Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
● Context: Adolescenţa este o perioadă caracterizată prin modificări considerabile atât în
plan psihologic, cât şi în plan fizic. Nevoia de autocunoaştere este stringentă la această vârstă.
Funcţionarea eficientă în mediul socio-profesional contemporan este facilitată de capacitatea
de autocunoaştere şi de autoreglare eficientă. Dificultăţile pe care le întâmpină adolescenţii în
încercarea de a face faţă solicitărilor mediului ridică în mod serios problema necesităţii
achiziției de către elevi a unor strategii de autocunoaştere şi dezvoltare personală.
● Metode utilizate:
• Hărțile mentale (engleză: mind maps) reprezintă o modalitate simplă de a reprezenta idei
folosind cuvinte- cheie, culori și imagini. Formatul său neliniar ajută elevii să genereze, să
organizeze și să vadă conexiunile dintre idei. Hărțile mentale integrează gândirea logică și
imaginativă și creează o imagine de ansamblu a ceea ce elevii știu și cred despre un subiec
• Grupul de discuție (engleză: buzz group) vizează împărțirea participanților în perechi sau
grupuri de trei persoane. Scopul este de a împărtăși opinii referitoare la o problemă specifică,
precis delimitată, în vederea creșterii gradului de implicare a participanților în activitate,
concentrarea atenției pe o anumită temă, verificarea modului de înțelegere a unei probleme.
• Turul galeriei are în vedere lucrul în grupuri și reprezentarea muncii lor pe foaie de format
mare, sub forma unui afiș. Participanții vor face o scurtă prezentare în fața întregului grup a
proiectului lor. Apoi, participanții vor expune afișele pe pereți. Grupurile de participanți se
opresc în fața fiecărui afiș, îl discută și notează pe foaia albă anexată comentariile, sugestiile
și întrebările lor.
• Cafeneaua presupune împărțirea participanților în 3-4 grupe, având un număr egal de
membri (minim patru în fiecare grupă). Fiecare grupă primește anumite sarcini de realizat.
Sarcinile pot fi aceleași sau pot fi diferite. După terminarea sarcinilor, grupele își deleagă
fiecare câte un reprezentant (denumit vizitator pentru a se deplasa în vizită la o altă grupă),
care se va așeza la mesele celorlalte grupe. Vizitatorii revin în grupele lor și în funcție de
informațiile primite de la colegii din celelalte grupe, își perfecționează și dezvoltă materialul.
• Jocul de rol vizează sprijinirea elevilor să își schimbe atitudinile, să vadă consecințele
acțiunilor lor asupra celorlalți, le oferă elevilor posibilitatea de a urmări cum se pot simți/
comporta alții într-o situație dată. Oferă un mediu sigur în care elevii pot explora probleme
care, discutate în viața reală, ar crea disconfort.
Dirigintele clasei a fost implicat permanent în consolidarea relației între elevii clasei, aceștia
fiind în ultimul an la liceu. Părinții au fost implicați prin păstrarea legăturii cu consilierul
școlar, participând la lectoratele cu părinții pe teme de practici educative.
● Impactul asupra elevilor: programul s-a desfășurat în cadrul unor ateliere de dezvoltare
personală (în medie 10 elevi), în cadrul cărora elevii alături de consilierul școlar (cu rol de
mediator) au experimentat și explorat experiențele proprii, dar și pe ale colegilor în scopul de
a-și dezvolta abilități de comunicare, explorare emoțională, autocunoaștere, analiză, luarea
deciziei, rezolvarea de probleme. Activitățile i-au ajutat pe elevi să se cunoască mai bine pe
ei înșiși, dar si pe colegi ceea ce a favorizat comunicarea interpersonală, dezvoltarea
abilităților sociale și a relațiilor interumane sănătoase.
Bibliografie
Băban, A. (2003). Consiliere educaţională. Cluj-Napoca: Psinet
Skuy, M. (coord.) (2002). Experienţa învăţării mediate în clasă şi în afara acesteia. Cluj-
Napoca: ASCR