1.0. DEFINIREA SI EVOLUTIA CONCEPTULUI DE INTREPRINZATOR Dezvoltarea afacerilor este indisolubil legata de intreprinzatori.

In procesul evolutiei istorice a afacerilor acestia au avut denumiri dintre cele mai diverse, unele chiar contradictorii. Notiunea de intreprinzator provine din cuvantul frantuzesc entreprendre, care inseamna a intreprinde, a se apuca de facut ceva, a se angaja in ceva. In decursul timpului, aceasta notiune a avut diferite semnificatii. 1.1. EVOLUTIA : Perioada timpurie. In timpurile mai vechi, intreprinzatorul tipic putea fi gasit in randul militarilor si negustorilor. In acel timp, razboaiele se purtau adesea din motive economice. Conducatorii militari, asumandu-si riscuri considerabile, printr-o strategie de succes puteau obtine castiguri substantiale. Negustorii acelor timpuri isi riscau si ei averile. De multe ori negustorul si aventurierul puteau fi gasiti in aceeasi persoana. Marco Polo, de exemplu, a fost un aventurier care a cautat sa stabileasca rute comerciale spre Extremul Orient. Negustorul-aventurier isi asuma riscul fizic si emotional al unei asemenea actiuni, iar capitalistul pe cel economic. La sfarsitul misiunii, capitalistul primea 75% din castig, iar negustorul restul. Evul mediu. Datorita faptului ca in evul mediu comertul era considerat un act degradant si a restrictiilor impuse de biserica asupra ofertei de capital, intreprinzatorul tipic era un cleric. Acesta avea ca insarcinare construirea de mari lucrari arhitecturale, precum castele si fortificatii, cladiri publice, manastiri si catedrale. Angajat in asemenea proiecte uriase, intreprinzatorul nu isi asuma nici un risc, ci mai degraba era un conducator de proiect ce folosea resursele furnizate de cele mai multe ori de guvern. Desi preocupati in primul rand de deontologie, scriitorii evului mediu au afirmat totusi ca un bun negustor trebuie sa fie cumpanit in ale riscului, bine informat asupra calitatii, pretului si costului marfurilor, atent la detalii si pregatit sufleteste in caz de esec. Secolul al XVII-lea. Intreprinzatorul din secolul al XVII-lea era persoana care incheia un aranjament contractual cu guvernul pentru a presta un serviciu sau a achizitiona un anumit produs, asumandu-si riscul unei astfel de tranzactii. Deoarece pretul din contract era fix, intreprinzatorul putea castiga sau pierde in urma tranzactiei, dupa cum cumpara la un pret mai mic sau mai mare. In Anglia, speculatorii de pamant si fermierii erau considerati intreprinzatori. Secolul al XVIII-lea. Rolul intreprinzatorului in teoria economica este recunoscut pentru prima data in acest secol. Richard Cantillon, economist francez, a asociat asumarea riscului in economie cu intreprinzatorul. Pentru Cantillon, intreprinzatorul este o persoana care isi asuma riscuri intrucat cumpara la un pret cert si vinde la un pret incert, prin urmare actioneaza in conditii de risc. El considera intreprinzatorul figura principala din economie.
1

In aceeasi perioada, in Anglia are loc revolutia industriala, proces in care intreprinzatorul avea un rol vizibil in asumarea riscului si transformarea resurselor. Termenul de aventurier, asociat intreprinzatorului, a lasat treptat locul celui de undertaker - intreprinzator, despre care Adam Smith a scris ca a devenit sinonim cu omul de afaceri obisnuit. Tot in aceasta perioada intreprinzatorul a fost deosebit de capitalist. Multe inventii din perioada revolutiei industriale nu ar fi fost posibile fara sprijinul persoanelor care detineau capital, insa nu aveau un spirit intreprinzator. Thomas Edison, de exemplu, pentru a realiza experimentele in domeniul electricitatii si chimiei a recurs la diverse surse private de capital. Secolul al XIX-lea. Intreprinzatorul a fost privit in acest secol mai mult din perspectiva economica. El nu era deosebit, de regula, de manager. Pentru prima data in literatura economica activitatea antreprenoriala devine in mod virtual sinonima cu managementul, in sensul contemporan al cuvantului. Dupa economistul francez J.B. Say, intreprinzatorul este un supraveghetor si un administrator. El este chemat sa estimeze cu o buna acuratete importanta unui produs, sa estimeze nivelul cererii si al mijloacelor de productie; la un moment dat el trebuie sa angajeze un numar mare de salariati, in alt moment sa comande sau sa cumpere materii prime, sa gaseasca consumatori si sa acorde o atentie permanenta ordinii si economiei. Intr-un cuvant, el trebuie sa posede arta supravegherii si administrarii. Subliniind calitatile necesare unui intreprinzator, Say afirma: "Intreprinzatorului i se cere o combinatie de calitati morale, judecata, perseverenta si cunoasterea lumii si a afacerilor." In Anglia, termenul de undertaker a dobandit, din motive inca neclare, semnificatia de antreprenor de pompe funebre, termenul de capitalist inlocuindu-l pe cel de undertaker. In Germania se face distinctie intre intreprinzator si manager. Intreprinzatorul este supus grijilor si agitatiei specifice lumii afacerilor; el nu doarme nopti intregi, preocupat de gandul de a evita esecul. In schimb, managerul, daca a lucrat bine in timpul zilei si este si el obosit, poate dormi profund, fara griji, cu constiinta datoriei implinite. Intreprinzatorul este considerat atat un inovator cat si un asumator de riscuri, venitul acestuia fiind format din doua parti: un venit aferent riscului antreprenorial si altul cuvenit ingeniozitatii. Si in S.U.A. se acorda atentie incepand din acest secol intreprinzatorului. Acesta este diferit de capitalist si considerat agentul principal de productie. Intreprinzatorul de succes are putere de previziune, aptitudini organizatorice si administrative, energie neobisnuita si alte calitati de lider. F. Walker identifica patru categorii de intreprinzatori: In primul rand sunt acele persoane uimitor de inzestrate, a caror actiuni comerciale au aerul magiei: care au o putere de previziune remarcabila, care sunt foarte fermi si hotarati ca temperament, care inteleg si sesizeaza pericolele, care nu sunt descurajati niciodata de socurile dezastrelor, care au o asa inraurire asupra celorlalti, incat toti cei ce intra in contact cu ei capata vigoare. Urmeaza, in ordine descrescanda, acea categorie de persoane foarte talentate compusa din persoane de o autoritate naturala, inteligenti, prompti si hotarati in actiunile lor. Urmatorii sunt persoanele care fac afaceri rezonabil de bine, desi mai mult din straduinta decat din geniu. In sfarsit, sunt acei castigatori norocosi, care reusesc uneori, insa de cele mai multe ori nu, oameni care sunt in afaceri datorita supraestimarii calitatilor lor sau poate datorita incurajati de partialitatea prietenilor, care au dorit sa le incredinteze capitalul lor comercial sau bancar. Secolul al XX-lea.
2

In secolul al XX-lea, intreprinzatorul a devenit sinonim sau cel putin asociat cu intreprinderea libera si capitalismul. El este recunoscut ca fiind un agent al schimbarii. Intreprinzatorul este o persoana creativa, cu idei inovatoare de afaceri, care contribuie la cresterea si profitabilitatea intreprinderii. J. Schumpeter a afirmat ca intreprinzatorul este persoana ce inoveaza, care realizeaza combinatii noi in productie."Realizarea de combinatii noi o numim intreprindere, indivizii a caror functie este sa le realizeze ii numim intreprinzatori. Intreprinzatorul nu trebuie sa fie neaparat un inventator". Realizarea unei imbunatatiri este o sarcina complet diferita de inventarea ei, una suplimentara, care cere cu totul alte aptitudini. Desi intreprinzatorii pot fi, desigur, si inventatori, asa dupa cum pot fi si capitalisti, ei sunt inventatori nu prin natura functiei, ci prin coincidenta si invers. De altfel, inovatiile, pe care prin natura functiei trebuie sa le realizeze intreprinzatorii, nu necesita neaparat sa fie inventii. Intreprinzatorul a fost analizat si din punct de vedere psihologic. Astfel, el este considerat o persoana cu o mare nevoie de implinire personala. De asemenea, securitatea, prestigiul, puterea si serviciile aduse societatii sunt motive importante pentru maximizarea profitului. 1.2.DEFINITIA INTREPRINZATORULUI Nu exista o definitie acceptata unanim privind intreprinzatorul. Unii autori considera ca intreprinzatorul este persoana care isi asuma responsabilitatea identificarii si obtinerii resurselor necesare infiintarii unei afaceri, accentul punandu-se in acest caz pe procesul de initiere a unei afaceri. Alti autori considera ca intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele necesare initierii si/sau dezvoltarii afacerilor care se concentreaza pe inovatie si elaborarea de noi produse sau servicii. Potrivit acestei definitii, intreprinzator este cel ce nu doar infiinteaza o afacere, ci are si spirit inovativ. In acest fel, intreprinzatorii se pot gasi si in marile firme si in sectoarele publice. Intreprinzatorul este privit si ca persoana care isi asuma riscul organizarii resurselor ce creaza bogatie. Desi fiecare din aceste puncte de vedere privesc intreprinzatorul dintr-o perspectiva sensibil diferita, ele cuprind notiuni similare precum initiere, organizare, inovare, creare de bogatie si asumarea riscului. De asemenea, aceste puncte de vedere sunt cumva restrictive intrucat intreprinzatorii pot fi gasiti in orice domeniu: educatie, medicina, cercetare, drept, arhitectura, inginerie, activitati sociale etc. Pentru a cuprinde toate aceste aspecte, vom da urmatoarea definitie a intreprinzatorului: Intreprinzatorul este persoana care initiaza si deruleaza o actiune, asumandu-si riscurile asociate inovarii, in schimbul unor satisfactii materiale sau personale. Aceasta definitie subliniaza patru aspecte esentiale ale intreprinzatorului. In primul rand, intreprinzatorul este persoana ce initiaza si deruleaza o actiune. El este un initiator in domeniul sau de activitate. Cel mai larg domeniu de manifestare al intreprinzatorului este cel economic.In al doilea rand, intreprinzatorul isi asuma riscurile derivate din actiunea sa. Aceste riscuri pot fi financiare, psihice sau sociale.In al treilea rand, intreprinzatorul este un inovator. El realizeaza mereu combinatii noi ale lucrurilor existente. In unele situatii, el este chiar inventator.In ultimul rand, intreprinzatorul poate avea satisfactii in munca sa. Acestea pot fi de ordin material, psihologic, moral sau social. 1.3. FEMEIA INTREPRINZATOR
3

Mult vreme afacerile erau un apanaj al brbailor. Iat ns c n ultimul timp i femeile sau dovedit a fi cu adevrat ntreprinztoare.Numrul femeilor ntreprinztor a crescut simitor fa de perioadele trecute. Modificarea dramatic a vieii familiale i a activitii profesionale a fcut ca tot mai multe femei s se implice n afaceri. Femeile ntreprinztor se deosebesc de celelalte femei prin aceea ca sunt mai nclinate si asume riscul, sunt mult mai hotrte i mai ferme i au o dorina mai mare de a-i controla propriul destin. Diferene ntre brbaii i femeile ntreprinztor. Dei trsturile caracteristice ale brbailor i femeilor ntreprinztor sunt n general foarte asemntoare, femeile ntreprinztor difer de brbai sub urmtoarele aspecte: motivare, motive, surse de finanare, pregtire, caracteristici de personalitate, condiii de mediu, grupuri de sprijin, domeniul afacerii. Brbaii sunt motivai s se implice n afaceri de dorina de a-i controla propriul destin, independen. Aceasta poate rezulta din dezacordul pe care l au cu efii lor sau din sentimentul c ei pot face mai bine anumite lucruri. Femeile, n schimb, tind s fie mai motivate de nevoia de mplinire rezultat din frustrarea la locul de munc provocat de lipsa posibilitilor de promovare i de manifestare a talentului. Att brbaii ct i femeile au motive similare de a se implica n afaceri. i unii i alii au n general un interes puternic i o experien bogat n domeniul afacerii n care doresc s intre. Totui, pentru brbai, tranziia de la vechea ocupaie la intrarea n afaceri este adesea facilitat cnd afacerea este o dezvoltare a activitii curente, un domeniu nrudit sau un hobby. Femeile, pe de alt parte, prsesc fostul loc de munc adesea cu un sentiment de frustrare profund i cu un entuziasm deosebit pentru noua afacere, fr a ine cont prea mult de experien, fcnd tranziia cumva mai dificil. ntre brbai i femei exist o mare diferen n ce privete sursele de finanare. n timp ce brbaii apeleaz pe lng sursele personale de finanare i la bnci comerciale, investitori sau mprumuturi personale, femeile se bazeaz, de regul, pe activele personale i pe economii. Aceasta pentru c femeile obin mai dificil mprumuturi dect brbaii. i n domeniul pregtirii exist diferene semnificative ntre brbai i femei. Dei ambele grupuri tind s aib experien n domeniul afacerii lor, brbaii au mai mult experien n producie i, n general, n domeniile tehnice. Din contra, cele mai multe femei au o experien de administraie, care este limitat la niveluri medii de management, n special n domeniul serviciilor. Cele mai multe caracteristici de personalitate sunt similare att brbailor ct i femeilor ntreprinztori. i brbaii i femeile sunt energici, independeni, sociabili. Totui, brbaii sunt adesea mai ncreztori n ei i mai puin flexibili i tolerani dect femeile, ceea ce poate duce la existena unor stiluri de management foarte diferite.

2.0. MANAGERUL FIRMEI 2.1. CONSIDERATII GENERALE Creearea conducerii s-a impus din necesitatea coordonarii si dirijarii eforturilor colectivitatilor umane pentru realizarea unor obiective comune. Activitatea de conducere se defineste ca o activitate complexa ce are drept scop eficientizarea eforturilor oamenilor in procesul muncii. Exercitarea procesului de conducere presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specifice procesului de mamagement, aceste persoane fiind denumite, manageri. Exista opinii diferite in ceea ce priveste definirea managerului (cadru de conducere ). P.Drucker considera ca managerii sunt atat conducatorii propriu-zisi cat si specialistii si alte persoane care pot lua decizii cu influenta asupra activitatii intreprinderii, exceptandu-i insa pe maistri. P.Bolinet sustine ca un conducator este o persoana care-si obtine rezultatele prin altii. Definitia adoptata de majoritatea specialistilor este: orice persoana care ocupa o functie de conducere intr-o organizatie socio-economica reprezinta un manager (cadru de conducere), indiferent de treapta ierarhica pe care se afla. Se considera ca managerul unei intreprinderi este persoana care actioneaza pentru transformarea sarcinilor in actiuni concrete, pentru folosirea eficienta a resurselor intreprinderii si cresterea profitului, pentru mobilizarea salariatilor in procesul muncii si motivarea acestora. Exista doua categorii de cerinte solicitate managerului. 1. Cerinte referitoare la personalitate Personalitatea este o rezultanta a patru factori: - constitutia si temperamentul subiectului; - mediul fizic (climat, hrana); - mediul social (tara, familie, educatie); - obiceiurile si deprinderile castigate sub efectul influentelor precedente (mod de viata, igiena alimentara); Personalitatea comporta doua laturi. a) Latura instrumentala data de aptitudini care sunt la randul lor de doua feluri: - aptitudini legate de meseria de baza care, in cazul existentei lor, asigura dobandirea competentei profesionale; - aptitudini in desfasurarea muncii de conducere: flerul, intuitia, spontaneitatea, capacitatea de comunicare, de a lua decizii, abilitatea de a dirija oamenii, dorinta de a conduce. b) Latura actionala data de: - temperament si resursele energetice; Aceste elemente tin de sanatatea, vigoarea, indemanarea, energia, echilibrul, stapanirea de sine a managerului, impuse de necesitatea animarii subordonatilor in procesul muncii si mentinerii unui climat de munca destins. - caracter Acesta reprezinta modul de manifestare a personalitatii in relatiile omului cu mediul si cu sine, mod reglat de normele sociale ale comportarii in cadrul sistemelor social istorice.

2. Cerinte referitoare la calitatile intelectuale Astfel sunt: inteligenta, capacitatea de a recunoaste, accepta si aplica noul, capacitatea de a gandi clar, memoria, imaginatia, capacitatea de previziune, gandirea practica (pentru rezolvarea problemelor curente), gandirea teoretica pentru generalizare si abstractizare. Observatie Practica managementului a demonstrat ca, pe langa trasaturile de caracter pozitive innascute si potentialul intelectual ridicat, eficienta managerului depinde de cunostintele privind principiile, metodele si tehnicile de management care se dobandesc prin invatare. 2.2. TIPURI DE MANAGERI In abordarea tipului de manager, se considera ca punctul de plecare il constituie tipologia general umana. Dupa elvetianul Carl Jung, se disting doua tipuri umane: a) extravertitii persoane deschise lumii exterioare, impetuoase, exteriorizate, la care predomina tendintele obiective; b) introvertitii persoane interiorizate, adancite in propria lor lume, meditative, rezervate, la care predomina tendintele subiective; Aceasta polarizare a tipurilor umane este diversificata prin tipuri intermediare. Se pot preciza in acest sens urmatoarele tipuri umane: a) Echilibratii persoane meditative dar energice, adaptabile dar cu rezerve, deschisi lumii exterioare, cenzurate insa de filtrul introspectiei . Echilibratii constituie prototipul conducatorului. b) Compensatii persoane la care tipurile extravertit si introvertit coexista doar temporar, alternand cu o anumita periodicitate. Pesoanele din aceasta categorie acumuleaza fapte, observatii, mediteaza asupra lor, trag concluzii si le verifica. Reprezinta tipul creatorilor. Tipul uman al managerilor se manifesta in mod cotidian prin stilul de management. Deosebim astfel: a) stilul democrat participativ la care se constata: preocuparea pentru realizarea obiectivelor firmei fara a neglija problemele subordonatilor, usurinta in stabilirea si mentinerea contactelor umane, delegarea larga a autoritatii, responsabilitate, tact, bunavointa, atasament; b) stilul autocrat reprezinta negativul stilului anterior: lipsa consultarii, plasarea in prim plan a autoritatii formale, lipsa de incredere in subordonati, lipsa delegarii, control si indrumare excesive; c) stilul participativ autoritar, destul de frecvent intalnit, prezinta caracteristici aflate la jumatatea intervalului limitelor prezentate.

2.3. SCHEMA PROFILULUI PSIHOSOCIOPROFESIONAL AL UNUI MANAGER

Nr. crt. 0 I. 1. 2. 3. 4. 5. 6. II. 1. 2. III. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. IV. 1. 2. 3. V. 1.

CERINTE 1 Pregatire Profesionala Stiinta managementului Cunostinte economice Cunostinte juridice Cunostinte de administratie Cunostinte de psihologie Experienta In profilul unitatii conduse De conducere Calitati psihologice Inteligenta generala Flexibilitate a gandirii Capacitate creatoare Motivatie cu valoare sociala Trasaturi caracterologice pozitive Calitati volitionale Temperament puternic echilibrat mobil Comportament Sociabilitate Vorbire cursiva Tinuta corecta Starea sanatatii Buna

ABSOLUT NECESARE 2 x

NECESARE 3 x x x x x

DE DORIT 4

x x x x x x x x x x x x x

3.0. LIDERUL Pentru a fi cu adevarat de folos in fata echipei tale, trebuie, printre altele, sa faci ceea ce spui. Oamenii sunt dispusi sa-ti ierte greselile mai mult sau mai putin minore, atata vrema cat ele nu se mai repeta, dar nu te vor urma cu adevarat daca esti lipsit de caracter, daca actiunile tale nu sunt conform cu vorbele spuse. John Morley spunea :Nimeni nu poate trece dincolo de limitele propriului sau caracter. CARACTER nu inseamna ce stii CARACTER nu inseamna ce poti CARACTER nu inseamna cum faci CARACTER inseamna daca faci sau nu faci !!! Exista mai multe motive pentru care echipele urmeaza un lider, dar adevarata valoare o obtii in momentul in care acestia te urmeaza datorita coincidentei faptelor cu vorbele. O echipa poate sa te urmeze patorita pozitiei pe care o ai,ea este, intr-un anume fel,obligata sa o faca. Nu iti construi singur cununi de lauri in jurul fruntii doar pentru ca esti manager.Mai e mult pana sa fii lider cu adevarat. Invata-te sa-ti promovezi echipa si sa conduci invizibil, de fiecare data edifica pe cel caruia apartine ideea si trateaza-i pe toti egal. O echipa mai poate sa te urmeze pentru ca, deocamdata, ii face placere acest lucru sau datorita rezultatelor pe care le ai in cadrul organizatiei. Un adevarat lider este urmat de bunavoie, datorita lucrurilor bune, extraordinare pe care le face pentru echipa lui si, mai ales datorita caracterului pe care il are. Caracterul transmite respect, schimba perceptii prin influenta si face ca lucrurile imposibile sa para posibile echipei tale. Daca echipa are incredere in tine, te va urma chiar daca i se pare ca ceea ce i-ai propus pare, deocamdata, science-fiction si te vor iubi si stima si dupa ce vei pleca din echpa. Asa ca, daca spui "verde", sa nu vii peste ceva vreme, in fata echipei tale, cu obiectivele proiectate pe un ecran unde va sta scris : verde. Diferenta este evidenta, desi exprima acelasi lucru ! Un lider are caracter si nu aplica standarde duble ! Evident exista echipe care urmeaza lideri ca Adolf Hitler si exista oameni care au vazut in Mahatma Gandi un lider. Si unul si altul au avut caracter, dar au avut valori diferite. Esti urmat de oameni asemeni tie, iti lasi amprenta asupra echipelor pe care le conduci mai ales daca tot tu i-ai recrutat. Apropo de recrutare, este usor sa-i recrutezi pe cei <<mici>>(gaini) si este la fel de usor sa-i conduci ulterior, dar la drept vorbind, nu vei inregista rezultate importante cu ei, deoarece ei vor fi docili si executori buni care nu vor iesi din cuvintul tau si nu vei avea probleme cu ei, dar nici realizari. Ei sunt "gaini domestice", care vor sta in "cotetul" organizatiei tale. Este mult mai greu sa-i angajezi pe cei <<mari>>(vulturi), deoarece vulturul nu zboara in stoluri si, este si mai greu sa-l mentii si sa-l conduci, ei vad lucrurile altfel si ti-o spun direct si sunt deprinsi sa zboare inalt, ei (se) vad de departe, stiu ce si cum au de facut, au parerea lor, nu se tem de risc si responsabilitate, insa nu sunt asa de docili, dar daca reusesti sa-i mentii, vei avea rezultate uriase, ei iti vor ridica organizatia sus acolo unde zboara ei cu imaginatia, cu aspiratia si cu ambitia, desi tie nu-ti va fi usor cu ei. Nu incerca dintr-o gaina sa faci vultur. Nu trimite gaina la scoala de vulturi, deoarece nu va zbura nici o data.

Poti sa ai rezultate deosebite, oamenii pot sa te urmeze, dar, la sfirsitul zilei, nu esti cu adevarat un lider.Si asta deoarece rezultatele tale nu sunt intotdeauna conform cu cele spuse anterior, echipa te urmeaza pentru ca esti seful lor. Daca nu vei reusi sa le creezi conditii mai bune decit in celelalte coteturi, vulturii vor zbura, iar gainile domestice vor ramine in cotet. Soarta unui lider :Daca lucrurile stau bine in echipa- este meritul echipei, daca lucrurile stau prost este vina liderului. 3.1. RESPONSOBILITATI ALE LIDERULUI Barry Posner, un lider cu experienta care si-a petrecut aproape intreaga sa viata intr-o companie din SUA, a concluzionat 10 responsabilitati principale dupa care se conducea :
1. De a cauta oportunitati , de a schimba, creste, inova si imbunatati.

2. De a experimenta, de a risca si de a nu uita greselile din trecut. 3. De a avea o viziune si de a innobila viitorul. 4. De a-i convinge pe oameni sa creada in viziunea lui prin a le raspunde valorilor, intereselor, sperantelor si visurilor lor. 5. De a stimula colaborarea prin promovarea scopurilor si prin edificarea increderii. 6. De a-i intari pe oameni prin a renunta la putere, oferind libera alegere, dezvoltand competenta, delegand sarcini critice si oferind sustinere continua. 7. De a se exprima prin propriul comportament intr-un mod corelat cu standartele pe care si le-a asumat. 8. De a realiza mici succese care sa aduca progres consistent si sa castige increderea oamenilor. 9. De a sorbatori regulat realizarile echipei. 3.2. CE AR TREBUI SA FACA UN LIDER????? Exista citeva aspecte importante care trebuie sa fie cunoscute de lider, pentru a aduce bunastare, satisfactie si eficienta echipei :
1. Sa critice in mod consecvent. 2. Sa plateasca un salariu cat mai inalt, o recompensa sau sa ofere un cadou.

3. 4. 5. 6.

Sa ofere posibilitatea ca membrii din echipa sa se dezvolte prfesional. Sa incredinteze si sa imputerniciasca alte persoane de a se manifesta. Sa ceara ajutor. Sa evalueze. 7. Sa dea sfaturi cand considera necesar. 8. Sa impartaseasca informatiile cu membrii echipei. 9. Sa creeze o atmosfera agreabila. 10. Sa ridice nivelul de constientizare. 11. Sa orienteze si sa gaseasca oportunitati pe viitor. 12. Sa stimuleze oamenii de a crea o imagine organizatiei.
9

3.3. LIDERUL AJUNS IN VARFUL "PIRAMIDEI" Trebuie s ai ncredere n oamenii ti i s creezi o strategie perfect adaptat scopului tu. O vei comunica apoi tuturor angajailor i le vei da o resposabilitate real astfel nct s existe n prima linie o atmosfer de siguran, angajaii avnd astfel curajul de a-i exercita autoritatea dobndit. Organizaia pe care o redimensionezi scopului tu va lucra astfel n direcia pe care vrei s o imprimi i datorit acestei abordri singurul lucru pe care l vei avea de fcut va fi s te asiguri c acea direcie este inut. Un lider, un bun director executiv nu trebuie s aib cunotine speciale pe un anumit domeniu, dar el trebuie s aib caliti generale precum un bun sim al afacerilor, o ampl nelegere a modului n care lucrurile se desfoar i a relaiilor interumane din cadrul companiei i din afara ei. Ceea ce este necesar este o gndire strategic sau un mod de a vedea lucrurile ca din avion, un talent de a te nla deasupra detaliilor i de a coordona globalizator. Noul lider este astfel prin esena sa un om care ascult, un om care comunic i un om care educ. El trebuie s fie expresiv emoional, s inspire, i s creeze atmosfera n care alii dect el trebuie s ia majoritatea deciziilor. Dei un lider trebuie s fie un dictator luminat, un om care s disemineze concepte i viziuni el nu trebuie s fie mpotriva opoziiei create ci s o trateze constructiv. El nu trebuie s concedieze pe cei care i se opun ci s-i fac s neleag i s-I mprteasc viziunea. n jocul de fotbal antrenorul este cel care alege echipa, recruteaz juctorii, se asigur c ei merg pe teren n cea mai bun form. Acesta este rolul liderului. n teren exist deasemenea un cpitan de echip care joac rolul managerului. Imaginai-v o situaie n care un juctor aflat cu mingea la picior, singur cu portarul se va ntoarce ctre antrenor sau ctre cpitanul echipei ntrebndu-l ce s fac. nainte de a se ntoarce din nou cu faa la minge deja va fi prea trziu, cci el a fost deja deposedat. Pentru a schimba mediul de afaceri nu trebuie s deii un control absolut, ci trebuie s dai autoritate acolo unde aciunea are loc. Astfel un lider va fi orientat mai mult ctre rezultate , nedorind s impun propriile sale metode de lucru sau s-i revendice victoria ca pe una personal. NU conteaz cine vine cu o idee bun, conteaz doar ca ea s mearg i compania s prospere.

4.0. Marius Ghenea

10

Inceputurile , comportament , atitudine La terminarea facultatii(Electronica si Telecomunicatii), era pe zero. Debut cu stngulTerminasem facultatea si m-am angajat la Craiova... la un liceu, ca profesor de engleza. Iata, oportunitatile aparusera, faceam altceva! N-a durat mult, doar sase luni, dar a fost o experienta extraordinara: lucram cu tinerii si m-au invatat poate mai mult poate decat i-am invatat eu! Primul business? A fost un fiasco! M-am apucat sa asamblez calculatoare. Poate ca nu ma pricepeam, poate..., ba nu, sigur erau altii care o faceau mai bine, cert e ca ieseam in pierdere, se confeseaza milionarul de acum. Asa ca a renuntat. Iar in 93 s-a angajat la stat. La RENEL! Parintii erau incantati. O slujba sigura, la o companie mare, salariu bun, totul parea OK. Dar nu si pentru Marius Ghenea!Era o lipsa totala a perspectivei si a compatibilitatilor. Dar sa nu credeti ca nu aveam si nevoie de bani. Meseria de ghid ma invatase cu un anumit standard. Stateam cu chirie, dar eram obisnuit sa am si ceva in buzunar. Iar cu salariul nu ma prea descurcam. A rezistat doar 11 luni in sistemul de stat. N-am apucat sa-mi iau nici macar primul concediu. Si cativa ani apoi n-am avut parte de el! Asa a inceput afacerea.Revenirea la studentieA fost de ajuns o revedere cu fostii colegi si o vizita in caminele de la Leu. Doi colegi incepusera deja sa faca afaceri in care el esuase: asamblau calculatoare. Dar bani nu prea erau pentru dezvoltare. M-am implicat si, impreuna cu alti doi fosti colegi, am deschis o firma de asamblat calculatoare.Cum bani nu aveam, am imprumutat de la un unchi trei milioane de lei, nu mai stiu exact cat insemna, sub 3.000 de dolari. Am inchiriat in Militari un apartament si am facut afacerea, priveste in urma cu mandrie Marius Ghenea.Am lucrat acolo doar opt ani. Acum mi se pare mult, dar au trecut repede si a fost frumos! Imi pare bine ca afacerea merge bine in continuare si ca unele dintre ideile pe care eu le-am avut atunci sunt puse acum in practica, spune Ghenea. La inceput, o jumatate de an, cei trei asociati au muncit pe branci, iar apoi au inceput sa angajeze oameni: tot colegi de facultate, oameni de varste apropiate. Am intrat pe o nisa extraordinara! Toate companiile care livrau calculatoare se adresau doar altor companii: aveau planuri doar pentru ele. Calculatoare pentru oameni nu prea vindea nimeni. Noi am fost primii! Livram calculatoare performante, la preturi mici, facute dupa dorinta clientului: nimeni nu mai facea asa ceva! Am patruns pe locul liber din piata si am devenit lideri!.Cu bani, dar tot chiriasPrimul milion? Nu stiu si nu am constientizat cat sunt de bogat decat atunci cand mi-am vandut actiunile pe care le aveam la firma Flamingo! Pana atunci nu realizam cati bani am in actiuni pentru ca nu aveam nevoie de ei. N-aveam timp! Stateam tot cu chirie, timp sa-i cheltuiesc nu prea aveam, asa ca m-am trezit cu o suma mare cand mi-am vandut treimea din afacere.

11

A plecat fara ranchiuna si este bucuros de succesul firmei. Nu are ce sa regrete, dar dupa opt ani intervenise rutina si era pacat sa se strice o prietenie veche de ani buni. Abia atunci a avut parte de ceva timp liber pentru o vacanta mai lunga, impanata cu excursii. Dar afaceristul din Ghenea n-a putut sa stea deoparte si a inceput cu investitiile bursiere, lucru pe care-l continua, zice el, cu succes si astazi. Dorinta celor mai multi romani este sa fie patroni. Marius Ghenea a revenit in afaceri ca angajat, e adevarat cu clauze speciale. Din 2002 este CEO la Flanco, lider national al distributiei de produse electronice si electrocasnice. Pare ciudat ca un milionar sa devina angajat! Nimeni nu prea poate sa faca nimic de unul singur! Chiar daca esti actionar unic, si atunci nu era cazul, tot trebuie sa raportezi: la banci, la finantatori. Nu cred ca ceea ce fac acum e foarte diferit, din punct de vedere administrativ, cu ceea ce faceam la Flamingo. Si acolo raportam colegilor mei ceea ce doream sa fac. Asa ca lucrurile nu trebuie privite din postura de patron-angajat. Marius Ghenea, preedintele i proprietarul Fit Distribution, companie ce opereaz PCfun.ro, a preluat in septembrie 2009 magazinul online PC Garage, al cincilea juctor n topul pieei de comer electronic, a declarat omul de afaceri pentru Business Standard. PC Garage a nregistrat anul trecut o cifr de afaceri de aproximativ 7,5 milioane de euro, n cretere cu 46,2% comparativ cu anul anterior, potrivit Ministerului de Finane. De la nceputul anului, Marius Ghenea a fcut mai multe nvestiii n online. n luna martie, omul de afaceri a finalizat negocierile privind preluarea magazinul online shopIT.ro care va continua s opereze independent, pstrndu-i orientarea ctre vnzarea de componente de calculator. ShopIT.ro a realizat n ultimul an vnzri online de aproximativ 4 mil. dolari. Fit Distribution a mai preluat recent i domeniul 24pc.ro, cele dou investiii n online ridicndu-se la circa 200.000 de euro. Totodat, n mai, Ghenea inaugureaz magazinul online de jucrii i produse pentru copii TOYfun.ro, intrnd pe o pia estimat la 60 milioane de euro n 2009, cu o component de comert electronic de dou milioane de euro. Este o intenie strategic pentru noi. Foarte multe magazine online sunt acum de vnzare, din cauza problemelor financiare. Studiem i alte domenii, practic, orice segment e-commerce viabil poate fi de interes, declara recent Ghenea.

Marius Ghenea d 200.000 de euro pe flori i brazi online

12

Autor: Vali Brzoi Publicat: 12 Noiembrie 2008 Acum e momentul s cumperi, spune Marius Ghenea, investitorul care a achiziionat sptmna trecut dou site-uri i are pregtite dou milioane de euro pentru alte achiziii similare. Marius Ghenea zmbete n faa calculatorului din noul sediu din Muntenia Business Center, unde i-a grupat afacerile. Criza i face pe bancherii de investiii s plng, iar pe investitorii de private equity s zmbeasc fericii, explic acesta de ce a ales s cumpere o companie din mediul online n momentul n care ali juctori de pe acest segment se plng c i-a atins criza financiar. n mediul online exist multe businessuri bune, dar care au pornit pe premise greite. Foarte muli ntreprinztori cred c cu cteva mii de euro faci un magazin online. Dup prerea mea, i trebuie minimum 100.000 de euro ca s ncepi o afacere adevrat n acest domeniu, spune Ghenea. Faptul c afacerile online romneti sunt mici i c au fost ridicate de oameni n general fr resurse financiare sau experien ndelungat este un alt aspect care a determinat ca muli dintre acetia s caute acum resurse pentru a-i extinde afacerea sau pentru a o menine pe pia. Instituiile financiare nu se mai nghesuie s crediteze afacerile, aa c pentru un business angel este o oportunitate s investeasc, mai ales c acum piaa e dictat de cumprtor, adaug acesta. Compania Gravity Design, care opereaz site-urile floridelux.ro i brazidecrciun.ro, achiziionat de Marius Ghenea, a avut anul trecut o cifr de afaceri de 200.000 de euro i tot att va investi acesta, n urmtoarele ase luni, n schimbul achiziionrii pachetului majoritar. n funcie de condiiile din pia i de oportuniti, suma investit poate ns s creasc. Aa cum am procedat i cu celelalte proiecte, am stabilit obiective precise care, dac sunt ndeplinite, i ofer partenerului posibilitatea de a rectiga o parte din aciuni, precizeaz investitorul. Potrivit estimrilor, compania va face n acest an circa 150.000 de euro doar din comercializarea brazilor de crciun. Site-ul floridelux.ro l-am vzut ca pe o platform n jurul creia se pot dezvolta alte activiti online adiacente. n ateptarea investitorilor strategici pe piaa online Ghenea are pregtite dou milioane de euro pentru investiii similare n mediul online. Mai am n vedere un start-up pe fashion, cruia sper s-i dm drumul curand, cteva proiecte pe segmentul jucriilor i articolelor pentru copii i o achiziie n zona turismului online, anun Marius Ghenea. Nu este ns riscant s investeti acum n online i mai ales n zona turismului, cnd toat lumea i recalculeaz bugetele tind cheltuielile de deplasare sau de vacan? Deloc!, replic tnrul business angel. Exist att de muli oameni n Romnia care nu i-au fcut o vacan ca lumea, nct eu ntrevd o cretere pe acest segment. n ceea ce privete comerul online, pe ansamblu, eu cred c criza va avea un efect benefic, deoarece n 2009 va fi mult mai sensibil la factorul pre, iar aici siteurile de comer electronic au un avantaj clar, explic Ghenea. De altfel, s-a mai ntmplat n perioada 1997-2000 ca, atunci cnd toat economia romneasc mergea n jos, piaa IT s creasc semnificativ i acelai lucru e foarte posibil s se ntmple acum cu piaa online.
13

n ceea ce privete randamentul investiiilor, omul de afaceri estimeaz c n acest domeniu sunt necesare 16 pn la 18 luni pentru a atinge pragul de rentabilitate (breakeven). Investiia poate fi valorificat fie prin exit, dup ali trei ani, fie prin creterea organic a afacerii. Spre deosebire de retailul clasic, unde marile nume sunt prezente, pe online niciun mare juctor de afar nu i-a fcut nc apariia i eu cred c mai exist o fereastr de oportunitate de doi ani pn cnd investitorii strategici vor veni s fac achiziii, i motiveaz Ghenea apetitul pentru investiii n zona online. Omul de afaceri gestioneaz n calitate de business angel proiecte att online, ct i offline. n prima categorie se nscriu Pcfun.ro (i site-ul subsidiar ElectroFun.ro) i recenta achiziie, Gravity Design, iar n businessul tradiional a investit n Orbital Solution - comercializare i distribuie sisteme de nclzire central, sanitare, ap, canalizare i alte accesorii pentru instalaii, FIT Distribution - distribuie de produse electronice i IT&C, lanul de cafenele Testa Rossa, Casia Communications (media i advertising) i a vndut recent productorul de igle metalice VikingProfile.

5.0. BIBLIOGRAFIE

14

http://www.referatele.com/referate/noi/economie/definirea-si-evoluti2051381310.php http://www.referat.ro/referate/Managerii_firmei_1324.html http://www.referat.ro/referate/Liderul_7d1be.html http://www.studentie.ro/Referate/Diverse/REFERAT-DIVERSE-LIDER-VSMANAGER_i46_c970_64340.html

=> CURS MANAGEMENT, TRAINING FOR LEADERSHIP, FRONTIERES OF LEADERSHIP, INSIDE ORGANIZATIONS, LEADERS AT WORK, THE COMPANY MAN, MANAGEMENT TEAMS, Ioan Ursachi John Adair Clare Hogg Charles Handy John Garnett Anthony Sampson Meredith Belbin <=

http://www.ghenea.ro/ http://standard.money.ro/articol_106995/marius_ghenea_preia_pc_garage.html http://www.capital.ro/articol/marius-ghenea-da-200-000-de-euro-pe-flori-si-brazi-online113991.html http://ziarul.blogspot.com/2007/05/arena-leilor-marius-ghenea.html

15