schimbe un mod de gândire, acea persoană trebuie
 4 Luminătorul 10-11, 2015
mai întâi să vadă în viaţa altora dacă acel mod de
gândire chiar funcţionează. Şi care sunt implicaţiile?
Apostolul Pavel le trăieşte. El era în închisoare şi de
acolo îşi afirmă dorinţa de a fi mai departe în mijlocul
lor, pentru a-i ajuta mai departe. Iar apoi le vorbeşte şi
despre Timotei: acelaşi lucru. Despre Epafrodit: acelaşi
lucru. Ce anume îi determina pe oamenii aceştia să
trăiască în felul acesta?
Dacă ne întoarcem înapoi, la capitolul 1 (este
esenţial, când citim o scrisoare a apostolului Pavel, să
privim cu atenţie la felul în care se roagă), lucrul pe
care Pavel îl
d o r e ş t e
p e n t r u
destinatarii lui
îl pune mai
întâi înaintea
lui Dumnezeu.
Se roagă
pentru acel
lucru: „Mă
rog, ca să
deosebiţi
lucrurile
alese“ (1:9-11).
Omul care ajunge – ca şi apostolul Pavel, ca şi Timotei,
ca şi Epafrodit – să aibă un gând ca al lui Cristos este
un om care are anumite valori. Doar anumite lucruri le
vede ca fiind alese, ca fiind de preţ, ca fiind de valoare.
Care sunt acelea?
În Epistola către filipeni se pot identifica trei
astfel de lucruri. Primul apare în capitolul 2, versetul 3.
Lucrul de preţ înaintea mea, înaintea ochilor mei, în
mintea mea, trebuie să fie aproapele meu. Aproapele
este cel pe care trebuie să-l ajut, să-l preţuiesc, să-l
văd ca fiind mai de preţ, ca pe un lucru ales. În al
doilea rând, să vedem ce scrie Pavel despre Timotei în
capitolul 2, versetul 22: „Cunoaşteţi râvna lui încercată“
– râvna lui care şi-a dovedit caracterul ei veritabil, de
valoare. „Cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un
rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei“. Al
doilea lucru ales, de mare preţ, valoros în viaţa unui om
care are gândul lui Cristos, este râvna pentru lucrarea
Evangheliei. Evanghelia este un mesaj de viaţă, un
mesaj pentru veşnicie, pentru toată lumea. Aceasta
naşte în mine o dorinţă puternică, o râvnă care
întotdeauna îşi
va dovedi
caracterul
veritabil. Iar în
al treilea rând,
pe aceeaşi
pagină, în 3:8,
apostolul
P a v e l
vorbeşte
astfel despre
sine: „Ba încă
şi acum
privesc toate
aceste lucruri
ca o pierdere – faţă de preţul nespus de mare al
cunoaşterii lui Cristos Isus, Domnul meu. Pentru el am
pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig
pe Cristos“. Al treilea lucru ales, pentru care se roagă
apostolul Pavel pentru cei din Filipi, lucru adevărat în
viaţa lui, în viaţa lui Timotei şi în viaţa lui Epafrodit, este
cunoaşterea lui Cristos – o dorinţă tot mai mare, mai
mare, de a-L cunoaşte mai mult, pentru a se asemăna
cu El mai mult.
În ce context pot aduce rod aceste valori, cum
pot funcţiona lucrurile acestea, cum pot începe să
 Luminătorul 10-11, 2015 5

învârtă lucrurile? Contextul potrivit este prezentat în pentru ultimul cuvânt ar fi: „dar vouă aceste lucruri vă
2:3: „îndemnare în Cristos, mângâiere în dragoste, dau siguranţă“. Omul care îşi pune toată încrederea în
comuniune a Duhului, milostivire, îndurare“. Toate Cristos şi aleargă spre premiul chemării cereşti se
acestea pot fi văzute doar în viaţa unui om care s-a bucură de siguranţă.
întors la Dumnezeu. Doar acolo locuieşte Cristos, doar Trebuie făcută aici o observaţie importantă.
acolo Duhul aduce legături, doar acolo există dragoste Când vorbim despre alergare, ne gândim la un
cu adevărat, există milostivire, există îndurare. Toate concurs, la o competiţie – dar apostolul Pavel nu
acestea le putem pune pe perete, dar, dacă încă n-am spune deloc în capitolul 3: „Alerg să-l depăşesc pe
devenit ai lui Cristos, ele nu pot lucra în viaţa noastră. Petru; pe Iacov deja l-am lăsat în urmă.“ Nu. Apostolul
Cel care S-a născut în iesle a arătat aceste lucruri Pavel spune: „Alerg spre ceea ce m-a chemat Cristos.“
alese în viaţa Lui – o mare dragoste pentru oameni. Iar Niciodată nu-mi voi pune standardul într-un om. Pe
apoi Îl vedem în Epafrodit l-am
Evanghelii întrecut de mult.
s p u n â n d Pe Timotei – e
d e s p re S i n e : tânăr. Nu. Pavel
„ Ta t ă , r â v n a spune: Cristos
pentru Casa Ta este modelul.
Mă mistuie“ – Să nu ne
mesajul pe care p u n e m
mi l-ai dat e niciodată
mâncarea mea, modele dintre
e băutura mea. pământeni. Să
Voia Ta este un ne alegem
lucru care mă modele din cer.
consumă. Cele de pe
Acestea îmi sunt pământ sunt
comorile, acolo îmi este inima. „Mă rog, să aveţi şi voi slabe şi, mai devreme, mai târziu, ne pot produce
gândul care era în Cristos Isus“. deziluzii. Cristos nu înşală pe nimeni. Cristos nu lasă pe
În ce fel ajută acest gând, în cele din urmă, la a nimeni de ruşine. Ce vedem în El să avem şi noi. Şi
avea acea stare de siguranţă, de linişte, de împlinire, reuşim să avem, dacă avem valorile Lui – o dragoste
de pace? Dacă citim mai departe în Epistola către mare pentru cel de lângă noi; o râvnă mistuitoare de a
filipeni, apostolul Pavel se roagă: „Pacea lui Cristos, duce altora mesajul mântuirii. În felul acesta, slava
care întrece orice pricepere, să vă păzească inimile şi deşartă, ambiţia şi orice alte lucruri pe care le găsim în
gândurile, în Cristos Isus.“ Când începe capitolul 3, 2:2-3 vor fi date la o parte.
versetul 1 sună aşa (în traducerea Cornilescu): „Mie Mai mult, dacă citim din nou rugăciunea din
nu-mi este greu să vă scriu mereu aceleaşi lucruri, iar capitolul 1, vedem cum reuşim să căpătăm lucrurile pe
vouă vă este de folos“. O traducere mai potrivită care le dorim şi să nu ne poticnim până în ziua venirii
 6 Luminătorul 10-11, 2015

lui Cristos, vedem cum să mergem fără să ne

împiedicăm, iar acolo să sosim plini de rodul
neprihănirii, plini de roada dreptăţii, prin Isus Cristos.
Toate se pot realiza dacă ţinem seama de acea
precizare importantă: nu spre slava noastră, ci spre
slava lui Dumnezeu, Tatăl. În capitolul 2, despre
Mântitorul se spune acelaşi lucru. După ce L-a ascultat
până la moarte, Tatăl L-a înălţat în locul cel mai înalt. Alb și rar
Dar şi acolo „orice limbă va mărturisi spre slava lui Ionatan Piroșca
Dumnezeu Tatăl că Isus Cristos este Domnul“. Şi
acolo, Îi vezi pe Ei amândoi: Unul este Domn, Celălalt
primeşte toată slava. Orice mentalitate nouă se
Împarte, Doamne, Chipul Tău şi mie
implementează greu. Orice schimbare de gândire se -n adânca Lui suflare să mă-nvălui,
aşază greu, în fiecare dintre noi. ca-n carul tras de cai de foc, Ilie…
Să lucrăm cu paşii aceştia: mai întâi, exemplul Mantia Ta, cu dragoste mi-o dărui.
personal; apoi te uiţi la alţii, care deja, într-o anumită
Sunt om cu număr în umblat şi-n zile,
măsură, au început schimbarea aceea; şi, în cele din
dar Tu Te-ai pus pe Tine căpătâi
urmă, sistemul de valori pe care-l vedem aici, şi pentru sfârşiturilor celor mai umile
care se roagă Pavel, să fie cu adevărat şi al nostru, să şi-n veşnicie m-ai rostit întâi.
ni-l însuşim şi noi. Să socotim aceste lucruri ca fiind de
E trecător printre corole vântul,
preţ, şi nu altele. Despre Maria Tereza odată s-a spus
corolele, şi ele-s trecătoare.
aşa: „Femeia aceasta este gata să fie considerată
Dar când la începuturi stă Cuvântul,
nimic. Şi doar aşa Dumnezeu o poate folosi pentru mai  pot să scriu cu El că lumea doare?
orice.“
Rugăciunea din ziua naşterii Domnului nostru Nu pot decât să fiu un om de aer,
când Tu respiri prin zile şi frunzar.
este aceasta: Doamne, gândul care era în Tine, când
Să-nvăţ să bată inima din vaier
Te-ai coborât în iesle, să fie şi în noi, pentru a nu ne ca lâna rugăciunii… Alb şi rar.
poticni până în ziua venirii Tale. Să fim atunci plini de  
roada dreptăţii, cu ajutorul pe care ni-l dai Tu, spre
slava Tatălui Tău. ▲
Christosul Crăciunului
Daniel Brânzei (Bethel RBC, Los Angeles)
Asezat pe o sarbatoare de imprumut, Pruncul pe
care-L sarbatorim pe 25 Decembrie este vestit azi
in predici peste tot pamantul.
Anul acesta, la Bethel, am ales un unghi de
prezentare inedit si am tinut un ciclu de predici sub
tema: Christosul profetiilor.
Inainte de 89, in Romania nu ne era permis sa
studiem profetiile. Comunistii aveau o parere foarte
proasta despre Biblie. Cartea nu continea, pentru
ei, informatii corecte despre trecut si prezent. Cum
ar putea ea contine stiri corecte dspre viitor?
Cand am venit in 83 la Los Angeles, multi
ma priveau cu neincredere pentru preferinta mea
pentru studiul profetiilor (2 Petru 1:19-21).
La biserica noastra din
Studiu biblic
Majoritatea nu doreau sa afle
despre unirea Europei, un eventual
guver n mondial, aparitia lui
Antichrist, posibilitatea sau
imposibilitatea sa cumperi si sa
vinzi prin inghetarea liniei de credit,
etc.
Astazi, profetiile acestea au
dat buzna peste noi, fie ca le-am
stiut sau nu, fie ca ne place sau
nu. Cine nu vrea sa le studieze in
Biblie le citeste acum pe prima
pagina a marilor cotidiene. Autorii lor nu sunt
profetologi crestini, ci futurologi ai societatii
moderne. Adevarul are un fel
incapatanat sa existe independent
si indiferent de atitudinea noastra
fata de el.
Californai, in serile petrecute
impreuna am vizitat proclamatia
profetica a lui Balaam, am studiat
conceptul de „cetate de scapare“,
am vizitat criza de sub regele Ahaz,
imparatul falimentar din timpul lui
Isaia, sub care a fost vestit „pruncul
cu multe nume“, fiecare dintre ele
 8 Luminătorul 10-11, 2015
vent sa contrabalanseze scadentele celui aflat
vremelnic pe tronul semintiei lui David.
Aseara ne-am intarit in credinta cu primele
versete concluzie din epistola catre Evrei:
„După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin
prooroci, în multe rînduri şi în multe chipuri,
Dumnezeu, 2la sfîrşitul acestor zile, ne -a vorbit
prin Fiul, pe care L -a pus moştenitor al tuturor
lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile. 3El, care
este oglindirea
slavei Lui şi
întipărirea Fiinţei
Lui, şi care ţine
toate lucrurile
cu Cuvîntul
puterii Lui, a
făcut curăţirea
păcatelor, şi a
şezut la dreapta
Măririi în locurile
prea înalte,
4ajungînd cu
atît mai pe sus
de îngeri, cu cît a moştenit un Nume mult mai
minunat decît al lor. 5Căci, căruia dintre îngeri a zis
Care a fost esenta mesajului Lui? Ioan,
El vreodată: ,,Tu eşti Fiul Meu; astăzi Te-am
născut?“ Şi iarăş: ,,Eu Îi voi fi Tată, şi El Îmi va fi
Fiu?“ 6Şi, cînd duce iarăş în lume pe Cel întîi
născut, zice: ,,Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se
închine!“ (Evrei 1:1-6).
M-au fascinat cele doua dimensiuni ale lui
Christos. Viitorul (pe care L -a pus moştenitor al
tuturor lucrurilor) si trecutul (prin care a făcut şi
veacurile). Nu este de mirare ca Isus este
Christosul profetiilor, fiind punctul central al intregii
revelatii divine. Mai mult, El este autorul profetiilor,
pentru ca Tatal a intocmit prin el „veacurile“,
intelese aici ca perioade mari de timp. Daca istoria
este un volum, atunci aceste „veacuri“ sunt
capitolele cartii. Christos le-a scris inca „inainte de
intemeierea lumii“ si nu este de mirare ca a venit
apoi atat de
desavarsit ca
sa le
implineasca. In
al treilea rand,
Isus este
„Christos
vestitorul“,
desavarsitorul
t u t u r o r
mesajelor
profetice
dinaintea Lui
(„Dupa ce ne-a
vorbit in vechime … ne-a vorbit prin Fiul“).
rezumandu-i predicile, ne spune ca esenta a fost,
spre deosebire de predicile lui Moise, „harul si
adevarul“ (Ioan 1:16-18). Pruncul din ieslea
Betleemului este Dumnezeu venit cu zambetul pe
buze ca sa ne dea o veste buna. „El nu va stinge
mucul care fumega si nu va rupe trestia franta“.
 Luminătorul 10-11, 2015 9

Christos n-a venit doar ca sa ne dea

adevarul despre noi si despre lumea in care traim,
El a venit ca sa ne spuna cum ar trebui sa fim si
cum are de gand sa ne faca daca ne daruim Lui in
Dor de mântuire
intregime. Maria Corb

Nimeni n-a schimbat mai mult lumea

schimband vietile oamenilor ca El. Zacheu, femeia
prinsa in preacurvie, femeia de la fantana Siharului
si toata multimea de pacatosi fare L-au avut ca
prieteni pot depune marturie despre aceasta.
Tertulian spunea ca „sufletul uman are o
dimensiune crestina“ care asteapta sa se
implineasca prin Evanghelia lui Christos. Europa de
azi, spunea deunazi Patapievici, se joaca cu
lepadarea de Christos in acest veac numit foarte
neinspirat „post crestin“. O asemenea atitudine ar
scoate din Europa tot ce este bun si frumos. N-ar
trebui sa o facem.
Nimeni nu va schimba mai mult lumea decat
El. Nu vor supravietui in ordinea viitoare decat cei
care s-au lasat inoiti de El. „Oameni noi pentru o
lume noua“.
Timta profetiilor trecute este imparatia
Mi-e inima o candelă aprinsă.
Și mut,ascult cuvântul cel dintâi.
În noaptea de lumina lunii ninsă
Mai stăruiesc, cu mine să rămâi.
Pe buze, dă-mi cuvântul rugăciunii,
Și-n inimă, puterea de-a trăi.
Cuvântul sfânt, dând cot deșertăciunii
Ce cu urgia vieții m-ar uni.
Sădește-n suflet taina mântuirii
Și-n gând a-mpărăției veșnicii
În versul meu fii Cântecul Iubirii
Curat și sincer,slobod de trufii.
Din stropi divini Tu adă mângăiere
Pentru ai Tăi trudiți și-mpovărați
Ce-i chemi sub crucea Ta, la Înviere
Să-i numeri printre cei răscumpărați.

viitoare: o imparatie a neprihanirii si a desavarsirii.

Fiul este deja acolo si ne asteapta. Vom fi,
impreuna cu El, mostenitori ai tuturor lucrurilor. ▲
 Mission in Albania
John Bilti / Mark Hobafcovich

ALBANIAN HISTORY round about as far as Illyricum I have fully preached

the gospel of Christ". Later apostle Paul writing
Albania, a small country in the Balkan
from Rome to Timothy during his second
peninsula became in 1967 the first
Misiune

imprisonment (in 66/67AD) records the departure

officially atheistic country in the world.
of Titus to Dalmatia, a province on the east of the
Its ruler, Enver Hoxha, ordered all
Adriatic Sea, part of Illyricum province, present day
houses of worship to be demolished or
Albania. In 2 Timothy 4:10  we find written that "for
converted into  arenas, warehouses or
Demas, having loved this present world, has
other facilities. He shut the borders
deserted me and gone to Thessalonica; Crescens
and until communism collapsed in
has gone to Galatia, Titus to Dalmatia". No mention
1990, all public expressions of faith
is made whether Titus went to Dalmatia for the
were banned. Albania has a Muslim
purpose to evangelize or encourage already
majority, a legacy of 500 years of Ottoman rule,
established churches. Traditions hold that around
from 1415 till 1912 when the Ottoman rule
60AD there were seventy Christian families in the
collapsed. Almost twenty percent of the population
Albanian coastal city of Durres, present day
are Christians, divided mainly between the
Albania.
Orthodox, Catholic and newly established
Evangelical churches.

GOSPEL IN ALBANIA

The gospel has been preached in today Albania

since the first century. Apostle Paul's connection
with Illyricum (today part of Albania) is associated
with his third missionary journey in 56AD. Romans
15:19 "in the power of signs and wonders, in Mark Hobafcovich, John Bilti, A former Albanian
the power of the Spirit; so that from Jerusalem and Naval Officer, Fredi Golloshi, Pastor in Tirana.
 Luminătorul 10-11, 2015 11

Eastern Europeans in North America, establishing

churches among the Romanians in Las Vegas
Nevada as well as other groups throughout the
United States and Canada.

Pastor John Bilti from Sacramento and Mark

Fellowship with a new church plant in Tirana
Hobafcovich from Atlanta Georgia visited Albania in
July 2013, meeting with a group of pastors and
leaders discussing the Biblical mandate and
methods of discipleship. Over 30 pastors and
leaders from throughout Albania and other Balkan
countries participated at the roundtable discussion
which was part of a larger mission tour through
Europe where similar roundtable mission
discussions were held in seven European cities
such as

I n L o n d o n
England,
Macedonia: John Bilti (Sacramento), Aromanian
Paris France,
missionary in the Balkans, Mark Hobafcovich
Madrid Spain,
(Atlanta), Fredi Golloshi, pastors in Tirana
Rome Italy ,
T i r a n a

ALBANIAN MISSIONS Albania,

Bucharest
For the last few years, pastor John Bilti from Grace
Romania and
Romanian Baptist Church in Sacramento,
A t h e n s
California has been involved in mission work in
Greece.
Albania assisting local pastors and ministries in
evangelism, church planting and discipleship of
new believers. The involvement in Albania started The Gospel of Luke in Aromanian language!
through pastor Jeremy Dollar, a missionary among
the Eastern European peoples who served in
Albania for a few years as well as serving among
 12 Luminătorul 10-11, 2015

NEW MISSION OPPOR TUNITIES IN THE in Albania ministering to university students in

BALKANS Tirana, have traveled to the city of Struga a popular
tourist destination situated in the south-western
Connection was made with a group of pastors and
region of the Republic of Macedonia (FYROM) lying
missionaries to start an outreach among the
on the shore of the beautiful Lake Ohrid where
Aromanians or Vlachs people dispersed throughout
have met a missionary from among the
the Balkan countries. The Vlachs speak the
Aromanians who lives in Skopje the capital of
Aromanian language a Latin-derived language
Macedonia. He has a burden to reach the
similar to Romanian which has many slightly
Aromanian communities with the gospel. The newly
varying dialects of its own. It is a mix of domestic
produced Jesus film in the Aromanian language
and Latin language
(This film about Jesus of Nazareth is taken from the
with additional
New Testament's Gospel of Luke) will be used as a
i n fl u e n c e s f r o m
tool to engage the Aromanian communities with
other surrounding
the gospel and ask questions about God and
languages of the
eternal life. Pray that the Lord will raise up prayer
Balkans, such as
and financial partners in supporting this new
Bulgarian, Greek,
m i s s i o n o p p o r t u n i t y t h ro u g h o u t A l b a n i a ,
Macedonian and
Albanian.

In Durres, Albania
at the ancient Amphitheatre built by the Emperor
Trajan. This is the tunnel where lions and other wild
beasts will be coming into the arena and devour
Christian martyrs!

Macedonia, Greece, Bulgaria, Serbia and other

areas throughout the Balkans.
2015 MISSIONARY VISIT
For additional info contact: Pastor John Bilti:
In October 2015 pastor John Bilti and Mark
jbilti8@gmail.com or Mark Hobafcovich:
Hobafcovich together with Alfred Golloshi, an
impactG@Gmail.com
Albanian pastor from Tirana with Aromanian
ancestry and Arton Krasniqi from Kosovo who lives October, 2015 ▲
Memorarea Scripturii
Bebe Ciaușu (Biserica Baptistă Harul, Ineu)

O hotărâre pe care mulţi creştini o iau de obicei de citează din Vechiul Testament.

Anul Nou este aceea de a memora Cuvântul lui Citează din 24 de cărţi diferite, de

Ucenicie
Dumnezeu. aproximativ 180 de ori! Este clar

Creştinii au privilegiul deosebit de a cunoaşte inima faptul că El privea Scripturile ca

lui Dumnezeu prin intermediul Bibliei. Putem vedea autoritate supremă în viaţă şi ca

puterea lui Dumnezeu, ura Sa faţă de păcat şi faţă un mod de a înţelege inima şi voia

de răutate şi harul Său peste tot în Scriptură. lui Dumnezeu. De ce să nu Îl

Simplul fapt de a avea această informaţie nu duce urmăm şi noi pe Isus cunoscând

în mod automat la transformarea care ne este şi încrezându-ne în Scriptură aşa

promisă când ne pocăim. Cum putem noi stimula cum a facut El ?

această transformare pe care Cristos o aduce? Un 2. Suntem chemaţi să facem

mod este acela de a memora Scriptura. asta. Coloseni 3 :16 ne învaţă să lăsam Cuvântul lui

Cristos să locuiască în noi în toată înţelepciunea.

Mai jos sunt 10 motive biblice în favoarea Deuteronomul 6 :4-9 ne spune ca Legea lui

memorării Scripturii: Dumnezeu să ne fie ca nişte fruntarii între ochi, şă

1. Isus a făcut asta. În toate Evangheliile Isus o întipărim în mintea copiilor noştri, să vorbim

despre ea oriunde vom merge şi să o

facem parte integrantă a vieţii noastre.

Trebuie să cunoaştem Scriptura înainte

să îi putem învăţa pe alţii şi înainte să o

putem aplica aşa cum doreşte

Dumnezeu.

3. Ne reînnoieşte mintea şi ne

transformă viaţa. Eşti o persoană care

are nevoie să noteze totul pentru ca să

 14 Luminătorul 10-11, 2015

nu uite? Dumnezeu ştie că nu putem ţine minte sau Ne este dată o armă de atac puternică pentru a

să ţinem poruncile Sale fără să ni se amintească de distruge orice neadevăruri sau cuvinte ispititoare,

ele. Acesta este unul din motivele pentru care ne-a omorându-le prin cuvântul adevărului. A şti multe

spus să ne înnoim mintea în fiecare zi folosind versete despre ispitire, despre duşman şi despre

Scriptura. El a notat deja pentru noi ce trebuie să promisiunile lui Dumnezeu se aseamănă cu

facem. Romani 12:2 spune “Să nu vă potriviţi mânuirea unei arme puternice în timpul ispitei.

chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin Cuvântul are putere! Cum vei putea, însă, lupta cu

înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine ajutorul Cuvântului daca nu îl ai in inima şi mintea ta

voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi tot timpul? Simţi uneori că parcă ai merge la război

desăvârşită.”. A ţine adevărul Scripturii proaspăt în fără arme? Lupta cu ispita este un alt motiv pentru

mintea noastră a studia şi

ne va ajuta în m e m o r a

procesul de Scriptura.

transformare pe 5. Îţi ţine viaţa

care Dumnezeu curată, ajutându-

îl vrea. te să trăieşti în

4. Ajută în lupta ascultare. “Cum

cu ispita. În îşi va ţine tânărul

perioada în care curată cărarea?

Isus a fost ispitit Îndreptându-se

în pustie, El a înfruntat cuvintele înşelătoare ale lui după cuvântul Tău.” (Psalmi 119:9) A şti Cuvântul

Satan cu cuvintele adevărului găsit în Scripturi. Deşi lui Dumnezeu prin memorarea versetelor biblice

Isus este El Însuşi Cuvântul lui Dumnezeu, a folosit este un mod bun de a-ţi păstra viaţa şi acţiunile în

Cuvântul scris al lui Dumnezeu pentru a lupta cu conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Este o

ispita. Psalmistul a înţeles puterea Cuvântului în metodă preventivă pentru a evita ispita pentru că

lupta cu ispita ”Strâng cuvântul Tău în inima mea, atunci când Cuvântul lui Dumnezeu este proaspăt

ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!” (Psalmi 119:11). în mintea ta îţi va fi mai uşor să eviţi ispita, dupa

Armura lui Dumnezeu, cum este numită în Efeseni cum spuneam şi la punctul #4.

6:10-20, menţionează o singură armă de atac, 6. Ne dă izbândă şi succes în ceea ce facem.

“sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu”. Promisiunea este dată în Iosua 1:8 “Cartea aceasta
 Luminătorul 10-11, 2015
a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă
asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este
scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările
tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.” Este
important să ne reamintim că ceea ce Dumnezeu
înţelege prin prosperitate şi succes este total diferit
faţă de înţelegerea lumii. Acestă promisiune nu este
o garanţie că vom avea sănătate şi bogăţie, ci o
promisiune a binecuvântărilor spirituale, care sunt
mult mai de preţ. Psalmul 1 descrie un om care îşi
găseşte plăcerea în Legea Domnului meditând la
ea. Psalmul continua spunând despre acest om că
va izbuti în toate lucrurile pe care le face şi că va fi
ca un pom sădit lângă un izvor de ape.
7. Eşti gata oricând să îi încurajezi pe credincioşi
folosind Scriptura. Prin memorarea şi cunoaşterea
Scripturii credincioşii pot să o împărtăşeasca cu alţi
oameni credincioşi şi să îi încurajeze astfel să
trăiască o viaţă de ascultare, luptând cu ispita,
reînnoidu-şi mintea şi crescând în asemănarea cu
Cristos. Pavel îi îndeamnă pe Tesaloniceni în 1
Tesaloniceni 4:18 să fie gata să se încurajeze unii
pe alţii cu adevărul şi 2 Timotei 3:16 spune că
toată Scriptura este de folos să înveţe, să mustre,
să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire. A
cunoaşte Scriptura este deosebit de important
pentru a putea împărtăşi cu alţii.
8. Poţi împărtăşi cu cei necredincioşi. Suntem
chemaţi în 1 Petru 3:15 să fim mereu gata să dăm
socoteală de nădejdea noastră în Cristos. Trebuie
15
să memorăm Scriptura pentru a le explica celor
necredincioşi mesajul salvării şi ajutându-i să
înţeleagă că sunt păcătoşi şi că au nevoie de un
Salvator. Folosind cuvintele lui Dumnezeu vom
avea mai multă autoritate în transmiterea mesajului
şi astfel vom valorifica puterea Cuvântului lui
Dumnezeu. (Isaia 55:11, Evrei 4:12, Ieremia 23:29)
9. Îl vei înţelege mai bine pe Dumnezeu şi voia Sa.
Atunci când cunoaştem Cuvântul lui Dumnezeu şi îl
împlinim putem experimenta mai mult din
Dumnezeu (Ioan 14:21) şi totodată să
experimentăm libertatea care vin prin ascultare
(Ioan 8:31-32). Cunoscându-L pe Dumnezeu
înţelegem mai bine voia Lui pentru noi. Romani
12:2 ne învaţă că dacă ne înnoim mintea şi ne
lăsăm transformaţi vom putea “deosebi bine voia
lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită”.
Care creştin nu îşi doreşte să Îl înţeleagă mai bine
pe Dumnezeu şi voia Lui perfectă?
10. Îţi umple mintea cu înţelepciune. Biblia este o
carte plină de înţelepciune care poate avea impact
în toate aspectele vieţii noastre. Memorând
Scriptura avem această înţelepciune în mintea
noastră tot timpul. Luca 2:52 spune că până şi Isus
a crescut în înţelepciune pe parcursul vieţii Sale pe
pământ. De ce nu am face şi noi la fel?
▲
 He Must Increase; Our
Churches Must Decrease
Jared Wilson (Midwestern Seminary)

There is one thing that the churches can be very good moves to make, but the glory of
Viziune

experiencing historic revival have in
common: they seemed overrun with
the sense of the glory of God. They
preached the gospel and the response
was, as some describe, that "glory
came down."
God is best heard in the proclaimed gospel of
Jesus Christ. So that's where the glory-aimed
church is going to camp out. We all talk a big game
about the glory of God, but it is a rare church that
takes God's glory seriously as the purpose of
everything.

Now, that's not something you can
schedule. You can't advertise it on the
church signboard: "Every Sunday: Glory comes
down." But it is something we can aim for, yearn
for, cast a vision for, desire, crave, proclaim. You
can't program the glory, but you can plead for it.
I preached on the servant-hearted harmony and
burden-bearing of Romans 15 to my church once,
and one point I stressed is that we aren't to strive
for these things in order to become an impressive
church. The exhortations of Paul in Romans 15:1-5
are there so "that together," verse 6 reads, "you

See, nobody ever said, "We changed our music

style and revival broke out." Nobody ever
said, "We moved from Sunday School
classes to small groups and the glory of
God came down." Nobody ever said, "You
would not believe the repenting unto
holiness that happened when our pastor
started preaching shorter sermons." (I'm
just sayin'.)

No, all those things and more can be good

things. Done for the right reasons, those
 Luminătorul 10-11, 2015 17

may with one voice glorify the God and Father of A gospel-centered church is not aiming to be the
our Lord Jesus Christ." nicest church in town. That'd be nice. A gospel-
centered church is not aiming to be the coolest
I then cast the vision over to Ephesians 1. Why has
church in town. That'd just be cool. A gospel-
he blessed us in Christ with every spiritual blessing
centered church is not even aiming to be the
in the heavenly places? Why has he chosen us in
smartest church in town. That'd be okay, I guess.
him before the foundation of the world, that we
No, a gospel-centered church doesn't aim to be
should be holy and blameless before him? Why
the anything-est church in town because it's not
has he predestined us for adoption as sons
comparing itself to other churches, but to the
through Jesus Christ, according to the purpose of
holiness of God, which will shrink the church down
his will? Ephesians 1:6: "For the praise of his
to size in its own
glorious grace."
estimation and make
I took them to 1 Peter her hunger for the
2:9. Why did he make
holiness that only
us a chosen race? comes from the riches
Why did he make us a
of Christ in the gospel.
royal priesthood? Why
A g o s p e l - c e n t e re d
did he make us a holy
church aims to be a
nation? Why did he
g o s p e l - p ro c l a i m i n g
call us a people for his
church in town.
own possession?
Because that would be
"That we may proclaim
glorious.
the excellencies of him who called us out of
darkness into his marvelous light." A gospel-centered church is okay with its own
decreasing -- in reputation, in acclaim, in legacy,
Over and over again, from Old Testament through
even in (gasp!) numbers, but especially in self-
New, we learn the foundational truth echoed by the
regard -- so long as it serves the increasing of the
Westminster divines, that "The chief end of man is
sense of the glory of God.
to glorify God and enjoy him forever." We make
realized the 5th of the Reformational solas: Soli Therefore welcome one another as Christ has
Deo Gloria, "to God alone be the glory." A gospel- welcomed you, for the glory of God. -- Romans
centered church makes that not just a spiritual 15:7 ▲
slogan but her spiritual blood.
 Rezoluțiile lui
Jonathan Edwards

Jonathan Wdwards (1703-1758) a fost al istoriei bisericii de atunci încoace s-a datorat în
unul dintre cei mai proeminenţi pastori, mare măsură dedicării faţă de Dumnezeu şi al celor
Slujire

evanghelişti şi teologi ai vremii sale. Pe
când era pastor într-o biserică
congregaţionalistă din Northampton,
Massachusetts, a fost folosit de
Dumnezeu în iniţierea primei mari treziri
spirituale de pe tărâm american, care a
avut loc între anii 1733-1735. După
câţiva ani, a fost folosit din nou în ceea
cel de-al doilea val de trezire spirituală, timp în care
a predicat una dintre cele mai celebre predici din
întreaga istorie a Bisericii, numită Păcătoşii în
mâinile unui Dumnezeu mânios (1741). În 1757 a
fost chemat să predea la Colegiul din Bew Jersey
(actuala Universitate Princeton), iar pe
data de 16 Februarie 1758 a fost instalat
ca preşedinte al acestei instituţii de
învăţământ. La foarte puţin timp după
aceea, mai precis în ziua de 22 Martie
1758 a decedat şi a fost înmormântat în
Princeton Cemetery. A avut trei fii şi opt
fiice.
şaptezecei de hotărâri pe care le-a luat în tinereţe,
la doar 19,20 de ani (1722-1723). În introducerea
lucrării Scrierile Personale ale lui Jonathan
Edwards, vol 16, George Claghorn spune că
pentru Jonathan Edwards, aceste rezoluţii nu au
reprezentat nici speranţe pioase, nici vise
romantice, nici reguli legaliste, ci, pur şi simplu, au
fost instrucţiuni pentru viaţă demne de urmat cu
respect. Edwards era dependent de puterea
susţinătoare a Dumnezeului Atotputernic, singurul
capabil de a-l ajuta să-şi respecte hotărârile.
Aceste rezoluţii au fost linii directoare pentru auto-
examinare.

Mulţi spun că uriaşul impact pe care

Edwards l-a avut asupra generaţiei sale şi
 Luminătorul 10-11, 2015
Dintre cele 70 de rezoluţii, prima datată (nr. 35 din
listă), a fost scrisă pe data de 18 Decembrie 1722,
în ziua când a început să ţină un jurnal personal.
Ultima, cea cu nr. 70 din listă, a fost scrisă pe data
de 17 August 1723. deci, cel puţin jumătate au fost
scrise în timpul pastoraţiei din New York, în timp ce
locuia în East Windsor, înainte de a-şi primi diploma
de Master în Teologie în Septembrie 1723.
Poate că aceste rezoluţii reprezintă un set de reguli
legaliste pentru mulţi dintre creştinii contemporani,
dar trebuie să
înţelegem că acesta
era modul uzual de
educare a celor de
curând convertiţi la
creştinism în secolul
al XVIII-lea.
Cercetătorii au
comparat îndelung
rezoluţiile lui
Edwards cu cele ale
lui Benjamin Franklin.
Însuşi Franklin îşi compară propriile rezoluţii în
Autobiografia sa cu cele ale lui Edwards. Amândoi
au recunoscut valoarea rezoluţiilor şi evaluarea
eficacităţii lor de-a lungul vieţii. Amândoi au
recunoscut valoarea spunerii adevărului cu orice
preţ, al vorbirii moderate, al ajutorării semenilor, al
îndeplinirii datoriilor zilnice cu credincioşie. Amândoi
au decis şi au sfătuit şi pe alţii să decidă să evite
mânia, să folosească timpul în mod eficient, să fie
19
blânzi şi buni cu semenii lor, să se roage pentru
ajutor divin.
Dar, dincolo de asemănările celor două liste de
rezoluţii, există şi mari diferenţe. De exemplu, în
timp ce Franklin s-a mulţumit cu doar treisprezece
rezoluţii, Edwards a ajuns la nu mai puţin de
şaptezeci. De asemenea, listele celor doi diferă în
spirit şi scop. Franklin reprezintă Epoca Raţiunii, şi,
prin urmare, a accentuat mai mult trăirea din
această lume şi căutarea de a deveni un cetăţean
cât mai bun al
pământului.
Rezoluţiile sale sunt
scurte, epigramatice
şi eclectice. Pentru
el, Isus şi Socrate au
fost la fel de valoroşi,
prin urmare ambii
merită să fie imitaţi în
aceeaşi măsură.
În schimb, Edwards
a rămas puritanul exemplar, care căuta smerenia,
îşi recunoştea slăbiciunile, şi cerea ajutor şi
speranţă de la Dumnezeu. Scopul rezoluţiilor sale a
fost acela de a produce un suflet care să se
potrivească veşniciei cu Dumnezeu. Ele au servit
ca un set de linii directoare zilnice pentru sfinţirea
personală. Edward a hotărât să studieze Scriptura
mai mult decât orice altă carte şi să se roage atât
cât este nevoie. Isus a fost Domnul său mereu era
prezent, personal şi primordial în viaţa sa.
 20 Luminătorul 10-11, 2015

Hotărârile lui Jonathan Edwards (1722– 1723). la gloria lui Dumnezeu; să nici nu existe, să nici nu-l
suport, şi, pe cât posibil, să mă ţin departe de el.
Fiind conştient că sunt incapabil să fac ceva fără
ajutorul lui Dumnezeu, Îl rog cu umilinţă ca prin 5. Sunt hotărât să nu pierd niciun moment, ci să-l
harul Său să mă întărească în păzirea acestor exploatez în cel mai profitabil mod cu putinţă.
hotărâri, în măsura în care ele reprezintă voia Sa,
6. Sunt hotărât să trăiesc cu toată puterea mea, tot
de dragul lui Cristos.
timpul vieţii mele.
Aminteşte-ți să le repeţi în fiecare săptămână!
7. Sunt hotărât să nu fac niciodată niciun lucru pe
1. Sunt hotărât să fac totate lucrurile pentru gloria care nu l-aş face în ultima oră a vieţii mele.
lui Dumnezeu, pentru binele, câştigul şi plăcerea
8. Sunt hotărât să acţionez, în toate privinţele, atât
mea, pe toată durata exsietnţei mele, fără a ţine
cu vorba cât şi cu fapta, ca şi cum nimeni nu ar fi
cont de timp, atât
fost atât de vulgar şi
pentru acum, cât şi
josnic ca şi mine, ca
pentru veşnicie.
şi cum aş fi comis
Sunt hotărât să fac
aceleaşi păcate, ca
tot ceea ce este de
şi cum aş fi avut
datoria mea pentru
aceleaşi slăbiciuni
binele şi avantajul
sau eşecuri ca alţii;
omenirii. Sunt
şi să las
hotărât să fac acest
cunoaşterea
lucruri neţinând cont de dificultăţile pe care le voi
eşecurilor lor să producă în mine nimic mai mult
întâmpina, oricât de multe şi oricât de mari vor fi.
decât ruşine, şi să-mi arate o nouă ocazie de a-mi
2. Sunt hotărât să depun în permanenţă eforturi mărturisi păcatele şi propria mizerie faţă de
pentru a găsi noi metode de a promova lucrurile Dumnezeu.
menţionate mai sus.
9. Sunt hotărât să mă gândesc cât mai mult, în
3. Sunt hotărât ca, dacă voi cădea vreodată şi voi orice situaţie, la propria-mi moarte şi la
deveni plictisit, astfel încât să neglijez păzirea circumstanţele obişnuite care duc la moarte.
oricărei părţi a acestor rezoluţii, să mă pocăiesc de
10. Sunt hotărât ca, atunci când când voi simţi
tot ceea ce-mi voi aminti atunci când îmi voi reveni.
durere, să mă gândesc la durerile martirilor şi ale
4. Hotărăsc să nu fac nicioidată vreun lucru, fie în iadului. [gtgospel.wordpress.com] ▲
suflet sau în trup, fie mare fie mic, care să atenteze
Misiune la Bruxelles
Samuel Stan (RBC of Nashville, TN)

și noua Asociație a Bisericilor

Baptiste din Europa de Vest a
fost întărită și noi legături s-au

Misiune
format. De asemenea trebuie
mentionat că în cadrul acestor
întâlniri, surorile au început   a
lucrare frumoasă de creștere
sprituală, de cunoastere mai
îndeaproape a nevoilor și
cerințelor de rugaciune pe
care  surorile le-au împărtășit
Intr-o atmosferă plină de prezența Duhului Sfint, pe
împreună de-a lungul întâlnirilor.
data de 16-19 octombrie 2015, la Biserica Betel
Să continuăm să ne rugăm pentru acest început
din Bruxell s-a desfasurat a VI-a întâlnire a fraților
frumos, care nu poate să ne facă decât să ne
păstori baptiști din diaspora Europei de vest. Au
gândim la începuturile Asociației noastre din SUA și
fost prezenți 24 de frați păstori care au reprezentat
Canada.
bisericile pe care le păstoresc.
▲

Prin harul Domnnului Asociația Bisericilor
Baptiste din SUA și Canada a fost reprezentată
de Fr. Samuel Stan, presedinte cu misiunea,
însoțit de soția sa, sora Rodica Stan, secretara
surorilor din Asociație. De asemenea a fost
prezentă și Uniunea Baptistă din România, care
de-a lungul celor șase întâlniri și-a adus un aport
binecuvântat, atât din punct de vedere spiritual
cât și prin sprijinul financiar acordat.

În toate aceste momente de har, legăturille
dintre Asociația baptistă din SUA și Canada, cât
 Pistis Christou pe
meleaguri mioritice
Studiu biblic
Sorin Sabou (El Roi RBC, Chicago)
Citesc cu interes o polemică recentă în
România cu privire la sensul unei expresii
pauline: pistis Christou. Lucrul bun este
că această dezbatere a ajuns şi la noi,
lucrul mai puţin bun este că textele
acestei polemici ne ajută prea puțin la
înţelegerea problemei/disputei. Deşi
polemica de la noi este spumoasă nu
este nici pe departe la intensitatea alteia
Este atractiv să înţelegi expresia aceasta în
din trecut pe aceeaşi temă. Ştim de la R.
Hays cum s-au desfăşurat apostrofările la
începutul anilor 1990 între J.D.G. Dunn şi teologii din
America de Nord (Hays, 1991, p. 714). Dunn se
întreaba mirat cum de aşa de mulţi dintre ei, care
intepretează pistis Christou ca un genitiv subiectiv,
sunt ca porcii în care au intrat dracii care au ieşit din
îndrăcitul din Gadara şi acum năvălesc la vale şi se
aruncă în mare; la care cei din America de Nord i-au
răspuns prin cuvintele spuse de cei din Gadara după
ce au văzut ce s-a întâmplat cu porcii lor: Pleacă de
aici!
Cele două tabere sunt numeroase. Expresia
pistis Christou este interpretată ca un genitiv subiectiv
de către autori ca Hays, Howard, Byrne, Campbell,
Cousar, Donaldson, Gaston, Gaventa, Johnson,
Longenecker, Martyn, Soards, Stowers, Whiterington
III, iar ca un genitiv obiectiv autori ca Dunn, Bruce,
Cosgrove, Fung, Hansen, Hultgren, Westerholm.
Textele esenţiale sunt cele din Rom. 3.22, 26, Gal.
3.22, 2.16, 20, Fil. 3.9, Efes. 3.12. În acestea avem
expresiile pisteos Christou, pisteos Iesou Christou,
(pistei tou huiou tou theou;hapax legomenon la Pavel
și nu o vom analiza în acest material). Cum trebuie
înțelese aceste expresii? Credinţa lui Cristos? Credinţa
lui Isus Cristos? sau credinţa în Cristos?, credinţa în
Isus Cristos? Cu alte cuvinte genitivul Christou este un
genitiv subiectiv sau obiectiv?
mod literal ca şi credinţa lui Cristos. Argumentul
taberei pentru genitiv subiectiv este construit pe
temelia caracterului narativ al evangheliei pauline.
Evanghelia predicată de Pavel este o naraţiune care-l
descrie pe Isus a fiind trimis de Dumnezeu şi se dă pe
sine la moarte pe cruce pentru a elibera omenirea din
robie. Moartea sa pe cruce este în acelaşi timp un act
iubitor al credincioşiei faţă de Dumnezeu şi
manifestarea decisivă a credincioşiei lui Dumnezeu
faţă de promisiunea legământului cu Avraam (Hays,
1991, p. 716). Când Pavel foloseşte o expresie ca
pistis Christou avem ecouri ale acestei naraţiuni pentru
că avem o referire la credincioşia lui Isus în ducerea la
împlinire a acestei misiuni. Implicaţia acestei
interpretări este că accentul teologiei pauline nu stă
atât de mult asupra faptului cum ne apropiem de
Dumnezeu, ci asupra faptului cum a lucrat Dumnezeu
în Cristos pentru a ne izbăvi (Hays, 1991, p. 716).
Tabăra care susţine genitivul obiectiv argumentează
făcând trimitere la faptul că dacă ideea credincioşiei lui
 Luminătorul 10-11, 2015
Cristos este atât de centrală în ce priveşte evanghelia
proclamată în creştinismul de la început cum de nu
apare şi în afara celor două epistole, Romani şi
Galateni (Dunn, 1991, p. 734)? Apoi, nu avem o
expresie echivalentă cu verb: Cristos a crezut, care să
consolideze o astfel de poziţie.
Eu fac parte din tabăra celor care
argumentează pentru un genitiv obiectiv: credinţa în
Cristos. Datorită faptului că în toate expressile cu pistis
Christou articolul hotărât lipseşte suntem îndreptaţi
spre a înţelege expresia ca având un genitiv obiectiv
(Dunn, 1991, p. 731). Prezenţa articolului hotărât în
astfel de expresii îndreaptă interpretarea înspre genitiv
subiectiv. A se vedea texte ca Iac. 2.1, Apoc. 2.13,
14.12 unde avem articol hotărât şi sensul genitivului
este unul subiectiv. Singura excepţie din Noul
Testament este cea din Rom. 4.16 („credinţa lui
Avraam“) în care lipseşte articolul hotărât şi genitivul
este subiectiv. Totuşi, de ce foloseşte apostolul Pavel
o astfel de expresie: pistis Christou? Din motive
retorice. Contextul din Romani 3.21-26, în care
expresia dikaiosune theou („dreptatea lui Dumnezeu“)
este dominantă, îndreaptă formulările înspre
construcţii cu genitiv. Astfel de construcţii sunt
inexacte, dar cu impact retoric (a se vedea şi expresiile
orge theou, pistin tou theou, aletheia tou theou din
Rom. 1.18, 3.3, 3.7). Studiile asupra acestui text arată
spre construcţia profund retorică a lui. Ulterior, în
scrieri în care dikaiosune theou şi alte expresii cu
genitiv nu sunt teme dominante, şi Pavel vorbeşte
despre credinţa oamenilor în Cristos, el foloseşte
construcţii cu prepoziţiile en („în“): 1 Tim. 3.13, 2 Tim.
1.13, 3.5, şi eis („în/înspre“): Gal. 2.16 (a se vedea şi
Ef. 1.15 şi Col. 2.5). Aceste construcţii sunt mai
exacte: „credinţa în Cristos,“ şi „am crezut în Cristos.“
La Pavel nu avem o echivalenţă între ascultare
și credință, deşi cele două sunt apropiate, dar nu
23
interschimbabile; expresia ascultarea credinţei (Rom.
1.5) nu este o expresie în care pisteos este un genitiv
epexegetic. Sensul fiind mai degrabă cel că ascultarea
însoţeşte credinţa. Da, spre deosebire de Adam,
Cristos a ascultat, iar datorită ascultării lui îndreptăţirea
păcătoşilor este posibilă (vezi contrastul dintre ei în
Rom. 5.12-21), dar Pavel nu spune că Cristos a fost
credincios, ci ascultător, aşa cum va spune şi în Fil.
2.8 („ascultător până la moarte“). La Pavel Cristos are
proeminţă ca şi agent al răscumpărării aşa cum arată
construcţiile „în Cristos,“ „prin Cristos,“ dar nu în
termenii „credincioşiei lui Cristos.“ În afara expresiei
pistis Christou, nu avem nici o referire clară la credinţa
lui Cristos ca atare. De aceea pistis este interpretată
nu ca şi act al credinţei sau ca şi conţinut al credinţei
(învăţătură, crez) de către tabăra care susține genitivul
subiectiv, ci ca şi „credincioşie.“ În fiecare dintre
textele în care apare expresia noastră, interpretarea
genitivului ca genitiv obiectiv („credinţa în Cristos“) are
un sens mai clar şi responsabilizează pe om în ce
priveşte răspunsul credinţei la auzirea evangheliei lui
Cristos.
Surse
Hays, R. B. (1991). ΠΙΣΤΙΣ And Pauline Christology:
What Is at Stake? In SBL 1991 Seminar Papers (pp.
714–29). Atlanta: Scholars Press.
Dunn, J. D. G. (1991). Once More, ΠΙΣΤΙΣ ΧΡΙΣΤΟΥ. In
SBL 1991 Seminar Papers (pp. 730–44). Atlanta:
Scholars Press.
▲
 Conducerea Asociației

Președinte - Sorin Sabou

Secretar general - Claudiu Vâlcu

Vicepreședinte est - Florin Vancea

Secretar est - Ștefan Ghinescu

Vicepreședinte vest - Ovidiu Rauca

Secretar vest - Ovidiu Horga

Vicepreședinte Canada - Florin

Dragomir
Președinte Comisia pastorală-
Cornel Turcu
Președinte Comisia de misiune -
Samuel Stan
Casier misiune - Ion Cotârlă O zi
Casier adm. - Cornel Ciba Maria Corb
Trustee - Viorel Clintoc

Editor „Luminătorul“ -
Sorin Sabou
editorluminatorul@gmail.com
Tipar și distribuție - Ioan Știr
Nu uitați să vă abonați la
Luminătorul!
A fost o zi în calendarul vieții
Când, fericit, m-am întâlnit cu El
Și-am acceptat din vremea tinereții
Pe deget, strâns, al dragostei inel.
A fost în ziua aceea mai mult soare
Văzduhul de cântări era mai plin
Mă-nvăluia venind din departare
Chemarea blând-ă Mielului Divin.

Abonamenul unei reviste costă $30 A fost în ziua aceea sărbătoare,

pe an.
Atâta pace și atât alint...
Abonamentele se fac la Cornel Ciba
2624 Chalet Pl, Chino Hills,
Se răcoreau și razele de soare
CA 91709 Cu-a fericirii lacrimi de argint.
cornel.ciba@gmail.com
Măreața zi cu-nfiorări senine,
Contribuțiile pentru fondul de misiune În viața mea de-a pururi să rămâi!
se fac la Ion Cotârlă
În fiecare zi sădește-n mine
3015 W. Kilburn Rd., Rochester Hills,
MI 48306 Nemuritoarea dragoste dintâi!
ioncotarla@gmail.com