Calatoriile lui Guliver

~ Opera iluminista ~

Jonathan Swift, reprezentantul cel mai de seamă al curentului illuminist englez, dă

naştere în opera ”Călătoriile lui Gulliver”unei alegorii sub forma unei descrieri de călătorie,
alimentată de cele mai ferme şi convingătoare idei ale acestuia. Opera sa este o satiră prin
execelenţă, sumbră şi uneori chiar grotească, marcată adesea de aşa numitul wit englezesc, o
combinaţie de ironie, umor şi precizie verbală.
Iluminismul este un curent cultural cristalizat în Franţa secolului al XVIII-lea (numit
« secolul luminilor »), care se caracterizeaza prin suprematia ratiunii si a stintei. Marcat de
sentimentul de revolta si de dorinta aprinsa de libertate a poporului irlandez, Jonathan Swift da
nastere în 1726 unei opere iluministe, « Calatoriile lui Guliver ».
Structurata in 4 parti, opera infatiseaza calatoriile intreprinse de Lemuel Gulliver, un
chirurg pe o corabie. Bine educat, mandru de originile sale nationale si bun cunoscator al
limbilor straine, protagonistul este in principal « l’homme moyen » (omul mediu), care se
infrunta in fiecare calatorie cu extraordinarul.
Primele doua calatorii trateaza disproportia fizica, cea de-a treia ilustreaza lipsa
echilibrului mental, iar cea de-a patra dezvaluie dezordinea fizica si mentala, precum si
schimbarea parerilor si prejudecatilor protagonistului. Remarcam,astfel, un element de factura
iluminista, motivul calatoriei, prilej prin care autorul prezinta civilizatii complexe si diferte de
standardele civilizatiei europene.
Prima parte a operei ilustreaza tinutul Lilliput, unde locuitorii masoara 20 de cm, iar
Gulliver devine o arma in conflictul cu regatul vecin Blefuscu. Intalnim in aceasta prima
calatorie unul din idealurile majore promovate de iluministi, si anume idealul social, care
sustinea egalitatea oamenilor prin nastere si egalitatea de sansa. Gulliver remarca la liliputani o
intelepciune in privina legilor si pedepselor, observa ca in acest tinut nu se fac diferente intre
semeni, cu totii au sanse egale de a evolua. Tot in aceasta calatorie intalnim si idealul
pedagocic, care sustinea ca educatia naturala tine seama in egala masura de trup si de suflet.
Protagonistul descopera ca lipsa virtutilor liliputanilor nu poate fi inlocuita prin talente
superioare. Exista, asadar, o egalitate intre trup si suflet, intre gandire si caracter, iar intre cele
doua trebuie sa existe un echilibru. Observa, insa, cu dezaprobare despotismul si pompa desarta,
intrucat paradele, datinile primitive transmise din generatie in generatie pun in pericol vietile
oamenilor, care pentru a-l distra pe imparat, isi sacrfica sanatatea.
Cea de-a doua calatorie il infatiseaza pe Gulliver in taramul gigantilor, Brobdingnag,
unde, ajuns la curtea regelui, incearca sa-l convinga de meritele statelor europene. Conducatorul
statului Brobdingnag este cel care critica abuzurile, coruptia, absolutismul si inegalitatea dintre
clase : « Ai aratat ca ca legile sunt talmacite, interpretate si aplicate de oameni ale caror interese
ii indeamna sa le corupa, sa le incurce si sa le treaca usor cu vederea. Am inteles ca aveti o
legislatie care, la inceput poate ca a fost buna, dar pe care viciul a slutit-o intrutotul… ».
 Partea a treia a operei este singura care face referinta la un tinut real. Gulliver ajunge in
Japonia, in Laputa, unde toata lumea studiaza cu asiduitate matematica, fara a o folosi in vreun
scop practic, intalneste o academie, satirizand Societatea Regala engleza si in Luggnugg, unde
intalneste oameni nemuritori.
Preocuparea pentru latura fizica, animala a omului atinge punctual culminant in ultima
calatorie. Aici Gulliver intalneste houyhnhnmi, une neam de cai inzestrati cu ratiune si yahooi,
creaturi grotesti si violente, in care recunoaste cu oroare finite umane. Totusi, desi houyhnhnmii
au ratiune, morala stoica, sunt sociabili si prezinta semnele exterioare ale unei civilizatii
avansate bazata pe calitatile cele mai admirate de teoreticienii secolului 18, le lipseste pasiunea.
Daca in limba lor nu exista cuvantul « a minti », ei sunt la fel de incapabili de emotie, precum
sunt yahooi de inteligenta.
Una din trasaturile iluminismului prezente in texte este mitul « bunului salbatic », onest,
direct, incapabil de minciuna, traind in armonie cu natura si popoarele vecine.
Intreaga opera este o satira la adresa moravurilor civilizatiei europene si a presupusei lor
superioritati, fapt ce reiese din descrierile obiceiurilor si comportamentul semenilor sai.
Capodopera « Călătoriile lui Gulliver » înfăţişează în mod sugestiv universul naturii
umane, dezvăluind progresiv laturi groteşti ale omului. Consider că autorul surprinde cu fineţe
aspecte ale naturii umane, dând naştere unei ilustre opere iluministe, creată pe fondul incredibil
al călătoriilor pe tărânuri necunoscute.