Seminar estetica - lucrări de artă contemporană care oferă sentimentul sublimului

Petrescu Miruna, anul 3, semestrul 1

 TRAGICUL ŞI ESTETICA SUBLIMULUI ÎN ARTA LUI GHEORGHE FIKL

LUCRĂRILE LUI GHEORGHE FIKL SUNT REPREZENTĂRI ALE SUBLIMULUI CARE DECLAN ŞEAZ Ă ÎN PRIVITOR
CELE MAI ÎNĂLŢĂTOARE STĂRI SUFLETEŞTI
Pentru a descoperi implicaţiile sublimului în arta lui Gheorghe Fikl, am pornit de la sublimul tratat de Immanuel Kant în estetica sa şi
de la ceea ce a însemnat acest termen pentru artă şi filosofie pân ă în secolul XVIII. În criticismul kantian, sublimul este o categorie
estetică ce prilejuieşte sentimente morale în special prin raportarea constant ă la natur ă, fiind un obiect al naturii. Acesta este subiectiv,
ţine de suprasensibil şi este marcat de o pl ăcere negativ ă sau de un conflict. Este pus adesea în opozi ţie cu frumosul tocmai pentru c ă
frumosul se află în corespondenţă cu sensibilul şi cu o armonie care se cere a fi contemplat ă.
Sublimul contemporan îşi extinde mijloacele şi modurile de reprezentare. Arti ştii contemporani apeleaz ă cu prec ădere la tehnologie,
fiind inspiraţi de ştiinţă şi teme ancorate în prezentul nostru capitalist. Se poate spune că, în prezent, sublimul mai degrab ă se
distanţează de natură, căutând alte mijloace de expresie. Chiar şi a şa, arti şti contemporani precum Gheorghe Fikl urmeaz ă tradi ţia
sublimului în acord cu natura şi cu cele dintâi defini ţii ale acestei categorii estetice. Fikl alătură sublimului tradiţional elemente ce ţin
de propria viziune artistică. E de remarcat că această viziune este ancorat ă în peisajul contemporan al umanit ăţii, f ăr ă a-i sustrage
sublimului în vreun fel componenta tradiţională.
Pe de o parte, se observă în lucrările lui Gheorghe Fikl c ă artistul folose şte decoruri somptuoase, în special neoclasice şi baroce.
Altarele, cortina, atmosfera fastuoasă şi candelabrele sunt elemente care propun introducerea privitorului în interioarele elegante,
eventual regale sau religioase. În aceste încăperi se regăseşte ceva din dramatismul clarobscurului, unde jocul dintre lumin ă şi umbr ă
creează o atmosferă stranie şi seducătoare.

El Angel Exterminador / Baroque
Resurrection
În ceea ce marchează arta lui Gheorghe Fikl este
tocmai alăturarea elementelor de interior şi
exterior, în compoziţii violente şi angoasante nu
doar din punct de vedere vizual, ci şi din punct
de vedere conceptual. La Fikl, imaginile aparent
antagonice se regăsesc în echilibru în decoruri
comune şi neobişnuite deopotrivă. Candelabrele
stau atârnate pe cerul înnorat, deasupra unor câmpii
uscate, iar simbolismul opulent al animalelor care
pătrund în interioarele festive şi-n altarele baroce
ne pune faţă în faţă cu o latură stranie şi insolită a
realităţii.
Expresionismul figurativ al artistului tulbur ă. Lucr ările
lui prezintă decadenţa, melancolia, determină privitorul
să conştientizeze carnalitatea lumii. Dacă sublimul ne
ţine la distanţă, contemplativi, tragicul de care aceste
lucrări sunt legate indisolubil ne pune fa ţă în fa ţă cu
 Dramatismul animal, sacrificiul şi senzualitatea cadrelor
subliniază o latură ignorată a realităţii, menit ă acum s ă
confrunte omul cu tensiunile fizice şi metafizice.
Tonurile violente, în special sângerii, sus ţin atmosfera
care înspăimântă şi copleşeşte în egală măsură. Asistăm
la predici ţinute în pustiu de preoţi cărora nu le vedem
chipul. Privim în ochi ţapi şi oi care umplu altarele
bisericilor. Ne confruntăm cu tauri care stau consternaţi
în calea căutărilor noastre, ca şi cum drumul omului este
de fiecare dată sacrificial, de la pietate la carnalitate şi
înapoi.
Lucrărilor lui Gheorghe Fikl sunt peisajele sărăcite de
vigurozitate şi vegetaţie, colinele depopulate, peisajele
pastorale şi cimitirele. Toate aceste cadre sunt reprezentate
într-un întuneric care adânceşte neliniştea şi care domin ă
prin tonuri cenuşii sau crepusculare tensiunile propuse de
El Angel Exterminador / Waiting (Toulouse III)
artist.
 Animalele pictate de Fikl sunt ba cai negri, oi, ţapi, vaci şi
tauri, ba păuni eleganţi şi câini de rasă. Însă peste toate
domină tonurile puternice şi eleganţa interioarelor, sângele
şi simbolismul religios. Toate aceste animale pătrund în
ornamentul excesiv al barocului, marcând nu doar c ăutarea
şi sacrificiul, ci şi întrepătrunderea a două lumi gândite de
regulă separat.
Întrebările pe care artistul le ridică prin intermediul acestor
lucrări aparţin timpului prezent, dar se adreseaz ă viitorului
imprecis. Gheorghe Fikl foloseşte artificiul unui trecut
extravagant, tentant şi seducător, dar căruia nu îi lipse şte
încordarea.
Planul vizual arată domesticirea, înnobilarea şi pasivitatea
animalului şi a omului faţă de evenimentele exterioare. În
acelaşi timp, un plan invizibil provoacă imaginaţia şi
raţiunea să întrevadă pulsiunea morţii, să prevesteasc ă, s ă
înţeleagă dualitatea. Alteori, provoacă privitorul să
pătrundă în întunericul şi refugiul religiei, să r ămân ă
încremenit şi contemplativ în faţa a ceea ce este mai
inconfortabil şi greu de acceptat, odată ce este pus fa ţă în
Tavane /
faţă cu propria natură.
Tavane
 Bibliografie

https://www.annartgallery.ro/ro/artist/gheorghefikl-703

Link pentru pozele alese