O SCURTĂ ISTORIE A UNEI IDEI

 In 1730, Richard Cantillon, un economist irlandez-francez, a introdus conceptul

de antreprenor ca forţă în viaţa economică, în eseul său “Eseu asupra naturii
comerţului în general”.

 La 200 de ani după el, economistul austriac Joseph Schumpeter l-a reintrodus cu
convingere în cartea sa Capitalism, Socialism and Democracy, argumentând că a
încerca să scrii teorie economică fără a menţiona antreprenorii este ca şi cum “ai
scrie Hamlet fără prinţul danez”.

 Antreprenorul era văzut iniţial ca un administrator al riscurilor un om de afaceri

care cumpăra bunuri de la un furnizor fără garanţia că pot fi vândute.
 O SCURTĂ ISTORIE A UNEI IDEI

 În secolul al XVIII-lea, a fi în lumea afacerilor însemna să fii un soi de comerciant

sau să fii propriul angajat şi să-ţi produci propriile bunuri.

 Dar, odată cu Revoluţia Industrială, antreprenorii nu mai erau nişte simple persoane
care preluau riscuri, ci erau şi inovatori, oameni care înfiinţau întreprinderi noi.

 La sfârşitul secolului al XIX-lea, industria la scară largă şi organizaţiile mari

prosperau.

 Schumpeter a argumentat că, într-o economie, creşterea este determinată de

antreprenori al căror rol este să ”reformeze sau revoluţioneze tiparul de producţie
exploatând o invenţie sau, în termeni mai generali, o posibilitate tehnologică
neîncercată pentru fabricarea unui produs nou sau a unui produs vechi în moduri
noi...”
 O SCURTĂ ISTORIE A UNEI IDEI

 În secolul al XVIII-lea, a fi în lumea afacerilor însemna să fii un soi de comerciant

sau să fii propriul angajat şi să-ţi produci propriile bunuri.

 Dar, odată cu Revoluţia Industrială, antreprenorii nu mai erau nişte simple persoane
care preluau riscuri, ci erau şi inovatori, oameni care înfiinţau întreprinderi noi.

 La sfârşitul secolului al XIX-lea, industria la scară largă şi organizaţiile mari

prosperau.

 Schumpeter a argumentat că, într-o economie, creşterea este determinată de

antreprenori al căror rol este să ”reformeze sau revoluţioneze tiparul de producţie
exploatând o invenţie sau, în termeni mai generali, o posibilitate tehnologică
neîncercată pentru fabricarea unui produs nou sau a unui produs vechi în moduri
noi...”
 O SCURTĂ ISTORIE A UNEI IDEI

 În anii '70, mulţi economişti considerau că antreprenorii au devenit neimportanţi

pentru viaţa economică, depăşiţi de puterea corporaţiilor.

 Niciun individ nu putea prezenta o provocare pentru giganţi precum IBM în

domeniul computerelor sau Eastman Kodak în fotografie, cu poziţiile lor aproape de
monopol, cu know-how-ul managerial şi diviziile de cercetare generos finanţate.

 Ce au subestimat aceşti economişti a fost rezistenţa populară la orice formă

de status-quo.

 A fost nevoie de alt economist austriac, Peter Drucker, pentru a o pune înapoi
pe picioare, ideea de antreprenor.
 O SCURTĂ ISTORIE A UNEI IDEI

 Peter Drucker vedea economia ca pe un domeniu deteriorat al încercărilor

omeneşti, populat de oameni gânditori şi simţitori, şi nu guvernat de formule
ştiinţifice .

 Considera că antreprenoriatul este un comportament care se poate

învăţa, un proces sistematic de ”inovaţie consecventă”.

 Inovaţia, scria el, ”era instrumentul specific al antreprenoriatului... actul care

conferă resurselor o nouă capacitate de a crea avuţie”.

 În viziunea lui, antreprenorul - ”caută întotdeauna SCHIMBAREA,

răspunde când i se înfăţişează şi o exploatează ca pe o oportunitate”.
 Diferențe între angajați și antreprenori. Cine este antreprenorul?

- Antreprenorul este proprietarul profitului – economic și social.

- Antreprenorul recunoaște oportunitatea de a lansa o afacere, oportunitate pe care alți

oameni poate că nu au sesizat-o.

- Antreprenorul mută resursele economice (precum lemnul sau cărbunele) dintr-o zonă
cu productivitate scăzută, într-una cu productivitate mai ridicată şi cu rezultate mai
consistente. Făcând asta, antreprenorii adaugă valoare unor resurse rare.
 De ce să fiți antreprenori sociali?
 Antreprenorul munceşte pentru următoarele recompense:
1. Control asupra timpului
Lui Bill Gates îi plăcea să-şi petreacă timpul creând programe de computer. El a angajat alţi
oameni să administreze Microsoft şi să se ocupe de marketingul şi de vânzarea produselor.

2. Control asupra condiţiilor de lucru: puteţi crea un mediu de lucru care reflectă valorile
dumneavoastră. Puteţi evalua propria performanţă. Nimeni nu are puterea de a vă concedia.

3. Control asupra compensaţiei și impactului social. Puteţi decide: să vă plătiţi un salariu pe

lună, să vă plătiţi un salariu tarifar - o plată fixă pe oră.

4. Creare/Proprietate: Scopul dumneavoastră este să creaţi o firmă care va avea un flux

continuu de câştiguri – sociale și economice.
 Generaţiile X, Y si Z și redefinirea succesului
 Succesul este mult mai personal şi se bazează pe factori care trec dincolo de venit şi bogăţie.
Proprietarii de firme pot lansa o afacere:

- pentru a crea o abordare mai ecologică în realizarea unui produs sau a unui proces,
- pentru a asigura locuri de muncă pentru o populaţie dezavantajată
- sau pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea psihică sau fizică.

 Pentru aceşti antreprenori, succesul poate fi determinat de capacitatea lor de a avea un impact
asupra populaţiei pe care o deservesc.

 Sau succesul înseamnă a munci pentru a asigura un stil de viaţă care îngăduie o săptămână de lucru
mai scurtă.

 Recunoaşterea poate fi, de asemenea, un obiectiv. Succesul financiar poate fi doar una dintre
numeroasele măsuri ale împlinirii pentru un antreprenor.
 COSTURILE SI BENEFICIILE CALITĂŢII DE ANTREPRENOR
Chiar dacă aveţi un vis de care sunteţi convins că va avea succes, examinaţi atent costurile
şi beneficiile calităţii de antreprenor.

Beneficiile pot fi:

 Independenţă: Proprietarii de firme nu trebuie să execute ordine sau să respecte ore de
program stabilite de altcineva.

 Satisfacţie: A face ceea ce vă place sau a transforma o îndemânare, un hobby sau alt interes în
propria afacere poate da extrem de multă satisfacţie.

 Recompensă financiară: Deşi potenţialul câştigurilor este în general limitat pentru angajaţi,
antreprenorii nu sunt limitaţi decât de propria lor imaginaţie şi tenacitate.

 Respect faţă de sine: A şti că aţi creat ceva valoros vă poate da un puternic sentiment de
împlinire.
 COSTURILE SI BENEFICIILE CALITĂŢII DE ANTREPRENOR
Costurile pot fi:
 Eşecul firmei: antreprenorii nu au parte de o instruire corespunzătoare, îşi pierd curajul şi renunţă.
Antreprenorii riscă să piardă nu numai banii lor, ci şi investiţia financiară făcută de alţii.

 Obstacolele: vă veţi ciocni de probleme pe care va trebui să le rezolvaţi singuri. E posibil ca familia şi prietenii
să vă descurajeze sau să nu vă sprijine viziunea.

 Singurătatea: A fi total responsabil pentru succesul sau eşecul firmei poate crea un sentiment de singurătate sau
chiar de teamă.

 Nesiguranţa financiară: Nu aveţi garanţia unui salariu sau a unor prime fixe. Este posibil să nu aveţi
întotdeauna destui bani, în special în primele 18 luni.

 Orele de lucru prelungite/Munca din greu: Va trebui să munciţi ore suplimentare pentru a pune afacerea în
mişcare. Mulţi antreprenori muncesc 6 sau 7 zile pe săptămână, adeseori câte 12 până la 14 ore pe zi.
 TIPOLOGIA ANTREPRENORILOR ȘI ANTREPRENORIATULUI

În general, atunci când vorbim despre antreprenori, ne gândim la acei oameni care
dezvoltă un proiect de afaceri propriu, pe baza unei idei și asumându-și riscurile pe
care acel proiect le implică, dar beneficiind la final și de rezultatele afacerii, dacă
aceasta este de succes.

Însă, în realitate, sunt mult mai multe domenii în care, pe baza unei idei, oamenii pot
să dezvolte proiecte valoroase, chiar dacă nu sunt afaceri, ci alte tipuri de proiecte:
sociale, politice, de cercetare etc.

În acest mod putem vorbi și de alte tipuri de antreprenori, respectiv antreprenori

sociali, antreprenori politici, antreprenori în cercetare etc.
 Activitate antreprenorială care:
 pornește de la identificarea unei probleme sociale
(cu privire la educație, sănătate, dar și alte aspecte

Antreprenoriatul sociale importante pentru o comunitate)

 și se concentrează asupra rezolvării acesteia prin
social
metode tipic antreprenoriale (structurând o
organizație și găsind soluțiile de acțiune, finanțare și
dezvoltare a acestei organizații).
 - pornește de la identificarea unor probleme
politice

Antreprenoriatul - și încearcă să găsească soluții mergând pe un

politic set de idei noi sau o nouă ideologie și
dezvoltând organizația care să promoveze în
mod eficient acea ideologie.
 Numeroși antreprenori au fost în același timp și
cercetători, savanți sau inventatori, dezvoltându-și în
timp propriile companii și afaceri, în care au folosit din
plin rezultatele cercetărilor și invențiilor lor.

Antreprenoriat
în cercetare Exemplu: Thomas Edison, cel care a inventat becul
electric a fost și un antreprenor în sensul propriu al
cuvântului, întrucât a fondat o companie care și astăzi,
la 150 de ani de la înființare, este una dintre cele mai
faimoase de pe glob: General Electric.
 Intraprenorul este:
- un angajat al unei mari corporații
- care primește libertatea și suportul financiar
Intraprenoriat necesar pentru a crea noi produse, servicii, sisteme
etc. și care nu trebuie să urmeze rutina sau
protocolul corporației.
 Tipuri de antreprenori

Antreprenor în Antreprenor în serie –

Antreprenor începător
devenire – acea persoană antreprenor care a creat și
– cel aflat la prima
care se gândește să dezvoltat mai multe
afacere;
înceapă o afacere; afaceri în serie;

Manageri antreprenori
Antreprenori obișnuiți
– prezintă caracteristicile
– persoane care au creat și
unor antreprenori, dar au
dezvoltat mai multe
caliatea de manager
afaceri în paralel;
pentru o firmă.
 Principala diferență are legătură cu scopul sau
cu ceea ce întreprinderea încearcă să
maximizeze.

• Pentru antreprenorii sociali

Care este • ținta minimă = maximizarea impactului social, de
diferența dintre obicei, adresându-se unei nevoi urgente care este

antreprenoriatul administrată greșit sau ignorată de alte instituții.

social și cel de • Pentru antreprenorii de afaceri,

afaceri? • ținta minimă = maximizarea profiturilor averii
acționarilor sau construirea unei entități respectate, care
să ofere valoare clienților și sens eforturilor depuse de
angajați (Bornstein & Davis, 2010).
 Antreprenoriatul și antreprenoriatul social
Elemente comparative
Antreprenorii sociali Criterii de analiză Antreprenorii de afaceri

Au capacitatea de a identifica
oportunități care nu sunt identificate Recunoașterea oportuntății Da
de alții.
Sunt considerați agenți ai schimbării
într-un context social, punând accentul
Ionovarea Da
pe problema socială și pe soluțiile
inovatoare.
Obiectivul: eliminarea motivului
existenței organizației lor – adică Planifică și operează strategic pe baza
Durata de viață a organizației
soluționarea completă a problemei principiului continuității
sociale
Antreprenoriatul și antreprenoriatul social
Elemente comparative

Oportunitate
Inovare Organizare
de afacere

Asumarea
Leadership
riscurilor
 Cum găsesc antreprenorii sociali oportunități pentru lansarea
unei noi afaceri?

 ASCULTĂ – ascultând ce spun alții, antreprenorilor le vin idei despre cum să

creeze una nouă;

 OBSERVĂ - ținând permanent ochii deschiși, antreprenorilor le vin idei despre

cum să ajute societate, despre ce au nevoie clienții/consumatorii/beneficiarii.

 GÂNDESC – când antreprenorii analizează o problemă, se gândesc la soluții. Ce

produs sau serviciu ar putea rezolva acea problemă?
 Cinci rădăcini ale oportunității pe piață

Probleme sociale ...pe care afacerea dumneavoastră le poate rezolva.

Schimbări de legi, situaţii sau tendinţe.

Invenţii de produse sau servicii complet noi.

Concurenţa. Dacă puteţi găsi o cale de a învinge concurenţa la preţ, localizare, calitate,
reputaţie, încredere sau viteză, puteţi crea o afacere de succes cu un produs sau un serviciu
existent.

Progrese tehnologice. Oamenii de ştiinţă pot să inventeze noi tehnologii, dar antreprenorii
descoperă cum să le folosească sau să le vândă.
 Înțelepciune antreprenorială... Analiza SWOT

 O modalitate utilă de evaluare a unei idei de afaceri este examinarea ei sub aspectul:
- Punctelor tari – toate punctele pozitive pe care le are antreprenorul, de la experiență la
relații.

- Punctelor slabe – lipsa de capital sau de instruire sau nereușita de a pune la punct un
sistem contabil care să funcționeze.

- Oportunități – evenimente/factori/împrejurări care îl pot ajuta pe antreprenor.

- Amenințărilor – concurența, probleme legale, declinul economiei în ansamblul ei etc.

 Înțelepciune antreprenorială...Analiza cost/beneficiu
 Analiza cost/beneficiu = comparaţia între costuri şi beneficii pentru a lua o decizie.

 Este un instrument util, deoarece avem tendinta de a lua decizii pe baza emoţiilor, nu
folosindu-ne intelectul pentru a evalua avantajele şi dezavantajele.
 Intocmirea unei liste de costuri şi beneficii ale înființării unei afaceri = o modalitate
concretă de a elimina emoţiile din luarea deciziei. Pentru a transforma o
oportunitate într-o afacere va trebui să investiţi atât timp, cât şi bani.

Înainte de a face această investiţie, examinaţi cu atenţie 2 factori:

1. Costurile. Atât banii şi timpul pe care va trebui să îi investiţi, cât şi oportunităţile la
care veţi renunţa pentru a vă ocupa de firmă.
2. Beneficiile. Banii pe care îi veţi câştiga, cunoştinţele şi experienţa pe care le veţi
dobândi.
 BIBLIOGRAFIE

1. Anton Sorin Gabriel (coord.), Antreprenoriat: înființarea, finanțarea și mangementul noilor afaceri, Editura
Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2018.

2. Bornstein David, Davis Susan, Social Entrepreneurship: what everyone needs to know, Oxford University Press, New
York, 2010.

3. Broughton, Philip Delves, How to Think Like an Entrepreneur, Macmillan, USA, 2016.

4. Mariotti Steve, Glackin Caroline, Entrepreneurship: Starting and Operating a Small Business, 3rd Edition,
Prentice Hall, 2012.

5. Sommerrock Katharina, Social Entrepreneurship Business Models, Palgrave Macmillan, New York, 2010.

6. Schawbel Dan, Manual de branding personal. Reguli noi pentru o carieră de succes, Editura Amaltea, București,
2015.