Președintele României

Actuala Constituție a României consacră un executiv bicefal sau

dualist, în care unul dintre șefi este Președintele, iar celălalt Guvernul.
1. Alegerea și mandatul Președintelui
Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat pentru un mandat de 5 ani.
Mandatul se exercită de la depunerea jurământului până la
depunerea jurământului președintelui nou ales.

2. Atribuțiile Președintelui României

I. Atribuții realizate în raporturile cu Parlamentul
a) Promulgarea legilor de către Președinte. Președintele
îndeplinește această funcție specifică fiecărui șef de stat,
indiferent de forma de guvernământ sau de regimul politic.
Președintele dispune și publicarea în Monitorul Oficial.
b) Adresarea de mesaje Parlamentului
Din punctul de vedere al semnificației sale, mesajul reprezintă un
mijloc de legătură între două autorități publice. Mesajul reprezintă
un act juridic exclusiv și unilateral al președintelui care nu
îmbracă forma unui decret și care intră în categoria actelor
politice ale șefului de stat.
c) Convocarea Parlamentului în sesiuni
 Articolul 63, alin 3 reglementează convocarea de către Președinte
a Parlamentului nou ales în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Articolul 66, alin. 2 vizează întrunirea în sesiuni extraordinare a
Parlamentului.
d) Dizolvarea Parlamentului de către Președinte. Condițiile în care
poate fi cerută dizolvarea sunt reprezentate de neacordarea
votului de învestitură în termen de 60 de zile de la prima
solicitare, coroborată cu respingerea în acest interval a cel puțin 2
solicitări de învestitură.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat doar o dată. Este
interzisă dizolvarea Parlamentului în timpul stării de asediu ori a
acelei de urgență, ori în ultimele 6 luni ale mandatului
Președintelui.

II. Atribuții realizate în raporturile cu justiția

a) Numirea judecătorilor și procurorilor. Potrivit art 125, alin 1 din
Constituție, judecătorii numiți de Președintele României se
bucură de inamovabilitate. Inamovabilitatea reprezintă, alături de
stabilitate, o garanție pe care statul o acordă unor categorii de
funcționari publici că nu vor fi suspendați sau revocați decât
pentru cauze disciplinare. Ea se deosebește de stabilitate prin
aceea că funcționarul inamovibil nu va putea fi mutat nici în
interes de serviciu, nici măcar prin avansare.
b) Acordarea grațierii individuale. Se realizează prin decrete care,
conform art 100, alin. 2 sunt contrasemnate de primul ministru.
c) Declanșarea urmăririi penale împotriva unor membri ai
Guvernului. Președintele se află printre subiectele de drept care
au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului
pentru fapte pe care aceștia le-au săvârșit în executarea funcției
lor.

III. Atribuții exercitate în relațiile cu Guvernul

a) Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Rolul
Președintelui se rezumă la a desemna un candidat pentru funcția
de prim-ministru, candidat care urmează să primească votul de
încredere de la Parlament, alături de întreaga echipă
guvernamentală.
b) Numirea Guvernului pe baza votului de încredere acordat de
Parlament. În exercitarea acestei tribuții, Președintele emite un
decret în care sunt incluse acele persoane care au primit votul de
încredere de la Parlament, lista Guvernului, după cum o califică
art. 103, alin. 2 și 3.
c) Revocarea și numirea unor membri ai Guvernului, în caz de
remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului.
d) Consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente și de
importanță deosebită.
e) Participarea Președintelui la ședințele Guvernului și prezidarea
lor. Problemele care justifică prezența Președintelui sunt acele
probleme de interes național care privesc politica externă,
apărarea națională, asigurarea ordinii publice.

IV. Atribuții exercitate în domeniul apărării și în situații excepționale

a) Atribuții în domeniul apărării:
1) Declararea mobilizării generale sau parțiale a forțelor armate
2) Respingerea agresiunii armate
b) Atribuții exercitate în situații excepționale
Președintele instituie starea de asediu sau starea de urgență în
întreaga țară sau în unele localități și solicită Parlamentului să
încuviințeze măsura adoptată

V. Atribuții exercitate în domeniul politicii externe

a) Încheierea, în numele României, a tratatelor internaționale
b) Acreditarea misiunilor diplomatice ale României în alte state și
rechemarea reprezentanților diplomatici ai României în alte state
c) Aprobă înființarea, desființarea și schimbarea rangului
misiunilor diplomatice
d) Acreditatarea, pe lângă Președintele României, a
reprezentanților diplomatici ai altor state.