Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
1.1 Importanța Lucrării
1.2 Scopul Lucrării
4. Concluzii
5. Bibliografie
1. Introducere
Cunoașterea istoriei noastre a românilor și a faptelor mărețe ale înaintașilor noștri este o
datorie a noastră, a urmașilor moștenitori ai țării noastre – luând seama la figura emblematică a
celui mai mare voievod al Moldovei la credința și la dăruirea sa pentru poporul nostru.
„Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri
și a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor" (Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Apus de
Soare")
Sinteza de față își propune să evidențieze lucrarea misionară de a păstra credința ortodoxă
și de preaslăvire a lui Dumnezeu depusă de Marele Voievod Ștefan cel Mare, lucrare misionară
care a rămas definitorie până în ziua de astăzi în ceea ce privește trăirea ortodoxă în țara
Moldovei.
Dacă noi în ziua de astăzi ne regăsim într-un spațiu în care credința se trăiește autentic, se
datorează lucrării și jertfei depuse de înaintașii noștri de a identifica specificul nostru ca neam –
specific evidențiat și transpus și prin în capodoperele arhitecturale – emblemă a frumuseții
sufletului românesc.
După cum vom vedea în această sinteză, dovada marii credințe a Marele Voievod dar și
binecuvântarea primită de la Dumnezeu a celui ce încă din timpul vieții era numit de popor
Sfântul, a fost de a lăsa peste 36 de Biserici ctitorite și alte zeci de Biserici și Mănăstiri restaurate
(ctitorii ale înaintașii săi).
2. Arhitectura în Principatul Moldovei, de la descălecare până la Ștefan cel
Mare
Bogdan (1359) – pleacă din Maramureș cu credincioșii săi și trecând în Moldova, pune
stăpânire prin luptă, alungând pe Sass, fiul cel mare și urmașul lui Dragoș; Bogdan este
considerat adevăratul întemeietor al Modovei.2
Înainte de descălecare Moldova era un ținut bogat, locuit de Români, care duceau o viață
modestă de păstori și agricultori. Casele lor și lăcașurile de rugăciune erau construite din
materiale ușoare: pământ, piatră fără mortar și lemn mai ales.
Biserica de lemn din Putna este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru
muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi".
Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în
afara, formând o streașină largă.
1
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 231
2
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 232
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Putna, 11/28/2021
Fig. 1 Biserica de lemn din Putna văzută dinspre sud(2002)4
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Putna#/media/Fi%C8%99ier:Putna.S.7.02.jpg, 11/28/2021
Mănăstirea Călugărița din Horodnic de Jos
În curțile marelui boier Petru Vrană din Horodnic de Jos, a fost zidită prima mănăstire de
maici din Moldova, care a dispărut pe la începutul secolului al XVIII-lea, amintirea ei fiind
păstrată de numele cătunului Schit Călugărița.
La circa 150 de metri de ruinele fostului Schit Călugărița, a fost construită în anul 1717 o
biserică de lemn cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, considerată a fi cea mai veche biserică din
zonă și a șasea ca vechime din Moldova.5
Biserica din Rădăuți a fost zidită în vremea lui Bogdan și este cea mai veche construcție
bisericească de zid din Moldova.
Biserica din Rădăuți întrunește caracteristicile esențiale ale celor trei arte care își disputau
un loc în noul stat: artele romanică, gotică și bizantină – plan simplu romanic, împărțit după
moda bizantină in naos și pronaos, cu elemente decorative gotice, contraforți întărind zidurile la
exterior, arcuri frânte și chenare de ferestre.
7
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 233
8
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bogdana#/media/Fi%C8%99ier:M%C4%83n
%C4%83stirea_Bogdana22.jpg, 11/28/2021
Fig. 6 Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți. Secție și plan9
9
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 234
3. Arhitectura în Principatul Moldovei, în timpul domniei Sfântului Voievod
Ștefan cel Mare
Dintre domnitorii Moldovei, cel mai mare, cel mai glorios și mai ilustru a fost Ștefan cel
Mare, a cărui domnie a fost pentru Moldova vreme de bogăție, de lumină și de rodnică muncă a
cărturarilor și a meșterilor buni10. Ține Moldova în stăpânire aproape o jumătate de secol, numit
de Papă, în urma luptelor sale glorioase cu Turcii soldatul lui Hristos, este domnitorul care a avut
o grijă nesfârșită creștinească de sufletul lui ți al supușilor săi și a zidit și dăruit lui Hristos cel
mai mare număr de biserici.11 Din epoca lui Ștefan cel Mare s-au păstrat doar elemente de
arhitectură eclesiastică (biserici și mănăstiri) și militară (cetăți).
10
N. Iorga, Istoria Românilor, p. 43
11
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 240
12
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare, 11/28/2021
Fig. 8 Genealogia Sfântului Voievod Ștefan cel Mare13
Sub domnia lui se pun bazele adevărate ale arhitecturii moldovenești. Una din primele
griji ale lui Ștefan cel Mare, abia urcat pe tron, a fost ca în primii 10 ani de la începutul domniei
să refacă sau de a întări toate locașurile pe care le-a primit moștenire. Abia între 1466 și 1469
zidește pentru pomenirea biruinței sale asupra Tătarilor Mănăstirea Putna.
Bisericile construite în epoca lui Ștefan cel Mare au fost concepute în general în stilul
arhitectonic „triconc”, de origine bizantino-balcanică, având spațiul interior împărțit, potrivit
rânduielilor ortodoxe, în altar, naos și pronaos.
La Putna și în alte câteva biserici a fost adăugată o gropniță (sau „camera mormintelor”),
iar la biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” din mănăstirea Neamț apare un exonartex - un
pridvor închis, la intrare. Pe lângă acestea, încep să și facă apariția elemente aparținând altor
stiluri: câteva din bisericile ștefaniene au elemente specifice arhitecturii gotice, cum ar fi
contraforții și ogivele, unele biserici au și decorații exterioare (firide cu arcade, ocnițe, discuri
smălțuite). Totodată, unele biserici au fost decorate cu fresce interioare: Putna, Pătrăuți, Voroneț,
Sfântul Ilie - Suceava, Popăuți, Bălinești.
13
http://istoria.md/articol/7/lista_domnitorilor-moldovei
14
G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-Victoria Batariuc. Ed. a 2-a,
rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA, 2012, p.18
Apariția contraforturilor exteriori, principiu apusean, romanic și gotic, contrar spiritului
bizantin, închide în interiorul zidurilor bisericii toate părțile constructive menite să anuleze
împingerea bolților.
Clima schimbătoare, extremă din țara noastră cu geruri intense iarna și călduri excesive
vara a dus de la început în a lăsa deoparte tencuielile exterioare și folosire materialelor aparente.
15
G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-Victoria Batariuc. Ed. a 2-a,
rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA, 2012, p.15
Fig. 9 Biserica din Pătrăuți, cea mai veche biserică existentă construită în stilul moldovenesc, ctitorie a lui Ștefan cel
Mare16
Un triconch este o cameră pătrată, alungită sau circulară extinsă pe trei laturi de exedre
semicirculare, acoperite cel mai frecvent de un semidom. Triconchul a fost dezvoltat pentru
prima dată în Imperiul Roman.
16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_%C3%AEn_Moldova#/media/Fi
%C8%99ier:Biserica_Inaltarea_Sf._Cruci_din_Patrauti13.jpg
Fig. 10 Biserica din Pătrăuți, Secție și plan
17
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 245
18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Contrafort, 11/29/2021
19
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dobrov%C4%83%C8%9B, 11/29/2021
O singura turlă cel mult:
O singura turla cel mult, amplasată pe o bază sau mai multe baze în formă de stea -
sistemul ,, moldovenesc" al Supraînălțării bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea
arcurilor încrucișate (în diagonala) si prin bazele stelate de la exterior.
21
Fig. 14 Exemplu Turlă stelată
20
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 255
21
https://doxologia.ro/viata-bisericii/iconografie/ce-se-zugraveste-turla-bisericii, 11/29/2021
Fig. 15 Turla Mănăstirii Putna22
22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Putna_-_pictura_-_turla.JPG, 11/29/2021
23
G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-Victoria Batariuc. Ed. a 2-a,
rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA, 2012, p.15
24
https://xn--urlaub-in-rumnien-2qb.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-manastirea-voronet/, 11/29/2021
Bogatul decor extern al fațadelor
26
https://www.discoverbucovina.info/bucovina/biserica-inaltarea-sfintei-cruci-patrauti/, 11/29/2021
3.3 Tablou de grupare a monumentelor principale din vremea lui Ștefan cel Mare
Fig. 19 Tablou de gruparea monumentelor principale din vremea lui Ștefan cel Mare27
Fig. 20 Biserica din Dolheștii Mari (1481)28 Fig. 21 Biserica Sfântul Nicolae din Bălineşti (1494)29
27
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 299
28
https://www.formula-as.ro/2019/09/01/comoara-din-dolhestii-mari-biserica-hatmanului-sendrea/, 11/29/2021
29
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_B%C4%83line%C8%99ti#/media/Fi
%C8%99ier:Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_B%C4%83line%C5%9Fti5.jpg, 11/29/2021
30
https://str.crestin-ortodox.ro/foto/681/68007_biserica-volovat-18a.jpg, 11/29/2021
Grupul II – Biserici de țară: plan trilobat, abside laterale, turlă pe naos
31
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Sfintei_Cruci_din_P%C4%83tr%C4%83u
%C8%9Bi, 11/29/2021
32
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-135462.html, 11/29/2021
Fig. 25 Biserica Sfântul Ilie Suceava (1488)33 Fig. 26 Biserica Voroneț (1488)34
Grupul III – Biserici de oraș: plan trilobat, pronaos supralărgit, naos cu abside laterale și
turlă. Fațade cu cărămidă smălțuită și discuri de teracotă.
Fig. 27 Biserica Sf. Ioan Vaslui (1490)35 Fig. 28 Biserica Precista Bacău (1491)36
33
https://www.svnews.ro/biserica-lui-stefan-din-satul-sf-ilie-se-gateste-pentru-inca-500-de-ani-restaurarea-se-
apropie-de-final-vezi-cum-arata-edificiul/270021/, 11/29/2021
34
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Vorone%C8%9B, 11/29/2021
35
http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/2015/08/biserica-taierea-capului-sfantului-ioan.html,
11/29/2021
36
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-precista-68038.html, 11/29/2021
Fig. 29 Biserica Sfântul Gheorghe din
Hârlău (1492)37
37
https://www.bzi.ro/biserica-sfantul-gheorghe-din-harlau-foto-1153399, 11/29/2021
38
https://locuridinromania.ro/judetul-iasi/orasul-iasi/biserica-sfantul-nicolae-domnesc.html, 11/29/2021
39
https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-botosani/, 11/29/2021
40
https://www.trecator.ro/europa/romania/bucovina/biserica-sfantul-nicolae-popauti/, 11/29/2021
41
https://www.bzi.ro/manastirea-tazlau-judetul-neamt-galerie-foto-1170732, 11/29/2021
Grupul IV – Plan dreptunghiular cu o absidă către Răsărit. Pronaos alungit acoperit cu
două cupole, naos acoperit cu o cupolă.
42
http://iuliananegoita.dizabil.eu/biserica-din-borzesti/, 11/29/2021
43
http://monumenteneamt.ro/manastirea-razboieni, 11/29/2021
Fig. 36 Biserica Sfântul Ioan Domnesc din Piatra Neamț (1497-1498)44
44
https://doxologia.ro/biserica-sfantul-ioan-domnesc-din-piatra-neamt, 11/29/2021
Fig. 37 Biserica Arbore (1502)45 Fig. 38 Biserica din Reuseni (1502-1504)46
Grupul III unit cu IV – Plan trilobat, pronaos supralărgit, naos cu abside laterale și turlă.
Fațade cu cărămidă smălțuită și discuri de teracotă. Pronaos alungit acoperit cu două
cupole, naos acoperit cu o cupolă.
45
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Arbore#/media/Fi%C8%99ier:Biserica_Arbore12.jpg, 11/29/2021
46
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-reuseni-67971.html, 11/29/2021
47
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dobrov%C4%83%C8%9B#/media/Fi%C8%99ier:M
%C4%83n%C4%83stirea_Dobrov%C4%83%C5%A322.jpg, 11/29/2021
Fig. 40 Biserica Mănăstirii Neamț48
4. Concluzii
În timp ce Europa Occidentală își împărțea hegemonia și își etalau faima și luxul, în Țara
Moldovei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare era Părintele Protector al țării dar și Atletul Lui
Hristos, care prin Pronia Divină izbândea pericolelor și războaielor care pândeau din toate părțile
țării.
Sfântul Voievod a înțeles și s-a transpus trăirii curate a sufletului românesc, una din cea
mai însemnată lucrare a Sfinției sale fiind crearea capodoperelor arhitecturale moldovenești. În
aceste Mănăstiri si Biserici Sfântul Voievod a sintetizat frumosul și autenticitatea meșterilor
autohtoni cu trăirea și profunzimea creștinismului bizantin.
48
https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt, 11/29/2021
5. Bibliografie
1. Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri
până la 1900 – Lucrare Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea
Românească , București MCMXXXVI
2. G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-
Victoria Batariuc. Ed. a 2-a, rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA,
2012, p.18
3. https://ro.wikipedia.org/
4. https://doxologia.ro/viata-bisericii/iconografie/ce-se-zugraveste-turla-bisericii
5. https://xn--urlaub-in-rumnien-2qb.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-manastirea-
voronet/
6. https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-
botosani/
7. https://www.discoverbucovina.info/bucovina/biserica-inaltarea-sfintei-cruci-patrauti/
8. https://www.formula-as.ro/2019/09/01/comoara-din-dolhestii-mari-biserica-hatmanului-
sendrea/
9. https://str.crestin-ortodox.ro/foto/681/68007_biserica-volovat-18a.jpg
10. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-
135462.html
11. https://www.svnews.ro/biserica-lui-stefan-din-satul-sf-ilie-se-gateste-pentru-inca-500-de-
ani-restaurarea-se-apropie-de-final-vezi-cum-arata-edificiul/270021/
12. http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/2015/08/biserica-taierea-capului-
sfantului-ioan.html
13. https://www.bzi.ro/biserica-sfantul-gheorghe-din-harlau-foto-1153399
14. https://locuridinromania.ro/judetul-iasi/orasul-iasi/biserica-sfantul-nicolae-domnesc.html
15. https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-
botosani/
16. https://www.trecator.ro/europa/romania/bucovina/biserica-sfantul-nicolae-popauti/
17. https://www.bzi.ro/manastirea-tazlau-judetul-neamt-galerie-foto-1170732
18. http://iuliananegoita.dizabil.eu/biserica-din-borzesti/
19. http://monumenteneamt.ro/manastirea-razboieni
20. https://doxologia.ro/biserica-sfantul-ioan-domnesc-din-piatra-neamt
21. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-reuseni-67971.html
22. https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt