Politica externă
externă a Germaniei în perioada interbelică
interbelică

 Realizat de Răzvan GRIGORAŞ 

GRIGORAŞ 

 Iunie 2010

Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................1
I.Situaţia politică internă..................................................................................................................2
I.1 Republica................................................................................................................................2
I.2 Totalitarismul..........................................................................................................................3
II.Politica externă.............................................................................................................................6
II.1Stresseman şi chestiunea datoriilor de răboi.........................................................................6
II.2 !itler......................................................................................................................................"
#iblio$ra%ie....................................................................................................................................13

Introducere
Importanţa analiei politicii externe &ermaniei interbelice se subscrie' prin de%iniţie de
%apt (mplinit unei bipartitism) *n primul r+nd surprinderea ,on%erinţelor şi reducerea datorilor de
răboi ale statului prin -eleităţile lui Stresemann.  doua
doua direcţie se subscrie (narmării &ermaniei
totalitare prin abilităţile lui !itler. ceste două persona/e total di%erite' cu scopuri di%erite şi cu
mecanisme di%erite au readus &ermania p+nă (n 1"0 la ni-elul de Putere uropeană .
biecti-ul %undamental al re%eratului a %ost să $ăsesc relaţii cauă4e%ect cronolo$ice care
să caracteriee politica externă a &ermaniei (n perioada interbelică.
,ont
,ontex
extu
tull isto
istori
ricc de la care
care porn
pornes
escc este
este s%+r
s%+rşi
şitu
tull Prim
Primul
ului
ui Răb
Răboi
oi 5ond
5ondia
iall şi
consecinţele Tratatului de la ersailles.
 cesta propunea pentru prima data (n istorie dreptul la autodeterminare al popoarelor'
(nsă nu şi $ermanilor . ustria nu a %ost alipita &ermaniei' şi' mai mult dec+t at+t' ,ehoslo-aciei
i4a re-enit re$iunea sudetă cu o populaţie ma/oratară de etnie $ermana.

I.Situaţia politică internă

I.1 Republica

Stabilitatea (nsă nu a %ost punctul %orte al Republicii de la Weimer . Pana (n 1"20

&ermania a trecut prin mari %răm+ntări 7(ncercări de lo-ituri de stat ale extremei st+n$i sau
extremei drepte' asasinate politice ' mişcări separatiste (n Renania8. *ncetul cu (ncetul statul
$erman s4a stabiliat sub conducerea ma/orităţii conser-atoare şi a preşedintelui !indenbur$
7ales (n 1"298 cu toate că acesta nu a-ea o simpatie pentru re$imul republican.
:ra$ilitatea noului sistem democratic de la (nceputul instaurării sale a %ost intreţinută (n
&ermania de mai mulţi %actori) economici' politici şi sociali. cesti %actori au contribuit din plin
la prăbuşirea acestui sistem' şi la instaurarea naismului (n &ermania.
Plata datoriei externe a &ermaniei a contribuit la (ntreţinerea mişcărilor extremiste de
dreapta care nu (nţele$eau cum o &ermanie care treminase răboiul (n propriile $raniţe să %ie
ne-oită să plătească despă$ubiri de răboi. Pentru extremiştii de dreapta' &ermania nu %usese
(n-insă (n răboi' ea %usese tradată de politicienii care o -+nduseră duşmanilor ei. In%laţia a %ăcut
ca &ermania' cu tot spri/inul o%erit de S;' să a/un$ă (n imposibilitatea plăţii despă$ubirilor de
răboi estimate la 132 miliarde mărci4aur' prile/ cu care extremiştii de dreapta au susţinut ca plata
acestei datori -a secătui &ermania.
Stabiliarea monedei $ermane' şi crearea unei noi monede  Reichmark (n 1"20 la paritate
cu marca $ermanp de dinaintea răboiului a dus la o crestere economică iar &ermania -a a/un$e
 pe primul loc (n uropa (n topul tarilor industriale. cest lucru a dus la o slăbire a acţiunilor 
extremiste (n &ermania.

2
 :ranţa a susţinut (n timpul $u-ernului Poincare că &ermania să (şi plătească (n intre$ime
datoriile de răboi' dar dupa c+şti$area ale$erilor de catre #locul <ational de Stan$a şi -enirea (n
%runtea $u-ernului %rance a lui #riand relaţiile dintre cele doua ţări se detensioneaă.
I.2 Totalitarismul
Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania 7 NSDP8 a %ost creat (n
1"2' el căpătand o oarecare importanta doar (n #a-aria. <aistii participa la incercarea nereusita
de lo-itura de stat de la 5unchen din 1"23' iar o parte din liderii paridului printre care şi -iitorul
lider dol% !itler au %ost arestati.
dol% !itler de%ineşte ideolo$ia naistă (n  Mein amp! 1  pe care o scrie (n (nchisoare.
ceasta ideolo$ie este %undamentată pe ideile de rasă şi pe aceea ca un popor puternic are dreptul
să elimine pe cele slabe. Statul $erman (n concepţia totalitaristă a lui !itler trebuia să %ie rasist'
să menţina superioritatea rasei ariene. *mpiedic+nd căsătoriile mixte şi elementele străine 7 (n
special e-reii8 care (i puteau slabi reistenţa şi coeiunea internă' !itler credea că -a reuşi să
consolidee statul $erman să %acă din el o putere europeana' expansionistă. Inamicii naismului'
credea !itler' sunt (n primul r+nd e-reii şi marxistii dar şi catolicismul şi liberalismul.
  =a %el şi bolşe-icii !itler condamnă democraţia liberală de care se temea' pe plan
ecomomic sti$mati+nd puterile %inanciare dar şi pe plan politic ) statul trebuie să %ie (ntemeiat
 pe principiul conducatorului unic care se spri/ină pe un partid unic. semanarea cu re$imul
so-ietic este %rapantă ) ambele sisteme sunt (mpotri-a pluripartidismului' (mpotri-a democraţiei.
,ondamn+nd economia liberă de piaţă' ambele re$imuri totalitare susţin o economie de răboi.
 <e$+nd necesitatea parlamentarismului' cele două re$imuri sunt antiparlamentare şi
antidemocratice2.
*n plan extern' datoria statului era' asa cum este ea preentată (n  Mein Kampf ' să apere
comunitatea ariana' să restabileasca puterea militara a &ermaniei. Poporul $erman a-ea ne-oie şi
trebuia sa i se asi$ure un  spatiu vital ' care nu putea %i indreptat dec+t spre st' (n sensul
expansiunilor pe care le cunoscuse &ermania (n trecut. Planurile lui !itler includeau distru$erea
sistemului de la ersailles' eliminarea :rantei şi in%ran$erea ;RSS.

1 Ta>lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""' p2"

2 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I' #ucureşti'
1""@' p 13

3
 Aupă iesirea din (nchisoare -iitorul cancelar al &ermaniei naiste a reor$aniat Partidul
 <aist pe care (l concepea de/a ca un partid4stat şi partid4societate' care dispunea de propria %orţa
militară' cunoscutele cămăşi brune. s%el conceput partidul era elementul indispensabil
implementării unui sistem totalitar. !itler renunţa (nsă să mai acaparee puterea prin %orţă şi
(ntrucat era un bun orator el a reusit sa isi atra$a masele prin discursuri dema$o$ice. Aiscursul
sau care se adresa sentimentelor nationale ale $ermanilor' propunea renasterea &ermaniei ca
 putere europeana.
,u toate acestea la ale$erile din 1"2@ <SAP nu obţine decat 2'@B din -oturi. ,ria
economică care s4a declanşat (ncepand cu 1"2" -a arata mai tariu analistilor ca un sistem
totalitar are puţine şanse de a se instaura acolo unde exista o stabilitate economica' şi ca la
instaurarea sa contribuie şi ni-elul scaut de trai.
,ria economica atra$e dupa sine (n &ermania o cria  politică' care au %ost şansele lui
!itler de a a/un$e la putere. *n 1"3 la partidul sau aderaseră -aluri (ntre$i de simpatianti
 pro-eniţi din r+ndurile clasei mi/locii as%el (n septembrie naistii obţin 1@'3B din su%ra$ii şi 1C
deputati' iar (n iulie 1"32 urcă la 3C'3B. 3
*n noiembrie (n urma unor noi ale$eri maresalul !indenbur$ presedintele republicii il
numeste pe dol% !itler cancelar la 3 ianuarie 1"33. ,re+nd că toate a%irmaţiile lui !itler sunt
doar -orbe $oale' şi poate sper+nd că -or reuşi să (l impedice să (şi indeplineasca planurile sale'
 partidele politice din &ermania au %acut $reşeala de a4l accepta (n %uncţia de cancelar pe !itler.
s%el' (n mai puţin de doi ani (n &ermania au %ost interise partidele politiceD a %ost diol-at
 parlamentul iar moartea lui !indenbur$ a dus la acaparearea intre$ii puteri politice (n mainile
dictatorului naist 0 .
*n politica externa' -enirea lui !itler s4a tradus printr4un re-iionism a%irmat cu claritate.
Aupa ce la C martie 1"36 remilitarieaa Renania' a-and acum o armata bine echipata cu
armament modern' cu o economie re-i$orata şi axata (n special pe industria de armament' !itler 
a%irma (n mod deschis ca doreste sa treaca la cucerirea spatiului -ital pentru &ermania 9.
3 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I'
#ucureşti' 1""@' p "

4 Ibidem

5 Ibidem

4
 *n ideea spatiului -ital' !itler realieaa la 23 martie 1"3@ nschluss4ul 7 unirea cu
ustria8 (n martie 1"3" anexeaa re$iunea sudeta iar mai apoi restul ,ehoslo-aciei. menintarile
n$liei şi :rantei nu il sperie deloc pe !itler' şi (n timp ce acestea il chemau la masa tratati-elor 
el se pre$ateste de răboi' un răboi pe care el il -edea de scurta durata) un #litErie$ care a-ea
sa in$enunchee uropa. ;RSS se parea ca oscileaa intre doua ostilitati ) una %ata de %ascism şi
o alta %ata de re$imurile democratice. :aptul ca puterile democratice nu au luat (n consideratie
;RSS adus la 23 au$ust 1"3" la semnarea pactului Ribentorp45oloto-' pact care pre-edea o
nea$resiune intre cele doua ţări dar şi impartirea uropei (n one de in%luenţă 6.
Semnarea lui i4a permis lui !itler sa atace şi sa in-adee Polonia şi sa ocupe o parte din
ea la 1 septembrie 1"3"' dar şi lui Stalin sa %aca acelas lucru la 1C septembrie. 5arile puteri
europene n$lia şi :ranta au protestat (nsă doar impotri-a a$resiunii $ermane' nu şi impotri-a
celei so-ietice.
Timp de c+te-a luni a$resiunea lui !itler sa oprit la in-adarea Poloniei' (nsă nu acelas
lucru s4a intamplat cu a$resiunea so-ietica. Aupa anexarea estului Poloniei au urmat tarile
#altice carora li s4au impus re$imuri comuniste' iar (n %ata re%uului :inlandei de a ceda din
teritoriul sau rmata Rosie a trecut la o%ensi-a. F Răboiul de iarna G impotri-a :inlandei a %ost
destul de di%icil pentru so-ietici care au reusit sa in-in$a (n cele din urma. <u -om insista aici
asupra aspectelor acestui răboi dar credem ca rmata Rosie şi4a do-edit superioritatea %ata de
armata $ermana' nu datorita pre$atirii sau dotarii tehnice ai ei dar mai ales datorita %aptului ca
 pentru Stalin soldatii trimisi la sacri%iciu nu contau. =a %el ca şi pentru naisti importanta era doar 
-ictoria indi%erent de costurile umane pe care acesta o implica.
*n 1"0 !itler trece la o%ensi-a' el ataca Aanemarca şi debarda (n <or-e$ia -ioland apoi
neutralitatea #el$iei el a-ea sa cucereasca cu usurinta :ranta.
=e$ile de la <urnber$ 719 septembrie 1"398 a%irmau ) F Patruns de constiinta %aptului ca
 puritatea san$elui $erman constituie premisa perpetuarii poporului $erman şi inspirat de -ointa
nestramutata de a asi$ura -iitorul natiunii $ermane' Reichsta$ul a adoptat (n unanimitate o le$e'
ce proclama )
H 1 ,asatoriile dintre e-rei şi subiectii de san$e $erman sau asimilat sunt interise D
6 ?acues #ariJt>' ristide #riand) les raisons dKun oubli (n =e Plan #riand dK;nion %JdJrale europJenne.
Perspecti-es nationales et transnationales' a-ec documents' (n L ctes du colloue international tenue /
0eneve du '( au 1' septembre '((' M' ditJe par ntoine :leur> en collaboration a-ec =ubor ?illeE' d
Peter =an$' #erna' #erlin' :ranE%urt' <eN OorE' Paris' ien' 1""@' p. 1Q13D

5
H 2 Raportul extramarital dintre e-rei şi subiectii de san$e $erman sau asimilat e interis D
H 3 -reii nu pot sa utiliee (n ser-iciul lor mena/ului lor %emei de san$e $erman sau asimilat (n
-arsta de sub patrueci şi cinci de ani.
H 0 Se interice e-reilor se %oloseasca pentru pa-oaare culorile nationale $ermane. *n schimb ei
 pot %olosi pentru pa-oaare culorile e-reiesti ) exercitarea acestui drept este $arantata de stat.
H 9 in%ractiunile de la H 1 -or %i sanctionate prin munca silnica. In%ractiunile la H 2 -or %i
sanctionate prin pedeapsa cu inchisoarea sau munca silnica G C
II.Politica e!ternă

II.1 Succese în perioada 1919-1929

Stresseman şi chestiunea datoriilor de r!boi

Pentru Stresemann' dialo$ul %ranco4$erman era un mi/loc de (n%ăptuire a obiecti-elor 

re-iioniste ale &ermaniei. *n promo-area acestei politici' el a %ost susţinut (n principal de arl -on
Schubert' secretarul de stat (n 5inisterul de xterne 7care era numărul doi (n diplomaţia $ermană8' şi
de =eopold -on !osch' ambasadorul său la Paris. Scopul lui Stresemann era să eliberee pro$resi-
&ermania de constr+n$erile Tratatului de la ersailles' pentru a4i reda statutul de mare putere politică
şi economică. l a ştiut să pro%ite de conciliatorismul lui #riand şi să utiliee presiunile n$liei şi
S; asupra :ranţei@.
*n acest sens' Planul AaNes 71"208 şi Planul Ooun$ 71"2"8 au constituit a/utoare %inanciare
importante pentru &ermania şi re-iuiri ale clauelor economice ale Tratatului de la ersailles.
Tratatul de la =ocarno 71"298 $aranta $raniţele :ranţei şi #el$iei (n %aţa unei in-aii $ermane' dar şi
in-ers' $aranta $raniţele -estice ale &ermaniei (n %aţa unui nou atac al :ranţei' aşa cum a %ost
ocuparea %ranceă a Ruhr4ului (n 1"23. Trupele %rancee se -or retra$e din Ruhr p+nă la 1C mai 1"3'
data lansării 5emorandumului #riand. Aar Pactul de la =ocarno nu $aranta şi $raniţele statelor din
estul &ermaniei' lăs+nd deschisă posibilitatea re-iuirii lor. *n 1"26' &ermania a %ost admisă (n =i$a
 <aţiunilor ca mare putere membră a ,onsiliului =i$ii <aţiunilor. *n 1"2C s4a semnat acordul

" ?ean ,arpentier' Istoria uropei' !umnitas' #ucureşti' 23'pa$. 3""

# 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I'
#ucureşti' 1""@' p 11

6
economic %ranco4$erman. *n 1"2@ &ermania a semnat Pactul #riand4ello$ de renunţare la răboi.
*n 1"2" Stresemann a susţinut Planul #riand de ;niune uropeană.
Istoricul %rance ?ean4Paul #led consideră că' (n politica sa re-iionistă' Stresemann a %olosit
trei metode. 5ai (nt+i' Stresemann a căutat să slăbească in%luenţa politică a :ranţei (n uropa
,entrală. Prin Tratatul de la =ocarno' &ermania a satis%ăcut ne-oia de securitate a :ranţei' urmărind
să o deturnee din uropa ,entrală. Re%u+nd (ncheierea unui L=ocarno riental "' &ermania a
cauat o breşă (n sistemul de alianţe %rance (n re$iune' a subminat credibilitatea :ranţei. &ermania
şi4a deschis ast%el un spaţiu de mane-ră' deşi nu a (ntreprins nimic concret (n perioada lui
Stresemann. poi' &ermania a %olosit arma economică' (n condiţiile (n care Tratatul de la ersailles i4
a limitat %orţa militară. &ermania a-ea o mare %orţă economică' pe care Stresemann a utiliat4o pentru
a4şi arăta prietenia sau ostilitatea %aţă de o ţară sau alta. Prin relaţii comerciale şi penetrare
economică' &ermania a luptat pentru a atra$e (n s%era sa de in%luenţă statele uropei ,entrale'
(nlătur+nd :ranţa. &eo$ra%ic şi structural' &ermania era partenerul economic %iresc al uropei
,entrale şi %olosea acest %apt (n scopurile sale de creare a unei 5itteleurope sub in%luenţă $ermană.
ceasta (n timp ce preenţa politică %ranceă (n re$iune nu era susţinută de o preenţă economică pe
măsură' ceea ce %ăcea -ulnerabil sistemul de alianţe %rancee. Ae pildă' &ermania deţinea primul loc
(n relaţiile economice internaţionale ale Rom+niei' care era aliat politic al :ranţei.
*n al treilea r+nd' &ermania %olosea problema minorităţilor din ţările uropei ,entrale.
,hestiunea a %ost ridicată de Stresemann prima dată (n septembrie 1"2@' la =i$a <aţiunilor. l
%olosea problema $ermanilor sudeţi pentru a atra$e ,ehoslo-acia (n s%era sa de in%luenţă. Stresemann
(i includea şi pe austrieci (ntre cei 1Q12 milioane de $ermani din a%ara $raniţelor &ermaniei'
deschi+nd problema nschluss4ului.
Stresemann era interesat (n primul r+nd de 5itteleuropa' dar a-ea şi obiecti-e pri-ind
(ntrea$a uropă. l susţinea că %ără re%acerea economiei $ermane nu era posibilă nici prosperitatea
celorlalte ţări europene. l a acţionat pentru o cooperare economică mondială şi pentru o uniune
-amală europeană. *ntr4o importantă circulară din 21 ianuarie 1"26' Stresemann le4a ordonat
diplomaţilor săi să acţionee (n secret pentru o uniune -amală europeană' (n cadrul ,on%erinţei
economice mondiale de la &ene-a din 1"2C. l dorea depăşirea %ăr+miţării economice a uropei 1.

9 5ila Pierre' #erstein Ser$e. Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I'
#ucureşti' 1""@' p

"
  =a 11 iunie 1"2"' (n timpul sesiunii ,onsiliului =i$ii <aţiunilor' #riand i4a expus lui
Stresemann planul său de ;niune uropeană. Stresemann i4a răspuns clar că el accepta tot ce putea
(mbunătăţi relaţiile %ranco4$ermane' dar re%ua tot ce putea să aibă un ascuţiş antiamerican. &ermania
nu a-ea interese antiamericane şi nu -oia să rupă solidaritatea %inanciară cu S;. &ermania era
dependentă %inanciar de S;' de aceea a-ea reer-e %aţă de ideea de ;niune uropeană. Stresemann
nu dorea o con%runtare cu S; şi cu n$lia' nici o slăbire a =i$ii <aţiunilor 11.
ceasta (nseamnă că &ermania a re%uat Planul #riand (n chiar spiritul său' (nainte ca planul
să %ie lansat o%icial' după cum apreciaă istoricul %rance ?acues #ariJt>. ,ăci Planul #riand a-ea un
caracter antiamerican. *n 1"2@' prin intermediul Pactului #riand4ello$' #riand (ncercase să
an$a/ee S; (n uropa' alături de :ranţa' pentru a atenua %aptul că S; nu a rati%icat Tratele de
Pace de la Paris4ersailles şi nu participa la lucrările =i$ii <aţiunilor. Aar S; a re%uat orice
an$a/ament şi a dat Pacului #riand4ello$$ un caracter multilateral şi ine%icient. #riand dorise un
 pact bilateral e%icient şi a %ost deamă$it. ,onsecinţa decepţiei lui #riand %aţă de re%uul american a
%ost propunerea sa de ;niune uropeană din septembrie 1"2" 12.
Ain cauă că nu putea conta pe S; pentru a4şi asi$ura securitatea' :ranţa a (ncercat să
creee un sistem (n uropa. =a problema securităţii se adău$a problema %inanciară. S; cerea
rambursarea p+nă la ultimul cent a banilor (mprumutaţi de :ranţa (n timpul Primului Răboi
5ondial. S; supunea :ranţa la o presiune %oarte dură. *n consecinţă' :ranţa cerea %erm &ermaniei
să4şi plătească reparaţiile de răboi. :ranţa a plătit mericii cea mai mare parte din banii primiţi de la
&ermania. Pe de altă parte' S; (mprumuta &ermaniei sume mari (ncep+nd din 1"20. Ae aceea
#riand a căutat să instituie o solidaritate %inanciară europeană (n %aţa S;. Solidaritatea europeană
era necesară şi din cauă că exportatorii europeni se lo-eau de taxele -amale americane %oarte mari.
Prin urmare' #riand a $+ndit crearea unei comunităţi europene de interese economice' un %ront
european cu a/utorul căruia să apere interesele :ranţei.
Pe canale diplomatice' #riand a propus &ermaniei să creee un %ront european antiamerican.
Aar secretarul de stat (n 5inisterul de xterne al &ermaniei a reacţionat %erm (n ianuarie 1"2"'
1$ =adislau &>Jmnt' 2reistoria construc3iei europene ' ,lu/4<apoca' dit. :undaţiei pentru Studii
uropene' 1"""' p. 13

11 !enr> issin$er' 4iploma3ia' ll' #ucureşti' 20' p 3.

12 Ta>lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""' p"

#
declar+nd că &ermania trebuia să e-ite să %ie antrenată de :ranţa (ntr4un %ront european (mpotri-a
mericii. ceasta deoarece politica S; constituia un spri/in de mare -aloare (n lupta &ermaniei
(mpotri-a sistemului de alianţe %rance. ceastă concepţie l4a călăuit şi pe Stresemann (n atitudinile
sale adoptate %aţă de Planul #riand (n iunie şi (n septembrie 1"2".

II.2 %itler

"undamentul teoretic
Spaţiul #ital 7(n $ermană)  $ebensraum8 este unul din conceptele %undamentale ale
$eopoliticii clasice $ermane.  %ost lansat de :riedrich Ratel' preluat de Rudol% /ellen şi
de-oltat de $eopolitcienii $ermani din perioda interbeclică' printre care şi de arl !ausho%er.
Tea principală a teoriei $ebensraum4ului e că popoarele' pentru a se de-olta' au ne-oie de un
spaţiu -ital şi că (ntrea$a istorie a omenirii este o luptă a statelor şi naţiunilor pentru a cuceri sau
menţine spaţiul de care au ne-oie.Pe ea şi4a baat arhitectura re(narmării !itler.
"aptele lui $iter %i re&narmarea

*n anul 1"2" sistemul de securitate european reultat după cel primul răboi mondial era
(ncă o speranţă pentru pacea şi liniştea continentului şi a lumii. &ermania era dearmată' ona
renană demilitariată' (n-in$ătorii erau aparent uniţi' iar propunerea lui #riand' (n cadrul celei
de4a ecea dunari a Societăţii <aţiunilor' la 9 septembrie 1"2"' pentru a se crea o ;niune
uropeană' părea să %ie acceptată de ma/oritatea spiritelor europene. *nsă $u-ernele europene'
(n a%ara #ul$ariei şi Iu$osla-iei' care au aderat %ără condiţii la proiectul %rance' au mani%estat
serioase reţineri
Aupă un deceniu (n care diplomaţia se concentrase asupra uropei' ?aponia a %ost aceea
care a demonstrat (ntr4un mod surprinător c+t de şubrede erau securitatea colecti-ă şi Societatea
 <aţiunilor' trans%orm+nd anii U3 (ntr4un deceniu al -iolenţelor din ce (n ce mai mari. =a 1@
septembrie 1"31' %orţele /aponee au atacat 5anciuria' pro-incie a ,hinei. ,hina a %ăcut apel la
Societatea <aţiunilor' (nsă aceasta n4a-ea un mecanism de constr+n$ere' nici măcar pentru
sancţiunile economice preciate la art. 16 din Pact. *n eitările sale Societatea <aţiunilor a
ilustrat dilema %undamentală a securităţii colecti-e) a$resiunea trebuia sancţionată dar nu a-eau
cum să se aplice sancţiunile. <ici o ţară nu era pre$ătită pentru a intra (n răboi cu ?aponia şi
nimeni n4a dorit să (ntrerupă %luxul comercial cu ?aponia care era şi (n a-anta/ul uropei.

9
 *n cele din urmă s4a a/uns la o Vreol-areV care a luat %orma unei comisii de cercetare 7,omisia
=>tton8. ceasta a demonstrat că ?aponia a a-ut pretenţii /usti%icate asupra 5anciuriei dar a
$reşit %iindcă nu a epuiat toate mi/loacele paşnice de reol-are a problemei. ?aponia s4a retras
din =i$a <aţiunilor (n semn de protest.  %ost primul pas spre declinul securităţii colecti-e. *n
anul 1"32' ?aponia a ocupat ,hina la nord de 5arele Wid şi a debarcat la Shan$hai.
şecul ,on%erinţei pentru dearmare' des%ăşurată sub e$ida Societăţii <aţiunilor a %ost pecetluit
de retra$erea &ermaniei de la ne$ocieri la 10 octombrie 1"33. !itler a %olosit acest prile/ pentru
a se lansa (ntr4un plan $eneral de (narmare. Pretextul pentru a le$itima un asemenea act a %ost
declaraţia ministrului de externe %rance care a%irma' pe 1" aprilie 1"30' că Vde acum (ncolo'
:ranţa (şi -a asi$ura securitate prin mi/loace propriiV 13.
&u-ernul %rance a declanşat startul (n cursa (narmărilor dar nu -a reuşi s4o parcur$ă.
şecul con%erinţei pentru dearmare ca şi părăsirea =i$ii <aţiunilor de către &ermania nu
 presupunea (n mod necesar răboi. 5arele puteri europene s4au $+ndit că o corectare a securităţii
colecti-e cu metodele realpolitiE4ului ar reol-a problemele tensionate din uropa. =a iniţiati-a
Italiei' &ermania' :ranţa şi 5area #ritanie au (ncercat să constituie un %el de directorat european
ce trebuia să stabilească Vre$ulile /oculuiV pentru statele mici şi să %ie reol-ate pe cale paşnică
 problemele liti$ioase din uropa.
Simţindu4se (nsă dea-anta/ată' :ranţa a boicotat proiectul spre mulţumirea ;RSS. 
asociere a patru mari puteri europene a %ost (ntodeauna coşmarul liderilor de la remlin care
considerau că o asemenea alianţă ar %i preludiul unei noi inter-enţii (mpotri-a statului so-ietic.
 (ncercare de a repune (n termeni reali ecuaţia de securitate pe continent instituită după
 prima mare con%la$raţie s4a %ăcut la Stressa (n aprilie 1"39. 5area #ritanie' :ranţa şi Italia'
 prin repreentanţii lor la ni-elul cel mai (nalt' şi4au promis solemn să menţină sistemul de tratate
existent (n uropa şi să reiste oricăror (ncercări de a4l schimba prin %orţă.  %ost o etalare de
-orbe mari %ără suport deoarece' (n raportul de %orţe' &ermania (ncepuse marşul pentru
schimbarea ierarhiilor. ;lterior !itler a repudiat ultimele claue re%eritoare la dearmare rămase
din Tratatul de la ersailles. Sistemul de securitate practic nu mai reacţiona.
 :ranţa a căutat atunci să reechilibree balanţa şi raportul de putere printr4o apropiere de
;niunea So-ietică. Tratatul (ncheiat la 2 mai 1"39 (ntre Paris şi 5osco-a pre-edea că dacă
una dintre semnatare -a %i atacată cele două ţări se -or consulta (n baa art. 1 din Pactul
13 Ta>lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""' p11

1$
Societăţii <aţiunilor şi (şi -or acorda a/utor reciproc. ,+nd Italia a atacat bisinia' 5area
#ritanie a %ăcut cea mai -ibrantă declaraţie (n %a-oarea securităţii colecti-e şi a cerut ca =i$a
 <aţiunilor să hotărască sancţiuni contra a$resorului. 5ussolini şi4a continuat a$resiunea (n ciuda
unor propuneri britanice care ar %i redus pro%itul Italiei la /umătate. =a 1 mai 1"36 (mpăratul
bisiniei' !aile Selassie a părăsit ţara şi o săptăm+nă mai t+riu 5ussolini a proclamat
(ntemeierea unui nou Imperiu Roman.  %ost o lo-itură de moarte dată bisiniei dar mai ales
securităţii colecti-e. ,incieci şi două de naţiuni s4au reunit (n cadrul =i$ii <aţiunilor pentru a
reista a$resiunii şi toate au consimţit ca bisinia să %ie cucerită.
%acerea abisiniană a a-ut urmări imediate. !itler a urmărit cu atenţie (ncordată
con%lictul' temător că o =i$ă trium%ătoare ar putea %i %olosită (mpotri-a &ermaniei. !itler a
ordonat' la C martie 1"36' armatei $ermane să intre (n Renania demilitariată' marc+nd ast%el
răsturnarea ultimului bastion al acordului de la ersailles. Potri-it tratatului' %orţele militare
$ermane n4a-eau dreptul să pătrundă (n Renania sau mai aproape de 9 m est de această onă.
&ermania con%irmase această clauă la =ocarno. =i$a <aţiunilor aprobase acest tratat iar 5area
#ritanie' :ranţa' #el$ia şi Italia (l $arantaseră.<ici de data aceasta democraţiile occidentale care
 puseseră baele sistemului de securitate colecti-ă n4au ştiut cum să reacţionee la acţiunile
&ermaniei. :ranţa era pusă (n situaţia de a acţiona. #ritanicii au insistat asupra %olosirii
mi/loacelor diplomaţiei (n locul %orţei. *n consecinţă a %ost con-ocat ,onsiliul =i$ii la =ondra.
,onsiliul =i$ii <aţiunilor a constatat' deşi nu (n unanimitate' că tratatele de la ersailles
şi =ocarna au %ost (ncălcate. !itler a %ost in-itat să ne$ociee un nou aran/ament pentru
securitatea europeană' să4l (nlocuiască pe cel pe care (l distrusese. l a răspuns in-itaţiei) nu
a-ea' Vnici un %el de pretenţii teritoriale (n uropaV' dorea pacea şi a propus un pact de
nea$resiune pe 29 de ani cu Puterile ccidentale. #ritanicii au dorit să obţină de la acesta mai
multe preciări şi au (naintat #erlinului o listă de probleme precise. !itler n4a mai răspuns. Sa
instalat tăcerea. ;ltimele rămăşiţe ale sistemului securităţii colecti-e dispăruseră. ra s%+rşitul
unei epoci. rdinea (n ierarhia ecuaţiei de putere stabilită la s%+rşitul primului răboi mondial
(ntre (n-in$ători şi (n-inşi se răsturnase.
S4a a%irmat' (n momentul reocupării cu trupe a Renaniei demilitariate' că C martie 1"36
a %ost un punct de cotitură (n istorie. S4a repetat de către istorici apoi că atunci' :ranţa a ratat
ocaia de a opri &ermania şi de a (mpiedica ororile şi sacri%iciile %ăcute de omenire (n cea de4a

11
doua con%la$raţie mondială 10.
Ain punct de -edere tehnic' pe h+rtie' acest lucru a %ost ade-ărat) %ranceii posedau o
mare armată iar $ermanii (ncă nu4şi puseseră la punct maşina de răboi. Ain punct de -edere
 psiholo$ic situaţia era exact in-ersă. Popoarele occidentale n4au putut da un răspuns coerent la
(ntrebarea) ce puteau %aceX rmata %ranceă ar %i putut să (naintee (n &ermania şi să obţină
 promisiuni de bună purtare din partea $ermanilor' iar apoi ar %i trebuit să plece. Situaţia ar %i
rămas ca (nainte şi resentimentele $ermanilor ar %i crescut' ca şi dorinţa de re-anşă. . ?. P.
Ta>lor susţine că V(n realitate n4a-ea nici un sens atacarea &ermaniei p+nă c+nd aceasta nu era
capabilă să se opunăV' p+nă c+nd (nţele$erea de la ersailles nu era eliminată şi &ermania
re+narmată. <umai o ţară care (şi propune -ictoria poate %i ameninţată cu (n%r+n$erea19.
Ain această perspecti-ă iua de C martie 1"36 are o dublă semni%icaţie. a a deschis calea
 pentru un succes temporar al &ermaniei' dar şi pentru eşecul ei %inal. Pentru !itler' reocuparea
Renaniei a deschis drumul spre uropa ,entrală' at+t din punct de -edere militar c+t mai ales
 psiholo$ic. dată ce democraţiile au acceptat această mane-ră ca pe un V 'ait accompliV16' baa
strate$ică a opoiţiei %aţă de !itler (n uropa de est a dispărut. VAacă pe C martie nu -4aţi putut
apăra pe -oiXV4 l4a (ntrebat ministrul rom+n de externe' <icolae Titulescu' pe omolo$ul său
%rance Vcum o să ne apăraţi pe noi (n %aţa a$resoruluiX1C
Răspunsul a %ost mai $reu de dat mai ales că marile democraţii intraseră (n %reneia
 paci%ismului. Politica conciliatoare pe care :ranţa o aplica a %ost urmată şi de n$lia (n relaţiile
cu &ermania. *n 1"3C' anul ce4a urmat remilitariării Renaniei' lordul !ali%ax' pe atunci
 preşedinte al ,onsiliului Pri-at' a ilustrat demisia morală a democraţiilor -iit+ndu4l pe !itler (n
%ortăreaţa lui de la #erchte$aden 1@.

14 Auroselle ?.#.'  5istoire diplomatiue de '('( a nos 6ours. ,inuiJme Jdition' Paris' 1"C1' p C@

15 Ibidem

16 Ibidem

1" Iacobescu 5ihai' Rom!nia "i ocietatea 7a3iunilor. '('(-'(1(. #ucureşti' 1"@@' p "

1# Ibidem

12
 cesta a elo$iat &ermania naistă pe care a numit4o Vreduta europeană (mpotri-a
 bolşe-ismuluiV şi a enumerat o serie de chestiuni' de care &ermania era -ital interesată' la care
Vs4ar putea a/un$e la modi%icări pe măsura trecerii timpuluiV)Aani$ul' ustria şi ,ehoslo-acia şi
retrocedarea coloniilor. Sin$ura obiecţie a lui !ali%ax a %ost metoda prin care s4ar reol-a aceste
VchestiuniV.

(iblio)ra'ie
,ărţi
• !enr> issin$er' 4iploma3ia' ll' #ucureşti' 20
• ?ean ,arpentier' Istoria uropei' !umnitas' #ucureşti' 23
• =adislau &>Jmnt' 2reistoria construc3iei europene' ,lu/4<apoca' dit. :undaţiei pentru Studii uropene'
1"""
• Ta>lor .?.P.' Originile celui de-al doilea război mondial 'Polirom' Iaşi' 1"""
• 5ila Pierre' #erstein Ser$e.  Istoria secolului XX. f!r"itul #$umii %uropene#. &'())- '('*+, -ol.I'
#ucureşti' 1""@
• Auroselle ?.#.'  5istoire diplomatiue de '('( a nos 6ours. ,inuiJme Jdition' Paris' 1"C1

rticole (n %ormat electronic

• ?acues #ariJt>' ristide #riand) =es raisons dKun oubli (n =e Plan #riand dK;nion %JdJrale europJenne.
Perspecti-es nationales et transnationales' a-ec documents' (n L ctes du colloue international tenue /
0eneve du '( au 1' septembre '(('M' ditJe par ntoine :leur> en collaboration a-ec =ubor ?illeE' d
Peter =an$' #erna' #erlin' :ranE%urt' <eN OorE' Paris' iene' 1""@ '-ei NNN.sprin$erlinE.com

13